marți 23 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5122 articole
Internațional

Șantajul gazelor lui Putin a eșuat

Șantajul gazelor lui Putin a eșuat. Lipsită de livrările ruseşti pe care s-a bazat mult timp, Europa s-a grăbit să importe gaze lichefiate din întreaga lume iar acum combinaţia între vremea neobişnuit de caldă şi livrările mari de gaze lichefiate face ca depozitele de gaze să fie aproape pline înainte ca europenii să dea drumul la termostate, transmite Bloomberg. Șantajul gazelor lui Putin a eșuat Există în continuare riscuri pentru perioada următoare, în condiţiile în care un val de frig ar putea obliga Europa să recurgă la gazele din depozite. În plus, guvernele din regiune urmăresc cu atenţie ameninţările cu privire la posibile sabotaje ale unor active energetice care ar putea perturba piaţa. Dar, cu toate acestea, la finele lunii octombrie, continentul european este într-o poziţie mai bună decât sperau decidenţii. "Excesul de gaze din Europa este aşteptat să dureze cel puţin până în decembrie. Este puţin probabil ca Europa să înregistreze un val de frig prelungit în noiembrie", spune Giacomo Masato, analist şef la firma italiană de energie Illumia. În paralel, preţurile la gaze sunt la cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimele patru luni, chiar dacă cotaţiile futures pentru luna februarie sunt cu 44% peste cele din luna noiembrie, ceea ce arată că piaţa se aşteaptă ca problemele pe partea de ofertă să persiste. Consumul trebuie, totuși, redus Toate acestea înseamnă că reducerea cantităţii de gaze utilizate, în pofida mirajului preţurilor mici, rămâne esenţială. Potrivit analiştilor de la Timera Energy, pe ansamblul anului 2022, cererea de gaze ar urma să scadă cu 7-9%, în principal ca urmare a închiderii unor mari consumatori industriali, ceea ce înseamnă că nu va fi atinsă ţinta UE privind o reducere a consumului cu 15%. "Capacitatea Europei de a face faţă unor crize paralele în domeniul electricităţii şi gazelor naturale, în următorii doi ani, depinde în mare parte de capacitatea sa de a reduce cererea. Credem că această criză este departe de sfârşit", susţin analiştii de la Timera. Pentru moment însă, tancurile încărcate cu gaze lichefiate continuă să sosească. Potrivit Bloomberg, în cursul acestei luni Europa de Nord-Vest ar urma să primească 82 de tancuri cu gaze lichefiate, cu 19% mai multe decât în septembrie. Şi mai multe vase stau mai mult la aşa-numitele facilităţi plutitoare de stocare în aşteptarea unor preţuri mai mari dar şi pentru că există capacităţi limitate de a primi combustibil, susţine brokerul de nave Fearnleys A/S. Situaţia ar putea persista până la mijlocul lunii ianuarie, este de părere Oystein Kalleklev, director general la firma norvegiană Flex LNG Ltd. care deţine nave specializate în transportul de gaze lichefiate. Nu există siguranță absolută Însă, chiar dacă preţurile scad pentru moment, cererea venită din Asia ar putea să crească iar Rusia ar putea pune punct livrărilor de gaze care tranzitează Ucraina, fie intenţionat, fie din cauza deteriorării infrastructurilor în contextul continuării luptelor. Ambele elemente ar putea pune presiune pentru creşterea preţurilor şi ar face umplerea depozitelor mai dificilă în anul care va veni. Citește și: Consiliul de securitate al Rusiei a declanșat misiunea de „desatanizare” a Ucrainei. „Sunt sute de secte în Ucraina”, declară un asistent al secretarului Consiliului de Securitate Între timp, miniştrii europeni ai Energiei discută un plafon temporar impus preţurilor de referinţă la gaze. Unul dintre principalele argumente împotriva acestei soluţii este că ar face mai dificilă pentru Europa atragerea de gaze lichefiate de care va avea nevoie la iarnă.

Șantajul gazelor lui Putin a eșuat (sursa: kremlin.ru)
Asociație franceză cu legături rusești, cercetată penal (sursa: Facebook/EPOC)
Internațional

Asociație franceză cu legături rusești, cercetată penal

Asociație franceză cu legături rusești, cercetată penal. Două anchete sunt în desfăşurare la Paris legate de asociaţia Dialog franco-rus, justiţie încercând să stabilească dacă doi dintre responsabilii săi, un europarlamentar şi un fost senator, au obţinut avantaje în schimbul unor poziţii favorabile Moscovei, notează AFP. Asociație franceză cu legături rusești, cercetată penal Anchetele, lansate în 2021, se referă la suspiciuni de corupţie şi trafic de influenţă, pe de o parte, şi abuz de încredere şi spălare de bani, pe de altă parte, a informat luni Parchetul de la Paris. Potrivit unei surse apropiate anchetei, europarlamentarul Rassemblement national (RN, extremă-dreaptă) Thierry Mariani, care este copreşedinte al asociaţiei din 2012, şi Yves Pozzo di Borgo, fost senator centrist, membru al asociaţiei şi preşedinte al unei firme de consultanţă, se află în centrul investigaţiilor. Mariani şi Pozzo di Borgo ar fi beneficiat printre altele, potrivit cotidianului Le Monde, de călătorii finanţate de Rusia şi justiţia ar căuta, potrivit unei surse apropiate dosarului, să ştie în ce măsură aceste cadouri ar fi putut servi de contrapartidă la luări de poziţie favorabile Rusiei. Asociaţia Dialog franco-rus a fost creată în 2004 sub patronajul preşedinţilor francez Jacques Chirac şi rus Vladimir Putin. Aceasta se prezintă ca "un instrument privilegiat de comunicare între cercurile politice, economice şi culturale din cele două ţări" şi îşi propune "să contribuie la aprofundarea relaţiilor strategice şi a parteneriatului privilegiat dintre Franţa şi Rusia". Mariani susține că nu a avut nici un beneficiu Cele două anchete preliminare au fost deschise în urma unui raport al Tracfin, unitatea de informaţii financiare a Ministerului Economiei, potrivit Parchetului. Contactat de AFP, Thierry Mariani s-a declarat "căzut din nori", afirmând că "a descoperit din presă existenţa acestor anchete". Citește și: VIDEO Macron șochează: Interesele Franței nu sunt afectate dacă Rusia atacă nuclear Ucraina Mariani a susţinut că conturile asociaţiei sunt "transparente şi controlate". "Nu am primit niciodată vreo retribuţie" partea asociaţiei Dialog franco-rus şi "nu deţin nicio acţiune la nicio companie rusă", a continuat el. Europarlamentarul RN a adăugat că asociaţia, din lipsă de cotizaţii, "a predat cheile localului" pe care îl ocupa. Solicitat de AFP, Yves Pozzo di Borgo nu a dorit să comenteze.

Preşedintele german, vizită neanunțată la Kiev (sursa: Facebook/Frank-Walter Steinmeier)
Internațional

Preşedintele german, vizită neanunțată la Kiev

Preşedintele german, vizită neanunțată la Kiev. Frank-Walter Steinmeier, a sosit marţi în capitala ucraineană, a anunţat purtătoarea sa de cuvânt, confirmând vizita surpriză a lui Steinmeier în Ucraina, informează AFP. Preşedintele german, vizită neanunțată la Kiev "Mă bucur de întâlnirea mea cu preşedintele Volodimir Zelenski la Kiev şi cu populaţia din nordul ţării, unde îmi voi face o idee despre viaţa lor în plin război", a spus Steinmeier, potrivit unui text transmis de purtătoarea de cuvânt. Înainte de întrevederea sa cu Zelenski, Steinmeier se va deplasa în orăşelul Koriukivka (nordul Ucrainei, la frontiera cu Belarus), care fusese ocupat de trupele ruse. Această localitate, care între timp a fost eliberată, trebuie să facă faţă frigului, în condiţiile în care infrastructurile sale sunt distruse. Preşedintele german va furniza ajutor localităţii pentru infrastructurile sale energetice. "Puteţi conta pe Germania!" "Mesajul meu pentru ucraineni: puteţi conta pe Germania! Vom continua să susţinem Ucraina: militar, politic, financiar şi pe plan umanitar", a dat asigurări Steinmeier. Frank-Walter Steinmeier va prelua împreună cu preşedintele ucrainean conducerea departamentului de sponsorizare a reţelei de înfrăţire a oraşelor germane şi ucrainene. "Cu cât mai multe sponsorizări vor exista, cu atât mai uşor va fi să se treacă de iarnă şi să se construiască împreună un viitor european", a mai spus Steinmeier. În ultimele luni, comportamentul Germaniei față de Ucraina a stârnit până și nedumerirea secretarului general al NATO. Citește și: Până și NATO o spune public: este ceva putred în atitudinea Germaniei față de Ucraina

Rușii vor ataca civili din Harkov (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii vor ataca civili din Harkov

Rușii vor ataca civili din Harkov. Un comunicat al Cartierului General de Coordonare a Răspunsului Umanitar în Ucraina, structură a Ministerului Rus al Apărării, a anunțat un atac sângeros asupra civililor din Volchansk, regiunea Harkov. Rușii vor ataca civili din Harkov Potrivit comunicatului, atacul ar avea loc luni, 24 octombrie, și ar fi opera unor mercenari. Totul, susțin rușii, nu ar fi decât o "provocare sângeroasă" a Kievului, care e gata să-și ucidă proprii cetățeni doar ca să acuze Rusia de crime de război. Informația a fost preluată cu prioritate de către agenția rusă de stat TASS. Duminică, 23 octombrie, chiar ministrul Apărării rus, Serghei Șoigu, a sunat omologi din țări NATO să-i anunțe despre o altă "provocare": o "bombă murdară" pe care ucrainenii ar fi gata să o detoneze pe propriul teritoriu. Citește și: O „bombă murdară” (cu elemente radioactive) poate schimba radical conflictul din Ucraina: Șoigu pretinde că Ucraina s-ar autobombarda, SUA respinge „afirmațiile clar false” rusești Ucraina și Occidentul au respins acuzațiile Moscovei.

Iranul livrează Rusiei turbine pentru gaz (sursa: shana.ir)
Internațional

Iranul livrează Rusiei turbine pentru gaz

Iranul livrează Rusiei turbine pentru gaz. Teheranul a anunţat duminică semnarea unui contract cu Rusia pentru furnizarea a "40 de turbine" destinate să ajute industria gazelor din această ţară lovită de sancţiunile occidentale din cauza invaziei Ucrainei, potrivit presei locale. Iranul livrează Rusiei turbine pentru gaz "Succesele industriale" ale Iranului "nu se limitează la domeniul rachetelor şi dronelor", a declarat directorul executiv al companiei iraniene de gaze (Iranian Gas Engineering and Development Company), Reza Noushadi, citat de agenţia de presă a Ministerului Petrolului, Shana. "În prezent, 85% din instalaţiile şi echipamentele necesare industriei gazelor sunt fabricate în interiorul ţării şi, ţinând cont de această capacitate, recent a fost semnat un contract pentru exportul a 40 de turbine de fabricaţie iraniană în Rusia", a spus responsabilul. El nu a precizat când a fost semnat contractul sau când se preconizează că vor fi livrate turbinele. Pretextul turbinei canadiene În urma sancţiunilor decise de Occident după invazia Ucrainei la 24 februarie, Rusia şi-a redus sau întrerupt livrările către mai multe ţări europene, provocând o creştere a preţurilor la energie. Kremlinul afirmă că sancţiunile au împiedicat întreţinerea infrastructurii de gaze a Rusiei, blocând în special întoarcerea unei turbine Siemens trimise în Canada pentru reparaţii. Occidentalii au acuzat Rusia că foloseşte gazele drept "armă". Potrivit lui Noushadi, sancţiunile americane împotriva Rusiei sunt menite să excludă Moscova de pe piaţa gazelor şi să elimine "unul dintre cei mai mari concurenţi" ai Statelor Unite pe această piaţă. O cooperare din iad Rusia şi Iranul, care dispun de unele dintre cele mai mari rezerve de gaz din lume, sunt ambele supuse unor severe sancţiuni americane. Cele două ţări au subliniat în ultimele luni importanţa creşterii cooperării bilaterale. Preşedintele iranian, Ebrahim Raisi, i-a spus omologului său rus, Vladimir Putin, la mijlocul lui septembrie că cooperarea dintre cele două ţări le va face "mai puternice". Citește și: MAE iranian, bipolar: ba admite că Teheranul are o colaborare militară cu Moscova, ba se plânge că trimiterea de drone Rusiei este o acuzație „provocatoare” Preşedintele rus a vizitat Teheranul în iulie, unde s-a întâlnit cu preşedintele Raisi şi cu liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, care a cerut, de asemenea, o "cooperare pe termen lung" mai puternică cu Moscova. Teheranul a negat recent că a furnizat Rusiei arme folosite pentru ofensiva din Ucraina, ca răspuns la acuzaţiile Kievului şi aliaţilor săi occidentali, potrivit cărora Moscova foloseşte în Ucraina drone fabricate în Iran.

Rusia pregătește o "bombă murdară" (radioactivă) (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia pregătește o "bombă murdară" (radioactivă)

Rusia pregătește o "bombă murdară" (radioactivă). Declaraţiile Moscovei, care a acuzat Ucraina că se pregăteşte să folosească o "bombă murdară" împotriva forţelor ruse, sunt "clar false", a declarat duminică purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate de la Casa Albă, Adrienne Watson. Rusia pregătește o "bombă murdară" (radioactivă) Statele Unite resping "afirmaţiile clar false ale ministrului (rus al apărării) Şoigu, potrivit căruia că Ucraina se pregăteşte să folosească o bombă murdară pe propriul teritoriu", a afirmat Adrienne Watson într-un comunicat. "Lumea nu s-ar lăsa păcălită dacă ar exista o încercare de a folosi această acuzaţie ca pretext pentru o escaladare", a avertizat ea. Duminică, în cursul discuţiilor telefonice cu omologii săi britanic, francez şi turc, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, şi-a exprimat "îngrijorările sale legate de eventuale provocări din partea Ucrainei, prin recurgerea la o ", potrivit unui comunicat al serviciilor sale. Acuzaţii "absurde" şi "periculoase", a reacţionat imediat ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, respingând şi el aceste acuzaţii, a subliniat că ele demonstrează că Rusia pregăteşte "o nouă etapă în escaladare" şi că lumea trebuie să răspundă la aceasta "cât mai dur posibil". SUA respinge "orice pretext pentru o escaladare" Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a vorbit şi el duminică cu omologul său rus, Serghei Şoigu, la cererea acestuia din urmă, a precizat Pentagonul într-un comunicat. În cursul discuţiei telefonice, Lloyd Austin "a respins orice pretext pentru o escaladare din partea Rusiei", potrivit Pentagonului, care nu a menţionat în mod direct acuzaţiile de pregătire a unei "bombe murdare". Ministrul american a reamintit importanţa de "a menţine comunicarea", în contextul războiului din Ucraina. Cei doi responsabili au mai avut o conversaţie vineri, după peste cinci luni de la ultimul lor contact. Marea Britanie și Franța, răspunsuri identice Potrivit AFP, sunt schimburi de opinii de o intensitate fără precedent într-o singură zi pentru ministrul rus al Apărării de la începutul ofensivei ruse în Ucraina, la sfârşitul lunii februarie. Ministerul francez al Apărării a confirmat, la rândul său, într-un comunicat de presă, că a fost evocată teama Rusiei de o "lovitură cu bomba murdară de către ucraineni pe teritoriul lor, pentru a da vina pe Rusia". Citește și: Patriarhul Kirill, nouă mostră de anti-creștinism: Am intrat împotriva voinței noastre în această bătălie, mulți vor să șteargă Rusia ortodoxă de pe fața pământului Sebastien Lecornu a subliniat că "Franţa respinge orice formă de escaladare, în special escaladarea nucleară", menţionând, de asemenea, hotărârea sa "de a contribui la rezolvarea paşnică a conflictului, alături de aliaţii săi". La rândul său, ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a "respins" în timpul discuţiei cu Şoigu afirmaţiile Moscovei potrivit cărora ţările occidentale ar facilita o escaladare a războiului în Ucraina. "Ministrul Apărării a avertizat că astfel de alegaţii nu ar trebui să servească drept pretext pentru o escaladare mai mare", a declarat Ministerul britanic al Apărării într-un comunicat, subliniind că această convorbire telefonică a avut loc "la cererea Moscovei", potrivit AFP.

Rushdie, fără un ochi, mână invalidă (sursa: Facebook/Literaturfest München)
Internațional

Rushdie, fără un ochi, mână invalidă

Rushdie, fără un ochi, mână invalidă. Înjunghiat în luna august în SUA, scriitorul britanic Salman Rushdie şi-a pierdut vederea la un ochi şi capacitatea de a-şi utiliza o mână, între alte sechele grave, a indicat agentul său literar pentru cotidianul spaniol El Pais. Rushdie, fără un ochi, mână invalidă "El şi-a pierdut vederea la un ochi... A avut trei răni grave la gât. Este invalid de o mână, căci nervii braţului său au fost secţionaţi. Şi are încă alte 15 răni la piept şi la trunchi", a declarat Andrew Wylie pentru El Pais într-un interviu publicat în acest weekend. "Rănile sale erau foarte adânci. A fost un atac brutal", dar "va trăi", a adăugat el, detaliind astfel pentru prima oară starea de sănătate a scriitorului după mai multe săptămâni, fără a indica dacă Rushdie se află în continuare în spital. La 12 august, Salman Rushdie se pregătea să susţină un discurs într-o conferinţă în nordul statului New York (nord-est) când un bărbat s-a năpustit pe scenă şi l-a înjunghiat de mai multe ori, în special în gât şi în abdomen. Atacatorul a pledat nevinovat Evacuat cu elicopterul spre un spital, autorul "Versetelor satanice" a trebuit conectat imediat la un aparat de ventilaţie artificială până când starea sănătăţii i s-a ameliorat. Citește și: Oficiosul religios al regimului de la Teheran, despre atacul asupra lui Salman Rushdie: „O mie de bravos” Principalul suspect, Hadi Matar, american de origine libaneză în vârstă de 24 de ani, a fost arestat imediat după incident şi a pledat nevinovat în cursul procesului său deschis la jumătatea lunii august în faţa unui tribunal din Mayville, în statul New York. Atacul a produs un şoc în Occident, dar a fost salutat de extremişti din ţări musulmane, ca Iranul şi Pakistan. Scriitorul este de 33 de ani sub incidenţa unei fatwa a Ghidului suprem iranian care îl condamnase la moarte.

Putin, fără operațiune specială, vrea război (sursa: TASS)
Internațional

Putin, fără operațiune specială, vrea război

Putin, fără operațiune specială, vrea război. Cu zeci de soldaţi proaspăt mobilizaţi deja ucişi şi trupe care pregătesc terenul pentru o retragere din Herson, oraş-cheie în sudul Ucrainei, Kremlinul a dezvăluit că speră acum să dea un suflu nou războiului său, făcându-i pe ruşii obişnuiţi să îl simtă cât mai mult posibil, comentează duminică publicaţia americană The Daily Beast. Putin, fără operațiune specială, vrea război Serghei Kirienko (foto), primul adjunct al şefului Administraţiei prezidenţiale ruse, a declarat sâmbătă într-un discurs pronunţat într-o conferinţă naţională a profesorilor, că războiul pe care Kremlinul a insistat până acum cu obstinaţie să-l numească "operaţiune militară specială" trebuie să devină un "război popular". "Rusia a câştigat întotdeauna orice război când războiul devenea problema tuturor. Vom câştiga cu siguranţă acest război: atât războiul , cât şi războiul economic şi chiar războiul informaţional foarte psihologic care se duce împotriva noastră. Dar pentru asta războiul trebuie să fie popular, astfel încât fiecare să simtă propria implicare. Pentru ca fiecare persoană să aibă posibilitatea de a contribui la victoria noastră", a declarat Kirienko. Comentariile sale au suscitat surprindere pe reţelele sociale, unde mai mulţi comentatori au remarcat că aceasta ar fi prima oară când administraţia prezidenţială renunţă la eufemismul absurd "operaţiune specială", iar alţii au subliniat faptul că milioane de ruşi au fugit deja din ţară în semn de protest faţă de război. Bariere de beton și adăposturi antiaeriene Chiar în timp ce Kirienko făcea aceste declaraţii, autorităţile din Belgorod, oraş rusesc situat în apopierea frontierei cu Ucraina, anunţau ridicarea unor bariere de beton pentru a apăra aparent regiunea de un eventual atac ucrainean. Iar la Moscova, mai multe media au declarat că autorităţile locale au început să pregătească adăposturi antiaeriene în şcoli şi spitale, ceea ce pare să constituie mai degrabă o punere în scenă pentru a alimenta temeri legate de un atac asupra capitalei. Citește și: Patriarhul Kirill, nouă mostră de anti-creștinism: Am intrat împotriva voinței noastre în această bătălie, mulți vor să șteargă Rusia ortodoxă de pe fața pământului Între timp, la doar o lună după ce Vladimir Putin a convocat zeci de mii de cetăţeni să înfrunte moartea pentru el pe câmpul de luptă, cel puţin 41 de soldaţi proaspăt mobilizaţi au fost deja ucişi, potrivit unui bilanţ realizat de Mediazona şi BBC. Printre aceştia se află unii care, potrivit legii, nici măcar nu erau eligibili pentru recrutare, ca de pildă un angajat al Raiffeisenbank, Timur Izmailov, ademenit să se deplaseze la biroul local de recrutare militară şi ucis după doar şase zile de la trimiterea lui în prima linie a frontului. Fiii mor, mamele bat câmpii În mod bizar, Kirienko a insistat asupra faptului că "cea mai importantă bătălie" pentru Rusia în acest moment este "bătălia pentru tineret" - o prioritate stranie în condiţiile în care mii de tineri ruşi au fost ucişi pentru a susţine războiul delirant al lui Putin împotriva Ucrainei, apreciază experţii. Apelul telefonic al unui soldat anonim rus către mama sa oferă poate cel mai succint răspuns la viziunea lui Kirienko despre un "război popular", conform jurnaliştilor de la The Daily Beast. "Ticăloşii dracului! Acest guvern ticălos mă enervează atât de tare! Sunt atât de stupizi, sunt în stare de şoc!", i-a spus acesta din prima linie în Ucraina, potrivit unei interceptări audio făcute şi difuzate de serviciile secrete ucrainene. "Asta o să se întâmple: jumătate din ţară va fi închisă, iar cealaltă jumătate va merge la război". După ce mama sa încearcă să-l liniştească spunându-i că Rusia va lua în curând pământ de la Polonia, fiul său îi răspunde că Rusia este cea care ar trebui să-şi facă griji pentru că va pierde teritoriu acum.

Patriarhul Kirill justifică iar invadarea Ucrainei (sursa: patriarchia.ru)
Internațional

Patriarhul Kirill justifică iar invadarea Ucrainei

Patriarhul Kirill justifică iar invadarea Ucrainei. Rusia a intrat în conflictul armat în Ucraina împotriva propriei sale voinţe, a susţinut Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, într-o predică ţinută duminică în regiunea Nijni Novgorod, în vestul Rusiei. Patriarhul Kirill justifică iar invadarea Ucrainei "Ceea ce se întâmplă astăzi nu este doar o altă campanie militară, un anumit tip de tensiune. Se pare că mulţi au vrut să şteargă Rusia ortodoxă de pe faţa pământului", a declarat patriarhul Kirill. Citește și: Număr uriaș de pușcăriași recrutați pentru frontul din Ucraina. După mercenarii Wagner, și armata rusă a început să racoleze în închisori "Dar nu trebuie să se întâmple asta, de aceea, astăzi, rugăciunea noastră specială este pentru autorităţile noastre, pentru armata noastră, pentru preşedintele nostru, pentru toţi cei de care depinde cu adevărat rezultatul acestei bătălii, în care am intrat împotriva voinţei noastre", a afirmat Kirill, un susţinător fervent al campaniei militare ruse în ţara vecină şi al politicilor preşedintelui Vladimir Putin. "Rusia este un ghimpe în ochi pentru mulţi" Patriarhul a adăugat că Rusia a devenit un "ghimpe în ochi" pentru mulţi în lume şi unii cred că "poate fi eliminată". "Astăzi, patria noastră trece printr-o încercare (...). Unii cred că a venit momentul când este posibil să se termine cu Rusia", a adăugat el, legând aceasta de o "viziune alternativă asupra lumii, asupra lui Dumnezeu şi asupra omului". "Deci, bineînţeles, Rusia este un ghimpe în ochi pentru mulţi", a reiterat patriarhul rus, al cărui sprijin faţă de războiul declanşat de Kremlin în Ucraina i-a atras critici atât din partea Vaticanului, cât şi a altor biserici ortodoxe. Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie în Ucraina, prima agresiune de acest tip în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Taiwan, sprijinit de Germania împotriva Chinei (sursa: Twitter/外交部 Ministry of Foreign Affairs, ROC (Taiwan))
Internațional

Taiwan, sprijinit de Germania împotriva Chinei

Taiwan, sprijinit de Germania împotriva Chinei. Un grup de şase parlamentari germani a sosit duminică în Taiwan, în a doua vizită a unei delegaţii parlamentare germane luna aceasta, pe fondul escaladării tensiunilor în regiune, informează dpa. Taiwan, sprijinit de Germania împotriva Chinei Grupul, condus de parlamentarul Peter Heidt din Partidul Liber Democart (FDP), a fost întâmpinat de ministrul-adjunct al Afacerilor Externe al Taiwanului, Ming-Yen Tsai, pe aeroportul internaţional Taoyuan. Vizita ar urma să se încheie miercuri. Heidt a subliniat că vizita este parte a angajamentului guvernului german de a "sprijini ţările democratice", adăugând că există o mare îngrijorare că Beijingul vrea "să anexeze Taiwanul, dacă va fi necesar cu forţa", potrivit unui comunicat transmis dpa. "Gesturile de ameninţare ale Chinei nu ar trebui să ne oprească să întreprindem vizite şi să sprijinim Taiwanul ca stat care împărtăşeşte valorile noastre de democraţie şi libertate", a spus Heidt. Xi vrea Taiwan în al treilea mandat Taiwanul are propriul guvern de la victoria comuniştilor în partea continentală a Chinei, în 1949, dar Beijingul consideră acest teritoriu ca fiind una din provinciile sale şi ameninţă că va recurge la forţă în cazul în care insula îşi proclamă oficial independenţa. Citește și: Iranul recunoaște colaborarea militară cu Rusia, dar susține că „nu împotriva Ucrainei” Tensiunile dintre China şi Taiwan rămân ridicate, după ce duminica trecută preşedintele chinez, Xi Jinping, a afirmat că Beijingul nu va renunţa niciodată la dreptul de a folosi forţa împotriva Taiwanului, pe care îl consideră propriul teritoriu, dar se va strădui să se ajungă la o reglementare paşnică. O delegaţie din partea Grupului de prietenie Berlin-Taipei din Parlamentul german a întreprins o vizită la începutul lui octombrie.

Iranul, bipolar în privința dronelor kamikaze (sursa: mfa.gov.ir)
Internațional

Iranul, bipolar în privința dronelor kamikaze

Iranul, bipolar în privința dronelor kamikaze. Teheranul a avertizat sâmbătă împotriva oricărei abordări provocatoare după un apel al ţărilor europene pentru o anchetă a ONU cu privire la dronele iraniene furnizate Rusiei, potrivit Occidentului, şi care sunt folosite în războiul împotriva Ucrainei. Iranul, bipolar în privința dronelor kamikaze Ministerul iranian de Externe a negat din nou, într-un comunicat de presă, că Teheranul ar fi furnizat arme Moscovei, acuzând în acelaşi timp Occidentul că încearcă să pună presiune asupra Iranului. Franţa, Regatul Unit şi Germania au cerut vineri, într-o scrisoare adresată ONU, o anchetă imparţială asupra dronelor iraniene livrate Rusiei "prin încălcarea rezoluţiei 2231 a Consiliului de Securitate". Această rezoluţie a fost adoptată în 2015 pentru a încadra acordul nuclear civil iranian şi prevedea la momentul respectiv ridicarea treptată a sancţiunilor economice împotriva Iranului. Uniunea Europeană şi Regatul Unit au anunţat joi noi sancţiuni împotriva Iranului. Acestea vizează trei generali şi o companie de armament,"responsabili pentru furnizarea de drone kamikaze Rusiei" pentru a fi folosite în Ucraina. "Abordările provocatoare ale UE şi Regatului Unit" "Iranul consideră că abordările provocatoare ale UE şi Regatului Unit fac parte dintr-un scenariu politic ţintit", a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de externe, Nasser Kanani, citat într-un comunicat. Acesta a "condamnat ferm" măsurile "distructive" ale UE şi ale Marii Britanii, adăugând că Iranul "îşi rezervă dreptul de a răspunde oricărei acţiuni iresponsabile şi nu va ezita să îşi apere interesele". Kanani a respins, de asemenea,"acuzaţiile fără temei despre transferul de drone folosite în conflictul din Ucraina". Citește și: Iranul recunoaște colaborarea militară cu Rusia, dar susține că „nu împotriva Ucrainei” "Suntem pentru pace şi încheierea imediată a războiului din Ucraina printr-un proces politic". Problematicile din jurul conflictului din Ucraina "nu au absolut nicio legătură cu rezoluţia 2231", a adăugat acesta, apreciind că ţările europene "încearcă să prezinte o interpretare înşelătoare". În luna septembrie, Ucraina a redus prezenţa diplomatică a Iranului pe teritoriul său ca măsură de represalii pentru presupusele livrări de arme către Moscova.

Invadarea Taiwanului, prioritatea lui Xi Jinping (sursa: gov.cn)
Internațional

Invadarea Taiwanului, prioritatea lui Xi Jinping

Invadarea Taiwanului, prioritatea lui Xi Jinping. Partidul Comunist Chinez (PCC) a adoptat sâmbătă o serie de amendamente la doctrina sa pentru a sublinia "rolul central" al lui Xi Jinping şi a insista asupra opoziţiei Beijingului faţă de orice plan de independenţă al Taiwanului, relatează AFP. "Rolul central al tovarăşului Xi" Doctrina PCC reafirmă "rolul central al tovarăşului Xi Jinping în cadrul Comitetului central al Partidului şi al partidului în întregul său". Cei 97 de milioane de membri ai partidului vor trebui "să atingă cu toţii un nivel ridicat de înţelegere" a rolului esenţial al secretarului general şi să-l apere, potrivit rezoluţiei adoptate în unanimitate în ultima zi a congresului. Citește și: Xi, promisiuni ridicole la congresul PCC: China va combate încălzirea globală utilizând cărbune, dar „curat și eficient” Chiar dacă preşedintele de 69 a fost deja catalogat drept "nucleul dur" al partidului în doctrina din 2017, versiunea amendată sâmbătă conţine o referire mai lungă la Xi Jinping şi în termeni chiar mai respectuoşi. Acest lucru ar putea indica o întărire a puterii lui Xi Jinping la vârful partidului şi deci a ţării, comentează France Presse. Nu e încă Mao Tze-Dun În 2017, doctrina PCC a integrat o referire la "Gândirea lui Xi Jinping asupra socialismului cu caracteristici chinezeşti pentru o nouă eră", o menţiune adaugată apoi la Constituţie în 2018. Numeroşi analişti se aşteptau ca această formulă să fie scurtată la "gândirea lui Xi Jinping", ceea ce potrivit cabinetului specializat Trivium China i-ar fi ridicat "statutul şi ideologia la acelaşi nivel cu cele ale lui Mao Tze-Dun", fondatorul regimului (1949-76). În cele din urmă, rezoluţia de sâmbătă păstrează formula neschimbată, dar insistă asupra importanţei "marxismului Chinei contemporane", întrucât acesta "încarnează cel mai bine cultura şi etica chineze ale acestei epoci". Invadarea Taiwanului, prioritatea lui Xi Jinping Subiectul apare pentru prima dată în doctrina partidului fără nicio ambiguitate: refuzul oricărui plan de independenţă al Taiwanului, pe care Beijingul îl consideră parte integrantă a teritoriului său. Congresul "acceptă să introducă în carta partidului declaraţii privind (...) opoziţia hotărâtă şi descurajarea separatiştilor care încearcă să obţină independenţa Taiwanului", menţionează rezoluţia. Doctrina actuală menţiona doar că partidul "va depune eforturi în mod continuu pentru întărirea unităţii întregului popor chinez, între care compatrioţii (...) din Taiwan", în cadrul eforturilor pentru a ajunge la "reunificarea patriei mamă". Citește și: Taiwanul, foarte probabil să fie atacat de China chiar în 2023, SUA trebuie să fie pregătite, spune șeful operațiunilor navale americane Guvernul chinez îşi reafirmă cu regularitate intenţia de a reunifica Taiwanul cu restul ţării, precizând că privilegiază calea paşnică dar fără a renunţa la forţă în caz că se va dovedi necesară. Tensiunile în jurul acestei chestiuni au fost realimentate în această vară de vizita în Taiwan a numărului trei din SUA, Nancy Pelosi. Beijingul a replicat lansând manevre militare masive în jurul insulei. În cadrul discursului său de deschidere a Congresului, Xi Jinping a afirmat că China nu va renunţa "niciodată" la posibilitatea de a utiliza forţa pentru a recupera Taiwanul.

Boris Johnson poate fi premier iar (sursa: BBC)
Internațional

Boris Johnson poate fi premier iar

Boris Johnson poate fi premier iar. Fostul premier britanic Boris Johnson a acumulat suficient sprijin pentru a se înscrie în cursa pentru a deveni - din nou - prim-ministru, ca urmare a demisiei succesoarei sale Liz Truss, a afirmat sâmbătă aliatul său, deputatul conservator James Duddridge. Boris Johnson poate fi premier iar Potrivit acestuia, Johnson a adunat deja cele 100 de semnături din rândul celor 357 de deputaţi conservatori pentru a putea candida. Sunday Times, BBC şi Sky News au citat surse neidentificate apropiate de Johnson care au indicat similar că acesta dispune de 100 de susţinători şi deci "s-ar putea" afla pe buletinele de vot. Boris Johnson, care a revenit la Londra mai devreme sâmbătă dintr-o vacanţă în Caraibe, nu a declarat deocamdată oficial dacă va candida pentru un nou mandat. Contestată atât de formaţiunea de guvernământ, cât şi de opoziţia laburistă, Liz Truss şi-a anunţat joi demisia. Actuala lideră a Camerei Comunelor, Penny Mordaunt, şi-a anunţat vineri candidatura pentru a deveni prim-ministru. Favoritul pariurilor, Rishi Sunak Totuşi, favoritul caselor de pariuri este deocamdată fostul ministru de Finanţe Rishi Sunak, care are deja peste 100 de semnături, însă nu a confirmat până acum dacă va candida. Candidaţii la succesiunea lui Liz Truss trebuie să depună fiecare până luni la ora 13:00 GMT cel puţin 100 de semnături din rândul celor 357 de deputaţi conservatori pentru a putea candida, astfel că vor putea fi depuse cel mult trei candidaturi. Citește și: Veselie pe Twitter! Medvedev o insultă pe Liz Truss, iar Elon Musk îi dă replica: „Bun trol, ca să fiu sincer” Apoi, deputaţii conservatori vor trebui să se pună de acord asupra a două dintre aceste nume care vor intra la votul final, în urma căruia cei circa 170.000 de membri ai formaţiunii vor alege până vineri, 28 octombrie, liderul partidului, iar acesta va deveni prim-ministru.

"Tsunami" de refugiați ucraineni spre Europa (sursa: faz.net)
Internațional

"Tsunami" de refugiați ucraineni spre Europa

"Tsunami" de refugiați ucraineni spre Europa. Prim-ministrul ucrainean Denis Şmîgal (foto) a avertizat împotriva unui "nou tsunami al migraţiei" dacă Rusia îşi va continua atacurile asupra infrastructurilor civile din ţara sa, într-un interviu care urmează să fie publicat integral duminică, relatează AFP. "Tsunami" de refugiați ucraineni spre Europa Denis Şmîgal, care urmează să participe luni la forumul economic germano-ucrainean de la Berlin, a acuzat Moscova că vrea "să arunce Ucraina într-o catastrofă umanitară", potrivit unor extrase din interviul său pentru ziarul duminical Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, comunicate în avans. "Dacă nu mai există curent, electricitate şi apă în Ucraina, asta poate declanşa un nou tsunami al migraţiei", a spus el. Rusia vrea "să ofere Ucrainei o iarnă rece, în cursul căreia oamenii ar putea literalmente să moară îngheţaţi. Asta ar putea duce la o catastrofă umanitară planificată, cum Europa nu a mai văzut după cel de al Doilea Război Mondial", a avertizat el. Activele rusești, folosite la reconstrucția Ucrainei Premierul ucrainean urmează să aibă luni o întrevedere bilaterală la Berlin cu Olaf Scholz şi să participe împreună cu cancelarul german la un forum economic care reuneşte reprezentanţi ai companiilor germane şi ucrainene. În interviul său pentru FAS, Denis Şmîgal a mai cerut Berlinului să livreze Ucrainei noi muniţii în următoarele zile pentru a respinge loviturile aeriene ruseşti. Citește și: Putin vrea să suprime „telefonul roșu”, singura cale de comunicare urgentă cu SUA la nivel înalt în situații de criză. Pentagonul i-a transmis Moscovei că e „important” să nu o facă Pentru reconstrucţia Ucrainei, Şmîgal vrea să fie utilizate activele ruseşti îngheţate în străinătate. Pagubele provocate de atacul Rusiei se ridică în prezent la "peste 750 de miliarde de dolari", a declarat el. În paralel, există active ruseşti îngheţate în valoare de 300 până la 500 de miliarde de dolari, a subliniat el. "Ar trebui să dezvoltăm un mecanism de confiscare a activelor ruseşti", a spus premierul ucrainean. Este nevoie de investiții enorme După forumul economic germano-ucrainean de luni, în cadrul căruia preşedintele Volodimir Zelenski va susţine o alocuţiune video, marţi va avea loc la Berlin o conferinţă internaţională pentru reconstrucţia Ucrainei. "Va trebui să investim enorm" pentru reconstrucţia Ucrainei, a afirmat cancelarul Scholz în podcastul său săptămânal publicat sâmbătă. "Ucraina nu poate face totul singură. UE nu poate face totul singură. Numai comunitatea internaţională, care susţine în prezent Ucraina, o poate face. Şi trebuie să o facă pentru multă vreme", a afirmat el. Marţi, la conferinţa de la Berlin, vor fi prezenţi Olaf Scholz şi Denis Şmîgal, precum şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Volodimir Zelenski va susţine de asemenea o alocuţiune video.

Putin nu vrea oprirea invaziei ucrainene (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin nu vrea oprirea invaziei ucrainene

Putin nu vrea oprirea invaziei ucrainene. Secretarul de stat Antony Blinken a declarat vineri că Statele Unite vor lua în considerare toate mijloacele de a promova diplomaţia în relaţia cu Rusia dacă observă o deschidere, dar în acest moment Moscova nu dă semne de disponibilitate să se angajeze în discuţii semnificative, informează Reuters. Putin nu vrea oprirea invaziei ucrainene "Toate indiciile arată că, departe de a fi dispus să se angajeze într-o diplomaţie semnificativă, preşedintele Putin continuă să împingă în direcţia opusă", a declarat Blinken la o conferinţă de presă cu omologul său francez, Catherine Colonna. "Luăm în considerare şi vom lua în considerare toate mijloacele de a avansa diplomaţia dacă vedem o deschidere pentru a o promova prin orice mijloace, bineînţeles că vom lua mereu în considerare acest lucru", a spus el. În schimb, a adăugat el, Moscova " îşi dublează şi triplează" agresiunea. Rusia şi-a intensificat în această săptămână atacurile cu rachete şi drone asupra infrastructurii care asigură aprovizionarea cu energie şi apă. Ucraina şi Occidentul consideră că aceasta este o campanie de intimidare a civililor înaintea venirii iernii. Puteri sporite pentru guvernatorii regionali La începutul acestei luni, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat, într-un interviu, că Rusia este dispusă să se angajeze cu SUA sau cu Turcia în privinţa modalităţilor de a pune capăt războiului, aflat acum în a opta lună, dar că nu a primit încă nicio propunere serioasă de negociere. Blinken şi alţi oficiali americani au spus în mod repetat că Moscova nu este interesată de un demers diplomatic serios. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a vorbit vineri cu omologul său rus, Serghei Şoigu. În prima conversaţie telefonică din luna mai, şeful Pentagonului a subliniat importanţa menţinerii liniilor de comunicaţie pe fondul războiului din Ucraina. Citește și: Putin vrea să suprime „telefonul roșu”, singura cale de comunicare urgentă cu SUA la nivel înalt în situații de criză. Pentagonul i-a transmis Moscovei că e „important” să nu o facă În declaraţiile televizate adresate Consiliului de Securitate, preşedintele Putin a anunţat sporirea puterile guvernatorilor regionali şi a ordonat crearea unui consiliu coordonator sub conducerea primului ministru Mihail Mişustin care să susţină "operaţiunea militară specială", aşa cum numeşte liderul de la Kremlin invadarea Ucrainei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră