sâmbătă 02 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5839 articole
Internațional

Trupe ucrainene atacă de frontieră Kursk

Trupe ucrainene atacă de frontieră Kursk. Armata rusă a anunţat marţi trimiterea de întăriri în regiunea Kursk la graniţa cu Ucraina, unde circa 300 de soldaţi ucraineni sprijiniţi de tancuri şi blindate au lansat mai devreme un atac asupra unităţile gărzii de frontieră ruse. Trupe ucrainene atacă de frontieră Kursk Guvernatorul regional din Kursk a susţinut că incursiunea ucraineană a fost respinsă, adăugând totuşi că situaţia este în continuare "dificilă" şi a anunţat că trei civili au murit şi alţi 13 sunt răniţi în urma loviturilor de artilerie şi cu drone ucrainene. Potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Apărării, care dă de înţeles că lupte sunt în continuare în desfăşurare în respectiva zonă, marţi dimineaţă în jurul orei locale 08:00 circa 300 de soldaţi ucraineni, sprijiniţi de 11 tancuri şi de aproximativ 20 de vehicule blindate au atacat poziţiile unităţilor gărzii de frontieră ruse. Potrivit aceluiaşi comunicat, "trupele ruse amplasate la graniţă, împreună cu unităţi ale Serviciului Federal de Securitate (FSB), resping atacurile şi execută foc asupra inamicului în zona frontierei de stat şi asupra rezervelor (armatei ucrainene) în regiunea Sumî" din Ucraina. Armata rusă, mobilizată Ministerul rus al Apărării mai menţionează că a introdus în luptă şi aviaţia contra blindatelor ucrainene şi că de asemenea a deplasat rezerve în zona de ostilităţi de la graniţă. Incursiuni similare în regiunile ruse frontaliere cu Ucraina au fost revendicate în ultimele luni de grupuri de combatanţi ruşi pro-ucraineni, cum ar fi de pildă cele auto-intitulate "Legiunea libertăţii Rusiei" sau "Corpul voluntarilor ruşi". Tot marţi, un responsabil al ocupaţiei ruse din provincia ucraineană sudică Herson, Vladimir Saldo, a semnalat o incursiune ucraineană pe istmul Tendra de la Marea Neagră. Potrivit acestuia, trupele ucrainene au încercat să debarce pe acea fâşie îngustă de pământ folosind 12 vedete rapide, dar el susţine că au fost respinse. Responsabilii ucraineni nu au comentat aceste incursiuni, în timp ce Rusia a revendicat în aceeaşi zi ocuparea încă unui sat în estul Ucrainei, unde trupele ruse înaintează treptat către două oraşe importante din punct de vedere strategic pentru logistica armatei ucrainene.

Trupe ucrainene atacă de frontieră Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Kamala Harris este oficial candidata democraților (sursa: Facebook/Kamala Harris)
Internațional

Kamala Harris este oficial candidata democraților

Kamala Harris este oficial candidata democraților. Vicepreşedinta americană Kamala Harris şi-a asigurat oficial majoritatea necesară a voturilor delegaţilor pentru a fi candidata Partidului Democrat la alegerile prezidenţiale, a anunţat luni formaţiunea politică. Harris a primit 99% din cele aproximativ 4.500 de voturi ale delegaţilor exprimate, a anunţat Partidul Democrat. Kamala Harris este oficial candidata democraților Kamala Harris a obţinut majoritatea la scurt timp după deschiderea votului vineri, dar votarea a continuat până luni seara. Citește și: Sorin Grindeanu, incapabil să răspundă la o întrebare de logică simplă Anunţul nu a fost neaşteptat, deoarece niciun alt candidat nu s-a înscris în cursa democrată. Harris, a cărei nominalizare trebuie încă să fie certificată oficial la convenţia partidului programată să înceapă pe 19 august, urmează acum să se confrunte cu fostul preşedinte american Donald Trump, candidatul Partidului Republican. "Vicepreşedinta Harris are un impuls istoric în spate, în timp ce ne angajăm în ultimii paşi în certificarea oficială a ei drept candidată a partidului nostru", au declarat preşedinta Comitetului Convenţiei Naţionale Democrate, Minyon Moore, şi preşedintele Comitetului Naţional Democrat, Jaime Harrison, într-un comunicat comun. Ar fi prima femeie președinte al SUA "În curând, va fi timpul să ne reunim la Chicago, unde vom sărbători împreună şi vom transmite clar poporului american că Partidul Democrat este partidul libertăţii, al democraţiei, al drepturilor şi al poporului", au adăugat ei. Preşedintele american Joe Biden, în vârstă de 81 de ani, şi-a exprimat susţinerea pentru Harris după ce a anunţat în iulie că se va retrage din cursă după săptămâni de acoperire mediatică dură cu privire la vârsta sa şi întrebări în legătură cu capacitatea sa de a continua să-şi facă treaba. Harris, fiica unei mame indiene şi a unui tată jamaican, ar fi prima femeie preşedinte al SUA dacă va fi aleasă.

Rusia trimite Iranului sisteme antiaeriene avansate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia trimite Iranului sisteme antiaeriene avansate

Rusia trimite Iranului sisteme antiaeriene avansate. Rusia ar fi început să livreze echipamente de apărare aeriană şi radare avansate Iranului, ca răspuns la o solicitare a autorităţilor de la Teheran, informează marţi publicaţia americană New York Times, citând surse iraniene, inclusiv un membru al Corpului Gardienilor Revoluţiei (IRGC). Rusia trimite Iranului sisteme antiaeriene avansate Informația a apărut în contextul vizitei la Teheran a fostului ministru al apărării rus Serghei Şoigu, pe fondul tensiunilor în creştere în Orientul Mijlociu, după ce Iranul a ameninţat cu o ripostă împotriva Israelului pentru asasinarea liderului politic al grupării islamiste palestiniene Hamas, Ismail Haniyeh. Citește și: Scandalul Pieleanu – SNSPA i-a fost prezentat încă din 2001 ministrului PSD Ecaterina Andronescu, dar a fost îngropat cu complicitatea socialistului Claudiu Crăciun Cu ocazia întâlnirii avute luni cu Serghei Şoigu, în prezent secretar al Consiliului Securităţii Rusiei, noul preşedinte iranian Masoud Pezeshkian a exprimat dorinţa ţării sale de a consolida relaţia cu Rusia, pe care a calificat-o drept "partener strategic". "Rusia face parte dintre ţările care a susţinut naţiunea iraniană în momente dificile", a afirmat el, conform unor media de stat de la Teheran. Moscova susține gruparea Hamas La rândul său, Serghei Şoigu l-a asigurat că Rusia este pregătită "să coopereze pe deplin cu Iranul în diferite domenii". Preşedintele iranian a profitat de această ocazie pentru a critica acţiunile Israelului în Fâşia Gaza şi eliminarea liderului politic al grupării palestiniene Hamas, Ismail Haniyeh, miercurea trecută la Teheran, calificându-le drept "încălcări flagrante ale legilor şi reglementărilor internaţionale". El a subliniat de asemenea că poziţiile comune ale Iranului şi Rusiei în favoarea unei lumi multipolare "vor conduce, cu siguranţă, la o mai mare securitate şi pace mondială". Iranul atribuie Israelului moartea lui Haniyeh, ucis miercurea trecută după ceremonia de învestire a preşedintelui Masoud Pezeshkian la Teheran, deşi guvernul de la Tel Aviv nu şi-a asumat acest atentat, spre deosebire de eliminarea cu o zi înainte a lui Fuad Shukr, comandant de rang înalt al grupării şiite pro-Iran din Liban, Hezbollah, într-un atac asupra unei clădiri de la o periferie a Beirutului. Moscova, obligată să colaboreze cu Teheran "Rusia are probleme financiare şi, deşi menţine legături economice şi culturale cu Israelul, Moscova nu poate să-şi permită să respingă cererea de ajutor din partea Iranului, căci se bazează în mare măsură pe dronele iraniene în războiul său în Ucraina", a declarat un responsabil din cadrul unei companii israeliene de consultanţă pe probleme de securitate şi serviciile de informaţii, citat de Ynet. Moscova, care a sprijinit pe larg gruparea palestiniană Hamas şi pe aliaţii săi după masacrul comis de aceasta în comunităţi din sudul Israelului la 7 octombrie, a condamnat eliminarea lui Haniyeh şi a cerut tuturor părţilor să evite acţiunile care ar putea duce la un război regional mai extins în Orientul Mijlociu, amintesc media israeliene citate. Responsabili din serviciile de informaţii occidentale afirmă că legăturile între Moscova şi Teheran reprezintă o cooperare strategică aprofundată, motivată de ofensiva rusă avansată în Ucraina şi dependenţa Rusiei de armele iraniene.

Angajați ONU, implicați în atacul Hamas (sursa: Facebook/UNRWA)
Internațional

Angajați ONU, implicați în atacul Hamas

Angajați ONU, implicați în atacul Hamas. O anchetă internă a ONU a stabilit că nouă angajaţi ai UNRWA (agenţia Naţiunilor Unite pentru refugiaţii palestinieni) din cei 19 acuzaţi de Israel ar putea să fie "implicaţi" în atacul Hamas din 7 octombrie anul trecut pe teritoriul israelian. Angajați ONU, implicați în atacul Hamas La sfârşitul lui ianuarie, israelienii au acuzat iniţial 12 membri ai personalului UNRWA că s-ar fi implicat în raidul Hamas. Ulterior, pe listă au fost adăugate încă şapte nume. Citește și: Scandalul Pieleanu – SNSPA i-a fost prezentat încă din 2001 ministrului PSD Ecaterina Andronescu, dar a fost îngropat cu complicitatea socialistului Claudiu Crăciun Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut imediat o anchetă a OIOS (Office of Internal Oversight Services, serviciul de control intern al organizaţiei). Farhan Haq, adjunct al purtătorului de cuvânt al lui Guterres, a declarat că în cazul unuia din suspecţi OIOS nu a reuşit să obţină nici o probă în sprijinul acuzaţiilor, iar în alte nouă cazuri probele au fost insuficiente. În celealte nouă cazuri însă, OIOS a stabilit că angajaţii UNRWA ar fi putut fi implicaţi în atacul armat din 2023 şi vor fi concediaţi. Haq a subliniat că anchetele OIOS sunt confidenţiale şi nu a făcut alte precizări. În timpul atacului Hamas din 7 octombrie au fost ucişi în Israel 1197 de oameni, majoritatea civili. Alţi 251 de cetăţeni israelieni şi străini au fost răpiţi, iar 111 dintre ei sunt încă ţinuţi ostatici în Gaza sau decedaţi, conform armatei israeliene. Israelul a ripostat printr-o ofensivă în Gaza, cu scopul declarat de a elimina Hamas din acest teritoriu pe care gruparea islamistă îl controlează din 2007. Atacurile terestre şi aeriene ale statului evreu au dus la pierderea a peste 39.000 de vieţi, potrivit datelor ministerului sănătăţii aflat sub controlul Hamas.

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor (sursa: Facebook/Vladimir Kara-Murza)
Internațional

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor. Declaraţiile unora din opozanţii ruşi eliberaţi din detenţie într-un schimb cu Occidentul au provocat dezamăgire în Ucraina. Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor La o conferinţă de presă în Germania, a doua zi după ce au fost scoşi din Rusia, disidenţii Vladimir Kara-Murza, Ilia Iaşin şi Andrei Pivovarov (foto) au cerut "recalibrarea" sancţiunilor împotriva Moscovei astfel încât acestea să vizeze regimul preşedintelui Vladimir Putin, nu pe ruşii de rând. Citește și: Austria se opune boicotării președinției ungare a Consiliului UE după ce Viktor Orban l-a vizitat pe Putin la Moscova, iritând, astfel, liderii UE Iaşin, care fusese închis după ce condamnase de mai multe ori crimele comise de ruşi în Ucraina, a apreciat că Kievul ar trebui să negocieze cu Moscova pentru a salva vieţi. Astfel de afirmaţii i-au iritat pe unii ucraineni. Deputata Irina Gheraşcenko a criticat poziţia lui Iaşin într-un mesaj pe Telegram: "Nu mai cred în ruşii buni (...) instinctul meu a fost cel corect". Iermak: "Sancţiunile trebuie înăsprite" Andri Iermak, şef de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a apreciat că "obiectivul comun al tuturor ruşilor ar trebui să fie eliberarea Rusiei de dictatorul nebun Putin şi de regimul acestuia, nu lupta împotriva sancţiunilor". El a insistat că "sancţiunile trebuie înăsprite atâta vreme cât Rusia îşi continuă agresiunea armată (...) Sancţiunile sunt cele care frânează maşinăria militară a regimului". Unii analişti din Ucraina şi-au exprimat chiar teama că opiniile disidenţilor ruşi eliberaţi şi mediatizarea acestora ar putea influenţa politica occidentală faţă de Rusia, creând tensiuni cu Ucraina. Maria Zolkina, cercetătoare la London School of Economics, a afirmat că va fi greu de cerut sancţiuni mai dure dacă simboluri ale speranţei democratice din Rusia cer relaxarea. Disidenții cer negocieri Kara-Murza, care a susţinut multă vreme sancţiunile anti-ruse, consideră că restricţiile impuse începând din 2022 nu trebuie să îi afecteze pe toţi ruşii, pentru a nu fi exploatate de propaganda Kremlinului, care afirmă că occidentalii îi urăsc pe ruşi pentru ceea ce sunt, nu pentru politica statului lor. Iaşin, care a criticat chiar şi schimbul de deţinuţi de care a beneficiat şi el, este părere că Ucraina ar trebui să se aşeze la masa negocierilor, deoarece "situaţia este într-un impas sângeros, cu morţi de ambele părţi". După ce declaraţiile sale au provocat iritare, el şi-a reafirmat însă, într-o înregistrare video de două ore difuzată pe YouTube, opoziţia faţă de invazia "criminală şi barbară" a Rusiei în Ucraina. "Mi-am dat doi ani din viaţă pentru că am spus adevărul despre războiul din Ucraina. Nu sunt duşmanul vostru", le-a transmis el ucrainenilor. Zelenski își pusese speranțe în opoziția rusă Astfel de tensiuni dovedesc, însă, în ce măsură s-au modificat de la începutul războiului aşteptările faţă de opoziţia rusă. În februarie 2022, Zelenski spera că în Rusia se va manifesta o mişcare anti-război pentru răsturnarea lui Putin sau măcar pentru a-l convinge să renunţe la invazie. A doua zi după ce trupele ruseşti au intrat pe teritoriul ucrainean, el li s-a adresat în limba lor miilor de ruşi care ieşiseră în stradă pentru a protesta: "Vă vedem. Asta înseamnă că ne auziţi. (...) Luptaţi pentru noi, luptaţi împotriva acestui război". Protestele au fost reprimate rapid de autorităţile ruse; mii de critici au fost ameninţaţi, amendaţi sau închişi. Atenția asupra Ucrainei, deturnată După mai bine de doi ani, opoziţia rusă nu mai trezeşte simpatie în Ucraina, chiar dacă Kievul susţine că majoritatea ruşilor nu sunt de acord cu invazia. Profesorul de politică rusă Sam Green de la King's College din Londra explică acest sentiment: "Ucrainenii se tem pe bună dreptate că accentul pe visurile de democraţie rusă pot deturna atenţia de la ajutorul dat Ucrainei pentru a câştiga războiul". Kara-Murza a reacţionat la critici recunoscând că societatea rusă are o parte din "responsabilitatea pentru ceea ce face regimul Putin". El a declarat pentru BBC că "nu putem să-l lăsăm pe Putin să câştige acest război. Ucraina trebuie să câştige, iar ţările occidentale trebuie să o susţină mai mult ca să se întâmple asta". Geraşcenko, la fel ca mulţi compatrioţi de-ai ei, are o poziţie clară: "Este pur şi simplu drept ca Rusia să plătească pentru acest război. Ruşii trebuie să-şi asume o responsabilitate colectivă".

Premierul ungar Orban, apărat de Austria (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Premierul ungar Orban, apărat de Austria

Premierul ungar Orban, apărat de Austria. Ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, a declarat luni că se opune boicotării preşedinţiei ungare a Consiliului UE, decisă de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, ca represalii faţă de premierul ungar Viktor Orban după ce acesta s-a întâlnit la Moscova cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Premierul ungar Orban, apărat de Austria Într-o declaraţie acordată agenţiei austriece APA, ministrul Schallenberg a avertizat că crearea a atât de multă agitaţie în jurul preşedinţiei ungare a Consiliului UE ar putea în cele din urmă să-i fie benefică lui Orban. Citește și: Scandalul Pieleanu – SNSPA i-a fost prezentat încă din 2001 ministrului PSD Ecaterina Andronescu, dar a fost îngropat cu complicitatea socialistului Claudiu Crăciun Viktor Orban a efectuat la începutul lunii iulie o vizită la Kiev, unde s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Dar, trei zile mai târziu, premierul ungar a vizitat de asemenea Moscova, unde a avut o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, apoi a mers la Beijing, iar în timpul summitului NATO în SUA el s-a întâlnit şi cu Donald Trump, toate aceste întâlniri iritând Bruxellesul şi unii lideri europeni. Iritare maximă la vârful UE Aceştia din urmă consideră că Orban nu ar fi trebuit să se întâlnească cu Putin fără un mandat din partea UE, având în vedere că Ungaria deţine preşedinţia Consiliului UE, în timp ce premierul ungar afirmă că demersul său a fost unul propriu şi nu angajează cu nimic blocul comunitar. Între timp, şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a anunţat că o reuniune informală a miniştrilor europeni de externe, programată pentru sfârşitul lunii august, va avea loc la Bruxelles în loc de Budapesta. Ministrul austriac de externe a spus că a luat notă de hotărârea lui Borrell, adăugând însă că majoritatea miniştrilor europeni de externe s-au declarat împotriva acestei decizii. Argumentele Externelor austriece Schallenberg a apreciat, în acelaşi timp, că este important să nu fie trecute sub tăcere "călătoriile de ego" ale premierului ungar. Totuşi, acordarea de prea multă atenţie lui Orban riscă să exagereze percepţia asupra influenţei acestuia ca şef de guvern al unei ţări care este doar una medie, crede şeful diplomaţiei austriece. Ministrul Alexander Schallenberg a subliniat că Ungaria participă la multe decizii europene şi în cele din urmă Orban va accepta regulile, întrucât în caz contrar va avea o "preşedinţie a Consiliului UE complet eşuată". Boicotarea reuniunilor preşedinţiei ungare a Consiliului UE a fost iniţial cerută de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a anulat, pentru prima dată în istoria UE, vizita pe care Comisia Europeană o efectuează la începutul preşedinţiei semestriale a Consiliului UE în ţara care a preluat această preşedinţie.

Primele F-16 au ajuns în Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Primele F-16 au ajuns în Ucraina

Primele F-16 au ajuns în Ucraina. Ucraina a primit primele sale avioane de luptă occidentale F-16, după peste doi ani de aşteptare, a anunţat duminică preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care le-a arătat unui grup de jurnalişti, subliniind totodată că numărul lor este "insuficient". Primele F-16 au ajuns în Ucraina De la începutul invaziei ruse în februarie 2022, Kievul a pledat pentru a-i fi livrate F-16 în speranţa de a pune capăt dominaţiei ruse în spaţiul aerian şi o mai bună protejare a localităţilor şi trupelor sale de bombardamentele neîncetate ale ruşilor. Citește și: VIDEO Prezența piloților ucraineni pentru F-16 în România va duce la creșterea acțiunilor de spionaj și sabotaj rusești, potrivit unor surse militare. Însă Bucureștiul își consolidează rolul în NATO De fabricaţie americană, aceste avioane sunt considerate ca fiind "bijuteria coroanei" printre multele echipamente militare pe care Ucraina le-a solicitat susţinătorilor săi în încercarea de a respinge înaintarea forţelor ruse pe teritoriul său. "Am avut sute de reuniuni şi negocieri" cu aliaţii pentru a obţine aceste avioane şi a consolida apărarea aeriană a ţării şi "am auzit adeseori cuvintele 'este imposibil' ca răspuns", a afirmat Volodimir Zelenski în cadrul unei ceremonii desfăşurate într-un loc ţinut în secret în Ucraina. "Acum, aceasta este o realitate, o realitate pe cerul nostru. F-16 sunt în Ucraina", a salutat el. Zelenski vrea 130 de aparate Zelenski nu a dezvăluit numărul aparatelor de zbor primite de Kiev, spunând doar că este "insuficient", la fel ca numărul de piloţi ucraineni instruiţi în Occident pentru a pilota şi întreţine aceste avioane. El nu a dezvăluit nici data livrării, nici ţara care a furnizat acest prim lot de aparate. "Ceea ce este pozitiv este că aşteptăm F-16 suplimentare" şi că "mulţi dintre băieţii noştri fac în prezent pregătirea" pentru a le pilota, a asigurat preşedintele ucrainean. Cel puţin două avioane F-16 au fost văzute survolând situl în timpul ceremoniei. În spatele lui Volodimir Zelenski, alte două aparate de zbor gri, asemănătoare cu F-16, se aflau la sol, fiind acoperite parţial cu plasă de camuflaj, iar pe cozi având imprimată stema naţională, tridentul. La jumătatea lunii mai, preşedintele Zelenski a declarat într-un interviu acordat AFP că forţele aeriene ale ţării sale ar avea nevoie de 120 până la 130 de astfel de avioane pentru a atinge paritatea cu aviaţia rusă.

Atac iminent al Iranului asupra Israelului (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Atac iminent al Iranului asupra Israelului

Atac iminent al Iranului asupra Israelului. Utilizarea sistemului de poziţionare globală (GPS) în mari porţiuni din Israel a fost întreruptă pe fondul temerilor privind un atac iminent iranian asupra Israelului. GPS întrerupt Se pare că întreruperile au afectat nu numai zonele de graniţă din apropierea Libanului, ci şi regiunile dens populate din centrul ţării. Citește și: Fabuloasa listă a profesorilor de la SNSPA: un fost securist, un căpitan de 76 de ani din propaganda ceaușistă, politruci PSD-PNL Şoferii din Israel au descoperit că GPS-ul îi plasa în capitala libaneză, Beirut, potrivit mass-media israeliene. Pe lângă faptul că oferă utilizatorilor indicaţii, sistemul de poziţionare GPS este folosit şi de drone pentru a-şi găsi ţintele. Atac iminent al Iranului asupra Israelului Israelul este în alertă maximă după ce Iranul a ameninţat cu represalii după recenta asasinare a liderului politic al grupării islamiste palestiniene Hamas, Ismail Haniyeh. Israelul nici nu a confirmat, nici nu a infirmat că s-ar afla în spatele asasinării lui Haniyeh. Înainte de atacul major al Iranului din aprilie, când Teheranul a lansat sute de rachete şi de drone asupra Israelului, armata israeliană a declarat că a perturbat în mod intenţionat sistemul de poziţionare prin satelit. Întrebată despre cele mai recente întreruperi ale GPS, armata israeliană s-a mulţumit să răspundă prin formula: "Nu comentăm". Un alt indiciu al unui atac potenţial iminent al Iranului şi al miliţiilor aliate din alte ţări din Orientul Mijlociu a fost sosirea comandantului forţelor americane în regiune, generalul Michael Erik Kurilla. Kurilla s-a mai deplasat în Israel cu puţin timp înainte de atacul major iranian din aprilie

Trump, felicitări lui Putin pentru schimb (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump, felicitări lui Putin pentru schimb

Trump, felicitări lui Putin pentru schimb. Fostul preşedinte american Donald Trump l-a felicitat pe preşedintele rus Vladimir Putin pentru un schimb major de prizonieri între Rusia, Belarus şi mai multe state occidentale. Trump, felicitări lui Putin pentru schimb "Aş dori să-l felicit pe Vladimir Putin pentru că a făcut încă o afacere grozavă", a declarat candidatul republican la preşedinţie la un eveniment de campanie la Atlanta, în statul american Georgia. Citește și: Fabuloasa listă a profesorilor de la SNSPA: un fost securist, un căpitan de 76 de ani din propaganda ceaușistă, politruci PSD-PNL "I-au eliberat pe unii dintre cei mai mari ucigaşi din lume. Unii dintre cei mai răi ucigaşi pe care i-au avut. Şi ne-am recuperat oamenii, dar, o Doamne, am făcut o afacere oribilă, oribilă. Şi este frumos să spunem că i-am recuperat, dar nu cumva asta creează un precedent rău?", a spus Trump. Fără precedent Schimbul de prizonieri fără precedent a dus la eliberarea de către Rusia şi Belarus a 16 persoane care fuseseră întemniţate pentru activităţile lor ca jurnalişti şi activişti, printre altele. În schimb, zece persoane aflate în închisori în diferite ţări occidentale au fost predate Moscovei. Mai multe ţări au fost implicate în schimb, în cadrul căruia doi cetăţeni americani faimoşi, reporterul Wall Street Journal Evan Gershkovich şi fostul puşcaş marin american Paul Whelan, s-au întors acasă. De asemenea, ca parte a acordului, a fost eliberat asasinul rus Vadim Krasikov, care a fost condamnat la închisoare pe viaţă în Germania pentru împuşcarea în 2021, în centrul Berlinului, a unui georgian de origine cecenă. Acordul a fost negociat de administraţia preşedintelui american Joe Biden, un democrat, cu ajutorul Germaniei şi al altor aliaţi. Trump s-a referit la propriul său istoric de a aduce acasă cetăţeni americani deţinuţi în străinătate în timpul mandatului său, subliniind: "Nu am plătit niciodată nimic". Republicanul a criticat acordul cu Rusia la scurt timp după ce ştirile despre acesta au apărut joi şi a dat de înţeles, fără nicio dovadă, că au fost plătiţi bani pentru a-l încheia.

Putin ia ostatici și-i oferă pentru eliberarea ucigașilor Foto: Kremlin.ru
Internațional

Putin ia ostatici și-i oferă pentru eliberarea ucigașilor

Analiză The Times: în timpul Războiului Rece, se făcea schimb de spioni, acum Putin ia ostatici și-i oferă pentru eliberarea ucigașilor săi. Analiza a fost făcută de Ben Macintyre, autor al mai multor documentare ecranizate de BBC despre operațiuni de spionaj. Macintyre scrie, azi, în The Times, că schimbul de inocenți pentru spioni și un ucigaș amintește doar vag de Războiul Rece. 24 de prizonieri din Statele Unite, Rusia, Germania, Polonia, Slovenia, Norvegia și Belarus au fost eliberați joi într-un schimb major între Rusia și Vest. Printre cei eliberați de Rusia se numără reporterul Evan Gershkovich, de la Wall Street Journal, jurnalista Alsu Kurmașeva de la RFE/RL și fostul pușcaș marin american Paul Whelan. Autoritățile turce, care au intermediat schimbul, au menționat că zece prizonieri, inclusiv doi minori, au fost transferați în Rusia. Putin ia ostatici și-i oferă pentru eliberarea ucigașilor „Dar, deși schimbul masiv de prizonieri din această săptămână poate aminti de Războiul Rece, aritmetica schimbului este mult mai complexă, brutală și imprevizibilă decât era acum o generație. Cei mai mulți dintre cei schimbați săptămâna aceasta nu sunt spioni în genul lui Abel și Powers. Dintre cei care se îndreaptă de la est la vest, mulți sunt ostateci nevinovați capturați în scopul unui troc cinic sau prizonieri politici. Cel mai important dintre cei transferați de la Vest la Est, pivotul întregii tranzacții, este Vadim Krasikov, un criminal condamnat”, arată The Times. Autorul arată că SUA au cerut Germaniei să-l ofere Rusiei pe Vadim Krasikov - condamnat în 2019 pentru uciderea unui militant cecen, pe care l-a împușcat în plină zi - la schimb cu Alex Navalny. „Se pare că s-a ajuns la o înțelegere pe 15 februarie; în ziua următoare, Navalny a fost găsit mort. Organizația lui Navalny susține că acesta a fost ucis pentru că, în ultimul moment, Putin nu a vrut ca el să fie eliberat în Occident, unde ar fi devenit inevitabil principalul lider al opoziției”, scrie Macintyre. În articol se amintește și modul în care Putin a obținut, anterior acestui schimb masiv de prizonieri, eliberarea traficantului de arme Victor Bout. „Chiar înainte de invazia Ucrainei de către Putin, vedeta americană de baschet Brittney Griner a fost arestată pe aeroportul din Moscova pentru că deținea o canistră vape cu 0,7 grame de ulei de canabis, pentru care avea recomandarea unui medic. Dubla medaliată cu aur la Jocurile Olimpice a fost condamnată la nouă ani de închisoare. În decembrie 2022, ea a fost schimbată cu Viktor Bout, un traficant de arme cunoscut sub numele de «Negustorul Morții», care execută o pedeapsă de 25 de ani în SUA pentru acuzații legate de terorism”, explică The Times. „Noua rată de schimb nu se referă la schimbul de spioni de valoare aproximativ egală, ci la schimbul de nevinovați cu vinovați, de ucigași cu oameni care nu au făcut nimic, sau foarte puțin rău. Putin știe că, profitând de opinia publică occidentală, poate obține o înțelegere inegală”, concluzionează Ben Macintyre. Putin a capturat și germani ca să elibereze un ucigaș Vineri, The Times relata cum a jucat Belarus pentru Putin, care avea nevoie și de ostatici germani. „În iunie, un tribunal din Minsk, capitala Belarusului, un aliat major al Rusiei, l-a condamnat la moarte pe Rico Krieger, un cetățean german, acuzat de terorism. O lună mai târziu, un Krieger în lacrimi a fost prezentat la televiziunea belarusă, implorându-l pe Scholz și guvernul german să îi salveze viața «înainte de a fi prea târziu». Nigel Gould-Davies, fostul ambasador britanic în Belarus, a declarat că nu poate fi exclus faptul că Lukașenko a ordonat arestarea lui Krieger pentru a oferi Kremlinului un ostatic german în discuțiile despre Krasikov. «Este foarte greu de spus. Dar momentul indică în acest sens», a spus el”, arată The Times. Un alt ostatic german oferit în schimbul ucigașului Krasikov a fost Kevin Lick, în vârstă de 19 ani, cu dublă cetățenie germană și rusă. El a fost arestat de FSB și acuzat de spionaj asupra unei baze militare care putea fi văzută de la fereastra dormitorului său din Maykop, un oraș din regiunea Caucazului de Nord din Rusia. El avea doar 17 ani când a fost arestat.

Milioane de probleme pentru democrați, după retragerea lui Biden Foto: Inquam/Eduard Vinatoru
Internațional

Milioane de probleme pentru democrați, după retragerea lui Biden

91 de milioane de probleme pentru democrați, după retragerea lui Joe Biden din cursa pentru președinția Statelor Unite: ce se întâmplă cu banii strânși pentru candidatura sa și cine va candida pentru Casa Albă din partea acestui partid. Citește și: Biden s-a retras din cursa prezidențială pentru un al doilea mandat. A început cursa pentru nominalizarea unui nou candidat democrat pentru Casa Albă Milioane de probleme pentru democrați, după retragerea lui Biden La 20 iunie, dată la care Comitetul „Biden for President” a depus la Comisia Electorală Federală („FEC”) ultimul raport de campanie în care își rezuma finanțele până la sfârșitul lunii mai, acest comitet colectase „cash in hand” 91,5 milioane de dolari, arată Fox News. Legislația federală nu impune comitetelor de campanie să ramburseze banii donatorilor care doresc să le fie returnate contribuțiile. Este în întregime la latitudinea comitetului care-l sprijinea pe Biden să decidă dacă dorește sau nu să dea banii înapoi donatorilor care ar putea dori asta. Banii însă pot fi transferați către Kamala Harris, fiindcă acest comitet s-a înregistrat la FEC ca acționând și pentru Biden, și pentru vicepreședintele său. Însă dacă Partidul Democrat nu o va desemna pe Harris, ci pe altcineva să candideze la președinție, banii nu pot fi transferați. Banii pot fi transferați partidului, dar doar în limita a 32,4 milioane de dolari. Convenția care va desemna candidatul democrat este programată pentru 19 august, la Chicago. Vicepreședintele Kamala Harris se află în fruntea listei de preferați, dar ea a avut propriile probleme după un început de mandat dificil și sondaje slabe, mai proaste decât Biden. Potențiali concurenți pentru Harris Alte variante: Gavin Newsom, guvernatorul Californiei: „Poziția lui Newsom în calitate de lider al unui stat profund albastru ar fi în defavoarea sa în peisajul politic polarizat al Americii, dar el este energic și un orator abil și desăvârșit - calități care i-au lipsit în mod vizibil lui Biden în seara dezbaterii”, apreciază The Times. JB Pritzker, guvernatorul statului Illinois: Moștenitor al rețelei de hoteluri Hyatt, estimată la 3,6 miliarde de dolari, el a legiferat dreptul la avort în Illinois, afirmând că Illinois va deveni un „stat sanctuar” pentru femeile care doresc să beneficieze de tratament pentru avort. Pritzker a legalizat consumul recreațional de marijuana și a șters cazierele judiciare pentru posesie personală. De asemenea, a inițiat interzicerea armelor de asalt și a încărcătoarelor de mare capacitate. Gretchen Whitmer, guvernatorul statului Michigan: după retragerea lui Biden, ea a sugerat însă că nu va candida.

Biden s-a retras din cursa prezidențială (sursa: Facebook/Joe Biden)
Internațional

Biden s-a retras din cursa prezidențială

Preşedintele american Joe Biden s-a retras din cursa prezidențială pentru un al doilea mandat, potrivit unui anunţ şocant, dar așteptat, survenit cu mai puţin de patru luni înainte de alegeri şi după săptămâni în care a fost pusă sub semnul întrebării starea sa fizică şi psihică. Biden s-a retras din cursa prezidențială "Cred că este în interesul partidului meu şi al ţării să mă retrag şi să mă concentrez exclusiv pe exercitarea funcţiilor de preşedinte până la finalul mandatului meu", a declarat democratul în vârstă de 81 de ani într-un comunicat, anunţând că se va adresa naţiunii în cursul serii. Citește și: Diplomat român aflat la Moscova, acuzat de Japonia că face jocurile Rusiei: Liliana Burda, a treia ierarhic în Ambasada României, a vizitat Kurilele, revendicate de Tokyo My fellow Democrats, I have decided not to accept the nomination and to focus all my energies on my duties as President for the remainder of my term. My very first decision as the party nominee in 2020 was to pick Kamala Harris as my Vice President. And it’s been the best… pic.twitter.com/x8DnvuImJV— Joe Biden (@JoeBiden) July 21, 2024

Trump, împușcat în cap la miting (sursa: Trump campaign)
Internațional

Trump, împușcat în cap la miting

Trump, împușcat în cap la miting. Fostul preşedinte Donald Trump, candidat republican la alegerile americane din noiembrie, a fost evacuat de la un miting de campanie în Pennsylvania, cu sânge vizibil la urechea dreaptă, după focuri de armă care au costat viaţa a cel puţin o persoană din rândul asistenţei. Trump, împușcat în cap la miting Presupusul trăgător şi un spectator au fost ucişi, iar o altă persoană a fost rănită și se află în stare gravă, potrivit presei americane, care citează autorităţile judiciare locale. Citește și: Consilierul lui Ciolacu atacă UE și-i înalță ode putinistului care conduce guvernul de la Budapesta și tocmai a făcut o vizită la Kremlin: „Viktor Orban a avut curaj” Biroul Federal de Investigaţii din SUA a confirmat că focurile de armă care l-au vizat sâmbătă pe Donald Trump la un miting de campanie în Pennsylvania au fost cu adevărat "o tentativă de asasinat". "În această seară am asistat la ceea ce numim o tentativă de asasinat asupra fostului nostru preşedinte Donald Trump", a declarat un oficial al FBI, Kevin Rojek într-o conferinţă de presă. Un spectator ucis, alți doi - răniți grav Pe lângă presupusul atacator, care nu a fost încă identificat, un spectator a fost ucis şi alţi doi au fost grav răniţi, a anunţat Secret Service, care este responsabil pentru protejarea preşedinţilor şi foştilor preşedinţi. Spectatorul ucis sâmbătă în atacul asupra lui Donald Trump la un miting de campanie din Pennsylvania "a murit pe loc" după ce a fost "împuşcat în cap", potrivit unui martor intervievat de NBC News. "Am auzit mai multe focuri de armă, bărbatul de lângă mine a fost lovit în cap, a murit pe loc şi a căzut la baza tribunei", a spus Joseph, al cărui nume de familie nu a fost specificat. Biden s-a declarat ușurat că Trump e viu Focurile de armă au fost auzite la ora 18.15 (22.15 GMT), atacatorul "trăgând de mai multe ori dintr-o poziţie ridicată", potrivit unui comunicat al Secret Service. Candidatul dreptei americane la preşedinţie, Donald Trump, a afirmat că a fost împuşcat în ureche. "Am fost lovit de un glonţ care mi-a străpuns partea superioară a urechii drepte", a scris el pe platforma sa, Truth Social. Presupusul autor al focurilor de armă de la mitingul lui Donald Trump se afla în afara incintei în aer liber unde avea loc mitingul, a declarat la postul CNN procurorul comitatului Butler din statul Pennsylvania (nord-est), Richard Goldinger. "Nu ştiu cum a ajuns în locul unde se afla, dar era în afara incintei", a declarat procurorul. Donald Trump "este în siguranţă", a anunţat la scurt timp un purtător de cuvânt al Secret Service, însărcinat cu securitatea preşedinţilor şi foştilor preşedinţi, în timp ce echipa sa de campanie a dat asigurări că este teafăr şi este "examinat într-o structură medicală" la faţa locului. Preşedintele Biden s-a declarat "uşurat" să afle că Trump este "teafăr şi în siguranţă", afirmând că, "în America, nu există loc pentru acest tip de violenţă".

Kanye West, în vizită la Moscova (sursa: CNN)
Internațional

Kanye West, în vizită la Moscova

Kanye West, în vizită la Moscova. Rapperul american Kanye West, care a stârnit în mod repetat polemici în Statele Unite, se află la Moscova pentru o vizită privată, au anunţat duminică media ruse. Kanye West, în vizită la Moscova Muzicienii occidentali au evitat în general Rusia de la începutul ofensivei din Ucraina, în februarie 2022, care a dus la o avalanşă de sancţiuni la adresa Moscovei şi la o criză gravă în relaţiile cu Occidentul. Citește și: ANALIZĂ Imperiul festivalier al clujeanului Buta se clatină: Untold și Neversea – datorii de zeci de milioane, Massif – necunoscut și fără impact comercial "Kanye West este la Moscova! Este o veste excelentă, el se află în centrul capitalei", a anunţat producătoarea Iana Rudkovskaya, citată de agenţia de presă de stat TASS. Ksenia Sobciak, o fostă candidată la preşedinţia Rusiei, a postat pe Telegram o scurtă înregistrare video care, potrivit ei, îl arată pe rapperul american pe acoperişul celebrului centru comercial GOUM, privind spre Piaţa Roşie. Fan al lui Putin Potrivit lui Sobciak, Kanye West s-ar afla la Moscova pentru a "sărbători cea de-a 40-a aniversare a prietenului său Gosha Rubchinskiy", un designer rus la modă. Kanye West, care şi-a exprimat în trecut admiraţia pentru preşedintele rus Vladimir Putin, a provocat controverse în ţara sa natală după ce, printre altele, l-a elogiat pe Adolf Hitler. Artistul, cunoscut de asemenea pentru brandul său Yeezy, a devenit un paria al show-business-ului după ce a făcut o serie de remarci antisemite, în 2022. Mai multe mărci, printre care Adidas, Gap şi Balenciaga, au rupt legăturile cu el.

Trump nu recunoaște alegerile dacă pierde (sursa: CNN)
Internațional

Trump nu recunoaște alegerile dacă pierde

Trump nu recunoaște alegerile dacă pierde. Preşedintele SUA, democratul Joe Biden, s-a confruntat cu contracandidatul său republican în cursa pentru Casa Albă, Donald Trump, în prima dezbatere televizată din această campanie electorală, foarte aşteptată, cu mai puţin de jumătate de an înainte de scrutin. Biden, "răcit" Primul şi-a acuzat rivalul că este dezechilibrat şi un pericol pentru democraţie, iar celălalt - că adversarul său este senil şi corupt. Dezbaterea a fost transmisă din Atlanta de CNN. Citește și: EXCLUSIV Organizatorii SAGA Festival au „tras țeapă” și companiei municipale Energetica: nu au plătit serviciile pentru amenajarea locurilor VIP de la ediția din 2022 de pe Arena Națională Cu o voce joasă, uneori cu o privire puţin pierdută şi dificultăţi de exprimare, Joe Biden, 81 de ani, nu a fost în cea mai bună formă în cursul dezbaterii de joi seară în faţa lui Donald Trump. Surse de la Casa Albă au spus mai multor media americane că preşedintele democrat a fost examinat de medicul său săptămâna aceasta. Biden "este răcit", potrivit CBS News şi NBC. Trump nu recunoaște alegerile dacă pierde Donald Trump a refuzat să-şi ia angajamentul de a recunoaşte fără condiţii rezultatul prezidenţialelor americane din noiembrie. Întrebat dacă va recunoaşte rezultatul duelului său cu Joe Biden, candidatul republican s-a eschivat, răspunzând: "Dacă alegerile sunt corecte şi echitabile, absolut". Joe Biden şi Donald Trump s-au insultat reciproc constant. Republicanul l-a acuzat pe preşedintele democrat că este "plătit de China". "El este plătit de China, China ne ucide, ne distrugi ţara", a afirmat omul de afaceri republican. Veniturile de peste 400.000 USD, taxate suplimentar "Cei mai bogaţi plătesc doar 6% impozit pe venit", s-a plâns preşedintele american Joe Biden. "Peste venitul de 400.000 de dolari, vom creşte taxele pentru a proteja pe toată lumea în ţara noastră, acest lucru ne va permite să mergem mai departe cu securitatea socială", a anunţat el. Acuzat de Joe Biden că nu a "făcut nimic" pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, Donald Trump şi-a apărat palmaresul în fruntea Statelor Unite şi şi-a justificat în special ieşirea din Acordul de la Paris. A fost o afacere foarte proastă" pentru americani, potrivit lui Trump. Atacul de la Capitoliu și Ucraina "El i-a încurajat pe aceşti oameni să meargă la Capitoliu. A stat în pe scaun Biroul Oval trei ore, trei ore, în timp ce vicepreşedintele său şi unii dintre colegi şi republicani i-au cerut să acţioneze pentru a pune capăt tuturor acelor lucruri", a denunţat Joe Biden pe tema atacului asupra Capitoliului din Washington, pe 6 ianuarie 2021. "În schimb, el i-a încurajat. Şi vrea să-i graţieze pe acei (insurgenţi) care au fost condamnaţi. (...) Iar acum, spune că dacă va pierde din nou, ar putea fi ", a afirmat preşedintele democrat. Războiul din Ucraina nu ar fi avut loc niciodată dacă Statele Unite ar fi avut un "lider", i-a spus joi Donald Trump preşedintelui Joe Biden în cursul dezbaterii lor de la Atlanta. Candidatul republican a fost foarte critic faţă de miliardele de dolari cheltuite de Statele Unite pentru a sprijini Kievul în războiul împotriva Moscovei. Pilula antiavort "Tu eşti fraierul, tu eşti ratatul", i-a spus Joe Biden lui Donald Trump joi, cu ocazia primei dezbateri televizate a prezidenţialelor din 2024. Biden s-a referit la comentarii atribuite fostului preşedinte republican despre soldaţii americani care au murit în luptă, pe care Donald Trump i-ar fi descris drept "nişte fraieri" şi "rataţi". Omul de afaceri s-a apărat joi, afirmând că este vorba despre a fost un citat "inventat". Întrebat despre dreptul la avort, Donald Trump a afirmat că nu va "bloca" accesul la pilula de avort dacă va fi ales. În 2022, Curtea Supremă a Statelor Unite a anulat decizia Roe v. Wade, care din 1973 garantase dreptul la avort femeilor americane din toată ţara.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră