joi 15 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Vrea Germania să oprească ajutorul către Ucraina când armata ucraineană este în ofensivă? Planurile actuale pentru economii ale bugetul federal dezlănțuie lupte politice interne

Germania, dispute privind ajutorul pentru Ucraina. Guvernul german este al doilea mare ajutor financiar al Ucrainei, după SUA. Plafonul planificat de guvernul federal asupra plăților ajutoarelor pentru Ucraina generează însă temeri privind o dezangajare a Berlinului. Inițiativa, criticat atât de politicieni din CDU/CSU, cât și din SPD Scrisoare lui Lindner Ministrul Finanțelor Christian Lindner (FDP) a scris într-o scrisoare către Ministrul Apărării Boris Pistorius (SPD) și Ministrul de Externe Annalena Baerbock (Verzi) că „noi măsuri” de sprijinire a Ucrainei ar trebui luate, doar dacă bugetul prevede, pentru anul acesta și următorii ani „o finanțare asigurată”. Citește și: Statul păgubește peste un milion de pensionari: aceștia nu pot obține adeverințe de vechime de la Arhivele Naționale, documentele sunt prea scumpe Lindner adaugă: „Vă rugăm să vă asigurați că sunt respectate limitele superioare.” Planificarea guvernului federal prevede că sprijinul pentru Ucraina dincolo de cele patru miliarde de euro planificate pentru 2025 va fi finanțat dintr-un nou pot internațional cu un volum de 50 de miliarde de euro, și nu mai de la bugetul federal. Totuși, Ministerul de Finanțe a anunțat că este încă dispus să discute. Germania, dispute privind ajutorul pentru Ucraina Politicianul CDU Roderich Kiesewetter a declarat că doar finanțarea sprijinului militar pentru Ucraina de la buget „înseamnă de facto că Ucraina este abandonată”. „Nu este suficient să finanțezi Ucraina din buzunarul tău și, atunci când devine incomod, să te referi la activele UE sau cele înghețate ale Rusiei, de la care se ia doar dobândă, dacă există, și la care Ucraina are oricum dreptul.” Kiesewetter l-a acuzat pe cancelarul Olaf Scholz (SPD) că se concentrează asupra viitoarelor alegeri de stat din Turingia, Saxonia și Brandenburg. De asemenea, Thorsten Frei (CDU), a susținut că, deși folosirea activele înghețate ale băncii centrale ruse pentru a sprijini Ucraina sunt justificate, „nimeni nu știe dacă, când și câți bani ar putea fi efectiv disponibili. Nici în guvernul federal nimeni nu știe când se vor încheia negocierile internaționale în acest sens”. Criticile SPD Critica la adresa guvernului federal vine chiar din propriile rânduri. Președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Bundestagului, social-democratul Michael Roth, a declarat: „Va fi un semnal fatal din partea guvernului federal către Ucraina dacă nu sunt planificate alte fonduri pentru un nou ajutor militar în viitor buget federal.” El a adăugat: „Armata ucraineană este din nou în ofensivă pentru prima dată în câteva luni, țara are acum nevoie de sprijinul deplin al celui mai important aliat militar al său din Europa, Germania. În schimb, dezbaterea despre viitoarea finanțare a ajutorului militar pare o retragere mascată a Germaniei de la responsabilitate. Nu putem face securitatea noastră dependentă de constrângerile bugetare Cele 50 de miliarde de dolari dintr-un fond de ajutor al țărilor G-7, care ar trebui să fie, de asemenea, acoperite din dobânzi pentru activele înghețate, sunt „departe de a fi suficiente”. Scholz asigură susținerea Germaniei Germania "este şi rămâne primul susţinător al Ucrainei în Europa", a dat asigurări luni cancelarul federal Olaf Scholz, în pofida tăierilor bugetare prevăzute în 2025. În căutarea unor economii bugetare pe fond de dispută între partidele coaliţiei, guvernul Federal a decis să reducă la jumătate în 2025 suma alocată în cadrul bilateral ajutorului militar pentru Kiev. Pentru a compensa această reducere, Berlinul mizează pe punerea la dispoziţia Ucrainei a unui împrumut de 50 miliarde de dolari, garantat prin viitoarele dobânzi la activele ruse imobilizate, mecanism care a făcut obiectul unui acord între statele G7 la summitul lor din iunie. Berlinul a încercat luni să-şi reafirme sprijinul pentru Ucraina. "Vom continua sprijinul nostru: cu o sumă de 50 de miliarde de euro, alocată în acord cu G7. Aceasta va permite Ucrainei să îşi procure arme în cantitate mare", a afirmat Olaf Scholz pe platforma X. Cu toate acestea, reducerea la jumătate a ajutorului militar bilateral al Berlinului face obiectul unor critici intense în Germania şi adaugă incertitudine în contextul în care alegerile prezidenţiale din SUA ar putea modifica sprijinul internaţional pentru Kiev.

Vrea Germania să oprească ajutorul către Ucraina când armata ucraineană este în ofensivă? Planurile actuale pentru economii ale bugetul federal dezlănțuie lupte politice interne
Haosul politic se prelungește în Bulgaria: a șaptea rundă de alegeri parlamentare în trei ani și jumătate nu va mai avea loc, nu există guvern interimar să le organizeze
Internațional

Haosul politic se prelungește în Bulgaria: a șaptea rundă de alegeri parlamentare în trei ani și jumătate nu va mai avea loc, nu există guvern interimar să le organizeze

În Bulgaria, haosul politic se prelungește. Noile alegeri parlamentare din Bulgaria, programate să aibă loc la 20 octombrie, au fost amânate, a anunţat luni preşedintele Rumen Radev. În Bulgaria, haosul politic se prelungește Formarea unui guvern interimar, care urma să organizeze scrutinul, a eşuat în mod neaşteptat. Radev a refuzat să aprobe cabinetul interimar propus de prim-ministrul interimar desemnat, Goriţa Grancearova-Kojareva. Motivul disputei îl constituie actualul ministru de interne, Kalin Stoianov, care ar fi urmat să îşi păstreze postul în noul guvern interimar. Preşedintele Radev şi coaliţia liberal-conservatoare prooccidentală Continuăm Schimbarea - Bulgaria Democrată (PP-DB) îl acuză însă pe Stoianov că este incapabil să organizeze alegeri corecte. În faţa palatului prezidenţial şi a unor secţiii de poliţie din câteva oraşe s-au strâns poliţişti pentru a-l susţine pe Stoianov. Ei au acuzat PP-DB că vrea să domine Ministerul de Interne din motive de politică de partid în perspectiva viitoarelor alegeri. Goriţa Grancearova-Kojareva s-a alăturat şi ea acţiunii la Sofia, depunând o plângere la procurorul general, în care acuză 'presiuni politice' asupra sa pentru a nu-l păstra în guvern pe ministrul Stoianov. Eşecul premierului desemnat adânceşte criza politică în Bulgaria, unde ar trebui să aibă loc a şaptea rundă de alegeri parlamentare în trei ani şi jumătate, însă lipseşte un guvern interimar care să o organizeze. Rândurile celor din care preşedintele Radev poate numi un nou prim-ministru interimar sunt limitate la un cerc restrâns de oficiali de rang înalt.

Lukașensko șantajează iar UE cu migranții ilegali cărora le permite să traverseze Belarus pentru a lua Polonia cu asalt
Internațional

Lukașensko șantajează iar UE cu migranții ilegali cărora le permite să traverseze Belarus pentru a lua Polonia cu asalt

Lukașenko alimentează migraţia ilegală către UE. Belarus nu intenţionează să-i împiedice pe migranţii din regiuni lovite de criză să-i tranziteze teritoriul în drum spre ţări europene, a declarat preşedintele acestui stat, Aleksandr Lukaşenko, într-un interviu acordat luni televiziunii ruse. Lukașenko alimentează migraţia ilegală către UE "Îmi pui un ştreang în jurul gâtului sub forma sancţiunilor şi apoi ceri ca eu să protejez UE de acest flux de migranţi? Asta nu se va întâmpla", a spus Lukaşenko. Autorităţile din UE şi Polonia în special i-au acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin şi pe Aleksandr Lukaşenko, aliatul său, că alimentează migraţia ilegală în UE din 2021, asigurându-le acestor oameni vize şi transport. Principala rută trece prin Belarus şi ajunge la frontiera poloneză. "Scopul este de a le arăta tuturor că frontierele externe ale UE nu sunt controlate şi de a cauza un efect politic: creşterea extremei drepte care promite să colapseze Europa din interior", a declarat ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski în luna iunie. Polonia şi-a fortificat mare parte din frontieră cu un gard de 5,5 metri înălţime şi sisteme de supraveghere electronice. Cu toate acestea, migranţii încearcă să trează frontiera ilegal zilnic, 201 de astfel de tentative înregistrându-se în ultimele trei zile, potrivit poliţiei de frontieră. Poliţia federală germană, care răspunde şi de frontierele ţării, a înregistrat 3.117 intrări ilegale pe ruta din Belarus în prima jumătate a anului. Anul trecut, 11.932 de persoane au ajuns în Germania pe această rută.

Zelenski cere acordul Occidentului pentru a lovi Rusia cu arme cu rază lungă de acțiune: Doar așa putem opri avansul forțelor rusești
Internațional

Zelenski cere acordul Occidentului pentru a lovi Rusia cu arme cu rază lungă de acțiune: Doar așa putem opri avansul forțelor rusești

Arme cu rază lungă de acțiune. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a îndemnat luni pe aliaţii săi occidentali să autorizeze Kievul să lovească Rusia cu arme cu rază de acţiune lungă, pentru "a opri avansarea" armatei ruse în estul Ucrainei. Arme cu rază lungă de acțiune "Ucraina nu poate opri avansarea armatei ruse pe front decât printr-o singură decizie pe care o aşteptăm de la partenerii noştri: decizia asupra capacităţilor cu rază de acţiune lungă", a declarat Zelenski în faţa ambasadorilor ucraineni reuniţi la Kiev. Citește și: Ex-tablagiu care a terminat o facultate privată la 34 de ani, consilier al ministrului Cercetării și plasat în CA-ul Radiocom În acelaşi context, Volodimir Zelenski a declarat că forţele ucrainene controlează peste 1.250 de kilometri pătraţi şi 92 de localităţi în regiunea rusă Kursk, scenă, începând din 6 august, a unei ofensive ucrainene de o amploare fără precedent. "Luptătorii ucraineni îşi continuă operaţiunile defensive în zonele desemnate în regiunea Kursk. Până la această dată, forţele noastre controlează peste 1.250 de kilometri pătraţi din teritoriului regiunii Kursk şi 92 de localităţi", a spus Zelenski. Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenki, printre obiectivele ofensivei se numără crearea unei "zone tampon" pe teritoriul rus şi diminuarea potenţialului de luptă al armatei ruse.

Al treilea pod distrus de ucraineni în regiunea Kursk. Astfel, se blochează aprovizionarea trupelor rusești în districtul Glușkovo. Furie și neputință la Kremlin
Internațional

Al treilea pod distrus de ucraineni în regiunea Kursk. Astfel, se blochează aprovizionarea trupelor rusești în districtul Glușkovo. Furie și neputință la Kremlin

Ucrainenii, nou pod distrus în Kursk. Armata ucraineană a lovit şi avariat un al treilea pod peste râul Seim în districtul Gluşkovo din partea de vest a provinciei ruse Kursk, unde a lansat o ofensivă surpriză pe 6 august, a anunţat luni un oficial rus. Ucrainenii, nou pod distrus în Kursk "Pe 18 august, în urma unui bombardament ţintit cu rachete şi artilerie asupra clădirilor rezidenţiale şi infrastructurii civile în satul Karij (...), un al treilea pod peste râul Seim a fost avariat", a declarat un reprezentant al Comitetului rus de Investigaţii. Citește și: VIDEO Ucraina și-a prezentat propria variantă video cu trupele sale care au pătruns în Kursk. Rușii nu au nici o variantă Alte două poduri peste acelaşi râu au fost anterior avariate de armata ucraineană, care ar fi folosit în acest scop rachete americane HIMARS, potrivit oficialilor ruşi. Deteriorarea acestor poduri afectează aprovizionarea trupelor ruse, care în plus riscă acum să fie încercuite dacă nu se retrag din districtul Gluşkovo, dar o retragere ar permite armatei ucrainene să captureze o nouă porţiune semnificativă de teritoriu. Încă un pod, peste Psiol, vizat Cel de-al treilea pod lovit duminică era ultimul pe care armata rusă îl mai putea folosi pentru a-şi aproviziona trupele pe acel sector. Potrivit lui Iuri Podoliaka, un influent blogger militar pro-rus născut în Ucraina, armata ucraineană ar putea încerca în zilele următoare să preia controlul unui pod strategic peste râul Psiol. Ucraina susţine că în urma ofensivei lansate pe 6 august în provincia rusă de graniţă Kursk care a luat prin surprindere armata rusă slab desfăşurată acolo a ocupat peste 80 de aşezări şi circa 1.150 de kilometri pătraţi de teritoriu. Potrivit bloggerilor militari ruşi, armata ucraineană acţionează intens cu grupuri mobile de recunoaştere şi sabotaj, dar nu toate zonele din Kursk unde sunt prezente trupele ucrainene se află efectiv sub controlul acestora.

Un nou sat ucrainean la 15 km de orașul strategic Pokrovsk, cucerit de ruși, anunță Moscova
Internațional

Un nou sat ucrainean la 15 km de orașul strategic Pokrovsk, cucerit de ruși, anunță Moscova

Moscova anunță cucerirea unui sat ucrainean. Rusia a revendicat duminica aceasta capturarea unui sat situat la circa 15 kilometri de oraşul Pokrovsk, important nod logistic în estul Ucrainei pe care ea îl vizează de mai multe luni. Moscova anunță cucerirea unui sat ucrainean "Datorită unor acţiuni active", forţele ruse "au eliberat satul Svîrîdonivka (Sviridinivka) în Republica Populară Doneţk", a anunţat Ministerul Apărării rus într-un comunicat. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne În ultimele zile, armata rusă a revendicat capturarea mai multor sate în acest sector, unde trupele sale au avansat rapid după ocuparea satului Ocertine la începutul lui mai. Aceste capturări sunt semnul unei presiuni care nu slăbeşte pe frontul de est, în pofida avansării fără precedent a forţelor ucrainene în regiunea rusă Kursk, începând din 6 august. Chiar dacă această ofensivă atrage multă atenţie, majoritatea luptelor continuă să se desfăşoare în Donbasul ucrainean, unde trupele ruse au avantaj în faţa forţelor ucrainene, în inferioritate numerică. Oraşul Pokrovsk, care număra înainte de război circa 61.000 de locuitori, se află pe o importantă rută spre alte locuri importante ale Ucrainei, Ceasiv Iar şi Kostiantinivka. Autorităţile ucrainene au îndemnat în ultimele zile locuitorii să se evacueze în faţa avansării trupelor ruse

Lukașenko se simte amenințat de o eventuală invazie ucraineană și spune că a mobilizat o treime din trupe la graniță
Internațional

Lukașenko se simte amenințat de o eventuală invazie ucraineană și spune că a mobilizat o treime din trupe la graniță

Lukașenko invocă spaima de armata ucraineană. Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că Ucraina are staţionaţi peste 120.000 de soldaţi la frontiera ei cu Belarus şi din acest motiv Minskul a desfăşurat aproape o treime din forţele sale armate de-a lungul întregii frontiere. Lukașenko invocă spaima de armata ucraineană Lukaşenko nu a precizat câţi soldaţi belaruşi sunt desfăşuraţi la frontiera cu Ucraina. Armata profesionistă belarusă numără circa 48.000 de soldaţi şi circa 12.000 de grăniceri. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne "Dată fiind politica lor agresivă, noi am introdus şi am plasat în anumite puncte - în caz de război, acestea vor trebui apărate - militari ai noştri de-a lungul întregii frontiere", a declarat Lukaşenko într-un interviu pentru televiziunea rusă de stat, citat de Belta. Kievul nu a comentat deocamdată acest subiect. Sâmbătă, Kievul a declarat doar că nu sunt semne că forţele belaruse ar fi comasate la frontieră. Granițe minate masiv Aleksandr Lukaşenko, un aliat fidel al preşedintelui rus Vladimir Putin, a făcut aceste declaraţii în contextul incursiunii ucrainene pe teritoriul rus, care a început pe 6 august, când mii de soldaţi ai Kievului au străpuns frontiera vestică a Rusiei, în cea mai mare provocare la adresa conducerii armatei lui Putin. Ministrul belarus al apărării Viktor Hrenin a declarat vineri că există o mare probabilitate a unei provocări armate din partea Ucrainei vecine la adresa Republicii Belarus şi că situaţia de la frontiera comună între cele două state "rămâne tensionată". Lukaşenko a mai spus că frontiera belaruso-ucraineană este minată "mai mult ca niciodată" şi că trupele ucrainene vor suferi pierderi uriaşe dacă vor încerca să o treacă

Iranul judecă SUA pentru aducerea la putere a șahului Mohammad Reza Pahlavi în 1953 în ceea ce numește "lovitură de stat"
Internațional

Iranul judecă SUA pentru aducerea la putere a șahului Mohammad Reza Pahlavi în 1953 în ceea ce numește "lovitură de stat"

Proces contra SUA intentat de Iran. Un tribunal iranian a început duminică un proces împotriva guvernului Statelor Unite şi a altor instituţii americane pentru presupusa lor participare la lovitura de stat din anul 1953, care l-a adus atunci la putere pe şahul Mohammad Reza Pahlavi şi l-a înlăturat pe premierul Mohammad Mossadegh. Proces contra SUA intentat de Iran "Tribunalul va studia cazul prezentat de circa 402.000 iranieni împotriva a şase entităţi americane pentru rolul lor în răsturnarea lui Mosadegh, (lovitură de stat) care a consolidat guvernul monarhului pro-occidental Mohammad Reza Pahlavi până la Revoluţia Islamică din 1979", a anunţat postul iranian Press TV. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne Cei acuzaţi sunt Guvernul SUA, Departamentul de Stat, Agenţia Centrală de Informaţii (CIA), Departamentul Trezoreriei, Camera Reprezentanţilor şi Rezerva Federală. Potrivit plângerii, Washingtonul şi Londra "au conceput lovitura de stat militară prin încălcarea principiilor şi normelor internaţionale, amestecându-se în afacerile interne ale Iranului, cu intenţia de a-şi menţine influenţa şi puterea în guvernul iranian, asigurându-şi interesele şi jefuind ţara", se arată în acelaşi anunţ. "De fapt, lovitura de stat a marcat începutul dominaţiei complete a Iranului de către SUA pentru a-l face mai dependent şi a-i împiedica independenţa şi progresul", continuă acuzaţia. Sentințe, mai degrabă politice Începutul procesului coincide cu împlinirea a 71 de ani de la lovitura de stat orchestrată de Regatul Unit şi Statele Unite împotriva popularului prim-ministru iranian Mossadegh, care naţionalizase industria petrolului după ce nu a reuşit să ajungă la un acord cu britanicii asupra exploatării acesteia. "Sclavia, colonialismul, loviturile de stat şi intervenţiile militare sunt doar o parte a istoriei obscure şi ruşinoase a SUA şi Regatului Unit în afacerile internaţionale", a transmis cu acest prilej într-o declaraţie Ministerul de Externe iranian. Instanţele iraniene desfăşoară adesea procese împotriva unor instituţii sau persoane din SUA, fără ca sentinţele emise să poată fi puse în aplicare, acestea fiind mai degrabă acţiuni politice.

Putin a aruncat rachete nord-coreene asupra Kievului. Trupele ucrainene au respins atacul
Internațional

Putin a aruncat rachete nord-coreene asupra Kievului. Trupele ucrainene au respins atacul

Putin atacă Kievul cu rachete nord-coreene. Forţele ucrainene au dejucat duminică dimineaţa un atac rus cu rachete îndreptat împotriva Kievului, a anunţat administraţia civilă a capitalei Ucrainei. Putin atacă Kievul cu rachete nord-coreene "În această dimineaţă, în jurul orelor 05:00 (02:00 GMT), inamicul a folosit arme balistice pentru a lansa un atac cu rachete asupra Kievului", au raportat autorităţile ucrainene pe reţeaua socială Telegram. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne Potrivit aceleiaşi surse, este "foarte probabil" să fie vorba de "rachete balistice nord-coreene de tip KN-23". Potrivit informaţiilor preliminare, rachetele au fost interceptate în apropiere de capitala ucraineană şi astfel nu au putut să-şi atingă obiectivul, subliniază administraţia. Drone de atac ruse au vizat de asemenea "aproape simultan" oraşul, dar şi ele au fost toate "distruse" în afara perimetrului Kievului de apărarea aeriană, afirmă autorităţile. "Nicio distrugere nu a fost constată la Kiev şi nu a fost primită nicio informaţie referitoare la victime", adaugă aceeaşi sursă. Phenianul ajută Moscova Potrivit Occidentului, Coreea de Nord livrează armament Rusiei pentru asaltul ei împotriva Ucrainei şi beneficiază în schimb de asistenţă, inclusiv în domeniul spaţial. La sfârşitul săptămânii trecute, în timpul unui atac rus împotriva capitalei ucrainene, un bărbat de 35 de ani şi fiul său de 4 ani au fost ucişi de căderea unei bucăţi de rachetă, iar trei persoane au fost grav rănite, potrivit serviciilor de salvare. De cealaltă parte a liniei frontului, apărarea aeriană rusă a distrus în noaptea de sâmbătă spre duminică în total cinci drone de luptă ucrainene în regiunile Belgorod şi Rostov, la frontiera cu Ucraina, a raportat Ministerul rus al Apărării. Sâmbătă, şeful statului ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că armata sa îşi întăreşte poziţiile în regiunea rusă Kursk, la peste zece zile de la lansarea unei ofensive de amploare în teritoriul rus, unde Kievul susţine că a cucerit 82 de localităţi şi 1.150 de kilometri pătraţi din teritoriu.

Teroriști conectați la organizația Stat Islamic plănuiau un atentat în Argentina, țară cu o importantă comunitate evreiască. Buenos Aires a declarat Hamas "organizație teroristă internațională"
Internațional

Teroriști conectați la organizația Stat Islamic plănuiau un atentat în Argentina, țară cu o importantă comunitate evreiască. Buenos Aires a declarat Hamas "organizație teroristă internațională"

Posibil atac terorist, dejucat în Argentina. Poliţia argentiniană a reţinut şapte persoane acuzate că fac parte dintr-o organizaţie care planifica atacuri teroriste în provincia Mendoza. Posibil atac terorist, dejucat în Argentina "Având la bază expresii anticreştine şi antievreieşti, ei difuzau pe Telegram şi WhatsApp mesaje privind planificarea de atentate împotriva comunităţii occidentale de la Mendoza, cu conţinuturi legate de organizaţii teroriste precum Stat Islamic şi Emiratul taliban al Afganistanului", a anunţat poliţia federală argentiniană. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne Ministrul securităţii, Patricia Bullrich, a anunţat pe contul său de X destructurarea de către poliţie "a unei organizaţii periculoase legate de un grup terorist radical islamic, identificat după ce a ameninţat un jurnalist din comunitatea evreiască". Percheziţiile au permis confiscarea de arme de foc, arme albe şi aparate electronice, precum şi de "literatură salafistă", potrivit poliţiei. Cea mai mare comunitate evreiască Argentina găzduieşte cea mai mare comunitate evreiască din America latină, cu circa 250.000 de membri. Aceasta a fost ţinta a două atentate, unul asupra ambasadei Israelului în 1992 (29 morţi) şi altul doi ani mai târziu asupra Asociaţiei mutuale israeliene (AMIA), soldat cu 85 de morţi. În ianuarie, Patricia Bullrich a anunţat arestarea unei alte celule teroriste care plănuia un atentat la Buenos Aires, dar câteva zile mai târziu judecătorul a estimat că acuzaţiile împotriva suspecţilor, între care un frizer şi un jucător de ping-pong, nu erau fondate. Preşedintele argentinian Javier Milei a declarat în mai multe rânduri că Israelul este unul din principalii săi aliaţi. În iulie, Argentina a declarat mişcarea islamistă Hamas "organizaţie teroristă internaţională"

VIDEO Elon Musk a ajuns preferatul dictatorilor: liderul cecen Kadîrov l-a lăudat pentru Tesla Cybertruck, pe care a montat o mitralieră
Internațional

VIDEO Elon Musk a ajuns preferatul dictatorilor: liderul cecen Kadîrov l-a lăudat pentru Tesla Cybertruck, pe care a montat o mitralieră

Elon Musk a ajuns preferatul dictatorilor. Liderul cecen Ramzan Kadîrov a făcut publică o înregistrare video în care poate fi văzut conducând o camionetă Tesla Cybertruck cu ceea ce pare a fi o mitralieră montată deasupra. A afirmat că o va trimite în zona de conflict din Ucraina. Elon Musk a ajuns preferatul dictatorilor Kadîrov, cunoscut pentru apariţiile sale extravagante, a adus elogii atât autovehiculului, cât şi CEO-ului Tesla Motors, Elon Musk, pe aplicaţia de mesagerie Telegram. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne Pe Elon Musk l-a numit "cel mai puternic geniu al timpurilor moderne" şi l-a invitat în Cecenia. "Aşteptăm viitoarele dvs produse care ne vor ajuta să încheiem operaţiunea militară specială", a scris Kadîrov, folosind termenul oficial utilizat de Rusia pentru a se referi la războiul pe care l-a declanşat în Ucraina. Până în prezent nu a existat o reacţie din partea Tesla la înregistrarea video difuzată de liderul cecen.

Gaza: Hamas respinge noile propuneri de încetare a focului. Liderii consideră „dictările americane” de neacceptat
Internațional

Gaza: Hamas respinge noile propuneri de încetare a focului. Liderii consideră „dictările americane” de neacceptat

Hamas respinge negocierile de încetarea focului. După mai bine de zece luni de război, joi și vineri au avut loc la Doha negocieri între Israel și țările mediatoare: Statele Unite, Qatar și Egipt. Hamas respinge negocierile de încetarea focului Discuțiile în jurul unui încetare a focului în Fâșia Gaza au eșuat după ce Hamasul palestinian a respins „dictatele americane”. La finalul negocierilor de la Doha negocieri între Israel și țările mediatoare a fost făcută o propunere de acord revizuită de către Statele Unite, principalul aliat al statului ebraic. Pentru Statele Unite, o încetare a focului ar face posibilă evitarea unei escalade militare regionale după amenințarea Iranului de a răzbuna asasinarea liderului Hamas Ismaïl Haniyeh, atribuită Israelului. Nefiind participat la ultimele discuții, Hamas dorește aplicarea planului anunțat de președintele american Joe Biden pe 31 mai. Acest plan prevede o primă fază cu un armistițiu de șase săptămâni însoțit de o retragere israeliană din zonele cele mai dens populate din Gaza, precum și eliberarea ostaticilor răpiți pe 7 octombrie. Retragerea completă a trupelor israeliene din Gaza ar urma să aibă loc ulterior într-o a doua fază. Pentru a-și justifica absența la masa de negocieri, Hamas acuză Israelul că a adăugat „noi condiții” textului inițial, inclusiv „menținerea trupelor israeliene” la granița egipteană cu Gaza, precum și „dreptul de veto” asupra prizonierilor palestinieni care ar putea fi schimbati cu ostatici israelieni. Crezând că cea mai recentă propunere americană va fi sinonimă cu un „pas uriaș înapoi”, Sami Abou Zohri, un executiv al Hamas, a considerat că anunțul unei viitoare încetări a focului este o „iluzie”.

Jurnaliștii italieni care au realizat un reportaj în regiunea Kursk sunt investigați de serviciile de securitate ruse. Aceștia riscă cinci ani de închisoare
Internațional

Jurnaliștii italieni care au realizat un reportaj în regiunea Kursk sunt investigați de serviciile de securitate ruse. Aceștia riscă cinci ani de închisoare

Jurnaliștii italieni sunt anchetați de FSB. Serviciile de securitate ruse (FSB) au declanşat o anchetă asupra a doi jurnalişti ai canalului italian RAI care au realizat un reportaj în regiunea Kursk. Jurnaliștii sunt acuzați că au trecut "ilegal" frontiera din Ucraina. Jurnaliștii italieni sunt anchetați de FSB FSB "a deschis o anchetă penală" împotriva jurnaliştilor italieni Stefania Battistini şi Simone Traini pentru "trecere ilegală a frontierei", au indicat serviciile ruse într-un comunicat citat de agenţiile de ştiri. Ambasadoarea Italiei în Rusia, Cecilia Piccioni la Moscova de MAE rus din acest motiv. După această întâlnire, un purtător de cuvânt al diplomaţiei italiene a spus că ambasadoarea a apărat în faţa autorităţilor ruse munca "independentă" a jurnaliştilor din teren, în regiunea rusă Kursk, unde armata ucraineană derulează o incursiune din 6 august. "Ambasadoarea (italiană) a primit un viu protest din cauza acţiunilor unei echipe a radioteleviziunii publice italiene RAI care a intrat ilegal în Rusia pentru a acoperi atacul terorist criminal al soldaţilor ucraineni asupra regiunii Kursk", a denunţat la rândul său diplomaţia rusă într-un comunicat. Reportajul, difuzat în această săptămână, a fost realizat de doi jurnalişti italieni de la RAI, Stefania Battistini şi Simone Traini, în oraşul rus Sudja, aflat la circa zece kilometri de frontiera ucraineană, pe care Kievul afirmă că l-a cucerit în întregime. Sudja găzduieşte un important nod gazier al gigantului rus Gazprom, care permite furnizarea de gaz spre Europa prin Ucraina. Cei doi jurnalişti italieni, care nu se află în Rusia, riscă până la cinci ani de închisoare, potrivit codului penal.

Rusia acuză Ucraina că vrea să atace centrala nucleară din regiunea Kursk. Kievul răspunde: propagandă „nebunească”
Internațional

Rusia acuză Ucraina că vrea să atace centrala nucleară din regiunea Kursk. Kievul răspunde: propagandă „nebunească”

Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară. Rusia a acuzat Ucraina că plănuieşte să atace centrala nucleară din regiunea Kursk în care au intrat trupele ucrainene. Kievul califică aceste afirmaţii drept propagandă "nebunească". Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat că va exista un răspuns dur la orice atac asupra centralei nucleare din Kursk, care se află sub controlul Rusiei. Acesta nu a furnizat dovezi împotriva Ucrainei, dar a precizat că o zonă amplă din împrejurimi ar putea fi contaminată de un atac. Compania nucleară rusă de stat Rosatom, care conduce şi centrala de la Zaporojie din Ucraina controlată de Rusia, a acuzat de asemenea Kievul că ameninţă securitatea ambelor centrale. Nu a prezentat însă dovezi. Şeful Rosatom Aleksei Lihacev a discutat telefonic situaţia cu directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, şi l-a invitat să viziteze centrala nucleară de la Kursk. Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc în mod repetat că încearcă să saboteze operarea centralei de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, din sud-estul Ucrainei. Reactoarele centralei sunt închise, dar necesită energie electrică din exterior pentru a menţine materialul nuclear la temperatura potrivită şi a evita un accident nuclear. Kievul: propagandă "nebunească" Ministerul Afacerilor Externe ucrainean a reacționat. "Vedem o nouă creştere în propaganda rusă nebunească privind presupuse planuri ucrainene de a folosi 'bombe murdare' sau de a ataca centrale nucleare. Respingem oficial aceste afirmaţii false", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe ucrainean, Heorhii Tîhîi, pe reţeaua X. "Ucraina nu are nici intenţia şi nici capacitatea de a întreprinde astfel de acţiuni", a adăugat acesta.

Kamala Harris l-a acuzat pe Donald Trump că luptă „pentru miliardari”. Replica lui Trump n-a întârziat să apară
Internațional

Kamala Harris l-a acuzat pe Donald Trump că luptă „pentru miliardari”. Replica lui Trump n-a întârziat să apară

Kamala Harris, apărătoarea clasei de mijloc. Kamala Harris vrea să obțină voturile clasei de mijloc. Candidata democrată la Casa Albă a promis că va „lupta” pentru clasa de mijloc dacă va câștiga alegerile prezidențiale din noiembrie. Kamala Harris, apărătoarea clasei de mijloc Kamala Harris l-a acuzat pe Donald Trump că îi slujește pe cei mai bogați. „Donald Trump luptă pentru miliardari și mari afaceri”, a afirmat vicepreședintele Statelor Unite, care a spus că ea va lupta pentru „a da bani înapoi familiilor din clasa mijlocie și muncitoare”. Candidata democrată a dezvăluit mai multe măsuri concrete ale programului său: construirea a trei milioane de locuințe noi, asistență pentru prima achiziție imobiliară și acordarea unui credit fiscal de naștere de până la 6.000 de dolari în primele 12 luni ale copilului. Harris a abordat și tema tratamentelor cu insulină, susținând că prețul acesteia va fi plafonat, la fel ca datoriile contractate de americani pentru tratament. Harris a declarat că intenționează să combată speculațiile imobiliare și să descurajeze inflația prețurilor în sectorul alimentar. Răspunsul lui Donald Trump Răspunsul contracandidatului nu a întârziat să apară. În replică la acuzele Kamalei Harris, Donald Trump a vorbit despre „controalele comuniste” asupra prețurilor. Trump a afirmat că, dacă Kamala Harris și-ar pune în aplicare măsurile, ar urma „foametea, deficitul și sărăcia”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră