sâmbătă 04 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5858 articole
Internațional

Rusia are dificultăți mari de a contracara atacurile ucrainene din Kursk, forțele Kievului vor mai avansa, spune Pentagonul

Potrivit Pentagon, forțele Kievului vor avansa. Moscova are dificultăţi în a răspunde la contraofensiva Kievului în regiunea Kursk din vestul Rusiei, conform Departamentului Apărării al SUA. Potrivit Pentagon, forțele Kievului vor avansa Deşi există semne că Rusia mută "un număr mic de forţe" în acea regiune, Pentagonul crede că "Rusia are reale dificultăţi în a răspunde, şi continuaţi să vedeţi unele progrese ucrainene în această privinţă", a declarat marţi purtătorul de cuvânt al departamentului, Pat Ryder, la Washington. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii Ryder a spus că Ucraina "a demonstrat cu siguranţă creativitate şi curaj pe câmpul de luptă". Odată cu contraofensiva lansată în urmă cu aproximativ două săptămâni, Ucraina a mutat războiul pe teritoriul adversarului său pentru prima dată. Rusia continuă să ocupe mari părţi din estul şi sudul Ucrainei. Întrebat dacă Washingtonul este public în favoarea avansului Ucrainei, Ryder nu a răspuns direct, ci s-a referit la preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Purtătorul de cuvânt a menţionat că Zelenski a spus că scopul este de a crea o zonă tampon. Discuţiile cu Kievul continuă pentru a afla mai multe despre obiectivele exacte. Dar Ryder, la fel ca o purtătoare de cuvânt a Pentagonului de luni, a subliniat că această contraofensivă a Ucrainei nu a schimbat sprijinul Washingtonului pentru Kiev

Rusia are dificultăți mari de a contracara atacurile ucrainene din Kursk, forțele Kievului vor mai avansa, spune Pentagonul
Kamala Harris, confirmată oficială drept candidată a Democraților pentru Casa Albă. Rolul soților Obama la Convenția națională a partidului
Internațional

Kamala Harris, confirmată oficială drept candidată a Democraților pentru Casa Albă. Rolul soților Obama la Convenția națională a partidului

Kamala Harris, candidatul oficial al Democraților. Democraţii americani au confirmat-o oficial pe Kamala Harris drept candidata lor la alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie, marţi seara la Chicago, în timpul convenţiei naţionale a partidului. Kamala Harris, candidatul oficial al Democraților Delegaţiile din toate statele şi teritoriile SUA şi-au exprimat încă o dată sprijinul pentru Harris în cadrul unui vot pur ceremonial, însoţit de muzică, efecte de lumină, scurte discursuri şi multe aplauze în sală. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii Harris fusese deja aleasă oficial de peste 4 500 de delegaţi ai partidului pentru a fi candidata democraţilor la alegerile prezidenţiale în cadrul unui apel nominal online la începutul acestei luni. Harris, care se afla în Milwaukee în campanie, s-a alăturat de la distanţă ceremoniei de nominalizare de la Chicago, spunând că ea şi Tim Walz (pentru funcţia de vicepreşedinte) sunt onoraţi să fie candidaţii partidului. Ea a promis un "viitor al libertăţii, oportunităţilor, optimismului şi credinţei". Candidata urmează să ţină un discurs important în cadrul convenţiei joi seară, marcând finalul evenimentului de patru zile menit să sărbătorească candidaţii democraţi şi să le dea un impuls pentru restul campaniei. Sprijinul soților Obama "Da, ea poate!" Michelle şi Barack Obama i-au ridicat marţi pe delegaţii Convenţiei democrate în picioare când au salutat "speranţa" pe care au găsit-o în Kamala Harris. "Speranţa s-a întors", a declarat fosta Primă Doamnă, care, la fel ca soţul său, este încă extrem de populară în cadrul partidului, transmite France Presse. "Suntem pregătiţi pentru preşedinta Kamala Harris", a asigurat primul preşedinte de culoare al Statelor Unite (2009-2017) vorbind după soţia sa, criticându-l pe Donald Trump, acest "miliardar de 78 de ani care nu încetează niciodată să se plângă" şi căruia "îi este frică să piardă". Soţul lui Kamalei Harris, Doug Emhoff, făcuse un portret mai personal al vicepreşedintelui înainte de a ceda locul familiei Obama. "America, în aceste alegeri, trebuie să decideţi cui să încredinţaţi viitorul familiilor voastre. I-am încredinţat Kamalei viitorul familiei noastre. A fost cea mai bună decizie pe care am luat-o vreodată", a spus el

Putin cerșește ajutor cecen: prima vizită în republica din Caucaz din 2011 încoace. Ramzan Kadîrov: "Este o mare binecuvântare"
Internațional

Putin cerșește ajutor cecen: prima vizită în republica din Caucaz din 2011 încoace. Ramzan Kadîrov: "Este o mare binecuvântare"

Putin are nevoie de ajutorul Ceceniei. Preşedintele rus Vladimir Putin a sosit marţi seară în Cecenia, republica rusă din Caucaz condusă cu o mână de fier de aliatul său Ramzan Kadîrov şi pe care nu a mai vizitat-o din 2011. Putin are nevoie de ajutorul Ceceniei "Putin a sosit în Republica Cecenă. Un program bogat este prevăzut în cadrul acestei vizite', a scris Kadîrov pe Telegram. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii Televiziunea publică rusă a prezentat imagini cu sosirea lui Putin, coborând dintr-un elicopter şi întâmpinat de Kadîrov şi de colaboratorii săi cei mai apropiaţi. "Oamenii vor fi bucuroşi. Se vor bucura că preşedintele a venit în republică. Pentru noi, este stimulant, ne dă un plus de energie. Este o mare binecuvântare", a spus Kadîrov în faţa jurnaliştilor. Potrivit liderului cecen, Putin şi-a început vizita cu o oprire la mormântul tatălui său care i-a precedat în fruntea Ceceniei, Ahmat Kadîrov, ucis într-un atac comis de rebelii islamişti în 2004. Înaintea vizitei în Cecenia, Putin a fost marţi mai devreme la Beslan, în Osetia de Nord, o altă republică rusă din Caucaz, unde a adus un omagiu victimelor luării de ostatici sângeroase într-o şcoală de către un comando islamist cecen în 2004. Ce vrea Putin de la Kadîrov? Cecenia a cunoscut două conflicte armate majore în anii 1990 şi 2000, în care trupele ruse s-au confruntat cu o rebeliune separatistă ce a căpătat caractere islamiste, aceasta s-a răspândit în întreaga regiune şi în 2015 a jurat credinţă organizaţiei jihadiste Statul Islamic. Republica Cecenia este condusă din 2007 de Ramzan Kadîrov, ale cărui trupe sunt adesea acuzate de încălcări ale drepturilor omului în acest teritoriu. Vizita lui Putin acolo survine după ce Ucraina a deschis un al doilea front în războiul declanşat împotriva ei de Rusia, armata ucraineană lansând în urmă cu două săptămâni o ofensivă surpriză în regiunea rusă de graniţă Kursk. Unităţile cecene fac parte din forţele ruse desfăşurate acum pentru a face faţă asaltului ucrainean.

Arsenalul nuclear al Chinei sperie SUA. Biden a aprobat o strategie secretă de descurajare
Internațional

Arsenalul nuclear al Chinei sperie SUA. Biden a aprobat o strategie secretă de descurajare

Arsenalul nuclear al Chinei sperie SUA. Preşedintele american Joe Biden a aprobat în martie un plan strategic nuclear strict secret care a reorientat pentru prima dată strategia de descurajare a Washingtonului asupra extinderii arsenalului nuclear al Chinei, a relatat marţi New York Times. Strategie aprobată de Biden Casa Albă nu a anunţat niciodată că Biden a aprobat această strategie revizuită, intitulată "Ghidul privind utilizarea armelor nucleare", a relatat ziarul. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii O notificare neclasificată către Congres cu privire la revizuire este de aşteptat să fie trimisă înainte ca Biden să părăsească funcţia, a precizat New York Times. În discursuri recente, doi oficiali de rang înalt ai administraţiei au fost lăsaţi să facă aluzie la revizuirea strategiei, a adăugat ziarul. Strategia este actualizată la fiecare patru ani, a mai relatat publicaţia. "Această administraţie, ca şi cele patru administraţii anterioare, a emis o revizuire a posturii nucleare şi un ghid privind planificarea utilizării armelor nucleare", a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Savett. "În timp ce textul specific al ghidului este clasificat, existenţa sa nu este în niciun fel secretă. Ghidul emis la începutul acestui an nu este un răspuns la o singură entitate, ţară sau ameninţare", a adăugat el. Arsenalul nuclear al Chinei sperie SUA Asociaţia pentru Controlul Armelor, cu sediul în SUA, a transmis că, potrivit informaţiilor sale, strategia şi postura SUA privind armele nucleare rămân aceleaşi cu cele descrise în Revizuirea posturii nucleare din 2022 a administraţiei şi că nu a existat nicio reorientare de la Rusia către China. Daryl Kimball, director executiv al Asociaţiei pentru Controlul Armelor, a declarat că, în timp ce estimările serviciilor de informaţii americane sugerează că China ar putea creşte dimensiunea arsenalului său nuclear de la 500 la 1.000 de focoase până în 2030, Rusia are în prezent aproximativ 4.000 de focoase nucleare "şi rămâne principalul motor din spatele strategiei nucleare a SUA". Kimball a citat remarci din iunie ale unuia dintre oficialii la care se face referire în articolul New York Times, directorul de la Casa Albă pentru controlul armelor, dezarmare şi neproliferare, Pranay Vaddi. Conform acestor afirmaţii, strategia SUA este de a urmări restricţiile asupra armelor nucleare cu China şi Rusia, dar dacă China îşi continuă traiectoria actuală şi Rusia depăşeşte limitele New START, SUA ar putea fi nevoite să ia în considerare ajustări ale dimensiunii şi alcătuirii forţei sale nucleare, a spus Kimball. "Înţeleg că punctul în care actuala administraţie crede că ar putea dori să ia în considerare astfel de schimbări nu va veni mai devreme de 2030 sau chiar după aceea", a afirmat el.

Viktor Orban sfidează în continuare UE și refuză să explice de ce acordă vize Schengen cetățenilor ruși și belaruși
Internațional

Viktor Orban sfidează în continuare UE și refuză să explice de ce acordă vize Schengen cetățenilor ruși și belaruși

Orban acordă vize Schengen fără explicații. Comisia Europeană încă aşteaptă clarificări din partea Ungariei cu privire la flexibilizarea condiţiilor de acordare a vizelor şi de şedere a lucrătorilor cetăţeni ruşi şi belaruşi, a anunţat marţi executivul comunitar, care i-a dat guvernului condus de Viktor Orban termen până pe 19 august să răspundă preocupărilor Bruxellesului pe acest subiect. Orban acordă vize Schengen fără explicații Ungaria a extins la opt ţări, inclusiv Rusia şi Belarus, regimul special de vize adoptat mai demult pentru lucrători străini din Ucraina şi Serbia prin Programul Cardului Naţional al Ungariei. Citește și: Statul păgubește peste un milion de pensionari: aceștia nu pot obține adeverințe de vechime de la Arhivele Naționale, documentele sunt prea scumpe Conform acestor reglementări, lucrătorii străini pot sta în Ungaria doi ani şi ulterior pot prelungi perioada de şedere cu trei ani, de câte ori doresc. De asemenea, lucrătorii străini pot practica orice profesie. Ei trebuie însă să demonstreze că au un loc de muncă, cazare şi asigurare de sănătate în Ungaria. Guvernul ungar a explicat în diverse declaraţii necesitatea revizuirii acestui regim de vize pentru a le permite specialiştilor ruşi să lucreze la centrala nucleară de la Paks, pe care Ungaria o dezvoltă printr-un acord de cooperare cu Rusia, şi a asigurat că includerea cetăţenilor ruşi şi belaruşi în Programul Cardului Naţional al Ungariei nu implică niciun risc de securitate pentru spaţiul Schengen, întrucât beneficiarii acestui program sunt supuşi unor verificări de securitate aprofundate înainte de a li se permite intrarea sau şederea în Ungaria. Comisia Europeană, nemulțumită Însă această decizie nemulţumeşte Comisia Europeană, în timp ce un grup de europarlamentari au cerut excluderea Ungariei din spaţiul Schengen, iar mai multe ţări nordice membre ale UE, inclusiv statele baltice, i-au transmis comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, o scrisoare în care consideră flexibilizarea condiţiilor de acordare a vizelor de către Ungaria pentru cetăţenii ruşi şi belaruşi drept un "risc grav pentru securitatea europeană". La rândul ei, Ylva Johansson a trimis guvernului condus de premierul conservator Viktor Orban o scrisoare în care avertizează asupra "potenţialei ameninţări de securitate pentru spaţiul Schengen în urma acestor măsuri unilaterale" şi i-a cerut acestuia să răspundă preocupărilor Bruxellesului până pe 19 august. "Nu am primit răspuns, înţelegem că un răspuns este în curs de pregătire, suntem în contact cu autorităţile" ungare, a declarat marţi o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, care a amintit că "Ungaria este supusă permanent normelor Schengen", ceea ce înseamnă că trebuie să efectueze "controale de securitate exhaustive".

Ucraina a interzis Biserica Ortodoxă subordonată Patriarhiei Moscovei, pe care o consideră scula Kremlinului
Internațional

Ucraina a interzis Biserica Ortodoxă subordonată Patriarhiei Moscovei, pe care o consideră scula Kremlinului

Ucraina interzice Biserica Ortodoxă subordonată Moscovei. Parlamentul ucrainean a adoptat marţi un proiect de lege ce prevede interzicerea Bisericii Ortodoxe legate de Patriarhia Moscovei şi considerată adesea un releu de influenţă pentru Kremlin. Ucraina interzice Biserica Ortodoxă subordonată Moscovei "Decizie istorică! Parlamentul a votat un proiect de lege care interzice o filieră a ţării agresoare în Ucraina", a scris pe Telegram deputatul Irina Geraşcenko. Citește și: Statul păgubește peste un milion de pensionari: aceștia nu pot obține adeverințe de vechime de la Arhivele Naționale, documentele sunt prea scumpe Potrivit unui alt parlamentar, Iaroslav Jelezniak, în favoarea acestui proiect de lege au votat 265 de deputaţi, pentru a trece fiind necesare 226 de voturi.

Vrea Germania să oprească ajutorul către Ucraina când armata ucraineană este în ofensivă? Planurile actuale pentru economii ale bugetul federal dezlănțuie lupte politice interne
Internațional

Vrea Germania să oprească ajutorul către Ucraina când armata ucraineană este în ofensivă? Planurile actuale pentru economii ale bugetul federal dezlănțuie lupte politice interne

Germania, dispute privind ajutorul pentru Ucraina. Guvernul german este al doilea mare ajutor financiar al Ucrainei, după SUA. Plafonul planificat de guvernul federal asupra plăților ajutoarelor pentru Ucraina generează însă temeri privind o dezangajare a Berlinului. Inițiativa, criticat atât de politicieni din CDU/CSU, cât și din SPD Scrisoare lui Lindner Ministrul Finanțelor Christian Lindner (FDP) a scris într-o scrisoare către Ministrul Apărării Boris Pistorius (SPD) și Ministrul de Externe Annalena Baerbock (Verzi) că „noi măsuri” de sprijinire a Ucrainei ar trebui luate, doar dacă bugetul prevede, pentru anul acesta și următorii ani „o finanțare asigurată”. Citește și: Statul păgubește peste un milion de pensionari: aceștia nu pot obține adeverințe de vechime de la Arhivele Naționale, documentele sunt prea scumpe Lindner adaugă: „Vă rugăm să vă asigurați că sunt respectate limitele superioare.” Planificarea guvernului federal prevede că sprijinul pentru Ucraina dincolo de cele patru miliarde de euro planificate pentru 2025 va fi finanțat dintr-un nou pot internațional cu un volum de 50 de miliarde de euro, și nu mai de la bugetul federal. Totuși, Ministerul de Finanțe a anunțat că este încă dispus să discute. Germania, dispute privind ajutorul pentru Ucraina Politicianul CDU Roderich Kiesewetter a declarat că doar finanțarea sprijinului militar pentru Ucraina de la buget „înseamnă de facto că Ucraina este abandonată”. „Nu este suficient să finanțezi Ucraina din buzunarul tău și, atunci când devine incomod, să te referi la activele UE sau cele înghețate ale Rusiei, de la care se ia doar dobândă, dacă există, și la care Ucraina are oricum dreptul.” Kiesewetter l-a acuzat pe cancelarul Olaf Scholz (SPD) că se concentrează asupra viitoarelor alegeri de stat din Turingia, Saxonia și Brandenburg. De asemenea, Thorsten Frei (CDU), a susținut că, deși folosirea activele înghețate ale băncii centrale ruse pentru a sprijini Ucraina sunt justificate, „nimeni nu știe dacă, când și câți bani ar putea fi efectiv disponibili. Nici în guvernul federal nimeni nu știe când se vor încheia negocierile internaționale în acest sens”. Criticile SPD Critica la adresa guvernului federal vine chiar din propriile rânduri. Președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Bundestagului, social-democratul Michael Roth, a declarat: „Va fi un semnal fatal din partea guvernului federal către Ucraina dacă nu sunt planificate alte fonduri pentru un nou ajutor militar în viitor buget federal.” El a adăugat: „Armata ucraineană este din nou în ofensivă pentru prima dată în câteva luni, țara are acum nevoie de sprijinul deplin al celui mai important aliat militar al său din Europa, Germania. În schimb, dezbaterea despre viitoarea finanțare a ajutorului militar pare o retragere mascată a Germaniei de la responsabilitate. Nu putem face securitatea noastră dependentă de constrângerile bugetare Cele 50 de miliarde de dolari dintr-un fond de ajutor al țărilor G-7, care ar trebui să fie, de asemenea, acoperite din dobânzi pentru activele înghețate, sunt „departe de a fi suficiente”. Scholz asigură susținerea Germaniei Germania "este şi rămâne primul susţinător al Ucrainei în Europa", a dat asigurări luni cancelarul federal Olaf Scholz, în pofida tăierilor bugetare prevăzute în 2025. În căutarea unor economii bugetare pe fond de dispută între partidele coaliţiei, guvernul Federal a decis să reducă la jumătate în 2025 suma alocată în cadrul bilateral ajutorului militar pentru Kiev. Pentru a compensa această reducere, Berlinul mizează pe punerea la dispoziţia Ucrainei a unui împrumut de 50 miliarde de dolari, garantat prin viitoarele dobânzi la activele ruse imobilizate, mecanism care a făcut obiectul unui acord între statele G7 la summitul lor din iunie. Berlinul a încercat luni să-şi reafirme sprijinul pentru Ucraina. "Vom continua sprijinul nostru: cu o sumă de 50 de miliarde de euro, alocată în acord cu G7. Aceasta va permite Ucrainei să îşi procure arme în cantitate mare", a afirmat Olaf Scholz pe platforma X. Cu toate acestea, reducerea la jumătate a ajutorului militar bilateral al Berlinului face obiectul unor critici intense în Germania şi adaugă incertitudine în contextul în care alegerile prezidenţiale din SUA ar putea modifica sprijinul internaţional pentru Kiev.

Haosul politic se prelungește în Bulgaria: a șaptea rundă de alegeri parlamentare în trei ani și jumătate nu va mai avea loc, nu există guvern interimar să le organizeze
Internațional

Haosul politic se prelungește în Bulgaria: a șaptea rundă de alegeri parlamentare în trei ani și jumătate nu va mai avea loc, nu există guvern interimar să le organizeze

În Bulgaria, haosul politic se prelungește. Noile alegeri parlamentare din Bulgaria, programate să aibă loc la 20 octombrie, au fost amânate, a anunţat luni preşedintele Rumen Radev. În Bulgaria, haosul politic se prelungește Formarea unui guvern interimar, care urma să organizeze scrutinul, a eşuat în mod neaşteptat. Radev a refuzat să aprobe cabinetul interimar propus de prim-ministrul interimar desemnat, Goriţa Grancearova-Kojareva. Motivul disputei îl constituie actualul ministru de interne, Kalin Stoianov, care ar fi urmat să îşi păstreze postul în noul guvern interimar. Preşedintele Radev şi coaliţia liberal-conservatoare prooccidentală Continuăm Schimbarea - Bulgaria Democrată (PP-DB) îl acuză însă pe Stoianov că este incapabil să organizeze alegeri corecte. În faţa palatului prezidenţial şi a unor secţiii de poliţie din câteva oraşe s-au strâns poliţişti pentru a-l susţine pe Stoianov. Ei au acuzat PP-DB că vrea să domine Ministerul de Interne din motive de politică de partid în perspectiva viitoarelor alegeri. Goriţa Grancearova-Kojareva s-a alăturat şi ea acţiunii la Sofia, depunând o plângere la procurorul general, în care acuză 'presiuni politice' asupra sa pentru a nu-l păstra în guvern pe ministrul Stoianov. Eşecul premierului desemnat adânceşte criza politică în Bulgaria, unde ar trebui să aibă loc a şaptea rundă de alegeri parlamentare în trei ani şi jumătate, însă lipseşte un guvern interimar care să o organizeze. Rândurile celor din care preşedintele Radev poate numi un nou prim-ministru interimar sunt limitate la un cerc restrâns de oficiali de rang înalt.

Lukașensko șantajează iar UE cu migranții ilegali cărora le permite să traverseze Belarus pentru a lua Polonia cu asalt
Internațional

Lukașensko șantajează iar UE cu migranții ilegali cărora le permite să traverseze Belarus pentru a lua Polonia cu asalt

Lukașenko alimentează migraţia ilegală către UE. Belarus nu intenţionează să-i împiedice pe migranţii din regiuni lovite de criză să-i tranziteze teritoriul în drum spre ţări europene, a declarat preşedintele acestui stat, Aleksandr Lukaşenko, într-un interviu acordat luni televiziunii ruse. Lukașenko alimentează migraţia ilegală către UE "Îmi pui un ştreang în jurul gâtului sub forma sancţiunilor şi apoi ceri ca eu să protejez UE de acest flux de migranţi? Asta nu se va întâmpla", a spus Lukaşenko. Autorităţile din UE şi Polonia în special i-au acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin şi pe Aleksandr Lukaşenko, aliatul său, că alimentează migraţia ilegală în UE din 2021, asigurându-le acestor oameni vize şi transport. Principala rută trece prin Belarus şi ajunge la frontiera poloneză. "Scopul este de a le arăta tuturor că frontierele externe ale UE nu sunt controlate şi de a cauza un efect politic: creşterea extremei drepte care promite să colapseze Europa din interior", a declarat ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski în luna iunie. Polonia şi-a fortificat mare parte din frontieră cu un gard de 5,5 metri înălţime şi sisteme de supraveghere electronice. Cu toate acestea, migranţii încearcă să trează frontiera ilegal zilnic, 201 de astfel de tentative înregistrându-se în ultimele trei zile, potrivit poliţiei de frontieră. Poliţia federală germană, care răspunde şi de frontierele ţării, a înregistrat 3.117 intrări ilegale pe ruta din Belarus în prima jumătate a anului. Anul trecut, 11.932 de persoane au ajuns în Germania pe această rută.

Zelenski cere acordul Occidentului pentru a lovi Rusia cu arme cu rază lungă de acțiune: Doar așa putem opri avansul forțelor rusești
Internațional

Zelenski cere acordul Occidentului pentru a lovi Rusia cu arme cu rază lungă de acțiune: Doar așa putem opri avansul forțelor rusești

Arme cu rază lungă de acțiune. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a îndemnat luni pe aliaţii săi occidentali să autorizeze Kievul să lovească Rusia cu arme cu rază de acţiune lungă, pentru "a opri avansarea" armatei ruse în estul Ucrainei. Arme cu rază lungă de acțiune "Ucraina nu poate opri avansarea armatei ruse pe front decât printr-o singură decizie pe care o aşteptăm de la partenerii noştri: decizia asupra capacităţilor cu rază de acţiune lungă", a declarat Zelenski în faţa ambasadorilor ucraineni reuniţi la Kiev. Citește și: Ex-tablagiu care a terminat o facultate privată la 34 de ani, consilier al ministrului Cercetării și plasat în CA-ul Radiocom În acelaşi context, Volodimir Zelenski a declarat că forţele ucrainene controlează peste 1.250 de kilometri pătraţi şi 92 de localităţi în regiunea rusă Kursk, scenă, începând din 6 august, a unei ofensive ucrainene de o amploare fără precedent. "Luptătorii ucraineni îşi continuă operaţiunile defensive în zonele desemnate în regiunea Kursk. Până la această dată, forţele noastre controlează peste 1.250 de kilometri pătraţi din teritoriului regiunii Kursk şi 92 de localităţi", a spus Zelenski. Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenki, printre obiectivele ofensivei se numără crearea unei "zone tampon" pe teritoriul rus şi diminuarea potenţialului de luptă al armatei ruse.

Al treilea pod distrus de ucraineni în regiunea Kursk. Astfel, se blochează aprovizionarea trupelor rusești în districtul Glușkovo. Furie și neputință la Kremlin
Internațional

Al treilea pod distrus de ucraineni în regiunea Kursk. Astfel, se blochează aprovizionarea trupelor rusești în districtul Glușkovo. Furie și neputință la Kremlin

Ucrainenii, nou pod distrus în Kursk. Armata ucraineană a lovit şi avariat un al treilea pod peste râul Seim în districtul Gluşkovo din partea de vest a provinciei ruse Kursk, unde a lansat o ofensivă surpriză pe 6 august, a anunţat luni un oficial rus. Ucrainenii, nou pod distrus în Kursk "Pe 18 august, în urma unui bombardament ţintit cu rachete şi artilerie asupra clădirilor rezidenţiale şi infrastructurii civile în satul Karij (...), un al treilea pod peste râul Seim a fost avariat", a declarat un reprezentant al Comitetului rus de Investigaţii. Citește și: VIDEO Ucraina și-a prezentat propria variantă video cu trupele sale care au pătruns în Kursk. Rușii nu au nici o variantă Alte două poduri peste acelaşi râu au fost anterior avariate de armata ucraineană, care ar fi folosit în acest scop rachete americane HIMARS, potrivit oficialilor ruşi. Deteriorarea acestor poduri afectează aprovizionarea trupelor ruse, care în plus riscă acum să fie încercuite dacă nu se retrag din districtul Gluşkovo, dar o retragere ar permite armatei ucrainene să captureze o nouă porţiune semnificativă de teritoriu. Încă un pod, peste Psiol, vizat Cel de-al treilea pod lovit duminică era ultimul pe care armata rusă îl mai putea folosi pentru a-şi aproviziona trupele pe acel sector. Potrivit lui Iuri Podoliaka, un influent blogger militar pro-rus născut în Ucraina, armata ucraineană ar putea încerca în zilele următoare să preia controlul unui pod strategic peste râul Psiol. Ucraina susţine că în urma ofensivei lansate pe 6 august în provincia rusă de graniţă Kursk care a luat prin surprindere armata rusă slab desfăşurată acolo a ocupat peste 80 de aşezări şi circa 1.150 de kilometri pătraţi de teritoriu. Potrivit bloggerilor militari ruşi, armata ucraineană acţionează intens cu grupuri mobile de recunoaştere şi sabotaj, dar nu toate zonele din Kursk unde sunt prezente trupele ucrainene se află efectiv sub controlul acestora.

Un nou sat ucrainean la 15 km de orașul strategic Pokrovsk, cucerit de ruși, anunță Moscova
Internațional

Un nou sat ucrainean la 15 km de orașul strategic Pokrovsk, cucerit de ruși, anunță Moscova

Moscova anunță cucerirea unui sat ucrainean. Rusia a revendicat duminica aceasta capturarea unui sat situat la circa 15 kilometri de oraşul Pokrovsk, important nod logistic în estul Ucrainei pe care ea îl vizează de mai multe luni. Moscova anunță cucerirea unui sat ucrainean "Datorită unor acţiuni active", forţele ruse "au eliberat satul Svîrîdonivka (Sviridinivka) în Republica Populară Doneţk", a anunţat Ministerul Apărării rus într-un comunicat. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne În ultimele zile, armata rusă a revendicat capturarea mai multor sate în acest sector, unde trupele sale au avansat rapid după ocuparea satului Ocertine la începutul lui mai. Aceste capturări sunt semnul unei presiuni care nu slăbeşte pe frontul de est, în pofida avansării fără precedent a forţelor ucrainene în regiunea rusă Kursk, începând din 6 august. Chiar dacă această ofensivă atrage multă atenţie, majoritatea luptelor continuă să se desfăşoare în Donbasul ucrainean, unde trupele ruse au avantaj în faţa forţelor ucrainene, în inferioritate numerică. Oraşul Pokrovsk, care număra înainte de război circa 61.000 de locuitori, se află pe o importantă rută spre alte locuri importante ale Ucrainei, Ceasiv Iar şi Kostiantinivka. Autorităţile ucrainene au îndemnat în ultimele zile locuitorii să se evacueze în faţa avansării trupelor ruse

Lukașenko se simte amenințat de o eventuală invazie ucraineană și spune că a mobilizat o treime din trupe la graniță
Internațional

Lukașenko se simte amenințat de o eventuală invazie ucraineană și spune că a mobilizat o treime din trupe la graniță

Lukașenko invocă spaima de armata ucraineană. Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că Ucraina are staţionaţi peste 120.000 de soldaţi la frontiera ei cu Belarus şi din acest motiv Minskul a desfăşurat aproape o treime din forţele sale armate de-a lungul întregii frontiere. Lukașenko invocă spaima de armata ucraineană Lukaşenko nu a precizat câţi soldaţi belaruşi sunt desfăşuraţi la frontiera cu Ucraina. Armata profesionistă belarusă numără circa 48.000 de soldaţi şi circa 12.000 de grăniceri. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne "Dată fiind politica lor agresivă, noi am introdus şi am plasat în anumite puncte - în caz de război, acestea vor trebui apărate - militari ai noştri de-a lungul întregii frontiere", a declarat Lukaşenko într-un interviu pentru televiziunea rusă de stat, citat de Belta. Kievul nu a comentat deocamdată acest subiect. Sâmbătă, Kievul a declarat doar că nu sunt semne că forţele belaruse ar fi comasate la frontieră. Granițe minate masiv Aleksandr Lukaşenko, un aliat fidel al preşedintelui rus Vladimir Putin, a făcut aceste declaraţii în contextul incursiunii ucrainene pe teritoriul rus, care a început pe 6 august, când mii de soldaţi ai Kievului au străpuns frontiera vestică a Rusiei, în cea mai mare provocare la adresa conducerii armatei lui Putin. Ministrul belarus al apărării Viktor Hrenin a declarat vineri că există o mare probabilitate a unei provocări armate din partea Ucrainei vecine la adresa Republicii Belarus şi că situaţia de la frontiera comună între cele două state "rămâne tensionată". Lukaşenko a mai spus că frontiera belaruso-ucraineană este minată "mai mult ca niciodată" şi că trupele ucrainene vor suferi pierderi uriaşe dacă vor încerca să o treacă

Iranul judecă SUA pentru aducerea la putere a șahului Mohammad Reza Pahlavi în 1953 în ceea ce numește "lovitură de stat"
Internațional

Iranul judecă SUA pentru aducerea la putere a șahului Mohammad Reza Pahlavi în 1953 în ceea ce numește "lovitură de stat"

Proces contra SUA intentat de Iran. Un tribunal iranian a început duminică un proces împotriva guvernului Statelor Unite şi a altor instituţii americane pentru presupusa lor participare la lovitura de stat din anul 1953, care l-a adus atunci la putere pe şahul Mohammad Reza Pahlavi şi l-a înlăturat pe premierul Mohammad Mossadegh. Proces contra SUA intentat de Iran "Tribunalul va studia cazul prezentat de circa 402.000 iranieni împotriva a şase entităţi americane pentru rolul lor în răsturnarea lui Mosadegh, (lovitură de stat) care a consolidat guvernul monarhului pro-occidental Mohammad Reza Pahlavi până la Revoluţia Islamică din 1979", a anunţat postul iranian Press TV. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne Cei acuzaţi sunt Guvernul SUA, Departamentul de Stat, Agenţia Centrală de Informaţii (CIA), Departamentul Trezoreriei, Camera Reprezentanţilor şi Rezerva Federală. Potrivit plângerii, Washingtonul şi Londra "au conceput lovitura de stat militară prin încălcarea principiilor şi normelor internaţionale, amestecându-se în afacerile interne ale Iranului, cu intenţia de a-şi menţine influenţa şi puterea în guvernul iranian, asigurându-şi interesele şi jefuind ţara", se arată în acelaşi anunţ. "De fapt, lovitura de stat a marcat începutul dominaţiei complete a Iranului de către SUA pentru a-l face mai dependent şi a-i împiedica independenţa şi progresul", continuă acuzaţia. Sentințe, mai degrabă politice Începutul procesului coincide cu împlinirea a 71 de ani de la lovitura de stat orchestrată de Regatul Unit şi Statele Unite împotriva popularului prim-ministru iranian Mossadegh, care naţionalizase industria petrolului după ce nu a reuşit să ajungă la un acord cu britanicii asupra exploatării acesteia. "Sclavia, colonialismul, loviturile de stat şi intervenţiile militare sunt doar o parte a istoriei obscure şi ruşinoase a SUA şi Regatului Unit în afacerile internaţionale", a transmis cu acest prilej într-o declaraţie Ministerul de Externe iranian. Instanţele iraniene desfăşoară adesea procese împotriva unor instituţii sau persoane din SUA, fără ca sentinţele emise să poată fi puse în aplicare, acestea fiind mai degrabă acţiuni politice.

Putin a aruncat rachete nord-coreene asupra Kievului. Trupele ucrainene au respins atacul
Internațional

Putin a aruncat rachete nord-coreene asupra Kievului. Trupele ucrainene au respins atacul

Putin atacă Kievul cu rachete nord-coreene. Forţele ucrainene au dejucat duminică dimineaţa un atac rus cu rachete îndreptat împotriva Kievului, a anunţat administraţia civilă a capitalei Ucrainei. Putin atacă Kievul cu rachete nord-coreene "În această dimineaţă, în jurul orelor 05:00 (02:00 GMT), inamicul a folosit arme balistice pentru a lansa un atac cu rachete asupra Kievului", au raportat autorităţile ucrainene pe reţeaua socială Telegram. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne Potrivit aceleiaşi surse, este "foarte probabil" să fie vorba de "rachete balistice nord-coreene de tip KN-23". Potrivit informaţiilor preliminare, rachetele au fost interceptate în apropiere de capitala ucraineană şi astfel nu au putut să-şi atingă obiectivul, subliniază administraţia. Drone de atac ruse au vizat de asemenea "aproape simultan" oraşul, dar şi ele au fost toate "distruse" în afara perimetrului Kievului de apărarea aeriană, afirmă autorităţile. "Nicio distrugere nu a fost constată la Kiev şi nu a fost primită nicio informaţie referitoare la victime", adaugă aceeaşi sursă. Phenianul ajută Moscova Potrivit Occidentului, Coreea de Nord livrează armament Rusiei pentru asaltul ei împotriva Ucrainei şi beneficiază în schimb de asistenţă, inclusiv în domeniul spaţial. La sfârşitul săptămânii trecute, în timpul unui atac rus împotriva capitalei ucrainene, un bărbat de 35 de ani şi fiul său de 4 ani au fost ucişi de căderea unei bucăţi de rachetă, iar trei persoane au fost grav rănite, potrivit serviciilor de salvare. De cealaltă parte a liniei frontului, apărarea aeriană rusă a distrus în noaptea de sâmbătă spre duminică în total cinci drone de luptă ucrainene în regiunile Belgorod şi Rostov, la frontiera cu Ucraina, a raportat Ministerul rus al Apărării. Sâmbătă, şeful statului ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că armata sa îşi întăreşte poziţiile în regiunea rusă Kursk, la peste zece zile de la lansarea unei ofensive de amploare în teritoriul rus, unde Kievul susţine că a cucerit 82 de localităţi şi 1.150 de kilometri pătraţi din teritoriu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră