joi 15 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Germania plănuiește să reducă la jumătate ajutorul militar către Ucraina. Pentru susținerea Kievului, Republica Federală mizează pe banii generați de activele rusești înghețate

Germania reduce ajutorul militar către Ucraina. Republica Federală prevede în bugetul său pe 2025 o reducere la jumătate a ajutorului său militar bilateral către Ucraina. Pentru a continua susținerea financiară a Kievului, mizează pe banii generaţi de activele ruse îngheţate. Germania reduce ajutorul militar către Ucraina Guvernul lui Olaf Scholz, care încearcă să facă economii, nu prevede "ajutoare suplimentare" celor 4 miliarde de euro prevăzute în bugetul pe anul viitor pentru a ajuta militar Ucraina, a indicat o sursă parlamentară. Citește și: VIDEO Filmare virală: o corvetă românească, care scoate fum de parcă ar fi luat foc, pe lângă o corvetă turcească, ultramodernă În acest an, ajutorul Berlinului, al doilea contributor după SUA, se ridică la 8 miliarde de euro. Pentru a compensa, Germania mizează pe "crearea, în cadrul G7 şi al Uniunii Europene, a unui instrument financiar care să utilizeze activele ruse îngheţate", a adăugat o sursă din cadrul Ministerului de Finanţe. "Ajutorul bilateral german rămâne la cel mai înalt nivel, dar mizează pe eficienţa acestui instrument", a comentat aceasta. Această decizie a făcut obiectul unui acord între cancelarul social-democrat şi ministrul finanţelor din partidul liberal Christian Lindner, potrivit Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung. Potrivit FAZ, Lindner, adept al stricteţii bugetare, i-a scris ministrului apărării Boris Pistorius pentru a-i cere "să garanteze" că plafonul de 4 miliarde de euro bugetat pentru anul viitor va fi respectat. Berlinul face economii Proiectul de buget pe 2025 a făcut obiectul unor discuţii aprige în cadrul coaliţiei tripartite între liberali, verzi şi social-democraţi. Ministrul de finanţe le-a cerut omologilor săi să facă economii în scopul respectării "frânei de îndatorare", o regulă constituţională care are drept menire să împiedice statul să se îndatoreze prea mult. Proiectul de buget nu este încă definitiv şi urmează să mai fie discutat în Parlament înainte de adoptarea sa, până la sfârşitul anului. Aliaţii Ucrainei lucrează de mai multe luni la un dispozitiv care ar permite utilizarea unei părţi din cele 300 de miliarde de dolari reprezentând active ruse îngheţate în lume pentru a susţine Kievul în războiul său împotriva armatei ruse. De asemenea, s-a ajuns la un acord politic între ţările G7 la jumătatea lui iunie privind o propunere americană referitoare la finanţarea unui credit de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Germania plănuiește să reducă la jumătate ajutorul militar către Ucraina. Pentru susținerea Kievului, Republica Federală mizează pe banii generați de activele rusești înghețate
Armata ucraineană își consolidează pozițiile în regiunea rusă Kursk. Zelenski a declarat că teritoriul este stabilizat
Internațional

Armata ucraineană își consolidează pozițiile în regiunea rusă Kursk. Zelenski a declarat că teritoriul este stabilizat

Armata ucraineană, poziții consolidate în Kursk. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat sâmbătă că armata sa îşi consolidează poziţiile în regiunea rusă Kursk. Armata ucraineană, poziții consolidate în Kursk "Generalul Oleksandr Sirski a raportat că forţele noastre şi-au consolidat poziţiile în regiunea Kursk şi că teritoriul a fost stabilizat", a declarat Volodimir Zelenski, după o întâlnire cu comandantul-şef al armatei ucrainene. Cu o zi înainte, militarul îl asigurase pe şeful său că trupele sale au avansat "unul până la trei kilometri" şi au luat prizonieri soldaţi ruşi. Declarațiile Kremlinului Armata rusă, care a desfăşurat întăriri materiale şi umane, a susţinut că a respins asalturile ucrainene în apropierea a trei localităţi din regiunea sa Kursk, provocând pierderi grele adversarului său. În urmă cu câteva zile, preşedintele Vladimir Putin le-a ordonat oamenilor săi să "expulzeze" forţele Kievului de pe teritoriul rus. Potrivit autorităţilor ruse, cel puţin 12 civili au fost ucişi şi mai mult de o sută au fost răniţi de la începutul operaţiunii ucrainene. Satele de frontieră, părăsite Confruntaţi cu avansul fără precedent al forţelor ucrainene pe teritoriul rus, zeci de mii de civili au părăsit deja satele de frontieră din regiunea Kursk, fie pe cont propriu, fie cu ajutorul serviciilor locale. În regiunea vecină Belgorod, autorităţile ruse s-au arătat alarmate în ultimele zile, anunţând vineri seara că blochează accesul şi evacuarea a cinci oraşe de frontieră începând de luni, în timp ce închid "temporar" accesul către un al şaselea. De partea ucraineană, fluxul de evacuaţi continuă, de asemenea, spre oraşul Sumî, la aproximativ 40 km de frontiera comună. Oraşul a fost ţinta unui atac rusesc sâmbătă dimineaţa, soldat cu rănirea a două persoane, potrivit Ministerului de Interne. În acelaşi timp, luptele grele continuă mai la sud, în estul Ucrainei, epicentrul conflictului, unde armata rusă câştigă teren de luni de zile. În ultimele zile, Moscova a revendicat capturarea mai multor sate în drumul spre oraşul Pokrovsk, un important nod logistic pe drumul către bastioanele Ceassiv Iar şi Kostiantinivka.

VIDEO Ucraina și-a prezentat propria variantă video cu trupele sale care au pătruns în Kursk. Rușii nu au nici o variantă
Internațional

VIDEO Ucraina și-a prezentat propria variantă video cu trupele sale care au pătruns în Kursk. Rușii nu au nici o variantă

Filmul intrării trupelor ucrainene în Kursk. Armata ucraineană a publicat vineri două înregistrări video (aici și aici) despre care afirmă că prezintă imagini reale de pe teren din primele ore ale ofensivei sale surpriză lansate pe 6 august în provincia rusă de graniţă Kursk. Filmul intrării trupelor ucrainene în Kursk Una dintre înregistrări, montată cinematografic sub forma unui film de acţiune pe fond muzical, caută să evidenţieze că ziua de 6 august va rămâne în memoria Ucrainei ca o zi istorică în războiul cu Rusia. Citește și: Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa După luni la rând în care a pierdut teren în faţa trupelor ruse pe frontul din estul Ucrainei, armata ucraineană a pornit în acea zi în mod neaşteptat o ofensivă mecanizată peste graniţă în regiunea Kursk, luând pe nepregătite armata rusă slab desfăşurată în acea zonă, unde aceasta avea unităţi alcătuite în special din tineri recruţi fără experienţă de luptă şi dintre care unii au fost luaţi rapid prizonieri de trupele ucrainene bine antrenate şi aparent pregătite minuţios pentru această operaţiune. Armata ucraineană a înaintat astfel relativ uşor până la 30-35 de kilometri în interiorul teritoriului rus, în paralel extinzându-şi zona în care operează de-a lungul frontierei. Trimiterea de întăriri ale armatei ruse a încetinit între timp înaintarea ucraineană, fără să o oprească însă complet, potrivit bloggerilor militari ruşi trupele ucrainene continuând să câştige teren în anumite zone, dar intensitatea ofensivei a scăzut pe fondul luptelor aflate în desfăşurare. Imaginile de la începutul acestei operaţiuni difuzate vineri de armata ucraineană arată militari ai acesteia acţionând în operaţiuni de deminare, de distrugere a liniilor defensive ruseşti şi a posturilor de frontieră, atacuri cu artilerie şi blindate, precum şi capturarea unor soldaţi ruşi. "Pregătirea atentă, planificarea, spiritul de luptă şi secretul informaţional au fost decisive în faza iniţială a operaţiunii", când soldaţii şi grănicerii ruşi au fost luaţi complet prin surprindere, se arată în textul ce însoţeşte imaginile. Post de frontieră rus, distrus O altă înregistrare arată distrugerea unui post de frontieră rusesc şi capturarea a 50 de soldaţi ruşi, care s-au predat înaintea asaltului asupra oraşului Sudja, situat la circa 10 kilometri de graniţă, singura aşezare urbană din Kursk aflată în prezent sub controlul trupelor ucrainene. Potrivit leadership-ului militar de la Kiev, trupele ucrainene continuă să avanseze şi au ocupat până în prezent peste 80 de localităţi şi o suprafaţă de peste 1.500 de kilometri pătraţi de teritoriu rus, un bilanţ exagerat în opinia comentatorilor militari independenţi, care estimează că cifrele reale ar fi undeva aproximativ la jumătate. Potrivit bloggerilor militari ruşi, armata ucraineană acţionează dispersat cu grupuri mobile de recunoaştere şi sabotaj, iar nu toate zonele din Kursk unde acţionează trupele ucrainene sunt efectiv sub controlul acestora. Situația, neclară Situaţia pe teren rămâne în mare parte neclară, la fel cum sunt şi obiectivele urmărite de Kiev prin această operaţiune îndrăzneaţă, mai multe teorii în acest sens fiind avansate, inclusiv de preşedintele rus Vladimir Putin, care este pus într-o situaţie stânjenitoare în timp ce Rusia îşi vede invadat un teritoriu pentru prima dată după al Doilea Război Mondial şi s-a arătat cel puţin până în prezent incapabilă să respingă această ofensivă. Astfel, în timp ce Putin a estimat într-o declaraţie că ofensiva ucraineană urmăreşte destabilizarea Rusiei, slăbirea presiunii trupelor ruse pe frontul din estul şi sud-estul Ucrainei unde armata rusă înaintează şi câştigarea de Kiev a unei poziţii mai bune la eventuale negocieri de pace cu Rusia, un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Ucraina doreşte să provoace Rusiei înfrângeri tactice semnificative şi să o determine să accepte negocieri de pace "corecte", după ce Moscova a cerut Kievului ca la eventuale astfel de negocieri să accepte "realitatea de pe teren", adică ocuparea de către Rusia a circa 18% din teritoriul Ucrainei. Unii comentatori salută ofensiva ucraineană din Kursk ca pe o acţiune ce ar putea schimba decisiv cursul războiului, în schimb alţii o consideră ca fiind o acţiune riscantă în care Kievul poate pierde resurse preţioase de oameni şi echipamente, în timp ce armata ucraineană continuă să piardă teren pe frontul din estul Ucrainei, de unde Moscova s-a arătat deocamdată reticentă să mute masiv trupe pentru a apăra provincia Kursk, trimiţând în aceasta din urmă ca întăriri mai multe unităţi de rezervă sau formate din tineri recruţi, ceea ce ar putea explica şi performanţa redusă în respingerea ofensivei ucrainene acolo.

China a restricționat exporturile de antimoniu, metal rar esențial pentru tehnologii solare civile, dar și nucleare militare
Internațional

China a restricționat exporturile de antimoniu, metal rar esențial pentru tehnologii solare civile, dar și nucleare militare

Antimoniul, interzis la export de China. China a restricţionat exportul de antimoniu, o materie primă critică cu o utilizare importantă în economia mondială. Antimoniul, interzis la export de China Ministerul Comerţului de la Beijing a informat că restricţiile la export asupra metalului rar se vor aplica din 15 noiembrie, din motive de securitate naţională. Citește și: Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa Măsura nu vizează o anumită regiune sau ţară, a indicat un purtător de cuvânt al Ministerului Comerţului. China este un producător de vârf de antimoniu, folosit ca substanţă ignifugă sau în producţia de baterii, inclusiv pentru vehicule şi panouri solare. De asemenea, poate fi utilizat ca aliaj în construirea de arme nucleare şi echipamente militare, cum ar fi ochelarii de protecţie pe timp de noapte. Antimoniul, critic și pentru SUA China nu este prima ţară care a inclus antimoniul în categoria mineralelor critice. Statele Unite văd această materie primă ca importantă pentru securitatea naţională şi economică. Ministerul Comerțului a precizat că Beijingul vrea să asigure pacea globală şi stabilitatea regională. Prin urmare, restricţionează exportul de antimoniu, care ar putea fi folosit la mărfuri care afectează suveranitatea, securitatea sau dezvoltarea Chinei.

Vor fi "consecințe cataclismice" pentru Iran dacă va ataca Israelul, avertizează un oficial american
Internațional

Vor fi "consecințe cataclismice" pentru Iran dacă va ataca Israelul, avertizează un oficial american

Dacă Iran atacă Israelul, consecințe catastrofale. "Am dori să-i descurajăm pe iranieni (...) să meargă pe această cale, întrucât consecinţele ar fi cataclismice, în special pentru Iran", a indicat acest oficial, avertizând Teheranul împotriva oricărui atac care ar putea "face să eşueze" discuţiile delicate privind un armistiţiu în Fâşia Gaza. Dacă Iran atacă Israelul, consecințe catastrofale Tot vineri, ministrul israelian de externe Israel Katz a declarat că se aşteaptă ca aliaţii Israelului să se alăture ţării sale pentru a "ataca Iranul", dacă acesta din urmă recurge la un atac asupra Israelului. Declaraţia a fost făcută în timpul unei întrevederi cu omologii săi francez şi britanic, cărora le-a cerut explicit sprijinul în acest sens, alături de un sprijin similar din partea SUA. Citește și: Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa Miniştrii de Externe francez şi britanic efectuează o vizită comună în Israel şi teritoriile palestiniene pentru a aborda modalităţi de evitare a escaladării conflictelor regionale, în contextul războiului din Fâşia Gaza între Israel şi gruparea islamistă palestiniană Hamas şi tensiunilor dintre Israel şi Iran după ce liderul politic al Hamas, Ismail Haniyeh, a fost asasinat pe 31 iulie la Teheran. Iranul a atribuit asasinatul Israelului, care nu a confirmat implicarea sa, dar nici nu a negat-o. Cu câteva ore înainte fusese ucis şi comandantul-şef al grupării Hezbollah, Fuad Shukr, într-un bombardament într-o suburbie a capitalei libaneze Beirut, atac de data aceasta recunoscut de Israel. Negocieri dificile pentru Gaza Iranul şi grupările sale aliate în "axa rezistenţei" contra Israelului au promis răzbunare pentru cele două asasinate, iar Israelul stă de atunci într-o aşteptare tensionată a unei riposte iraniene, ameninţând la rândul său cu represalii militare puternice dacă va fi atacat. Pe de altă parte, discuţiile privind o încetare a focului şi eliberarea ostaticilor israelieni deţinuţi de mişcarea islamistă palestiniană Hamas în Fâşia Gaza urmează să fie reluate săptămâna viitoare la Cairo în jurul unei noi propuneri americane, potrivit unei declaraţii comune emise vineri de SUA, Qatar şi Egipt, principalii mediatori între Israel şi Hamas, deşi gruparea palestiniană a transmis că respinge iniţiativa Washingtonului

VIDEO Imagini extraordinare cu incursiunea ucraineană în Kursk obținute de jurnaliști italieni care au intrat în Rusia. Ambasadorul italian la Moscova, convocat la MAE rus
Internațional

VIDEO Imagini extraordinare cu incursiunea ucraineană în Kursk obținute de jurnaliști italieni care au intrat în Rusia. Ambasadorul italian la Moscova, convocat la MAE rus

Atacurile ucrainene în Kursk, documentate video. Ministerul rus de Externe a convocat-o vineri pe ambasadoarea Italiei la Moscova pentru a-i transmite un protest oficial faţă de prezenţa unei echipe a postului italian RAI într-o zonă din regiunea rusă Kursk ocupată de armata ucraineană în ofensiva surpriză lansată pe 6 august. Atacurile ucrainene în Kursk, documentate video "Ambasadoarea a primit un protest puternic faţă de acţiunile unei echipe de filmare a radio-televiziunii publice RAI, care a intrat ilegal în Rusia pentru a acoperi atacul terorist criminal al soldaţilor ucraineni împotriva regiunii Kursk", a indicat diplomaţia rusă într-un comunicat de presă. Citește și: Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa Doi jurnalişti italieni ai postului RAI, Stefania Battistini şi Simone Traini, au realizat un reportaj, difuzat săptămâna aceasta, cu armata ucraineană în oraşul rusesc Sudja, situat la aproximativ zece kilometri de graniţa cu Ucraina şi pe care Kievul susţine că l-a cucerit în totalitate. Potrivit diplomaţiei ruse, cei doi reporteri cad astfel sub incidenţa codului penal rus şi ar putea fi urmăriţi penal. În replică, ambasadoarea Italiei a apărat munca "independentă" a jurnaliştilor de pe teren, a transmis Ministerul de Externe de la Roma. "Ambasadoarea Cecilia Piccioni a explicat că RAI şi în special echipele editoriale îşi desfăşoară activităţile într-o manieră complet autonomă şi independentă", a spus un purtător de cuvânt al diplomaţiei italiene.

Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa
Internațional

Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa

Serviciu militar obligatoriu în țară NATO. Croaţia, ţară membră NATO din 2009, va introduce un serviciu militar obligatoriu cu o durată de două luni pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani, începând din ianuarie 2025. Serviciu militar obligatoriu în țară NATO Ministrul croat al Apărării, Ivan Anusic, propusese această măsură la începutul anului, în cadrul modernizării generale a forţelor armate în cooperare cu NATO, deşi nu a oferit atunci detalii despre durata acestui stagiu militar şi nici despre pregătirea inclusă. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” Ideea a fost sprijinită de premierul de centru-dreapta Andrej Plenkovic, care a argumentat atunci necesitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu prin "circumstanţele actuale de pericole de securitate în lume", făcând referire la războiul din Ucraina. Stagiul civil, mai lung După cum a explicat vineri portalul de ştiri Index, cele două luni de stagiu militar obligatoriu vor include o instrucţie de bază pentru trupele de infanterie, dar tinerii vor avea posibilitatea de a solicita o scutire de la acest stagiu pentru obiecţii de conştiinţă, însă în acest caz vor trebui să urmeze un stagiu de serviciu civil alternativ, cu o durată mai mare. Guvernul croat estimează că între 4.000 şi 4.500 de tineri vor fi instruiţi în fiecare an în trei cazărmi, ei având posibilitatea ca la finalul celor două luni să urmeze o carieră militară profesionistă. Croaţia a suspendat serviciul militar obligatoriu în 2008 şi a format o armată profesionistă înainte de a se alătura NATO.

O rusoaică ce locuia în Statele Unite, condamnată la 12 ani de închisoare în Rusia pentru o donație de 50 de dolari către o organizație ucraineană. A fost arestată când s-a întors în Rusia să-și viziteze bunica
Internațional

O rusoaică ce locuia în Statele Unite, condamnată la 12 ani de închisoare în Rusia pentru o donație de 50 de dolari către o organizație ucraineană. A fost arestată când s-a întors în Rusia să-și viziteze bunica

Închisoare pentru donație de 50 USD. Un tribunal rus a condamnat joi o femeie cu dublă cetăţenie ruso-americană la 12 ani de închisoare pentru "trădare", pentru o donaţie către o organizaţie de ajutorare a Ucrainei, la două săptămâni după un amplu schimb de prizonieri între Moscova şi Occident. Închisoare pentru donație de 50 USD "Tribunalul a declarat-o pe Ksenia Karelina vinovată de înaltă trădare şi a condamnat-o la 12 ani de închisoare", a anunţat tribunalul regional din Sverdlovsk în Ural, unde această femeie de 32 de ani a fost judecată în spatele uşilor închise. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI Karelina este originară din Ekaterinburg, regiunea Ural din Rusia, dar locuia în California, în SUA, unde emigrase în urmă cu peste zece ani şi a obţinut cetăţenia americană. Ea a fost arestată în februarie 2024 în Rusia, unde venise pentru a-şi vizita bunicii. Potrivit media ruse, Karelina efectuase chiar în primele zile ale conflictului un transfer de circa 50 de dolari către ONG-ul Razom, care furnizează ajutor material Ucrainei. Agenţiile de securitate ruse au descoperit donaţia către organizaţia ce susţine Ucraina pe telefonul său. Tribunalul a afirmat că aceste fonduri au fost "utilizate pentru achiziţia de echipament medical, arme şi muniţii de către forţele armate ucrainene". "În timpul procesului, acuzata şi-a recunoscut în totalitate vinovăţia", a afirmat tribunalul. Casa Albă reacționează Washingtonul, care acuză Moscova că vizează în mod intenţionat cetăţeni americani pentru a se servi de ei drept monedă de schimb, a denunţat imediat un verdict "de o cruzime plină de ranchiună". "Aceasta nu este nimic altceva decât cruzime plină de ranchiună. Vorbim de 50 de dolari daţi pentru persoane care suferă în Ucraina şi a califica aceasta drept este absolut ridicol", a reacţionat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby. O înregistrare video difuzată de tribunal o arată pe Ksenia Karelina în cuşca de sticlă rezervată acuzaţilor, îmbrăcată într-un pulover alb şi blugi, în timp ce ascultă pronunţarea verdictului. Avocatul său, Mihail Muşailov, a anunţat că clienta sa intenţionează să înainteze "parţial apel la verdict". Angajatorul Kseniei Karelina, un SPA din California, a afirmat pe Facebook că tânăra femeie a fost acuzată pe nedrept, iar partenerul său a îndemnat public la eliberarea ei.

Lege putinistă în Bulgaria care interzice "propaganda LGBTQ+". UE și-a exprimat deja îngrijorarea în legătură cu documentul
Internațional

Lege putinistă în Bulgaria care interzice "propaganda LGBTQ+". UE și-a exprimat deja îngrijorarea în legătură cu documentul

Lege putinistă anti-LGBTQ+ în Bulgaria. Preşedintele bulgar Rumen Radev, apropiat al Moscovei, a semnat joi decretul ce permite unei legi controversate împotriva "propagandei" LGBT + să intre în vigoare, ignorând astfel o cerere de veto a Consiliului Europei. Lege putinistă anti-LGBTQ+ în Bulgaria "Şeful statului şi-a exprimat opinia cu privire la amendament, semnând un decret pentru a fi publicat" în Jurnalul Oficial, a anunţat preşedinţia bulgară într-un comunicat. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI Săptămâna trecută, Parlamentul bulgar a adoptat cu o largă majoritate o nouă legislaţie copiată după cele din Ungaria şi Rusia şi care interzice şcolilor să "încurajeze" orientarea sexuală "non-tradiţională" şi identitatea de gen "diferită de cea biologică". Bulgarii protestează Noul amendament a provocat numeroase proteste: 70 de ONG-uri bulgare au cerut şefului statului să facă uz de dreptul său de veto pentru a împiedica punerea în aplicare a acestuia şi 6.000 de persoane au semnat o petiţie. Au fost organizate două manifestaţii ce au reunit fiecare circa 200 de persoane şi o nouă reuniune este prevăzută să aibă loc joi la Sofia împotriva acestui text, considerat de către opozanţii săi contrar legislaţiei Uniunii Europene (UE), din care Bulgaria face parte. UE, îngrijorată Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului îşi exprimase "profunda îngrijorare" şi îl îndemnase pe Radev "să nu semneze" legea, cerându-le autorităţilor acestei ţări din Balcani "să combată discriminarea şi retorica ostilă la adresa persoanelor LGBT+, inclusiv odată cu apropierea alegerilor". El făcea aluzie la campania electorală în curs în Bulgaria, ţară ce traversează o gravă criză politică şi care, prea divizată pentru a găsi o majoritate care să formeze un guvern stabil, organizează în această toamnă al şaptelea rând de alegeri legislative din 2021 încoace.

Putin a trimis trupe suplimentare în regiunea Belgorod, vecină cu Kursk, în care trupele ucrainene au pătruns zeci de kilometri
Internațional

Putin a trimis trupe suplimentare în regiunea Belgorod, vecină cu Kursk, în care trupele ucrainene au pătruns zeci de kilometri

Putin securizează regiunea de frontieră Belgorod. Rusia a anunţat joi că va trimite forţe suplimentare în regiunea Belgorod, la frontiera cu Ucraina, în cea de-a noua zi a unei ofensive ucrainene de o amploare fără precedent în regiunea vecină Kursk. Putin securizează regiunea de frontieră Belgorod În timpul unei reuniuni consacrate securităţii regiunilor frontaliere, ministrul rus al apărării Andrei Belousov a informat despre "alocarea de forţe şi mijloace suplimentare" în regiunea Belgorod. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI "Reuniunea (...) a permis discutarea unor măsuri suplimentare menite să garanteze integritatea şi inviolabilitatea teritoriului, precum şi apărarea populaţiei şi a infrastructurilor în regiunea Belgorod împotriva atacurilor formaţiunilor militare" ale armatei ucrainene, a anunţat ministrul rus pe Telegram. În aceeaşi zi, pentru prima dată de la declanşarea pe 6 august a ofensivei ucrainene în regiunea Kursk, armata rusă a afirmat că a recucerit satul Krupeţ. Marţi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că armata sa controlează 74 de localităţi şi 1.000 de kilometri pătraţi în această regiune frontalieră rusă. În regiunea Doneţk, pe frontul de est din Ucraina unde cea mai mare parte a luptelor continuă să se deruleze, ministerul rus a revendicat joi capturarea unui sat, Ivanivka, situat la circa 15 kilometri de oraşul Pokrovsk, un important nod logistic. Ofensiva ucraineană nu slăbește atacurile ruse Potrivit Kievului, incursiunea ucraineană în curs în Rusia, cea mai mare ofensivă a unei armate străine pe teritoriul rus după Al Doilea Război Mondial, vizează între altele să forţeze Rusia să îşi deplaseze trupele din estul Ucrainei. Însă atacurile ruse din regiunea Doneţk - unul dintre marile obiective ale preşedintelui rus Vladimir Putin - pe frontul de est nu slăbesc în intensitate, după cum recunoaşte chiar Kievul.

Sabotarea gazoductului Nord Stream ar fi fost aprobată de către șeful armatei ucrainene, scrie Wall Street Journal. "Un nonsens absolut", spune Kievul
Internațional

Sabotarea gazoductului Nord Stream ar fi fost aprobată de către șeful armatei ucrainene, scrie Wall Street Journal. "Un nonsens absolut", spune Kievul

Sabotarea gazoductului Nord Stream, operațiune ucraineană? Sabotarea gazoductului rus Nord Stream în 2022 în Marea Baltică a fost validată la cel mai înalt nivel la Kiev, inclusiv iniţial de către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, afirmă joi Wall Street Journal (WSJ). Sabotarea gazoductului Nord Stream, operațiune ucraineană? Potrivit publicaţiei americane, care se bazează în special pe surse militare ucrainene, atentatul cu exploziv în adâncurile Mării Baltice a fost dus până la capăt cu supervizarea comandantului şef al armatei ucrainene de la acea vreme Valeri Zalujnîi şi aceasta în pofida faptului că Volodimir Zelenski îşi schimbase opinia pe parcurs şi ceruse oprirea proiectului. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI Aceste informaţii de presă survin la o zi după dezvăluiri conform cărora ancheta judiciară germană asupra sabotajului se orientează spre Ucraina, cu un mandat de arestare emis recent împotriva unui scafandru profesionist din această ţară. Ideea sabotajului apăruse în mai 2022 în timpul unei reuniuni de ofiţeri de grad înalt şi directori de companii ucrainene, la trei luni după declanşarea invaziei ruse împotriva Ucraina, scrie WSJ. Potrivit WSJ, şase persoane în total au fost implicate direct în această operaţiune, care a costat circa 300.000 de dolari, totul finanţat din bani privaţi. "Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski iniţial aprobase planul, potrivit unui ofiţer care participa şi altor trei care aveau cunoştinţă de el", susţine publicaţia americană. "Însă apoi, când CIA aflase şi ceruse oprirea lui, el a ordonat suspendarea acestuia", continuă WSJ. Armata ucraineană a ingnorat ordinul Însă Valeri Zalujnîi, comandantul şef al armatei ucrainene de la acea dată, a ignorat acest ordin şi echipa sa a modificat planul iniţial, adaugă publicaţia americană. Contactat de WSJ, Zalujnîi, care de atunci a fost numit ambasador al Ucrainei la Londra, a declarat într-un mesaj scris că el nu avea cunoştinţă de o astfel de operaţiune şi a calificat drept "provocare" orice afirmaţie contrară. După sabotarea în septembrie 2022 a gazoductului rus, Zelenski a cerut explicaţii lui Zalujnîi, potrivit WSJ, care citează trei persoane la curent cu ancheta. Acesta din urmă i-a răspuns că este prea târziu, afirmând că nu mai este posibil să se comunice cu echipa de sabotaj, pentru că orice contact ar fi putut pune în pericol operaţiunea."I s-a spus (lui Zelenski) că aceasta este ca o torpilă, odată lansată asupra duşmanului nu mai poate fi oprită, ea continuă până când explodează", descrie un militar de rang înalt, informat despre această conversaţie şi citat de WSJ. "Implicarea Ucrainei în exploziile de la Nord Stream este un nonsens absolut. Aceste acţiuni nu aveau niciun interes practic pentru Ucraina", a declarat pentru agenţia de presă franceză consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak, ca reacţie la informaţiile publicate de Wall Street Journal, conform cărora sabotarea Nord Stream fusese validată la cel mai înalt nivel la Kiev.

Un general rus compară intrarea ucrainenilor în Kursk cu invazia lui Napoleon. Situația ostilităților, confuză
Internațional

Un general rus compară intrarea ucrainenilor în Kursk cu invazia lui Napoleon. Situația ostilităților, confuză

Ucrainenii, comparați cu armata lui Napoleon. Un înalt comandant rus a declarat joi că forţele ucrainene au fost împinse afară dintr-un sat din regiunea de graniţă a Rusiei, dar că forţele de la Kiev încă tatonează frontul la peste nouă zile de la incursiunea fulger pe teritoriul rus. Acesta a amintit de victoria rușilor contra lui Napoleon. Ucrainenii, comparați cu armata lui Napoleon Generalul-maior Apti Alaudinov, care comandă forţele speciale Akhmat din Cecenia, care luptă la Kursk, a declarat că forţele ruse au forţat Ucraina să iasă din Martinovka, la aproximativ 18 km de graniţă. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI „Am ars tot ce se mişcă, tot ce am putut găsi", a declarat Alaudinov pentru televiziunea de stat rusă din regiunea Kursk, amintindu-le telespectatorilor despre cum a înfrânt Rusia invazia lui Napoleon în 1812. Alaudinov, un aliat apropiat al preşedintelui cecen Ramzan Kadîrov, a spus că Ucraina trimite mai multe forţe în regiunea rusă, dar că această deplasare de resurse slăbeşte forţele ucrainene în alte părţi ale frontului. Mister la Sudja "Inamicul împinge, el încearcă să treacă de peste tot, să împingă", a spus Alaudinov, recunoscând că iniţiativa este încă de partea Ucrainei."Dar în fiecare zi forţele inamicului se topesc", a mai declarat generalul-maior rus. Oraşul Sudja, un centru de transbordare a gazelor naturale ruseşti care merg spre Europa prin Ucraina, nu se află total sub controlul Ucrainei, a adăugat el, după ce miercuri Kievul a declarat că oraşul se află pe deplin sub controlul său. Alaudinov a vorbit şi despre situaţia haotică de pe câmpul de luptă din regiune, unde forţele sale au sosit la scurt timp după incursiune şi unde pădurile ajută deplasarea forţelor ucrainene, ne-existând claritate cu privire la poziţionarea lor. Presiunea rusă Incursiunea Ucrainei a părut menită să forţeze Moscova să îşi încetinească avansarea de-a lungul restului frontului, în interiorul Ucrainei, deşi ministerul rus al Apărării a raportat lupte intense de-a lungul frontului ucrainean şi a spus că trupele sale au luat poziţii mai bune în mai multe puncte. Ucraina a declarat că nu există niciun semn că presiunea militară rusă se retrage de-a lungul frontului de est în interiorul graniţelor sale joi şi a raportat cele mai grele lupte din ultimele săptămâni lângă Pokrovsk. Rusia a susţinut joi capturarea unui sat din estul Ucrainei, situat la aproximativ 15 kilometri de oraşul Pokrovsk, un important nod logistic în această regiune în care presiunea rusă nu pare să slăbească. "Unităţile grupului de trupe Centru au eliberat satul Ivanivka" din regiunea Doneţk, a informat Ministerul rus al Apărării în raportul său zilnic.

Coreea de Nord poate fi din nou vizitată de turiști străini. În stațiunea de schi Samjiyon s-a investit masiv. Cel mai probabil, rușii vor fi principalii beneficiari
Internațional

Coreea de Nord poate fi din nou vizitată de turiști străini. În stațiunea de schi Samjiyon s-a investit masiv. Cel mai probabil, rușii vor fi principalii beneficiari

Coreea de Nord primește iar turiști. Coreea de Nord îşi va redeschide porţile pentru turiştii străini în luna decembrie, după ce le-a interzis accesul pe teritoriul său timp de aproape cinci ani din cauza pandemiei de COVID-19. Coreea de Nord primește iar turiști Koryo Tours, cu sediul în Beijing, a informat pe site-ul său: "Am primit confirmarea de la partenerul nostru local că turismul în Samjiyon şi, posibil, în restul ţării se va relua oficial în decembrie 2024". Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI Oraşul Samjiyon, aflat în apropierea frontierei nordice a Coreei de Nord cu China, este o poartă către vizitarea Muntelui Paektu, unde, potrivit relatărilor oficiale, s-a născut liderul nord-coreean Kim Jong Il. Fiul şi succesorul său, Kim Jong Un, a investit sume uriaşe de bani în dezvoltarea regiunii, rezultând în apartamente noi, hoteluri şi o staţiune de schi. KTG Tours, cu sediul tot în China, a scris pe pagina sa de Facebook că i s-a comunicat că turiştii pot merge la Samjiyon "în această iarnă". Datele exacte rămân de confirmat. „Până acum doar Samjiyon a fost confirmat oficial, dar credem că Phenianul şi alte locuri se vor deschide!", a adăugat tur-operatorul chinez. Turiștii ruși Coreea de Nord şi-a închis graniţele la începutul anului 2020 pentru a se proteja de COVID-19 şi chiar şi-a împiedicat cetăţenii aflaţi în străinătate să revină acasă timp de câţiva ani. Semnalele unei redeschideri au început să apară în a doua jumătate a anului 2023, odată cu reluarea zborurilor care au permis cetăţenilor nord-coreeni blocaţi în străinătate să se întoarcă, în sfârşit, acasă. Un grup de turişti ruşi a plecat în Coreea de Nord în februarie 2024, în contextul în care legăturile Phenianului cu Moscova devin tot mai strânse. Înaintea pandemiei de COVID-19, turismul internaţional în Coreea de Nord era limitat, operatorii de turism spunând că aproximativ 5.000 de occidentali vizitau ţara anual. Doar americanii reprezentau aproape 20% din această piaţă înainte ca Washingtonul să interzică călătoriile în Coreea de Nord după întemniţarea studentului Otto Warmbier în 2016 şi decesul acestuia, odată repatriat în SUA, în stare de comă, în 2017.

Ucraina este gata să oprească ofensiva pe teritoriul Rusiei dacă Putin acceptă o "pace justă", spune Kievul
Internațional

Ucraina este gata să oprească ofensiva pe teritoriul Rusiei dacă Putin acceptă o "pace justă", spune Kievul

Ucraina vrea "pace justă" pentru retragere. Potrivit unui reprezentat al diplomației ucrainene, ofensiva ucraineană în provincia rusă frontalieră Kursk este "legitimă" şi se va opri dacă Rusia acceptă o "pace justă" şi pune capăt invaziei în Ucraina. Ucraina vrea "pace justă" pentru retragere Potrivit purtătorului de cuvânt al MAE ucrainean, Gheorghii Tikid, "Cu cât Rusia va accepta mai repede să restabilească o pace justă (...), cu atât mai repede vor înceta incursiunile forţelor de apărare ucrainene pe teritoriul rus". Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Tikid a calificat aceste operaţiuni ca fiind "absolut legitime". Referindu-se la operaţiunile militare care se desfăşoară de o săptămână în regiunea rusă Kursk, Tikid a afirmat că Ucraina nu încearcă să "anexeze" teritorii ruseşti. "Spre deosebire de Rusia, Ucraina nu are nevoie de proprietatea altora. Ucraina nu doreşte să anexeze teritoriu din regiunea Kursk, ci vrea să protejeze vieţile poporului său", a spus diplomatul la o conferinţă de presă. Rușii, în criză Ofensiva ucrainenilor a fost considerată de Vladimir Putin drept o tentativă de îmbunătăţire a poziţiei de negociere a Kievului înaintea unor posibile tratative de pace. Kremlinul consideră atacul ucrainean o încercare de a determina Rusia să mute trupe pentru a i se opri înaintarea care continuă de-a lungul frontului din estul şi sud-estul Ucrainei. Guvernatorul interimar al provinciei Kursk, Alexei Smirnov, a declarat că trupele ucrainene controlau 28 de aşezări din această provincie după ce au pătruns 12 km în adâncime şi de-a lungul graniţei pe o lăţime 40 km. "Problema este că nu există o linie clară a frontului, nu este evident unde se află unităţile de luptă ucrainene", a explicat Alexei Smirnov, vorbind la o reuniune de criză convocată de Putin. Informații contradictorii Ucraina a susţinut că are controlul asupra a 1.000 km pătraţi de teritoriu rus, mai mult decât dublu faţă de estimarea guvernatorului din Kursk. În prezent, ministerul rus al Apărării a susţinut că trupele sale, sprijinite de aviaţie, artilerie şi drone, "au dejucat tentative ale grupurilor mobile blindate inamice de a penetra profund în teritoriul rus". "Călătoria necontrolată a inamicului a fost deja oprit", a declarat generalul-maior Apti Alaudinov, comandantul unităţii forţelor speciale cecene Ahmat. "Inamicul este deja conştient de faptul că războiul-fulger pe care l-a planificat nu a mers", a adăugat acesta. În urma ofensivei ucrainene, Rusia a anunţat evacuarea a circa 200.000 de persoane, pe lângă cele din provincia Kursk evacuări fiind iniţiate şi din provincia învecinată Belgorod, ameninţată de asemenea de incursiunile ucrainene. Think-tank-ul american Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) evaluează la circa 800 de km pătraţi acest teritoriu, evaluare făcută pe baza locaţiilor unde au fost semnalate trupe ucrainene. Potrivit bloggerilor militari ruşi, armata ucraineană acţionează dispersat cu unităţi mobile de sabotaj dificil de localizat şi care pot provoca haos în rândul unităţilor ruse trimise ca întăriri. Încă nu se știe cine deţine controlul asupra oraşului rusesc Sudja, unde se află un nod de transport al gazelor ruseşti către Europa.

Trump se consideră persecutat de Departamentul pentru Justiție al SUA și cere 115 milioane de dolari pentru percheziții din 2022
Internațional

Trump se consideră persecutat de Departamentul pentru Justiție al SUA și cere 115 milioane de dolari pentru percheziții din 2022

Trump se simte persecutat de Justiție. Donald Trump a depus plângere împotriva Departamentului american al Justiţiei, cerând peste 100 de milioane de dolari pentru tentativă de "persecuţie politică". Plângerea vizează percheziţia din 2022 la reşedinţa sa din Florida a FBI în vederea găsirii unor documente clasificate. Trump se simte persecutat de Justiție Plângerea depusă săptămâna trecută îl acuză pe ministrul justiţiei Merrick Garland şi pe directorul FBI Christopher Wray că "s-au abătut de la protocol” pentru a-l „răni” pe Trump. Citește și: Salariul mediu net în administrația publică – 7.055 lei/lună, cu 1.000 de lei mai mult decât acum un an Potrivit plângerii, "Garland şi Wray nu ar fi trebuit niciodată să aprobe o percheziţie şi punerea sub urmărire ce a urmat". Donald Trump cere 100 de milioane de dolari despăgubiri şi 15 milioane de dolari cu titlul de cheltuieli în justiţie. Plângerile lui Trump În luna mai, Donald Trump lăsase să se înţeleagă că mandatul de percheziţie al FBI arăta că preşedintele Joe Biden îi doreşte moartea. Documentele judiciare conţineau o formulare standard a FBI, potrivit căreia agenţii săi sunt autorizaţi „să facă uz de forţă mortală dacă cineva este în pericol iminent”. Într-un comunicat FBI a dat asigurări că "nu a existat abatere de la normă în acest caz", care a avut loc pe 8 august 2022. Donald Trump nu se afla în Florida în ziua percheziţiei. Fostul preşedinte era urmărit în Florida pentru gestionarea unor documente confidențiale, considerată neglijentă. Documentele au fost găsite la reşedinţa sa din Mar-a-Lago după plecarea lui de la Casa Albă. O judecătoare federală a anulat la mijlocul lui iulie urmărirea, însă procurorul special care instrumentează cazul a înaintat apel împotriva acestei decizii. Lui Donald Trump i se reproşează în acest dosar că a compromis securitatea naţională păstrând la el acasă documente clasificate, printre care planuri militare sau informaţii despre arme nucleare, după încheierea preşedinţiei sale, în loc să le predea Arhivelor Naţionale, după cum prevede legea. De asemenea, Trump este acuzat că a încercat să distrugă dovezi în acest dosar. Acuzaţiile cele mai grave sunt pasibile de 10 ani de închisoare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră