joi 15 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Trump nu a fost exonerat de acuzațiile de a invalida rezultatele alegerilor pe care le-a pierdut în 2020

Fraudă electorală: rechizitoriul împotriva lui Trump. Procurorul special care instrumentează dosarul împotriva fostului preşedinte american Donald Trump pentru tentative ilegale de a inversa rezultatele alegerilor din 2020 a emis marţi un act de acuzare revizuit pentru a se lua în considerare o decizie recentă a Curţii Supreme. Fraudă electorală: rechizitoriul împotriva lui Trump Documentul, care conţine aceleaşi patru capete de acuzare ca şi precedentul emis la 1 august 2023, "reflectă dorinţa acuzării de a respecta şi aplica concluziile şi instrucţiunile Curţii Supreme", a precizat într-un comunicat Peter Carr, purtătorul de cuvânt al procurorului special Jack Smith. Prin urmare, Donald Trump rămâne acuzat de "complot împotriva instituţiilor americane" şi "atingere adusă dreptului de vot" al alegătorilor pentru presiunile sale asupra autorităţilor locale din mai multe state-cheie de a invalida rezultatele oficiale ale alegerilor câştigate de democratul Joe Biden. Într-o hotărâre fără precedent la 1 iulie, Curtea Supremă a SUA, cu majoritate conservatoare, a retrimis instanţelor inferioare chestiunea imunităţii penale a lui Donald Trump în calitate de fost preşedinte, decizie care a amânat şi mai mult desfăşurarea procesului său în dosarul privind asaltul simpatizanţilor săi asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021. Cu un raport de şase voturi la trei, cele ale celor şase judecători conservatori împotriva celor trei progresişti, Curtea consideră că fostul "preşedinte nu beneficiază de imunitate pentru actele sale neoficiale", însă "are dreptul la cel puţin o prezumţie de imunitate pentru actele sale oficiale"

Trump nu a fost exonerat de acuzațiile de a invalida rezultatele alegerilor pe care le-a pierdut în 2020
Lavrov ia Occidentul de sus în privința rachetelor cu rază de lungă cu care Ucraina ar putea ataca Rusia: Sunt ca niște copii mici care se joacă cu chibriturile
Internațional

Lavrov ia Occidentul de sus în privința rachetelor cu rază de lungă cu care Ucraina ar putea ataca Rusia: Sunt ca niște copii mici care se joacă cu chibriturile

Lavrov: Occidentul „se joacă cu focul”. Occidentul „se joacă cu focul” atunci când discută cu Kievul posibila utilizare a rachetelor sale cu rază lungă de acţiune împotriva teritoriului rus, a avertizat ministrul de externe, Serghei Lavrov. Lavrov: Occidentul „se joacă cu focul” "Se joacă cu focul, sunt ca nişte copii mici care se joacă cu chibriturile", a spus Lavrov. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Potrivit ministrului rus, un astfel de comportament este „foarte periculos din partea adulţilor bărbaţi şi femei cărora li se încredinţează arme nucleare” în respectivele state occidentale. În opinia sa, Occidentul pretinde că vrea să evite o escaladare, însă, în realitate, este vorba despre o atitudine „înşelătoare”. „Occidentul nu vrea să evite o escaladare, (ci) caută probleme”, a spus el. Ucraina, prima rachetă balistică Potrivit site-ului Politico, Kievul intenţionează să furnizeze Washingtonului o listă cu obiective de pe teritoriul Rusiei pe care vrea să le atace cu arme occidentale cu rază lungă de acţiune. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat marţi asupra urgenţei ca aliaţii săi occidentali să le permită forţelor ucrainene să lovească obiective militare situate în interiorul Rusiei. El a anunţat, de asemenea, că Ucraina a testat cu succes prima sa rachetă balistică de producţie proprie.

Ucraina a folosit avioane americane F-16 pentru a respinge ultimele atacuri rusești, spune Zelenski
Internațional

Ucraina a folosit avioane americane F-16 pentru a respinge ultimele atacuri rusești, spune Zelenski

Atacurile Rusiei, combătute cu avioane occidentale. Ucraina a folosit avioane de luptă F-16 livrate de partenerii săi occidentali pentru a respinge ultimele lovituri aeriene masive ale Rusiei, a declarat marţi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Atacurile Rusiei, combătute cu avioane occidentale "În timpul acestor atacuri masive ruseşti, am distrus rachete şi drone cu ajutorul F-16", a afirmat Zelenski în cadrul unei conferinţe de presă la Kiev, reiterând, de asemenea, că numărul avioanelor primite de Kiev nu este "suficient". Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Kievul a anunţat marţi că a doborât cinci rachete şi 60 de drone ruseşti în cea de-a doua noapte consecutivă în care Moscova a lansat atacuri aeriene masive ce vizează infrastructura energetică ucraineană, soldate cu moartea a cel puţin patru persoane. Pe 4 august, preşedintele Zelenski a anunţat că Ucraina a primit primele avioane de luptă F-16, după mai bine de doi ani de aşteptare. Cu ocazia primirii lor, el a subliniat că numărul acestora este "insuficient". De la începutul invaziei ruse în februarie 2022, Kievul a cerut neobosit livrarea de avioane F-16 pentru a-şi putea proteja mai bine oraşele şi trupele împotriva bombardamentelor ruseşti zilnice. Prima rachetă balistică ucraineană Totodată, preşedintele Zelenski a anunţat marţi testarea cu succes a primei rachete balistice fabricate de Ucraina, la câteva zile după ce a salutat crearea unei drone-rachetă cu rază lungă de acţiune. "Prima rachetă balistică ucraineană a fost testată cu succes. Felicit industria noastră de apărare pentru acest lucru", a spus Zelenski în conferinţa de presă, refuzând însă "să ofere mai multe detalii" despre această nouă armă. Aceste rachete au o traiectorie numită "balistică", adică influenţată doar de gravitaţie şi de viteza dobândită de impulsul furnizat în momentul propulsării. Pe 25 august, Volodimir Zelenski a salutat, de asemenea, lansarea în luptele de pe front a unei noi drone-rachetă cu rază lungă de acţiune, numită "Palianîţia". "Ieri a avut loc prima utilizare cu succes în luptă a noii noastre arme", a scris el pe reţelele de socializare, fără a oferi mai multe detalii. Această nouă dronă, al cărei nume "Palianîţia" se referă la o pâine tradiţională ucraineană, "a fost dezvoltată în ţară pentru a distruge potenţialul ofensiv" al Rusiei, a afirmat Zelenski.

Numărul 2 din Externele de la Moscova spune că implicarea SUA în incursiunea Ucrainei în Kursk este "un fapt evident"
Internațional

Numărul 2 din Externele de la Moscova spune că implicarea SUA în incursiunea Ucrainei în Kursk este "un fapt evident"

Riabkov acuză SUA pentru ofensiva ucraineană. Viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a declarat marţi că implicarea Statelor Unite în incursiunea ucraineană în desfăşurare în regiunea Kursk, din vestul Rusiei, este "un fapt evident". Riabkov acuză SUA pentru ofensiva ucraineană Washingtonul spune că nu a fost informat despre planurile Ucrainei înaintea lansării incursiunii în Kursk pe 6 august şi că nu a luat parte în niciun fel la operaţiune. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Potrivit lui Riabkov, nu mai este o acuzaţie că Statele Unite sunt implicate, ci 'un fapt evident'. "Calea Washingtonului de escaladare devine tot mai provocatoare", a spus viceministrul, potrivit agenţiilor de presă ruse. "Impresia este că colegii (americani) au aruncat deoparte orice rămăşiţe de bun-simţ şi cred că totul le este permis. Abordări similare sunt urmate de clientela lor de la Kiev", a adăugat el. Cum ar putea reacționa Rusia Potrivit lui Riabkov, astfel de acţiuni ar putea conduce la consecinţe serioase în ce priveşte reacţia Rusiei, iar Washingtonul este conştient de cum ar putea răspunde Moscova. Rusia a afirmat că arme occidentale, inclusiv tancuri britanice şi sisteme americane de rachete, au fost folosite de Ucraina în Kursk. Kievul a confirmat utilizarea de rachete americane HIMARS pentru a distruge poduri în Kursk. Cotidianul The New York Times (NYT) a scris că SUA şi Marea Britanie au furnizat Ucrainei imagini prin satelit şi alte informaţii despre regiunea Kursk în zilele de după atac. Potrivit NYT, informaţiile avea ca scop să ajute forţele ucrainene să urmărească mai bine întăririle de trupe ruse care le puteau ataca sau tăia eventuala retragere în Ucraina.

Președintele Dumei ruse de stat afirmă, fără probe, că SUA sunt în spatele arestării fondatorului Telegram, Pavel Durov: Biden vrea să preia controlul mesageriei online
Internațional

Președintele Dumei ruse de stat afirmă, fără probe, că SUA sunt în spatele arestării fondatorului Telegram, Pavel Durov: Biden vrea să preia controlul mesageriei online

Rușii acuză SUA pentru cazul Telegram. Preşedintele camerei inferioare a parlamentului rus, Duma de Stat, Viaceslav Volodin, un aliat de rang înalt al preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat marţi că Washingtonul este în spatele arestării în Franţa a lui Pavel Durov, fondatorul şi CEO-ul platformei de mesagerie Telegram, care joacă un rol-cheie în comunicarea despre războiul din Ucraina. Rușii acuză SUA pentru cazul Telegram Fără a furniza dovezi în acest sens, Volodin a declarat că SUA, prin intermediul Franţei, a încercat să exercite control asupra Telegram. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Telegram este una dintre puţinele şi în acelaşi timp cea mai mare platformă de internet asupra căreia SUA nu are influenţă", a precizat Volodin într-o postare. "Odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale americane, este important ca (preşedintele Joe) Biden să preia controlul asupra Telegram", a adăugat el. Casa Albă nu a comentat până acum arestarea lui Durov. Preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că arestarea "nu este în niciun fel o decizie politică". Kremlinul a anunţat luni că aşteaptă acuzaţiile oficiale ale procurorilor francezi împotriva lui Durov.

NATO avertizează Rusia că se apropie prea mult de Polonia atunci când atacă aerian Ucraina: Acte sunt iresponsabile şi potenţial periculoase
Internațional

NATO avertizează Rusia că se apropie prea mult de Polonia atunci când atacă aerian Ucraina: Acte sunt iresponsabile şi potenţial periculoase

NATO avertizează guvernul de la Moscova. NATO a transmis luni că nu deţine informaţii care să indice că obiectul neidentificat care a intrat în aceeaşi zi în spaţiul aerian polonez face parte dintr-un atac intenţionat al Rusiei, care şi-a intensificat ofensiva împotriva Ucrainei, dar a avertizat guvernul de la Moscova că aceste acte sunt "iresponsabile şi potenţial periculoase". NATO avertizează guvernul de la Moscova "Deşi nu avem informaţii care să indice un atac intenţionat al Rusiei împotriva aliaţilor, aceste acte sunt iresponsabile şi potenţial periculoase", a declarat pentru EFE purtătoarea de cuvânt a Alianţei Atlantice, Farah Dakhlallah. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Polonia a anunţat luni că un obiect, probabil o dronă, a intrat în spaţiul său aerian la începutul zilei, în timpul atacurilor masive ale Rusiei împotriva Ucrainei, a amintit purtătoarea de cuvânt al NATO, care "a condamnat ferm aceste atacuri în curs împotriva civililor şi infrastructurii civile ucrainene". Deşi nu a putut verifica dacă obiectul care pătruns luni în spaţiul aerian polonez era de provenienţă rusă, Dakhlallah a amintit că fragmente de drone şi rachete ruseşti au fost găsite în mai multe rânduri pe teritoriul aliat, de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022. Prezența sporită pe flancul estic Dakhlallah a adăugat că NATO şi-a sporit "în mod semnificativ" prezenţa pe flancul său estic, inclusiv în Polonia, ca răspuns la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Peste 70 de poliţişti şi rezervişti căutau luni în Tyszowce (estul Poloniei) rămăşiţele unui obiect neidentificat care a intrat în spaţiul aerian polonez în cursul dimineţii şi despre care se credea că ar putea fi o dronă lansată din Rusia. Operaţiunea de căutare, la care au luat parte mai multe elicoptere, a fost lansată la scurt timp după ora locală 6:45 (4:45 GMT) când, dinspre est, un obiect a pătruns aproximativ 25 de kilometri în spaţiul aerian polonez şi a dispărut de pe radar. Potrivit dpa, luni după-amiază forţele armate poloneze nu aveau încă idee dacă obiectul s-a prăbuşit sau şi-a continuat survolul şi a revenit în Ucraina.

Panică în Rusia: trupe ucrainene ar încerca să pătrundă și în regiunea Belgorod, potrivit inclusiv guvernatorului regiunii
Internațional

Panică în Rusia: trupe ucrainene ar încerca să pătrundă și în regiunea Belgorod, potrivit inclusiv guvernatorului regiunii

Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia. Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, frontalieră cu Ucraina, a declarat marţi că a primit informaţii privind o tentativă de incursiune a forţelor armate ucrainene, după ce mai multe media ruse au relatat că un atac terestru este în curs. Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia "Există informaţii potrivit cărora duşmanul încearcă să treacă frontiera în regiunea Belgorod. Potrivit Ministerului rus al Apărării, situaţia la frontieră rămâne dificilă, dar sub control", a postat guvernatorul Viaceslav Gladkin pe contul său de Telegram. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Militarii noştri desfăşoară operaţiuni planificate. Vă cer să vă păstraţi calmul şi să nu aveţi încredere decât în sursele de informare oficiale", a adăugat el. Potrivit canalului rus de Telegram MASH, cunoscut ca fiind apropiat de autorităţi, militari ucraineni încearcă să intre în regiune prin punctul de frontieră de la Nehoteevka, unde sunt în curs lupte. Potrivit acestei surse, un alt grup ucrainean încearcă de asemenea să intre în regiune prin postul de frontieră Şebekino, situat la 40 km est de Nehoteeevka. Un alt canal de Telegram, SHOT, a dezminţit această informaţie. Grupuri ucrainene de sabotaj Un blog militar rus cu aproape 1,6 milioane de abonaţi, "Operaţiunea Z - corespondenţi militari ai primăverii ruse", a relatat că nu au existat tentative majore de străpungere a frontierei. "Au existat ciocniri cu grupuri (ucrainene) de sabotaj şi recunoaştere şi artileria (rusă) lucrează. Nu a fost înregistrată nicio tentativă la scară mare de a trece frontiera", a mai menţionat sursa citată. Aceste informaţii survin la trei săptămâni de la începutul incursiunii militare ucrainene în regiunea rusă Kursk, o operaţiune încă în curs de o amploare fără precedent după ce Rusia a declanşat ofensiva împotriva Ucrainei în februarie 2022

Kremlinul îl apără pe fondatorul Telegram, arestat în Franța, de parcă ar fi agent sau diplomat rus: Este nevoie de probe solide, altfel este doar intimidare
Internațional

Kremlinul îl apără pe fondatorul Telegram, arestat în Franța, de parcă ar fi agent sau diplomat rus: Este nevoie de probe solide, altfel este doar intimidare

Tensiunile cresc între Rusia și Franța. Kremlinul a avertizat marţi Parisul împotriva unei "tentative de intimidare" a fondatorului şi CEO-ului Telegram Pavel Durov, arestat în Franţa unde este suspectat de douăsprezece infracţiuni care ţin de criminalitatea organizată. Tensiunile cresc între Rusia și Franța "Acuzaţiile avansate sunt foarte grave şi ele necesită probe la fel de solide", a declarat presei purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Dacă nu, va fi evident că este o tentativă de restricţionare a libertăţii de comunicare (...) şi chiar de intimidare directă la adresa managerului unei mari companii", a estima el. "Va fi evident că nu este altceva decât politică", în pofida dezminţirilor preşedintelui francez Emmanuel Macron, a adăugat Peskov. Macron: Arestarea lui Durov nu e o „decizie politică” Macron a declarat luni că arestarea în Franţa a CEO-ului platformei de mesagerie criptată Telegram nu este "deloc o decizie politică" şi ţine de "o anchetă judiciară", reamintind că Franţa este "ataşată de libertatea de expresie şi de comunicare". Justiţia franceză îi reproşează lui Durov că nu acţionează împotriva unei utilizări care duce la comiterea de delicte de către abonaţii săi, în special din cauza absenţei moderatorilor şi a lipsei de cooperare cu anchetatorii

China critică vehement sancțiunile SUA îndreptate împotriva companiilor chineze acuzate de Washington că ar sprijini Rusia în războiul cu Ucraina
Internațional

China critică vehement sancțiunile SUA îndreptate împotriva companiilor chineze acuzate de Washington că ar sprijini Rusia în războiul cu Ucraina

Sancțiunile SUA, „ilegale”, afirmă guvernul chinez. China a numit sancţiunile SUA asupra entităţilor sale din cauza războiului din Ucraina "ilegale şi unilaterale" şi "nebazate pe fapte", în declaraţii ale unui înalt oficial de marţi, înaintea vizitei consilierului pentru securitate naţională al Casei Albe Jake Sullivan pentru discuţii la nivel înalt. Sancțiunile SUA, „ilegale”, afirmă guvernul chinez Săptămâna trecută SUA au impus sancţiuni asupra a peste 400 de entităţi şi indivizi pentru susţinerea efortului de război rus din Ucraina, printre care sunt şi companii chineze despre care oficiali americani susţin că ajută Moscova să evite sancţiunile occidentale şi să-şi consolideze armata. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă Washingtonul a avertizat în mod repetat Beijingul în privinţa sprijinului său pentru industria de apărare rusă şi a instituit deja sute de sancţiuni menite să limiteze capacitatea Moscovei de a exploata anumite tehnologii în scopuri militare. Trimisul special al Chinei pentru afaceri eurasiatice, Li Hui, s-a opus sancţiunilor la un briefing pentru diplomaţi de la Beijing, după o rundă de întâlniri cu oficiali din Brazilia, Indonezia şi Africa de Sud. Exporturi chineze în Rusia "O anumită ţară foloseşte criza pentru a arunca vina, într-o tentativă de a fabrica aşa-numita teorie a responsabilităţii Chinei şi ameninţă ţări care au legături economice şi comerciale normale cu Rusia cu sancţiuni ilegale şi unilaterale", a spus Li Hui. Li nu a numit SUA, dar Ministerul Comerţului din China a anunţat duminică faptul că se opune sancţiunilor, iar Ministerul de Externe a exprimat o opinie similară faţă de precedentele runde de sancţiuni. Sancţiunile de săptămâna trecută includ măsuri împotriva unor companii din China implicate în exportul de maşini unelte şi microelectronice în Rusia. "Aceste vorbe şi fapte le servesc total interesele egoiste şi nu sunt bazate pe fapte, comunitatea internaţională nu le va accepta niciodată", a adăugat Li Hui.

Comisia Europeană spune că nu are nici o implicare în arestarea fondatorului Telegram: Cazul nu are legătură cu legea europeană a serviciilor digitale
Internațional

Comisia Europeană spune că nu are nici o implicare în arestarea fondatorului Telegram: Cazul nu are legătură cu legea europeană a serviciilor digitale

Comisia Europeană, despre cazul șefului Telegram. Comisia Europeană (CE) s-a distanţat luni de arestarea fondatorului Telegram, Pavel Durov, spunând că "este vorba de o anchetă penală care nu are nicio legătură cu legea serviciilor digitale", cadrul european ce reglementează activitatea marilor platforme, informează EFE. Comisia Europeană, despre cazul șefului Telegram "Nu avem nimic de spus în această chestiune", a declarat Thomas Regnier, purtătorul de cuvânt al executivului european pentru piaţa internă. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă Miliardarul rus Pavel Durov a fost arestat pe aeroportul Le Bourget din afara capitalei Paris la scurt timp după ce a aterizat cu un avion privat sâmbătă seara, în contextul în care în Franţa au fost deschise mai multe proceduri judiciare în care acesta este acuzat că nu a colaborat pentru a preveni crima organizată pe aplicaţia sa de mesagerie. Purtătorul de cuvânt al CE a declarat pentru EFE că Telegram nu trebuie să respecte cele mai stricte prevederi ale legii serviciilor digitale deoarece a comunicat Bruxelles-ului că aplicaţia are 41 de milioane de utilizatori lunari, sub pragul de 45 de milioane stabilit de legislaţia europeană pentru marile platforme de internet. Ce obligații europene trebuie respectate Cu toate acestea, Telegram trebuie să respecte obligaţiile generale pe care legea serviciilor digitale le stabileşte pentru orice intermediar pe internet, precum reţelele sociale sau pieţele online. Astfel, trebuie să aibă un sistem prin care autorităţile sau utilizatorii să poată notifica existenţa conţinutului ilegal, dar nu trebuie să realizeze un raport anual anterior existenţei unei avertizări cu privire la riscurile pe care platformele le pot reprezenta pentru societate şi nici să fie supusă unui audit extern din partea unor administraţii publice sau a societăţii civile. Aplicaţia Telegram, cu sediul în Dubai, are aproape un miliard de utilizatori şi se bucură de o influenţă deosebită în Rusia, Ucraina şi în fostele republici sovietice.

Fondatorul Telegram arestat în Franța, cercetat pentru 12 infracțiuni de crimă organizată prin intermediul mesageriei electronice
Internațional

Fondatorul Telegram arestat în Franța, cercetat pentru 12 infracțiuni de crimă organizată prin intermediul mesageriei electronice

Șeful Telegram, acuzat de crimă organizată. Fondatorul aplicaţiei de mesagerie criptată Telegram, Pavel Durov, este audiat în Franţa, în cadrul anchetelor lansate pentru infracţiuni legate de "crima organizată", inclusiv pentru refuzul de a comunica informaţiile necesare interceptărilor autorizate de lege şi asociere criminală, a declarat luni procurorul Parisului, Laure Beccuau. Șeful Telegram, acuzat de crimă organizată Ancheta judiciară, deschisă pe 8 iulie în urma unor cercetări prealabile de către Jurisdicţia Naţională de Combatere a Criminalităţii Organizate (Junalco), se referă în total la 12 infracţiuni, detaliate într-un comunicat de Laure Beccuau. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă Sunt menţionate, printre altele, complicitate la administrarea unei platforme online pentru a permite o tranzacţie ilegală de către o bandă organizată, deţinerea şi difuzarea imaginii unui minor cu caracter pornografic, încălcarea legislaţiei privind stupefiantele, escrocherie în bandă organizată, precum şi furnizarea de servicii de criptologie care vizează asigurarea unor funcţii de confidenţialitate fără declaraţie conformă. Judecătorii de instrucţie responsabili în acest caz au încredinţat cercetările Centrului de Luptă împotriva Criminalităţii Digitale (C3N) şi Oficiului Naţional Antifraudă (Onaf). Arestare prelungită Arestarea preventivă a patronului Telegram a fost prelungită duminică seara, la o zi după ce acesta a fost reţinut pe un aeroport din Paris, "şi poate dura 96 de ore", adică până miercuri, "ţinând cont de procedura aplicabilă infracţiunilor care se încadrează în regimul crimei organizate", a precizat procurorul. Pe Telegram, mesageria online lansată în 2013 de Pavel Durov şi fratele său, Nikolai, şi având sediul social în Dubai, comunicaţiile sunt criptate de la un capăt la altul. Telegram s-a poziţionat în contracurent cu platformele online americane, criticate pentru exploatarea mercantilă a datelor personale ale utilizatorilor. Compania s-a angajat să nu dezvăluie niciodată informaţii despre utilizatori.

Sirianul înarmat cu un cuțit care a ucis trei germani și a rănit alți opt ar fi trebuit deportat în Bulgaria înainte de atac. Cancelarul Scholz promite înăsprirea metodelor anti imigrație ilegală
Internațional

Sirianul înarmat cu un cuțit care a ucis trei germani și a rănit alți opt ar fi trebuit deportat în Bulgaria înainte de atac. Cancelarul Scholz promite înăsprirea metodelor anti imigrație ilegală

Sirianul ucigaș din Germania, filieră bulgară. Cancelarul german Olaf Scholz a promis luni că va intensifica deportările şi va reduce imigraţia ilegală, în timpul unei vizite în oraşul Solingen, unde vineri trei persoane au fost înjunghiat mortal. Scholz: "Terorism împotriva noastră, a tuturor"" "Acesta este terorism, terorism împotriva noastră, a tuturor", a declarat Scholz după ce a depus o coroană de flori la locul atacului, în memoria victimelor. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Atacul, despre care anchetatorii cred că a fost comis de sirian suspectat de apartenenţă la Statul Islamic, a alimentat tensiunile în Germania în privinţa regulile de azil şi de deportare, precum şi a infracţiunilor cu violenţă, înaintea alegerilor ce vor avea loc în septembrie în trei landuri estice. "Vom face tot ceea ce putem pentru a ne asigura că aceia care nu pot şi nu au permisiunea să stea în Germania sunt repatriaţi şi deportaţi", a spus cancelarul. Sirianul ucigaș din Germania, filieră bulgară El l-a descris pe suspect drept "un caz Dublin", referindu-se la regulamentul UE ce prevede că solicitanţii de azil trebuie să îşi depună cererile în prima ţară membră a UE în care ajung. Potrivit media din Germania, autorităţile plănuiau deportarea sirianului în Bulgaria anul trecut, însă aceasta nu s-a realizat pentru că, atunci când au încercat să o pună în aplicare, bărbatul nu a fost găsit în centrul pentru refugiaţi unde era cazat. Scholz a mai promis luni înăsprirea legislaţiei privind portul armelor letale, la trei zile după atacul cu cuţit de la Solingen, declarându-se convins că un proiect de lege în acest sens va fi aprobat rapid de parlament. Înjunghieri mortale la Solingen Trei persoane au fos ucise şi opt rănite în atacul comis vineri într-o piaţă din centrul oraşului Solingen, în timpul Festivalului Diversităţii, organizat pentru a sărbători 650 de ani de existenţă a localităţii. Poliţia l-a arestat pe presupusul agresor, un sirian de 26 de ani, care, la ordinul unui judecător, a rămas în custodia poliţiei. Parchetul federal a preluat cazul şi îl investighează pe suspect pentru omor şi posibilă apartenenţă la gruparea jihadistă Statul Islamic. Se caută vinovații pentru întârzierea deportării Tot luni, agenţia germană DPA a relatat că secretarul general al Partidului Social-Democrat german (SPD), Kevin Kühnert, a respins apelurile opoziţiei de a se limita imigraţia din Siria şi Afganistan. În urma atacului, opoziţia germană şi-a intensificat retorica antiimigraţie, Friedrich Merz, liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), cerând oprirea imediată a primirii de refugiaţi din Siria şi Afganistan. Social-democratul Kühnert a respins luni această cerere. Multe dintre propunerile lui Merz contravin Legii fundamentale germane, care statuează dreptul la azil, a afirmat el la televiziunea ARD. "Răspunsul nu poate fi să le trântim uşa în faţă oamenilor care fug ei înşişi de islamişti pentru că sunt persecutaţi pentru modul lor de viaţă", a explicat social-democratul. În schimb, trebuie clarificat de ce suspectul, care ar fi trebuit să fie deportat în Bulgaria anul trecut, nu a fost returnat, a spus politicianul social-democrat. Kühnert a spus că, din câte se cunoaşte, Bulgaria era pregătită să îl accepte pe sirian. "Landurile federale sunt responsabile în Germania cu deportările, iar în acest caz ar fi fost vorba de Renania de Nord - Westfalia", a declarat el, referindu-se la landul vestic în care se află oraşul Solingen. Reguli mai dure pentru refugiați Kühnert a mai spus că guvernul - SPD, Verzii şi FDP - lucrează la soluţii pentru a înlesni deportarea celor care comit infracţiuni grave, inclusiv spre Siria şi Afganistan. Mai multă atenţie este necesară în ce priveşte radicalizarea, domeniu în care Germania nu face progrese bune în acest moment, a adăugat el. Opoziţia a continuat luni să facă presiuni pentru modificarea legii azilului. Grupul parlamentar al CDU şi CSU a cerut convocarea unei şedinţe speciale a comisiei pentru afaceri interne, în această săptămână, care să ia în discuţie atacul de la Solingen, a anunţat vicepreşedintele CSU Andrea Lindholz la postul RTL/ntv. În timpul reuniunii, ministrului de interne Nancy Faeser i se va cere să spună ce măsuri are în plan guvernul şi cum intenţionează să îmbunătăţească situaţia de securitate, a subliniat Lindholz.

Kamala Harris, succes financiar uluitor: donații de 540 de milioane de dolari în mai puțin de o lună
Internațional

Kamala Harris, succes financiar uluitor: donații de 540 de milioane de dolari în mai puțin de o lună

Donații generoase pentru vicepreședinta Kamala Harris. Vicepreşedinta americană Kamala Harris, candidata Partidului Democrat, a strâns donaţii de campanie de 540 milioane de dolari în ceva mai puţin de o lună de când s-a lansat în cursa pentru preşedinţia Statelor Unite, a anunţat duminică echipa sa de campanie. Donații generoase pentru vicepreședinta Kamala Harris Un comunicat publicat de managerul său de campanie, Jen O'Malley Dillon, afirmă că în aceste 540 milioane intră şi 82 milioane primite în săptămâna Convenţiei naţionale democrate, şi sunt un semn al entuziasmului democraţilor faţă de candidatura lui Harris. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul "Aceasta este cea mai mare sumă donată vreodată pentru o campanie prezidenţială în acest interval de timp", a subliniat O'Malley Dillon. Vicepreşedinta Harris a devenit candidat la Casa Albă pe 21 iulie, când preşedintele Joe Biden s-a retras din cursă, la presiunea colegilor democraţi îngrijoraţi de starea sa cognitivă, după o dezbatere catastrofală pe 27 iunie împotriva republicanului Donald Trump. Kamala Harris şi Tim Waltz, candidatul la postul de vicepreşedinte, se vor afla în campanie în această săptămână în Georgia, căutând susţinere în acest stat care va cântări mult în scrutinul de pe 5 noiembrie.

Mii de rampe de lansare de rachete ale Hezbollah au fost distruse de aviația israeliană. A fost împiedicat un atac pe scară largă
Internațional

Mii de rampe de lansare de rachete ale Hezbollah au fost distruse de aviația israeliană. A fost împiedicat un atac pe scară largă

Rachete Hezbollah, distruse de aviația israeliană. Armata israeliană a declarat că, duminică, o sută dintre avioanele sale au „ţintit şi distrus mii de rampe de lansare de rachete ale Hezbollah”, în cursul unor raiduri pentru a dejuca un atac cu drone şi rachete al mişcării libaneze. Rachete Hezbollah, distruse de aviația israeliană Cu puţin înainte de ora 05.00 a dimineţii' (02.00 GMT), armata aerului israeliană a lansat „o operaţiune complexă în cursul căreia în jur de 100 de avioane au lovit mii de rampe de lansare de rachete îndreptate spre nordul Israelului, în 40 de zone de tiruri în sudul Libanului”, a declarat un purtător de cuvânt militar, locotenant-colonelul Nadav Shoshani. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul De partea cealaltă, Hezbollah a anunţat că a "terminat" atacul din ziua de duminică, după ce a lansat "un mare număr de drone" şi "peste 320" de rachete Katiuşa împotriva a 11 baze militare din Israel şi de pe Înălţimile Golan, teritoriu sirian ocupat de Israel, atacul fiind o ripostă la moartea unuia din comandanţii săi militari într-o lovitură israeliană asupra Beirutului la 30 iulie. Hezbollah, atac pe scară largă Purtătorul de cuvânt israelian a dat asigurări că Hezbollah "pregătea un atac pe scară largă" şi că Israelul a acţionat în situaţie de "apărare pentru a înlătura ameninţările". Tirurile Hezbollah făceau parte dintr-un "atac planificat să fie mai important şi pe care noi am reuşit să-l dejucăm în bună parte în această dimineaţă", a adăugat el. "Suntem încă în curs de a evalua pagubele provocate de atac, (şi) există încă incendii, dar pot să vă spun că pagubele sunt minore" de partea israeliană, a mai declarat purtătorul de cuvânt.

Petrolul rusesc nu mai ajunge în Ungaria după ce Ucraina a blocat conductele Lukoil. Budapesta acuză Comisia Europeană că s-ar afla la originea blocajului
Internațional

Petrolul rusesc nu mai ajunge în Ungaria după ce Ucraina a blocat conductele Lukoil. Budapesta acuză Comisia Europeană că s-ar afla la originea blocajului

Budapesta, noi acuze la adresa UE. Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat sâmbătă că decizia Comisiei Europene de a nu media în disputa privind blocarea livrărilor de petrol din Rusia către ţara sa prin Ucraina sugerează că Bruxelles-ul se află în spatele blocajului. Budapesta, noi acuze la adresa UE Ungaria şi vecina sa Slovacia protestează de când Ucraina a pus producătorul rus de petrol Lukoil pe o listă de sancţiuni în iunie, împiedicând petrolul acestei companii să treacă prin teritoriul ucrainean către rafinăriile slovace şi maghiare. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Acuzaţia ministrului ungar, făcută fără a furniza dovezi, a venit la o zi după ce Comisia Europeană a respins o cerere din partea Ungariei şi Slovaciei de a media între acestea şi Ucraina cu privire la sancţiuni. "Faptul că Comisia Europeană a declarat că nu este dispusă să ajute la asigurarea aprovizionării cu energie a Ungariei şi Slovaciei indică faptul că ordinul a fost trimis de la Bruxelles Kievului pentru a crea probleme şi dificultăţi în aprovizionarea cu energie a Ungariei şi Slovaciei", a declarat Szijjarto la un eveniment politic. UE nu comentează Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze afirmaţiile lui Szijjarto. Guvernul Ucrainei nu a răspuns imediat solicitării de a comenta declaraţia ungară de sâmbătă, potrivit Reuters. Comisia, care a sprijinit Ucraina de la invazia Rusiei din 2022, a îndemnat în mod repetat ţările UE să pună capăt dependenţei lor de aprovizionarea cu energie de la Moscova. UE a impus sancţiuni asupra majorităţii importurilor de petrol rusesc. Vineri, un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că nu există nicio dovadă că sancţiunile impuse de Ucraina au pus în pericol aprovizionarea cu energie a Europei, deoarece petrolul rusesc continuă să circule prin conducta separată Drujba, care, de asemenea, leagă Rusia de Slovacia şi Ungaria prin Ucraina. Ungaria și Slovacia sunt amândouă ţări UE care s-au opus ajutorului militar acordat de aliaţii occidentali Ucrainei în lupta împotriva invaziei lansate de Rusia în februarie 2022. Ramura sudică a conductei traversează Ucraina şi ajunge în Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria, fiind de ani de zile principala sursă de aprovizionare a rafinăriilor acestora. Luna trecută, Szijjarto a făcut comentarii similare atunci când a acuzat Comisia Europeană de şantaj în disputa privind petrolul şi a spus că poate "Bruxelles-ul, nu Kievul, a inventat totul". Un funcţionar al guvernului ungar a declarat joi că societatea petrolieră ungară MOL se află în stadiul final al discuţiilor pentru stabilirea unui sistem de asigurare a fluxurilor de ţiţei din Rusia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră