vineri 01 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5839 articole
Internațional

Ucraina vrea "pace justă" pentru retragere

Ucraina vrea "pace justă" pentru retragere. Potrivit unui reprezentat al diplomației ucrainene, ofensiva ucraineană în provincia rusă frontalieră Kursk este "legitimă" şi se va opri dacă Rusia acceptă o "pace justă" şi pune capăt invaziei în Ucraina. Ucraina vrea "pace justă" pentru retragere Potrivit purtătorului de cuvânt al MAE ucrainean, Gheorghii Tikid, "Cu cât Rusia va accepta mai repede să restabilească o pace justă (...), cu atât mai repede vor înceta incursiunile forţelor de apărare ucrainene pe teritoriul rus". Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Tikid a calificat aceste operaţiuni ca fiind "absolut legitime". Referindu-se la operaţiunile militare care se desfăşoară de o săptămână în regiunea rusă Kursk, Tikid a afirmat că Ucraina nu încearcă să "anexeze" teritorii ruseşti. "Spre deosebire de Rusia, Ucraina nu are nevoie de proprietatea altora. Ucraina nu doreşte să anexeze teritoriu din regiunea Kursk, ci vrea să protejeze vieţile poporului său", a spus diplomatul la o conferinţă de presă. Rușii, în criză Ofensiva ucrainenilor a fost considerată de Vladimir Putin drept o tentativă de îmbunătăţire a poziţiei de negociere a Kievului înaintea unor posibile tratative de pace. Kremlinul consideră atacul ucrainean o încercare de a determina Rusia să mute trupe pentru a i se opri înaintarea care continuă de-a lungul frontului din estul şi sud-estul Ucrainei. Guvernatorul interimar al provinciei Kursk, Alexei Smirnov, a declarat că trupele ucrainene controlau 28 de aşezări din această provincie după ce au pătruns 12 km în adâncime şi de-a lungul graniţei pe o lăţime 40 km. "Problema este că nu există o linie clară a frontului, nu este evident unde se află unităţile de luptă ucrainene", a explicat Alexei Smirnov, vorbind la o reuniune de criză convocată de Putin. Informații contradictorii Ucraina a susţinut că are controlul asupra a 1.000 km pătraţi de teritoriu rus, mai mult decât dublu faţă de estimarea guvernatorului din Kursk. În prezent, ministerul rus al Apărării a susţinut că trupele sale, sprijinite de aviaţie, artilerie şi drone, "au dejucat tentative ale grupurilor mobile blindate inamice de a penetra profund în teritoriul rus". "Călătoria necontrolată a inamicului a fost deja oprit", a declarat generalul-maior Apti Alaudinov, comandantul unităţii forţelor speciale cecene Ahmat. "Inamicul este deja conştient de faptul că războiul-fulger pe care l-a planificat nu a mers", a adăugat acesta. În urma ofensivei ucrainene, Rusia a anunţat evacuarea a circa 200.000 de persoane, pe lângă cele din provincia Kursk evacuări fiind iniţiate şi din provincia învecinată Belgorod, ameninţată de asemenea de incursiunile ucrainene. Think-tank-ul american Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) evaluează la circa 800 de km pătraţi acest teritoriu, evaluare făcută pe baza locaţiilor unde au fost semnalate trupe ucrainene. Potrivit bloggerilor militari ruşi, armata ucraineană acţionează dispersat cu unităţi mobile de sabotaj dificil de localizat şi care pot provoca haos în rândul unităţilor ruse trimise ca întăriri. Încă nu se știe cine deţine controlul asupra oraşului rusesc Sudja, unde se află un nod de transport al gazelor ruseşti către Europa.

Ucraina vrea "pace justă" pentru retragere (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Trump se simte persecutat de Justiție (sursa: bigcountryhomepage.com)
Internațional

Trump se simte persecutat de Justiție

Trump se simte persecutat de Justiție. Donald Trump a depus plângere împotriva Departamentului american al Justiţiei, cerând peste 100 de milioane de dolari pentru tentativă de "persecuţie politică". Plângerea vizează percheziţia din 2022 la reşedinţa sa din Florida a FBI în vederea găsirii unor documente clasificate. Trump se simte persecutat de Justiție Plângerea depusă săptămâna trecută îl acuză pe ministrul justiţiei Merrick Garland şi pe directorul FBI Christopher Wray că "s-au abătut de la protocol” pentru a-l „răni” pe Trump. Citește și: Salariul mediu net în administrația publică – 7.055 lei/lună, cu 1.000 de lei mai mult decât acum un an Potrivit plângerii, "Garland şi Wray nu ar fi trebuit niciodată să aprobe o percheziţie şi punerea sub urmărire ce a urmat". Donald Trump cere 100 de milioane de dolari despăgubiri şi 15 milioane de dolari cu titlul de cheltuieli în justiţie. Plângerile lui Trump În luna mai, Donald Trump lăsase să se înţeleagă că mandatul de percheziţie al FBI arăta că preşedintele Joe Biden îi doreşte moartea. Documentele judiciare conţineau o formulare standard a FBI, potrivit căreia agenţii săi sunt autorizaţi „să facă uz de forţă mortală dacă cineva este în pericol iminent”. Într-un comunicat FBI a dat asigurări că "nu a existat abatere de la normă în acest caz", care a avut loc pe 8 august 2022. Donald Trump nu se afla în Florida în ziua percheziţiei. Fostul preşedinte era urmărit în Florida pentru gestionarea unor documente confidențiale, considerată neglijentă. Documentele au fost găsite la reşedinţa sa din Mar-a-Lago după plecarea lui de la Casa Albă. O judecătoare federală a anulat la mijlocul lui iulie urmărirea, însă procurorul special care instrumentează cazul a înaintat apel împotriva acestei decizii. Lui Donald Trump i se reproşează în acest dosar că a compromis securitatea naţională păstrând la el acasă documente clasificate, printre care planuri militare sau informaţii despre arme nucleare, după încheierea preşedinţiei sale, în loc să le predea Arhivelor Naţionale, după cum prevede legea. De asemenea, Trump este acuzat că a încercat să distrugă dovezi în acest dosar. Acuzaţiile cele mai grave sunt pasibile de 10 ani de închisoare.

Ucraina ocupă 1.000 kmp în Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina ocupă 1.000 kmp în Rusia

Ucraina ocupă 1.000 kmp în Rusia. Kievul a revendicat luni controlul asupra a circa o mie de kilometri pătraţi de teritoriu rus în provincia frontalieră Kursk, unde a lansat marţea trecută o ofensivă ce a luat prin surprindere armata rusă, slab desfăşurată în zonă. Ucraina ocupă 1.000 kmp în Rusia "Continuăm să desfăşurăm operaţiuni ofensive în regiunea Kursk. La ora actuală, controlăm aproximativ o mie de kilometri pătraţi din teritoriul Federaţiei Ruse", a spus comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, vorbind la o reuniune cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, din care acesta din urmă a publicat imagini pe platforma Telegram. Citește și: Salariul mediu net în administrația publică – 7.055 lei/lună, cu 1.000 de lei mai mult decât acum un an Zelenski afirmă că a ordonat pregătirea unui "plan umanitar" pentru respectiva zonă, unde armata ucraineană a lansat pe 6 august o ofensivă mecanizată şi a ajuns până la o distanţă de circa 30 de kilometri în interiorul teritoriului rus, însă între timp armata rusă a trimis acolo întăriri şi susţine că a oprit înaintarea ucraineană, dar situaţia se menţine confuză. Nu există o linie clară a frontului "Avem astăzi 28 de localităţi sub controlul inamicului, profunzimea penetrării teritoriului regiunii Kursk este de 12 kilometri, pe o lăţime de 40 de kilometri", a precizat guvernatorul provinciei Kursk, Alexei Smirnov, vorbind la o reuniune de criză convocată de preşedintele rus Vladimir Putin şi de la începutul căreia au fost transmise imagini televizate. În cele 28 de localităţi trăiesc circa 2.000 de persoane, "a căror soartă este necunoscută", de asemenea "avem 12 civili morţi şi 121 de răniţi, printre care zece copii", a adăugat guvernatorul. Potrivit acestuia, au fost evacuate din provincia Kursk circa 121.000 de persoane şi alte aproximativ 60.000 aşteaptă evacuarea. "Problema este că nu există o linie clară a frontului, nu este evident unde se află unităţile de luptă ucrainene", a explicat Alexei Smirnov, care a insistat că în situaţia actuală "este foarte important să se ştie unde se află inamicul". Potrivit bloggerilor militari ruşi, armata ucraineană nu controlează un teritoriu coerent în provincia Kursk şi acţionează acolo cu unităţi mobile de sabotaj dificil de localizat şi care pot provoca haos în rândul unităţilor ruse trimise ca întăriri. Putin e supărat Preşedintele Putin a ordonat la această reuniune Ministerului Apărării să expulzeze trupele ucrainene din Kursk şi a estimat că această ofensivă ucraineană are mai multe obiective, printre care a menţionat încercarea de destabilizare a Rusiei, slăbirea presiunii trupelor ruse pe frontul din estul şi sudul Ucrainei unde armata rusă înaintează. Dar şi câştigarea de Kiev a unei poziţii mai bune la eventuale negocieri de pace cu Rusia, negocieri pe care acum liderul de la Kremlin le exclude. "Despre ce fel de negocieri se poate vorbi acum? Cu oameni care bombardează la întâmplare civili (...), care caută să creeze ameninţări pentru instalaţiile nucleare?", s-a întrebat el la reuniunea de criză, în timp ce trupele ucrainene sunt la câteva zeci de kilometri de centrala nucleară Kursk şi după ce Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de provocarea unui incendiu la centrala nucleară ucraineană Zaporojie aflată sub control rusesc.

Iranul va ataca Israelul, apreciază SUA (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Iranul va ataca Israelul, apreciază SUA

Iranul va ataca Israelul, apreciază SUA. Teheranul ar putea lansa "în această săptămână o serie de atacuri substanţiale" împotriva Israelului, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate naţională, John Kirby. Iranul va ataca Israelul, apreciază SUA Preşedintele american Joe Biden a abordat luni această temă în cursul unor convorbiri cu omologii săi francez, german, italian şi britanic, a spus Kirby. Citește și: Salariul mediu net în administrația publică – 7.055 lei/lună, cu 1.000 de lei mai mult decât acum un an Kirby a mai afirmat că SUA s-au pregătit pentru ceea ce ar putea fi atacuri semnificative ale Iranului sau ale aliaţilor săi în Orientul Mijlociu chiar din această săptămână. Statele Unite şi-au sporit dispozitivul regional de forţe în ultimele zile şi împărtăşesc îngrijorările Israelului cu privire la un posibil atac declanşat de Iran, după ce Iranul şi gruparea islamistă palestiniană Hamas au acuzat Israelul de asasinarea liderului politic al grupării palestiniene, Ismail Haniyeh, luna trecută, la Teheran, acţiune pentru care Israelul nu şi-a revendicat responsabilitatea. Populația israeliană nu a primit directive În plus, gruparea şiită Hezbollah, aliatul Iranului în Liban, a ameninţat Israelul cu represalii după eliminarea comandantului său şef, Fuad Shukr, la Beirut, într-un atac asumat de armata israeliană. Anterior, canalul de televiziune american Fox News a transmis, citând surse anonime, că Iranul şi aliaţii săi din Orientul Mijlociu ar putea lansa un atac asupra Israelului în următoarele 24 de ore. Israelul monitorizează evoluţiile din Iran cu privire la o ameninţare de atac împotriva Israelului, dar armata nu a modificat directivele în materie de urgenţe pentru populaţia civilă, a declarat luni purtătorul de cuvânt al armatei israeliene.

Interviul Musk - Trump, posibil "conținut periculos" (sursa: BBC)
Internațional

Interviul Musk - Trump, posibil "conținut periculos"

Interviul Musk - Trump, posibil "conținut periculos". Comisarul european pentru afaceri digitale, Thierry Breton, l-a avertizat luni pe Elon Musk, proprietarul reţelei de social media X, cu câteva ore înaintea unui interviu în direct cu Donald Trump, candidatul republican la alegerile prezidenţiale din SUA, amintindu-i de obligaţiile de moderare pe reţeaua de socializare pentru a evita "amplificarea conţinuturilor periculoase". Interviul Musk - Trump, posibil "conținut periculos" Într-un mesaj adresat miliardarului american, Thierry Breton îi aminteşte de obligaţiile sale în cadrul noii legislaţii europene asupra serviciilor digitale (DSA), subliniind în special că acest imperativ de moderare se aplică tuturor utilizatorilor X, "inclusiv dumneavoastră personal". Citește și: Salariul mediu net în administrația publică – 7.055 lei/lună, cu 1.000 de lei mai mult decât acum un an Elon Musk, care a cumpărat reţeaua socială în 2022, are peste 193 de milioane de abonaţi. Un obişnuit al mesajelor incendiare împotriva democraţilor americani, miliardarul urmează să-l intervieveze luni seara în direct pe X pe candidatul republican la alegerile prezidenţiale pe care îl susţine din răsputeri. Acest dialog "va fi de asemenea accesibil utilizatorilor X din cadrul UE", îi aminteşte Thierry Breton în mesajul său. "Serviciile mele şi eu însumi vom fi extrem de vigilenţi cu privire la eventuale încălcări ale DSA şi nu vom ezita să utilizăm toate instrumentele aflate la dispoziţia noastră, inclusiv măsuri temporare, dacă aceasta se va dovedi necesar pentru a-i proteja pe cetăţenii europeni", continuă Breton. Echipele X de moderare, concediate DSA obligă toate platformele online să instituie un sistem de semnalare a conţinuturilor problematice şi să acţioneze "prompt" pentru a retrage orice conţinut ilicit sau să facă accesul imposibil la acesta de îndată ce îl depistează. După ce a cumpărat Twitter, Elon Musk a recurs la un val masiv de concedieri, decimând practic echipele de moderare ale reţelei sociale. Bruxellesul a deschis în decembrie o anchetă oficială împotriva reţelei sociale X, suspectată de neîndeplinirea obligaţiilor sale în materie de luptă împotriva dezinformării. Comisia Europeană a indicat în special numărul redus de moderatori şi un sistem de semnalare a conţinuturilor ilicite ineficient. Reţeaua de socializare a asigurat atunci că îşi menţine angajamentul de a respecta reglementarea.

Adolescenți ruși, trimiși să apere Kursk (sursa: X/Azovsouth)
Internațional

Adolescenți ruși, trimiși să apere Kursk

Adolescenți ruși, trimiși să apere Kursk: imagini tulburătoare din regiunea rusă au fost publicate pe conturi de social media. Adolescenți ruși, trimiși să apere Kursk Potrivit canalului X Azovsouth, trupele ucrainene au luat sute de prizonieri din forțele ruse. Citește și: Furie și frustrare la Kremlin după pătrunderea trupelor ucrainene în Rusia. Moscova amenință cu represalii neprecizate Într-una din imaginile publicate de sursa citată, pot fi văzuți soldați ruși în genunchi, cu mâinile legate la spate. Unii dintre ei par a fi foarte tineri, poate chiar minori. În alte imagini, pot fi văzuți soldați prizonieri adulți întinși pe jos sau urcați în vehicule de transport. Cel mai probabil, pentru a fi duși în Ucraina.

Israel, avertisment dur pentru Iran, Hezbollah (sursa: Facebook/Yoav Gallant)
Internațional

Israel, avertisment dur pentru Iran, Hezbollah

Israel, avertisment dur pentru Iran, Hezbollah. Ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, a avertizat duminică Iranul şi miliţia libaneză Hezbollah să evite represaliile împotriva Israelului. Israel, avertisment dur pentru Iran, Hezbollah "Oricine ne face rău într-un mod care nu s-a mai întâmplat până acum va fi probabil lovit într-un mod care nu s-a mai întâmplat până acum", a spus Gallant, argumentând că Israelul luptă pentru existenţa sa într-un mediu ostil. Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei Israelul se pregăteşte pentru un atac după uciderea a doi oponenţi israelieni de frunte în ultimele săptămâni: un comandant al Hezbollah şi liderul politic al grupului militant palestinian Hamas, Ismail Haniyeh. "Sper că se gândesc la acest lucru şi nu ajung într-un punct în care ne forţează să facem daune semnificative şi să creştem probabilitatea izbucnirii unui război pe alte fronturi", a spus Gallant. "Nu vrem asta, dar trebuie să fim pregătiţi", a adăugat acesta.

Penetrați de ucraineni, rușii frustrați amenință (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Penetrați de ucraineni, rușii frustrați amenință

Penetrați de ucraineni, rușii frustrați amenință. Rusia a ameninţat cu represalii după recentele lovituri ucrainene. Frustrarea rusă s-a accentuat după atacul de sâmbătă spre duminică, în oraşul rusesc Kursk, centrul administrativ al regiunii ruse cu acelaşi nume. În urma atacului, s-ar fi înregistrat 13 răniți. Penetrați de ucraineni, rușii frustrați amenință Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, a declarat pe Telegram, că „autorii acestor crime și comanditarii, inclusiv supervizorii lor din străinătate, vor trebui să dea socoteală. Un răspuns sever din partea forţelor armate ruse nu se va lăsa aşteptat". Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei Autorităţile ruse au recunoscut duminică o scurtă incursiune ucraineană în districtul Belovski din regiunea Kursk, la graniţa cu Sudja vecină, pe unde trupele ucrainene au intrat marţi în Rusia, fără a fi respinse până acum. Potrivit guvernatorului interimar al Kurskului, Alexei Smirnov, "Ieri (sâmbătă) a fost înregistrată intrarea unui grup subversiv ucrainean pe teritoriul raionului Belovski, dar apărătorii noştri au reuşit să stabilizeze situaţia". Smirnov a asigurat că în prezent "nu există lupte" în zonă şi că trupele ruse fac "tot ce este necesar pentru a proteja populaţia civilă". "Este important să nu vă panicaţi. Cei care doresc să părăsească districtul în mod voluntar, o pot face", a transmis Smirnov, care a făcut apel la localnici să contacteze autorităţile locale sau să apeleze o linie telefonică specială pentru a afla despre posibilităţile de evacuare. Potrivit datelor oficiale, cel puţin 76.000 de persoane au fost evacuate din satele din apropierea frontierei ucrainene din regiunea Kursk începând de marţi. Totuși, media independentă rusă The Insider susţine că această cifră nu corespunde realităţii. Potrivit The Insider, cifra e mult mai mare decât întreaga populaţie a zonelor în care au loc luptele şi reprezentând mai mult de jumătate din populaţia tuturor zonelor de graniţă. Rușii fug de frica ucrainenilor În acelaşi timp, autorităţile dintr-o altă regiune de frontieră, Belgorod, au raportat că oamenii din apropierea satelor de la graniţa cu Kursk au fugit de teama intensificării atacurilor ucrainene. Ucraina, la rândul ei, a cerut evacuarea a cel puţin 20.000 de civili din regiunea ucraineană Sumî, situată la frontiera cu regiunea rusă Kursk. Rusia trimite întăriri Ca răspuns la acest atac, Rusia a trimis întăriri în zonă şi a instituit regim "antiterorist" în trei regiuni de la frontiera cu Ucraina, inclusiv în Kursk. Potrivit unui responsabil ucrainean din domeniul securităţii incursiunea a avut ca scop iniţial "dislocarea" forţelor ruse din regiunile ucrainene Harkov (nord-est) şi Donbas (est) pentru a reduce presiunea asupra trupelor Kievului, depăşite numeric şi care nu dispun de suficiente muniţii. Totuși, potrivit acestuia, incursiunea nu pare să fi influenţat încă situaţia de pe frontul de est. Cu toate acestea, el a declarat că atacul "i-a luat prin surprindere pe ruşi" şi "a ridicat moralul, cel al armatei ucrainene, al statului şi al societăţii", epuizate de doi ani şi jumătate de invazie. Ucraina susține că respectă dreptul internațional Oficialul ucrainean a declarat că Rusia pregăteşte un atac masiv cu rachete împotriva "centrelor de decizie" din Ucraina ca represalii la ofensiva din regiunea Kursk. Aliaţii occidentali ai Ucrainei au fost preveniţi în legătură cu această incursiune, a mai susținut acesta. Casa Albă a declarat miercuri că a contactat Ucraina pentru a afla mai multe despre "obiectivele" incursiunii. De asemenea, oficialul ucrainean a asigurat că trupele ucrainene respectă dreptul internaţional umanitar în cadrul incursiunii şi că nu au nici o intenţie de a anexa zonele pe care le ocupă în prezent.

Școală bombardată în Gaza, reacții internaționale (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Școală bombardată în Gaza, reacții internaționale

Școală bombardată în Gaza, reacții internaționale. SUA s-au declarat sâmbătă ''profund îngrijorate'' după lovitura israeliană mortală asupra unei şcoli din Gaza. Școală bombardată în Gaza, reacții internaționale Potrivit lui Sean Savett, unul dintre purtătorii de cuvânt ai Casei Albe, "Acest fapt arată urgenţa unei încetări a focului şi a unui acord privind ostaticii, pentru care vom continua să lucrăm fără pauză". Citește și: Consilierul lui Rafila, psihiatrul Gabriel Diaconu, îi atacă dur pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor de la Sf. Pantelimon Savett a dat asigurări că Washingtonul le va cere autorităţilor israeliene "mai multe detalii" despre lovitura respectivă. Atacul s-ar fi soldat cu 93 de morţi şi alte zeci de persoane rănite, conform surselor medicale şi de securitate din enclava palestiniană. De partea sa, armata israeliană a indicat că a eliminat "cel puţin 19 terorişti din Hamas şi Jihadul Islamic" în timpul unui raid asupra unei şcoli din Gaza ce adăpostea persoane strămutate. Potrivit autorităţilor din Gaza, acţiunile militare israeliene s-au soldat, până sâmbătă la prânz, cu 39.790 de morţi şi 92.002 de răniţi în rândul palestinienilor.

Ruși din Kursk, evacuați, ucrainenii atacă (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ruși din Kursk evacuați, ucrainenii atacă

Ruși din Kursk evacuați, ucrainenii atacă. Rușii au evacuat peste 76.000 de oameni din zonele aflate în regiunea rusă Kursk la frontiera cu Ucraina. Anunțul vine de la Ministerul local pentru situaţii de urgenţă. Ruși din Kursk, evacuați, ucrainenii atacă Rusia duce lupte intense contra a mii de soldaţi ucraineni la circa 20 de kilometri în interiorul regiunii Kursk, după ce marţi forţe ucrainene au efectuat o ofensivă ce a luat prin surprindere armata rusă slab desfăşurată în zonă. Citește și: Consilierul lui Rafila, psihiatrul Gabriel Diaconu, îi atacă dur pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor de la Sf. Pantelimon "Instituţiile statului iau măsuri suplimentare pentru a garanta securitatea cetăţenilor, menţinerea ordinii publice şi consolidarea apărării antiteroriste a instalaţiilor", a menţionat guvernul rus. După ofensiva armatei ucraineane peste graniţă, luptele în numeroase puncte din regiunea Kursk continuă pentru a cincea zi consecutiv. Deși armata rusă continuă să trimită întăriri şi unităţi de armament greu, tancuri, blindate, artilerie şi lansatoare de rachete, pare că ezită să deplaseze în Kursk unităţi experimentate de pe frontul din interiorul Ucrainei. Incursiunea surpriză a ucrainenilor în Kursk ar avea ca scop tocmai dislocarea acestor unităţi, pentru oprirea înaintării trupelor ruse pe frontul din estul Ucrainei, care ameninţă oraşe-cheie. De partea sa, armata ucraineană recurge la bombardamente intense asupra trupelor ruse trimise ca întăriri, folosind artileria şi dronele. Potrivit Moscovei, fragmente dintr-o dronă ucraineană doborâtă au căzut în perimetrul centralei nucleare Kursk, situată la circa 60 de kilometri de graniţă şi în direcţia căreia atacă trupele ucrainene.

Kamala Harris, peste Trump (state cheie) (sursa: Facebook/Kamala Harris)
Internațional

Kamala Harris, peste Trump (state cheie)

Kamala Harris, peste Trump (state cheie). Noi sondaje de opinie publicate în SUA o plasează pe democrata Kamala Harris înaintea republicanului Donald Trump în trei state cheie. Noile cifre au inversat tendinţa din ultimele luni. Kamala Harris, peste Trump (state cheie) Potrivit sondajelor realizate de The New York Times şi Siena College, Harris ar avea 50% din intenţiile de vot şi Trump 46% în Michigan, Pennsylvania şi Wisconsin, trei state importante din Midwest. Citește și: Consilierul lui Rafila, psihiatrul Gabriel Diaconu, îi atacă dur pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor de la Sf. Pantelimon Alegerile prezidenţiale din SUA se joacă în general în câteva state cheie, care pot înclina votul. Intrarea în cursa electorală a Kamalei Harris (59 de ani) a dat peste cap campania republicanilor. Aceștia mizau pe atacurile la adresa democraţilor legate de vârsta şi capacitatea fizică şi mintală ale lui Joe Biden (81 de ani).

Ucraina, invazie în regiunea rusă Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina, invazie în regiunea rusă Kursk

Ucraina, invazie în regiunea rusă Kursk. Rusia a anunţat trimiterea de întăriri în regiunea Kursk, unde armata ucraineană a pătruns zeci de kilometri într-o ofensivă ce a luat prin surprindere armata rusă. Ucraina, invazie în regiunea rusă Kursk Luptele continuă pentru a patra zi consecutiv în regiunea rusă Kursk de la graniţa cu Ucraina. Încă nu este clar cât teritoriu au reuşit să ocupe trupele ucrainene. Citește și: VIDEO Chiar și pesediștii sunt șocați după ce Ciolacu a spus „malsprasi” și se îndoiesc că poate susține un discurs de președinte Relatări, inclusiv din surse ruseşti, vorbesc despre prezenţa trupelor ucrainene până la circa 35 de kilometri în punctul cel mai îndepărtat de graniţă. Mai multe sate şi cel puţin o parte a micului oraş Sudja sunt sub control ucrainean. În paralel cu ofensiva mecanizată, armata ucraineană recurge la atacuri dispersate executate de grupuri de recunoaştere şi sabotaj. Potrivit bloggerului militar rus Rîbar, unităţile ucrainene intră în sat după sat şi organizează ambuscade contra trupelor ruse trimise pentru întăriri. După atacul inițial de marţi, cu aproximativ o mie de soldaţi sprijiniţi de tancuri şi blindate, armata ucraineană a adus între timp noi trupe peste graniţă. „Invazia” ucraineană După aproape doi ani şi jumătate de când Rusia a lansat invazia sa în Ucraina, politicienii şi militarii ruşi vorbesc direct despre o "invazie" ucraineană. Armata rusă nu s-a așteptat la un asemenea atac ucrainean de anvergură în regiunea Kursk și a menţinut în zonă o prezenţă redusă. Unii soldații ruși, între care şi tineri recruţi fără experienţă militară, au fost luați prizonieri de trupele ucrainene. Trupe ruse, spulberate Armata rusă a început să trimită noi trupe către Kursk, dar un convoi de camioane militare ruse a fost nimicit de un atac ucrainean într-un sat din provincia Kursk. Imagini postate pe social-media şi confirmate ca fiind autentice arată un convoi de aproximativ 13-15 camioane militare ruseşti calcinate, unele cu soldaţi ruşi morţi înăuntru. Potrivit bloggerilor militari ruşi, atacul asupra convoiului a fost executat cu rachete HIMARS. Şi canalul ucrainean de Telegram care a postat pe internet imaginile cu convoiul rus distrus consideră că a fost vorba despre un atac cu rachete HIMARS. Potrivit portalului rus de ştiri MASH, care are contacte în serviciile de securitate, un bărbat localnic care a înregistrat şi trimis unei mass-media ucrainene respectivele imagini a fost arestat şi pus sub acuzare pentru spionaj. De partea sa, Ministerul rus al Apărării a difuzat imagini ce arată drone ruseşti distrugând un tanc şi un obuzier ale armatei ucrainene lângă oraşul Sudja şi a anunţat trimiterea de întăriri pentru a respinge ofensiva ucraineană. "Coloanele care se îndreaptă către zonele de executare a misiunilor (de luptă) sunt echipate cu lansatoare multiple de rachete BM-21 Grad, piese de artilerie remorcate, tancuri (...), echipamente grele pe şenile, vehicule Ural şi Kamaz", a enumerat ministerul rus, care susţine că Ucraina ar fi pierdut până la 945 de soldaţi şi 102 blindate în luptele din provincia Kursk, fără a face vreo referire la propriile pierderi. Ofensiva ucraineană pe teritoriul rus survine după ce trupele Kievului au pierdut constant teren în ultimele luni pe frontul din estul Ucrainei. În acest context, armata ucraineană a fost lăudată de preşedintele Volodimir Zelenski pentru capacitatea sa de "a surprinde". Ofensiva din Kursk ar urmări să determine dislocarea unor trupe ruse de pe frontul din estul Ucrainei pentru a slăbi acolo armata rusă, care este mai numeroasă şi mai bine echipată. Totuşi, chiar şi după lansarea incursiunii ucrainene în Kursk, trupele ruse au continuat să înainteze în provincia Doneţk din estul Ucrainei, iar vineri au revendicat ocuparea acolo a unei noi aşezări, satul Vesele, care se află aproape de oraşul Pokrovsk, unde se află un nod de transport important pentru logistica armatei ucrainene.

Israel elimină încă un lider Hamas (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Israel elimină încă un lider Hamas

Israel elimină încă un lider Hamas. Un atac aerian israelian executat ţintit asupra unui autovehicul în interiorul Libanului a ucis vineri încă un responsabil al grupării islamiste palestiniene Hamas. Israel elimină încă un lider Hamas În urma loviturii aeriene, consemnată la periferia sudică a oraşului-port Sidon, situat la circa 60 de kilometri de graniţa cu Israel, a fost ucis Samer al-Hajj, responsabil de securitate al Hamas în tabăra de refugiaţi de la Ain el-Heloue. Citește și: VIDEO Chiar și pesediștii sunt șocați după ce Ciolacu a spus „malsprasi” și se îndoiesc că poate susține un discurs de președinte Bodyguardul responsabilului Hamas a fost grav rănit. În paralel cu războiul contra grupării Hamas aflat în desfăşurare în Fâşia Gaza, armata israeliană efectuează astfel de atacuri contra membrilor acestei grupări, precum şi contra celor din gruparea libaneză aliată Hezbollah şi ai altor grupări pro-palestiniene sau pro-iraniene din regiune. Lista Mossad-ului Liderul politic al mişcării islamiste palestiniene Hamas, Ismail Haniyeh, a fost asasinat miercurea trecută la Teheran, unde venise să participe la învestirea noului preşedinte iranian Masoud Pezeshkian. Haniyeh a fost ucis în timpul nopţii într-o reşedinţă din capitala iraniană, potrivit autorităţilor iraniene. Potrivit unor relatări, atacul a fost executat cu un proiectil cu rază scurtă de acţiune care a ţintit camera unde se afla. Altă versiune: o bombă a fost plasată în camera respectivă. Iranul a atribuit asasinatul Israelului, care nu a confirmat implicarea sa, dar nici nu a negat-o. Un atac asumat Cu câteva ore înainte fusese ucis şi comandantul-şef al grupării Hezbollah, Fuad Shukr. Shukr a fost ucis într-un bombardament într-o suburbie a capitalei libaneze Beirut. Atacul a fost recunoscut de Israel. Iranul şi grupările sale aliate în "axa rezistenţei" contra Israelului au promis răzbunare pentru cele două asasinate. Israelul aşteaptă riposta, ameninţând la rândul său cu represalii militare puternice un asemenea atac.

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia (sursa: Kremlin.ru)
Internațional

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia. Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat miercuri Ucraina de ''provocare pe scară mare'', în urma relatărilor despre o ofensivă ucraineană în regiunea rusă frontalieră Kursk. Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia ''Regimul de la Kiev a întreprins o nouă provocare pe scară mare, trăgând orbeşte cu diferite tipuri de arme, inclusiv rachete, asupra unor clădiri civile, clădiri rezidenţiale şi ambulanţe'', a spus Putin în deschiderea unei şedinţe cu reprezentanţi ai Ministerului Apărării, ai armatei şi ai serviciilor de informaţii ruse. Şeful statului rus a adăugat că urmează să primească rapoarte mai detaliate privind situaţia militară din Kursk. Comitetul de anchetă rus a deschis proceduri penale pentru ceea ce a descris drept un atac terorist pe teritoriul Rusiei. Rușii se plâng de atacuri Guvernatorul regiunii Kursk, Aleksei Smirnov, a afirmat că s-au înregistrat victime şi le-a cerut localnicilor să doneze sânge. El a adăugat că un atac ucrainean cu dronă a lovit o ambulanţă în afara oraşului Sudzha, omorând şoferul şi pe un paramedic. Anterior, Ministerul Apărării rus a confirmat că în regiunea Kursk confruntările armate continuau, la o zi după ce anunţase că forţele ruse au respins o ofensivă ucraineană. Secretarul general al Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru al apărării Serghei Şoigu, a anunţat că, după eşecul contraofensivei de anul trecut a Ucrainei, Rusia a avansat şi de la 14 iunie a preluat controlul asupra a 420 de kilometri pătraţi de teritoriu de la forţele ucrainene. Atât Kievul, cât şi Moscova susţin că nu vizează ţinte civile în actualul război cauzat de invazia pe scară largă lansată de Rusia asupra ţării vecine în februarie 2022. În acest an, forţe care se autointitulează paramilitare ce luptă de partea Ucrainei au intrat în regiunile ruse Belgorod şi Kursk.

Israel, noul lider Hamas, eliminat rapid (sursa: Times of Israel)
Internațional

Israel: noul lider Hamas, eliminat rapid

Israel: noul lider Hamas, eliminat rapid. Ministrul de externe israelian Israel Katz a declarat marţi seara că Yahya Sinwar trebuie "eliminat rapid", el fiind desemnat de Hamas drept noul său lider politic pentru a-l înlocui pe Ismail Haniyeh, ucis la Teheran săptămâna trecută. Citește și: EXCLUSIV Femei exploatate pe șantier în România, „la negru”, dosare „uitate” în fișete la Poliție. „Vina” femeilor: erau ucrainence care nu se puteau întoarce acasă "Numirea arhi-teroristului Yahya Sinwar la conducerea Hamas, în locul lui Ismail Haniyeh, este un motiv suplimentar de a-l elimina rapid şi de a şterge această organizaţie josnică de pe hartă", a indicat şeful diplomaţiei israeliene pe reţeaua de socializare X. Cine e Yahya Sinwar Născut într-o tabără de refugiaţi din Khan Younis, oraş în sudul Fâşiei Gaza, Sinwar (61 de ani) a fost ales liderul din Gaza al Hamas în 2017, după ce îşi câştigase renumele de inamic dur al Israelului. El şi-a petrecut aproape jumătate din viaţă în închisorile israeliene. Yahya Sinwar a condus în trecut structura de securitate Al-Majd, care identifica, pedepsea şi ucidea palestinieni acuzaţi de colaborare cu serviciile secrete israeliene. Numirea sa ca lider al Hamas are loc la o săptămână de la lichidarea fostului lider Hamas, Ismail Haniyeh, la Teheran. Israel: noul lider Hamas, eliminat rapid Armata şi autorităţile israeliene îl acuză pe Yahya Sinwar că este unul dintre cei care au conceput şi organizat atacul terorist comis de Hamas la 7 octombrie în sudul Israelului, fiind unul dintre cei mai căutaţi oameni de către Israel. Mişcarea palestiniană Hamas l-a desemnat marţi pe Yahya Sinwar drept liderul său, în urma asasinării fostului lider Ismail Haniyeh la Teheran, la 31 iulie. Iranul şi mişcarea palestiniană Hamas au acuzat Israelul că s-a aflat la originea acestui asasinat. Israelul a refuzat până acum să facă vreun comentariu pe acest subiect. Mişcarea palestiniană Hamas l-a desemnat marţi pe Yahya Sinwar drept liderul său, în urma asasinării fostului lider Ismail Haniyeh la Teheran. "Mişcarea de rezistenţă islamică Hamas anunţă numirea liderului Yahya Sinwar la conducerea biroului politic al mişcării", indică un comunicat al Hamas. La câteva minute după acest anunţ, o salvă de rachete a fost trasă din Fâşia Gaza în direcţia Israelului. Tirul a fost revendicat de Brigăzile Ezzedine Al-Qassam, aripa armată a Hamas. Armata şi autorităţile israeliene îl acuză pe Yahya Sinwar că este unul dintre cei care au conceput şi organizat atacul terorist comis de Hamas în 7 octombrie în sudul Israelului. Israelul confirmă uciderea unor membri Hamas Iranul şi mişcarea palestiniană Hamas au acuzat Israelul că s-a aflat la originea acestui asasinat. Israelul a refuzat până acum să facă vreun comentariu pe acest subiect. În schimb, Israelul a confirmat că a ucis alţi membri ai conducerii Hamas, printre care Saleh al-Arouri, ce a fost asasinat la Beirut, şi Mohammed Deif, comandantul militar al mişcării. Conflictul actual dintre Israel şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas a izbucnit după atacul terorist de o amploare fără precedent efectuat în 7 octombrie anul trecut de comandouri ale militanţilor palestinieni în sudul Israelului, când 1.197 de persoane au fost ucise, în cea mai mare parte civili. Alte 251 de persoane au fost răpite de Hamas în acea zi şi duse în Fâşia Gaza. Armata israeliană a ripostat cu o campanie de bombardamente, urmată de o operaţiune terestră amplă, împotriva poziţiilor Hamas din Fâşia Gaza. Potrivit autorităţilor din Gaza, acţiunile militare israeliene s-au soldat, până marţi la prânz, cu 39.653 de morţi şi 91.535 de răniţi în rândul palestinienilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră