sâmbătă 02 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5839 articole
Internațional

Alegeri locale foarte importante în Turcia

Alegeri locale foarte importante în Turcia. Birourile de vot s-au deschis duminică la ora locală 07:00 (04:00 GMT) în estul țării în cadrul alegerilor municipale ce sunt organizate în cele 81 de provincii ale ţării. Alegeri locale foarte importante în Turcia Atenţia este concentrată mai ales pe Istanbul, unde 49 de candidaţi îşi dispută funcţia de primar şi unde se anticipează o cursă strânsă între actualul edil Ekrem Imamoglu, reprezentantul Partidului Republican al Poporului (CHP), şi candidatul Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), formaţiunea islamistă a preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, Murat Kurum. Citește și: Rusia a plătit europarlamentari din Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Belgia şi Ungaria prin intermediul website-ului „Vocea Europei”, potrivit serviciilor de informații cehești Prin victoria sa în municipalele din 2019, Ekrem İmamoğlu a reuşit să pună capăt unei perioada de 25 de ani în care AKP condusese metropola de pe malurile Bosforului. Atunci când candidatul AKP a pierdut alegerile din 2019 la o mică diferenţă, guvernul turc a decis să anuleze votul. La repetarea scrutinului, Imamoglu a obţinut victoria cu o diferenţă şi mai mare, Erdogan suferind astfel cea mai grea înfrângere de până acum din cariera sa politică. Dosarul insultelor aduse autorităţii electorale O nouă victorie, în alegerile municipale ce au loc duminică, l-ar propulsa pe Ekrem İmamoğlu (53 de ani) drept principal rival al lui Recep Tayyip Erdogan la viitorul scrutin prezidenţial din Turcia, prevăzut pentru 2028. În 1994, Erdogan a fost ales primar al metropolei Istanbul, după care în 2003 el a devenit premier şi în 2014 preşedinte al Turciei. Ekrem İmamoğlu a fost condamnat, în primă instanţă, pentru insulte aduse autorităţii electorale în 2022. Dacă verdictul devine definitiv, el nu va mai putea să deţină vreo funcţie politică.

Alegeri locale foarte importante în Turcia (sursa: Facebook/Ekrem İmamoğlu)
Rusia a plătit mai mulți europarlamentari (sursa: Facebook/European Parliament)
Internațional

Rusia a plătit mai mulți europarlamentari

Rusia a plătit mai mulți europarlamentari. Partidul Popular European (PPE) a cerut sâmbătă desfăşurarea unei dezbateri urgente în Parlamentul European după ce această instituţie a anunţat că studiază acuzaţii despre existenţa unor presupuse plăţi ruseşti către unii eurodeputaţi pentru a răspândi propagandă favorabilă Rusiei şi a influenţa alegerile europarlamentare din 9 iunie, o cerere privind o astfel de dezbatere venind anterior şi din partea grupului liberal Renew. Se cere o dezbatere urgentă "După dezvăluirile despre ingerinţa rusă în Europa, grupul PPE cere o dezbatere urgentă în Parlamentul European", afirmă într-un comunicat acest grup politic, adăugând că se "opune ferm dezinformării şi propagandei" pe care, potrivit PPE, o lansează preşedintele rus Vladimir Putin. Citește și: Averea uriașă a nepoțicii pesedistei Aura Vasile, plasată de Ciolacu șefă peste Inspectoratul în Construcții: salarii mediocre, dar cu trei vile imense și două BMW-uri Un purtător de cuvânt al preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat vineri că aceasta "examinează acuzaţiile specifice". Toate acestea se întâmplă după ce Republica Cehă, una dintre ţările cu guvernele cele mai active în susţinerea politică şi militară a Ucrainei în războiul cu Rusia, a susţinut miercuri că a descoperit o reţea de propagandă favorabilă Kremlinului care încearcă să influenţeze Parlamentul European şi alegerile europene cu mesaje contrare integrităţii teritoriale a Ucrainei, dar fără a oferi detalii sau nume concrete. Rusia a plătit mai mulți europarlamentari Despre existenţa unei astfel de reţele a vorbit şi premierul belgian Alexander De Croo, însă nici acesta nu a dat detalii. Publicaţii din Republica Cehă care au relatat despre această presupusă reţea afirmă, făcând referire la surse neprecizate din serviciile de informaţii cehe, că ar fi vorba despre eurodeputaţi din Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Belgia şi Ungaria care ar fi încasat prin intermediul website-ului "Vocea Europei" (Voice of Europe) sume de bani provenite din Rusia. Şi grupul liberal Renew a cerut o dezbatere pe acest subiect care să se desfăşoare la reuniunea plenară a Parlamentului European din aprilie. Letona Zdanoka, primul caz cunoscut O astfel de dezbatere a avut loc şi în februarie, după ce o eurodeputată letonă, Tatiana Zdanoka, în vârstă de 73 de ani, a fost acuzată de un website rus anti-Kremlin stabilit în Letonia, The Insider, că a colaborat cu serviciul rus de informaţii externe FSB. Acel website, care şi-a formulat acuzaţia după ce a consultat e-mailuri despre care susţine că le-a obţinut printr-o "investigaţie jurnalistică", evidenţiază că Zdanoka a apărat deschis poziţiile Moscovei şi a urmărit să creeze o atmosferă favorabilă Rusiei în statele baltice. Eurodeputata letonă este în prezent anchetată penal în ţara sa pentru o presupusă colaborare cu serviciile secrete ruse, caz descris de Kremlin ca făcând parte dintr-o vânătoare de vrăjitoare anti-rusească, comparabilă cu "macartismul" anilor '50 în SUA, când persoanele bănuite de legături cu fosta Uniune Sovietică erau persecutate.

Teoriile conspiraționiste despre podul din Baltimore (sursa: Maryland National Guard)
Internațional

Teoriile conspiraționiste despre podul din Baltimore

Teoriile conspiraționiste despre podul din Baltimore. Oficialii au negat până în prezent un atac terorist care să fi cauzat prăbușirea podului Francis Scott Key, din Baltimore. Inginerii au remarcat lipsa standardelor de protecție. Iar conspiraționiștii au găsit vinovații: de la suspecții de serviciu, agenți străini, Ucraina, Israel și Statul Islamic, până la politicile de diversitate și cultura woke. Podul are 47 de ani, proiectat pentru nave mici Podul Key, finalizat în 1977, nu a fost proiectat pentru a permite trecerea navele de mare tonaj, precum Dali. La vremea respectivă, inginerii nu au prevăzut dimensiunile uriașe pe care le au azi navele de containere. Citește și: Încă o dronă care a căzut în interiorul României, descoperită de localnici: în ianuarie, șeful Armatei a cerut să i se dea măcar o lege ca să poată doborî drone, politicienii i-au cerut să tacă Cea mai mare navă din lume, la vremea respectivă, avea un sfert din dimensiunea lui Dali. În 2024, dimensiunea medie a unei nave este de șase ori mai mare decât cea de la sfârșitul anilor '70. Din 1990, toate podurile nou construite trebuie să respecte procedura "apărătoarelor standard". Acestea sunt instalate în jurul grinzilor de susținere pentru a reduce impactul potențial al navelor de marfă, de dimenisuni mari, precum Dali. Reglementările de protecție au doar 30 de ani În 1994, grupul care stabilește standardele pentru construcția de drumuri și poduri, Asociația Americană a Oficialilor de Autostrăzi și Transporturi de Stat, a emis noi reglementări care impun dispozitive de protecție, precum apărătoarele, podurilor care nu sunt "proiectate să reziste forțelor de coliziune a navelor". Podul nu a beneficiat, însă, de acest tip de analiză. În urma prăbușirii, mai mulți ingineri și profesori de inginerie din SUA au identificat o lipsă majoră în sistemul de protecției al podului. Aceștia au susținut că mare parte a structurii de susținere a fost "total neprotejată". Până în prezent, Departamentul de Transport din Maryland nu a răspuns la nici una dintre multiple solicitări de comentarii cu privire la standardele sale de protecție a podului sau dacă podul a fost vreodată luat în considerare pentru modernizarea apărătoarelor. Teoriile conspiraționiste despre podul din Baltimore La mai puțin de șase ore după prăbușirea podului, Andrew Tate a postat pe X, fără dovezi, că nava a fost atacată cibernetic și îndreptată, în mod deliberat, spre pod. "Agenții străini din SUA atacă infrastructurile digitale", a scris acesta. Într-o singură zi, postarea lui Tate a fost văzută de peste 18,5 milioane de ori pe X. La două ore după postarea lui Tate, un alt influencer, conspiraționistul Alex Jones, a postat videoclipul prăbușirii podului și a comentat: "Mi se pare deliberat. Este probabil un atac cibernetic. Cel de-al treilea război mondial a început deja". Jones încearcă de ani de zile să-și convingă publicul că lumea este în pragul catastrofei și că trebuie să se pregătească, cumpărând alimente liofilizate și truse de supraviețuire. Toate acestea sunt comercializate de Alex Jones, prin rețeaua sa de magazine online, InfoWars. Căpitanul e indian, nu ucrainean Site-ul web ZeroHedge a distribuit o captură de ecran potrivit căreia căpitanul navei Dali era un bărbat din Ucraina. Ideea lansată de ZeroHedge a devenit virală și a născut zeci de teorii ale conspirației, preluate inclusiv în România de un pseudo-jurnalist precum Liviu Alexa. Compania s-a văzut nevoită să publice un comunicat de presă. Potrivit acestuia, nava avea un echipaj de 22 de oameni și toți erau din India. Nava Dali a avut, într-adevăr, un căpitan ucrainean, timp de aproximativ cinci luni, dar asta s-a întâmplat în 2016. Conspirația Gaza - Israel Prăbușirea podului a avut loc a doua zi după ce Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție prin care a cerut "Armistițiu imediat" în Gaza. În timpul votului, SUA s-a abținut. Pe rețelele sociale, legătura a fost imediat făcută. Pe de o parte, Gaza sau Statul Islamic ar fi lovit SUA, pentru că SUA nu a votat pentru armistițiu. Pe de alta, Israelul ar fi lovit SUA, pentru că SUA nu a votat contra armistițiului. Cu Obama ce-ați avut? Într-o postare pe X, Matt Wallace, un alt adept al teoriilor conspirației și influencer american, a sugerat că prăbușirea podului are de-a face cu Obama. "În 2023, familia Obama a produs un film intitulat Leave the World Behind, în care un atac cibernetic provoacă o pană de curent unei nave masive de containere. Câteva luni mai târziu, o astfel de navă suferă de o pană de curent și se izbește de podul Francis Scott Key din Baltimore, provocând un colaps mortal". Postarea a avut aproape o sută de mii de like-uri. Opus DEI Altă teorie răspândită mai ales printre susținătorii partidului Republican: politicile de diversitate, echitate și incluziune (DEI) au fost cauza prăbușirii podului. Potrivit conspiraționiștilor, oameni cu adevărat calificați n-au mai fost angajați pentru întreținerea și monitorizarea podului, fiind preferați cei care îndeplineau criteriile de diversitate și incluziune. Programele DEI, care promovează includerea persoanelor din grupuri subreprezentate sau discriminate, au devenit cel mai recent front în războaiele culturale ale Americii - cu state republicane precum Florida și Texas semnând proiecte de lege care restricționează aceste inițiative. Versurile imnului SUA Washington Post a insinuat chiar că prăbușiriea podului are legătură cu numele său. Podul a fost numit Francis Scott Key după poetul care a scris versurile imnului SUA. Însă poetul a fost demascat de cultura woke ca fiind rasist. "Incidentul a zguduit Baltimore și a adus din nou discuția despre Key în prim-plan", a scris The Post, care a continuat: "Înainte ca Podul Key (...) să se prăbușească parțial, amintirea poetului american a fost zdruncinată de o serie controverse. Mulți au susținut că el nu ar trebui celebrat, din cauza relației sale conflictuale cu sclavia.". The Post amintește că mai multe monumente construite în onoarea lui Key au fost vandalizate, iar cererile de a redenumi instituțiile care îi poartă numele lui au crescut. "În 2017, Monumentul Francis Scott Key din Baltimore a fost stropit cu vopsea roșie și inscripționat cu mesaje precum «Imnul Rasist» și «Sângele pe mâinile lui». Chiar anul trecut, sistemul de școli publice din comitatul Montgomery, cel mai mare din Maryland, a declarat că va lua în considerare redenumirea mai multor școli care poartă numele celor care au avut sclavi, inclusiv Școala medie Francis Scott Key", a adăugat The Post.

Prințesa Kate, cancer și susținere mondială (sursa: X/The Prince and Princess of Wales)
Internațional

Prințesa Kate, cancer și susținere mondială

Prințesa Kate, cancer și susținere mondială. Catherine, prinţesa de Wales a Marii Britanii, şi soţul ei, prinţul William, au fost "extrem de impresionaţi" de mesajele de susţinere pe care le-au primit după anunţul diagnosticului de cancer, a spus sâmbătă un purtător de cuvânt al Palatului Kensington. Prințesa Kate, cancer și susținere mondială Kate a spus vineri că urmează chimioterapie preventivă după ce testele efectuate în urma unei intervenţii chirurgicale majore în zona abdominală suferită în ianuarie au indicat prezenţa cancerului. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Kate, în vârstă de 42 de ani, soţia moştenitorului tronului britanic, prinţul William, a spus că descoperirea cancerului a reprezentat "un şoc enorm". Vestea este o nouă lovitură pentru familia regală britanică, după ce regele Charles a anunţat că urmează de asemenea tratament pentru cancer. Anunţul făcut de Kate, difuzat sub forma unei înregistrări video realizate miercuri la Castelul Windsor, a declanşat un val de mesaje de încurajare din partea susţinătorilor. "Prinţul şi prinţesa sunt ambii extrem de impresionaţi de mesajele binevoitoare din partea oamenilor din Regatul Unit, Commonwealth şi din lumea întreagă drept răspuns la mesajul Alteţii Sale Regale", a spus purtătorul de cuvânt al Palatului Kensington într-un comunicat. "Sunt extrem de impresionaţi de căldura şi susţinerea publicului şi sunt recunoscători pentru înţelegerea cu care a fost primită dorinţa lor privind confidenţialitatea în această perioadă", se mai arată în mesaj. Mesaje de sprijin de pe tot globul Anunţul făcut vineri de Kate a dominat sâmbătă primele pagini ale publicaţiilor britanice, mesajele de susţinere fiind amestecate cu critici la adresa celor care au speculat pe tema sănătăţii ei în ultimele săptămâni. Unul dintre cele mai personale mesaje de susţinere a venit din partea fratelui lui Kate, James Middleton. Acesta a publicat pe Instagram o fotografie în care apare alături de sora lui şi a scris: "De-a lungul anilor, am urcat mulţi munţi împreună. Ca o familie, vom urca şi acest munte împreună cu tine". Vineri au curs mesaje de susţinere pentru Kate inclusiv din partea regelui Charles, a prinţului Harry, prim-ministrului Rishi Sunak, arhiepiscopului de Canterbury, Justin Welby, precum şi preşedintelui SUA, Joe Biden. Sunak a spus că Kate a dat "dovadă de un curaj extrem" prin acea declaraţie, adăugând că "a fost tratată nedrept de anumite părţi ale mass media din diferite locuri de pe glob, precum şi pe reţelele de socializare". Un an dur pentru monarhia britanică Diagnosticul lui Kate a ţinut şi primele pagini ale ziarelor internaţionale. "Diagnosticul de cancer al lui Catherine pune familia regală britanică pe teren nesigur", a scris New York Times, notând că problemele grave de sănătate atât ale regelui, cât şi ale lui Kate pun presiune pe o monarhie deja slăbită. Charles, care a urcat pe tron la 22 septembrie, după moartea mamei lui, regina Elisabeta a II-a, a suferit o procedură corectivă pentru hipertrofie de prostată la acelaşi spital unde Kate a fost internată în ianuarie. Palatul Buckingham a anunţat apoi în februarie că monarhul în vârstă de 75 de ani va urma tratament contra cancerului şi că va trebuie să-şi amâne îndatoririle publice.

Putin vrea reintroducerea pedepsei cu moartea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea reintroducerea pedepsei cu moartea

Putin vrea reintroducerea pedepsei cu moartea. Președintele rus nu a vorbit direct despre asta, dar mai mulţi membri de rang înalt al regimului Vladimir Putin au cerut ridicarea moratoriului privind pedeapsa cu moartea pentru "terorişti", după atacul sângeros comis vineri la o sală de concerte de la periferia Moscovei. Putin vrea reintroducerea pedepsei cu moartea "Astăzi, mulţi oameni se întreabă despre pedeapsa cu moartea (...) se va lua o decizie care va răspunde aşteptărilor societăţii noastre", a declarat Vladimir Vassiliev, şeful grupului parlamentar al partidului de guvernământ Rusia Unită, referitor la ridicarea moratoriului în vigoare din 1996. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Un alt lider parlamentar, Iuri Afonin, responsabil cu problemele de securitate, a afirmat la rândul său: "Când vorbim despre terorism, despre uciderea de oameni, trebuie să restabilim pedeapsa cu moartea în dreptul penal". Serghei Mironov, membru al partidului pro-Kremlin "Rusia Corectă", a cerut, de asemenea, "introducerea pedepsei cu moartea pentru persoanele care comit acte teroriste". Ce înțelege Rusia prin "terorism" În afară de grupările jihadiste precum Statul Islamic (SI), care a revendicat atacul de vineri de la sala de concerte Crocus City Hall, soldat cu cel puţin 133 de morţi, Rusia consideră că o serie de opozanţi şi de lideri ucraineni sunt "extremişti" şi "terorişti". În martie, Moscova a adăugat, de asemenea, "mişcarea internaţională LGBT" pe lista organizaţiilor teroriste întocmită de serviciile financiare ruseşti. Rusia nu a făcut până în prezent nicio referire cu privire la legătura dintre jihadişti şi masacrul de vineri, în pofida faptului că gruparea Statul Islamic a revendicat atacul. Kremlinul vrea să arunce vina pe Ucraina pentru masacru Serviciile de securitate ruse şi Vladimir Putin au spus însă că atacatorii ar avea o legătură cu Ucraina, fără însă a oferi detalii sau dovezi în acest sens. Dmitri Medvedev, fost preşedinte al Rusiei, în prezent numărul doi în Consiliul de Securitate rus, a ameninţat vineri că Rusia îi va "distruge" pe liderii ucraineni dacă aceştia sunt responsabili de atacul asupra sălii de concerte. "Dacă se stabileşte că este vorba de terorişti ai regimului de la Kiev (...) toţi trebuie găsiţi şi distruşi fără milă ca terorişti. Inclusiv liderii statului care au comis o asemenea atrocitate", a declarat Medvedev pe Telegram.

Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene (sursa: VK/PAO Sovcomflot)
Internațional

Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene

Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene. Exporturile ruseşti de petrol care finanţează maşinăria de război a Kremlinului încetinesc în sfârşit. Rafinăriile din India - al doilea mare client al Moscovei după China, de la invadarea Ucrainei, în 2022 - nu vor mai accepta petroliere deţinute de compania rusă de stat Sovcomflot PJSC, din cauza riscului provocat de sancţiuni, potrivit Bloomberg. Petroliere rusești, fără țintă pe oceane Din octombrie, SUA au sporit sancţiuni asupra flotei de petroliere care transportă ţiţeiul rusesc. Multe petroliere nu mai sunt utilizate de atunci, iar cantităţi din ce în ce mai mari de ţiţei rusesc plutesc agale pe oceane, conform Kpler, companie de date maritime. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Împreună, aceste evoluţii vor duce gradual la un declin al veniturilor Rusiei din petrol, un obiectiv politic cheie ale Statelor Unite şi aliaţilor lor. În pofida sancţiunilor, Rusia a continuat să exporte cantităţi imense de petrol. Deşi în acest stadiu nu există aşteptări privind reduceri drastice ale aprovizionării, problema este cât de departe vor merge autorităţile occidentale cu strângerea şurubului, în condiţiile în care cotaţia barilului de ţiţei se îndreaptă spre 90 de dolari, iar preşedintele Joe Biden a început o campanie electorală în care alegătorii încă sunt afectaţi de inflaţie. Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene "Sporesc presiunile asupra exporturilor ruseşti de petrol, în special către India. Suntem în stadiul în care fricţiunile legate de sancţiuni devin extrem de evidente", a apreciat Richard Bronze, director în cadrul companiei de consultanţă Energy Aspects Ltd. Datele Bloomberg arată că petrolierele ruseşti supuse sancţiunilor SUA nu mai efectuează transporturi. Kremlinul este afectat de decizia Indiei - un aliat comercial important în timpul războiului - de a evita petrolierele ruseşti. În acelaşi timp, Ucraina a început bombardarea rafinăriilor ruseşti, deşi decizia nu a fost bine primită. "Vedem cu siguranţă accentuarea presiunilor sancţiunilor SUA atât asupra exporturilor cât şi asupra ţiţeiului rusesc, într-un moment în care SUA nu reuşesc să trimită mai mult ajutor Ucrainei şi Rusia pare să câştige teren pe front", susţine Greg Brew, analist la Eurasia Group în New York. "Flota din umbră" a Rusiei, 600 de vapoare Compania de stat Sovcomflot a transportat anul trecut aproximativ o cincime din totalul livrărilor de ţiţei rusesc. Cifra părea să scadă chiar înainte ca rafinăriile din India să anunţe că nu mai acceptă petrolierele. "Ne aşteptăm ca cei care cumpără petrol să fie mai puţin dispuşi să facă afaceri cu Sovcomflot decât în trecut", a declarat un purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA, adăugând că măsurile nu ar trebui să afecteze piaţa petrolului deoarece Rusia va menţine discounturile la vânzarea ţiţeiului. Oficialii Sovcomflot au admis săptămâna aceasta că operaţiunile companiei sunt afectate de sancţiuni. "Vizarea Sovcomflot reprezintă o înăsprire semnificativă a sancţiunilor SUA contra Rusiei. Nu va rezolva problema eludării dar va majora costurile de transport şi discounturile la vânzarea ţiţeiului rusesc", a apreciat Janis Kluge, de la German Institute for International and Security Affairs în Berlin. Chiar şi aşa, Rusia încă poate apela la aşa numită "flotă din umbră", înfiinţată imediat după invazia din 2022, cu vapoare mai vechi fără asigurare adecvată şi acţionariat neclar. După unele estimări, există 600 astfel de nave. Costurile de livrare pentru petrolul rusesc sunt imense. Costă aproximativ 14,50 dolari pe baril să livreze încărcătura din Marea Baltică spre China, conform datelor Argus Media. Mai mult de jumătate din sumă este generată de sancţiuni.

Atentatul moscovit, asumat de Statul Islamic (sursa: TASS)
Internațional

Atentatul moscovit, asumat de Statul Islamic

Atentatul moscovit, asumat de Statul Islamic. Gruparea jihadistă Stat Islamic (SI) a declarat sâmbătă că patru dintre luptătorii săi au comis atacul lansat vineri seara asupra unei săli de concerte de la periferia Moscovei, atac soldat, potrivit unui nou bilanţ, cu cel puţin 130 de morţi. Atentatul moscovit, asumat de Statul Islamic "Atacul a fost comis de patru luptători ai SI înarmaţi cu mitraliere, un pistol, cuţite şi bombe incendiare", a susţinut SI pe unul dintre conturile sale Telegram, adăugând că atacul a survenit "în contextul (...) războiului furibând" dintre grupare şi "ţările care luptă împotriva Islamului". Citește și: Probe circumstanțiale care arată că regimul Putin a știut sau a orchestrat masacrul terorist de la Moscova, ca să dea vina pe Ucraina Preşedintele rus Vladimir Putin a dat asigurări că "toţi cei patru autori" ai atacului comis vineri seara la periferia Moscovei au fost arestaţi în timp ce "se îndreptau spre Ucraina". "Se îndreptau spre Ucraina unde, conform datelor preliminare (ale anchetatorilor), le fusese pregătită o pentru a trece graniţa", a afirmat Putin, dând asigurări că "cei care se află în spatele acestor terorişti vor fi pedepsiţi" şi că "nu vor avea un destin de invidiat".

Imagini brutale ale atacului terorist de la Moscova Foto: captură video
Internațional

Imagini brutale ale atacului terorist de la Moscova

Imagini brutale ale atacului terorist de la Moscova, soldat cu circa 40 de morți și 100 de răniți: filmările arată holul sălii de concerte Crocus City Hall, din Krasnogorsk, în suburbiile de nord-vest ale Moscovei, pline de cadavre. Imagini brutale ale atacului terorist de la Moscova În înregistrările video publicate de canalele rusești Telegram au putut fi văzute persoane înarmate trăgând la focuri de armă de la mică distanță asupra participanților la concertul de la arena Crocus City Hall. În imagini se vedeau cadavrele mai multor persoane zăcând pe jos. Citește și: Conspirațiile din jurul dispariției Prințesei Kate din spațiul public în ultimele două luni. Doar două certitudini: totul a pornit de la o intervenție chirurgicală, Casa Regală britanică tace „Dintr-o dată s-au auzit bubuituri în spatele nostru - împuşcături. O rafală de focuri de armă - nu ştiu ce", a declarat pentru Reuters un martor care a cerut să nu fie numit. „A început o debandadă, toată lumea a fugit spre scara rulantă", a spus martorul. „Toată lumea ţipa, toată lumea fugea", a povestit el. Împuşcăturile au început la câteva zile după ce preşedintele Vladimir Putin a fost reales pentru un nou mandat de şase ani şi în timp ce Rusia continuă războiul cu Ucraina. Agenția rusă de știri RIA Novosti a declarat pe Telegram că acoperișul clădirii din apropierea scenei de la locul de concert a început să se prăbușească, transmite NBC News. Guvernatorul regiunii Moscovei spune că peste 70 de ambulanțe au ajuns la locul atacului. Împușcăturile au început chiar înainte de un concert al grupului rock rusesc Picnic. Se crede că cel puțin cinci atacatori au fost implicați. Nu este clar cine s-a aflat în spatele atacului. BREAKING?one of the shooters and been arrested in Moscow concert. pic.twitter.com/z15UVtSNuU— Syrian Girl ?? (@Partisangirl) March 22, 2024 Canalele de televiziune de stat nu și-au întrerupt emisiunile pentru a-i informa pe ruși despre atac.

Prințesa Kate are cancer, face chimioterapie (sursa: BBC)
Internațional

Prințesa Kate are cancer, face chimioterapie

Prințesa Kate are cancer, face chimioterapie. Prințesa de Wales spune că se află în primele etape ale tratamentului, după ce în urma unor analize i s-a descoperit cancer, potrivit BBC. Prințesa Kate are cancer, face chimioterapie Într-o declarație video, Catherine spune că a fost un "șoc uriaș" după "câteva luni incredibil de grele". Citește și: Conspirațiile din jurul dispariției Prințesei Kate din spațiul public în ultimele două luni. Doar două certitudini: totul a pornit de la o intervenție chirurgicală, Casa Regală britanică tace Dar ea a transmis un mesaj pozitiv, spunând: "Sunt bine și devin mai puternică în fiecare zi". Detaliile despre cancer nu au fost dezvăluite, dar Palatul Kensington spune că este încrezător că prințesa se va recupera complet. Potrivit declarației, prințesa nu știa, atunci când a trecut printr-o operație abdominală în ianuarie, că are cancer. "Cu toate acestea, testele efectuate după operație au constatat că a fost detectat cancerul. Prin urmare, echipa mea medicală m-a sfătuit să fac chimioterapie preventivă și acum mă aflu în primele etape ale acestui tratament", a declarat prințesa. A trebuit să le explice copiilor Ea a spus că se gândește la toți cei care au fost afectați de cancer, adăugând: "Pentru toți cei care se confruntă cu această boală, sub orice formă, vă rog să nu vă pierdeți credința sau speranța. Nu sunteți singuri". Catherine a spus că recuperarea după operația suferită în ianuarie, pentru o afecțiune care nu a fost dezvăluită, a durat ceva timp, iar prioritatea este acum grija pentru familia sa: "William și cu mine am făcut tot ce am putut pentru a procesa și gestiona acest lucru în privat, de dragul tinerei noastre familii". Prințesa a adăugat: "Ne-a luat timp să le explicăm totul lui George, Charlotte și Louis într-un mod adecvat pentru ei și să-i asigurăm că voi fi bine". Ea a spus că familia are acum nevoie de "timp, spațiu și intimitate". Cât va lipsi de la îndatoriri oficiale Catherine și prințul William nu sunt acum așteptați să apară alături de familia regală în duminica Paștelui, iar prințesa nu va reveni curând la îndatoririle oficiale. Palatul a mai spus că absența bruscă a prințului William de la o slujbă comemorativă de la sfârșitul lunii februarie s-a datorat descoperirii diagnosticului de cancer al lui Catherine. Cuplul s-a confruntat cu speculații publice intense și cu o frenezie pe rețelele de socializare cu privire la sănătatea ei, de la operația din ianuarie. Ea nu a participat la niciun eveniment oficial de la Crăciun. În declarația sa video, ea a vorbit despre sprijinul din partea familiei sale: "Faptul că îl am pe William alături de mine este o mare sursă de confort și de sprijin, de asemenea. La fel ca și dragostea, sprijinul și bunătatea care au fost arătate de atât de mulți dintre voi. Înseamnă atât de mult pentru amândoi". Premierul britanic a denunțat atenția media Palatul Kensington a declarat că videoclipul cu prințesa a fost filmat miercuri de BBC Studios, divizia de producție a BBC. Premierul Rishi Sunak a declarat că Catherine a dat dovadă de un "curaj extraordinar" prin declarația sa, dorindu-i o "recuperare rapidă". El a spus: "În ultimele săptămâni, ea a fost supusă unei atenții enorme și a fost tratată în mod nedrept de anumite părți ale mass-media din întreaga lume și de pe rețelele de socializare. Când vine vorba de probleme de sănătate, ca oricui altcuiva, trebuie să i se acorde intimitatea necesară pentru a se concentra pe tratamentul ei și pentru a fi alături de familia ei care o iubește".

Conspirațiile din jurul dispariției Prințesei Kate (sursa: The Sun)
Internațional

Conspirațiile din jurul dispariției Prințesei Kate

Conspirațiile din jurul dispariției Prințesei Kate: o fotografie retușată a Prințesei de Wales a declanșat o isterie în masă. Nu doar în Regatul Unit, ci în întreaga lume. Agențiile internaționale de presă au supus informațiile venite dinspre Palatul Kensington regimului "Kill Notice". Kill Notice se aplică, în general, informațiilor venite din Coreea de Nord sau Iran. În întreaga lume au început să circule teoriile conspirației. Cum a început: intervenția chirurgicală de pe 17 ianuarie Pe 17 ianuarie a.c., Kate Middleton, soția prințului William, a fost internată într-un spital privat din Londra. Prințesa urma să fie supusă unei intervenții chirurgicale planificată de mai multă vreme. Natura acestei intervenții nu a fost dezvăluită. Citește și: Arsenie Boca, made in China. Icoane și suveniruri cu chipul duhovnicului considerat sfânt de foarte mulți, produse în provincia Zhejiang Kate a rămas internată aproximativ 12 zile. Pe 27 februarie, la o lună după externare, prințul William a anulat din scurt participarea la o slujbă de pomenire pentru nașul său, regele Constantin al Greciei. Anularea participării a ridicat semne de întrebare, având în vedere absența continuă a soției sale din viața publică. Kate nu mai fusese văzută în public dinaintea Crăciunului. Presa a început să speculeze. The Mirror a publicat știrea referitoare la slujba de pomenire, postând o fotografie cu cei doi și menționând că poza este "de anul trecut". The Guardian a scris că Prințul de Wales a anulat evenimentul din cauza unei "chestiuni personale" iar Palatul Kensington nu a dat mai multe detalii. BBC a comentat că în ultima vreme a fost o "succesiune de vești medicale" în ceea ce privește familia regală, amintind de recentul diagnostic de cancer al Regelui și de operația lui Kate. Prima fotografie: Kate cu mama Zvonurile au început să circule. Ce se întâmplă cu Kate? Nu se simte bine? De ce nu se dau mai multe detalii despre starea ei de sănătate? De ce îi ia atât de mult să se refacă, având în vedere că, după fiecare din cele trei nașteri, apărea în fața presei în câteva ore? O zi mai târziu, rețelele sociale au fost inundate de hashtag-ul "Where is Kate?" (cu variații #whereiskatemiddleton). Pe măsură ce creștea presiunea publică, pe 4 martie a.c. în presa britanică a apărut o fotografie care o înfățișa pe Prințesa de Wales stând lângă mama ei într-un Audi negru. Poza a făcut înconjurul lumii, din Europa, până în Statele Unite, însă nu a făcut decât să sporească suspiciunile: cea din mașină era cu adevărat Prințesa? În aceeași zi, Daily Mail posta un videoclip în care Prințul William, aflat în timpul unei vizite oficiale, ignoră întrebarea cuiva: "Ce mai face Catherine?". A doua fotografie s-a dovedit a fi retușată Apogeul a fost atins pe 10 martie a.c. Pentru a liniști spiritele, Palatul Kensington a publicat prima fotografie oficială a prințesei de la operație. Kate apare alături de cei trei copii ai săi. În doar câteva ore, autenticitatea fotografiei a fost pusă la îndoială. Internauții, dar și jurnaliștii britanici, au observat neconcordanțe în fotografie, precum modelul puloverului Prințului Louis și mâneca Prințesei Charlotte. Faptul că Kate nu purta verighetă și frunzele copacului din fundalul fotografiei erau neobișnuit de verzi pentru luna martie. Imediat, mai multe agenții de presă, inclusiv The Associated Press (AP), Reuters, Getty Images și AFP, au emis alerte de "Kill Notice" pentru fotografie. Phil Chetwynd, director global de știri la agenția de presă AFP, a declarat pentru BBC că acest regim este folosit rar, în special pentru informațiile care vin din Coreea de Nord sau Iran. Kate a recunoscut ulterior că a editat fotografia, scuzându-se pentru "orice confuzie". Dar paguba fusese deja făcută: Palatul Kensington, care nu a publicat fotografia originală, neretușată, s-a trezit aruncat în lumea conspiraționiștilor. Conspirațiile din jurul dispariției Prințesei Kate Presa germană a făcut un top neoficial al celor mai vehiculate teorii ale conspirațiilor, la nivel mondial. Potrivit acestora, Kate ar fi suferit de complicații după operația abdominală, iar acum este în comă. Intervenția chirugicală ar fi fost, de fapt, o procedură cosmetică nereușită. William și Kate sunt pe cale să divorțeze. William are o aventură. Kate are o aventură. William a lovit-o pe Kate. Kate este moartă. William a ucis-o pe Kate, ajutat de tatăl său, Charles. Un video cu o sosie a Prințesei? Pe 18 martie a.c., Sun a postat un videoclip în care Prințesa Kate este văzută în compania Prințului William, la cumpărături. Urmarea: un nou val de teorii ale conspirației. Potrivit acestora, videoclipul este "trucat", este aruncat în mass media doar ca să ascundă realitățile, femeia nu este Kate, ci o sosie. Pe rețelele de socializare au apărut din ce în ce mai multe postări care promovau această teorie a conspirației. În mai puțin de 24 de ore, teoriile conspirațiile despre sosii au strâns peste 12 milioane de vizualizări pe X și peste 11 milioane pe TikTok. După o zi, pe 19 martie, The London Clinic, spitalul unde a fost internată Prințesa a fost supus unei anchete. Potrivit The Mirror, membri ai personalului au încercat să acceseze dosarele medicale private ale Prințesei. Ministrul Sănătății, Maria Caulfield, a solicitat poliției să investigheze acuzațiile de încălcare a confidențialității. Spitalul, de renume mondial, care are reputația de a trata cu discreție familia regală, foștii președinți, prim-miniști și celebrități, nu a comentat. The London Clinic este acum sub investigații.

Putin nu exclude conflictul cu NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin nu exclude conflictul cu NATO

Putin nu exclude conflictul cu NATO. Un conflict pe scară largă cu NATO nu poate fi exclus, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin duminică seară, la o conferinţă de presă la Moscova pentru a marca victoria sa în alegerile prezidenţiale, însoţite de acuzaţii de manipulare. Putin nu exclude conflictul cu NATO În cazul unui conflict pe scară largă cu NATO, lumea ar fi la doar un pas de un al treilea război mondial, a spus liderul de la Kremlin, citat de agenţia de presă de stat TASS. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic "Cred că este puţin probabil ca cineva să fie interesat de acest lucru", a adăugat el. Potrivit lui Putin, numeroşi soldaţi din statele membre ale NATO sunt deja desfăşuraţi în Ucraina. "Ştim deja asta", a spus el, adăugând că pe câmpul de luptă au fost auzite limbile franceză şi engleză. "Nu este nimic bun, mai ales pentru ei, pentru că mor acolo în număr mare", a declarat Putin, fără a susţine cu dovezi această afirmaţie. De la 77%, la 88% Ucraina se apără împotriva Rusiei cu ajutorul Occidentului de mai bine de doi ani. Comisia Electorală a Rusiei a anunţat că Putin a obţinut un rezultat record de puţin sub 88% din voturi, după ce aproape un sfert din buletinele de vot au fost numărate. La alegerile prezidenţiale anterioare, din 2018, el câştigase cu 76,7% din voturi. Niciun candidat autentic de opoziţie nu a primit permisiunea să participe la scrutinul prezidenţial, care a durat de vineri până duminică.

Transnistria, fake news despre atac ucrainean (sursa: zonadesecuritate.md)
Internațional

Transnistria, fake news despre atac ucrainean

Transnistria, fake news despre atac ucrainean. Autorităţile de la Chişinău neagă informaţia că asupra Tiraspolului ar fi fost lansat duminică un atac cu drone din Ucraina, relatează deschide.md, citând reprezentanţi ai Biroului pentru Reintegrare care susţin că aceasta nu este decât o provocare. Transnistria, fake news despre atac ucrainean "Biroul de Reintegrare a luat legătura cu celelalte autorităţi ale statului, iar în urma examinării imaginilor video şi din schimbul de informaţii, comunicăm că incidentul în cauză este o tentativă de a provoca frică şi panică în regiune. Tehnica militară din imagini nu funcţionează de câţiva ani. Citește și: Putin ar fi câștigat alegerile cu „doar” 87%, potrivit mai multor exit-poll-uri. Casa Albă: „Alegeri nici libere, nici corecte” Autorităţile de la Chişinău, aflate în contact cu partea ucraineană, nu confirmă vreun atac asupra regiunii transnistrene", se menţionează într-un comunicat de presă al Biroului pentru Reintegrare. Autorităţile de la Tiraspol au difuzat duminică informaţia conform căreia o dronă a căzut asupra unui elicopter militar din stânga Nistrului. Presa din regiunea separatistă a scris că "ar fi fost un atac cu drone asupra unei unităţi militare de la Tiraspol", notează deschide.md.

Putin are un nou mandat prezidențial (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin are un nou mandat prezidențial

Putin are un nou mandat preziențial. Vladimir Putin a câştigat alegerile prezidenţiale din Rusia cu 87% din voturi, potrivit unui exit-poll. Putin are un nou mandat prezidențial Un alt exit-poll, realizat de Centrul rus pentru cercetarea opiniei publice (VCIOM), avansează cifre identice: o victorie cu 87,8%. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic Iulia Navalnaia a declarat că a scris numele de familie al soţului ei defunct, Aleksei Navalnîi, pe buletinul de vot pentru alegerile prezidenţiale din Rusia, după ce a făcut apel la simpatizanţii opoziţiei să procedeze la fel pentru a protesta împotriva lui Vladimir Putin. "Bineînţeles, am scris numele pentru că este imposibil ca la o lună înainte de alegeri, principalul opozant al lui Putin, deja încarcerat, să fie ucis", a declarat ea presei după ce a votat la ambasada rusă din Berlin. La intrarea sa, susţinătorii ei au scandat "Iulia, Iulia, suntem alături de tine". Casa Albă: alegeri nici libere, nici corecte Potrivit Comisiei electorale ruse, liderul de la Kremlin a obţinut 87,97% din voturi după numărarea a 24% dintre buletinele de vot. Imediat au urmat mai multe reacţii la nivel internaţional. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Putin este "beat de putere" şi "vrea să conducă etern". El a estimat într-un mesaj pe reţelele sociale că alegerile prezidenţiale din Rusia "nu au nicio legitimitate". Casa Albă a transmis la rândul ei că alegerile ruse "în mod evident nu au fost nici libere, nici corecte", dat fiind modul în care Putin şi-a încarcerat oponenţii şi i-a împiedicat pe alţii să candideze.

Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Internațional

Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident

Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident. Candidatura președintelui Klaus Iohannis la conducerea NATO nu a stârnit dezbateri în presa occidentală. Mass media importante, precum BBC, WELT sau Le Point, au ignorat cu totul anunțul candidaturii. Citește și: Furie împotriva României la Moscova în legătură cu returnarea tezaurului. „Românii nu sunt o națiune”, spune Medvedev. Zaharova (MAE) susține că Bucureștiul datorează bani Rusiei Celelalte doar au consemnat. S-a amintit, printre altele, că preșdintele Iohannis a pierdut de multă vreme simpatia românilor, fiind un președinte mai degrabă "absent". Presa germană vorbește de un președinte "distant" În Germania, Der Spiegel publică un articol informativ despre anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis. Publicația face numai un scurt comentariu despre ambițiile președintelui României; acesta nu mai poate candida la funcția de șef al statului, însă în competiția la vârful NATO este doar un "outsider". Tagesschau alocă un spațiu mai generos, argumentând că Iohannis ar fi primul est-european care ar conduce alianța transatlantică. Unul dintre atuurile lui Iohannis: investițiile masiv ale României în apărare, cauzate de războiul din Ucraina. Suddeutsche etichetează anunțul președintelui Iohannis drept unul "surprinzător", de vreme ce președintele în exercițiu și-a pierdut de multă vreme simpatia publică: "Este văzut ca fiind un mare absent, un președinte din ce în ce mai distant". Suddeutsche mai comentează că, deși NATO nu organizează alegeri publice pentru postul de secretar general, președintele Iohannis și-a planificat pașii bine: după două mandate, nu mai are voie să candideze la funcția de șef al statului. Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident Dintre marile cotidiene din Franța, doar Le Figaro consemnează, pe scurt, anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis. Jurnaliștii francezi amintesc însă că, în ciuda ambițiilor, președintele Iohannis are un concurent foarte puternic. Mark Rutte are de partea sa marile puteri ale alianței: SUA, Marea Britanie, Germania și Franța. Singura țară care se opune este Ungaria. Articol de trei paragrafe în Spania Nici presa din Spania nu a fost mai interesată. El Mundo alocă un articol de trei paragrafe candidaturii lui Klaus Iohannis. Articolul consemnează anunțul și citează puțin din discursul președintelui României. El Pais este mai generos și citează mai mult din discursul lui Iohannis. Jurnaliștii mai amintesc că România este țară membră NATO din 2004 și că a jucat un rol important în alianță pe parcursul invaziei pe scară largă a Rusiei. În noiembrie anul trecut, scrie El Pais, România a inaugurat un centru internațional de formare pentru piloții de avioane F-16 din țările aliate și alți parteneri, inclusiv Ucraina. Presa maghiară, ceva mai generoasă Articole mai multe au apărut în presa maghiară, însă majoritatea se limitează doar să anunțe candidatura. Singurele care au alocat un spațiu mai generos au fost Index, 444 și Magyar Nemzet. Index a lansat întrebarea dacă președintele României ar putea fi următorul șef al NATO. După o trecere în revistă a discursului președintelui, Index amintește de vizita delegației române în Estonia, la Tallinn, pentru a câștiga sprijinul estonienilor. Jurnaliștii maghiari insinuează că președintele Iohannis ar avea o șansă, de vreme ce statele baltice, Turcia și Suedia, recent aderată, nu au indicat încă public că îl vor sprijini pe Mark Rutte. Și este amintită Ungaria: ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Péter Szijjártó, a declarat oficial că nu îl va sprijini în nici un fel pe Rutte. Potrivit site-ului 444, dacă Mark Rutte a fost până acum singurul politician care a aplicat pentru postul de secretar general al NATO, Klaus Iohannis este de acum un "challenger". Alegerea unui secretar general al NATO va fi interesantă, susțin jurnaliștii, având în vedere poziția Ungariei, care nu îl sprijină în nici un fel pe Rutte, iar pentru o decizie este necesar votul unanim. Pe de altă parte, Magyar Nemzet amintește de declarația lui Kelemen Hunor, potrivit căruia "negocierile sunt în derulare, și ar putea apărea un al treilea candidat".

Medvedev înjură România: nu e națiune (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Medvedev înjură România: nu e națiune

Medvedev înjură România: nu e națiune. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a reacționat violent vineri față de decizia UE de a cere Rusiei să restituie Tezaurul României. Medvedev înjură România: nu e națiune Acesta a afirmat că "românii nu sunt o națiune" și că solicitarea este o "obrăznicie", potrivit TASS. "Românii, după cum se știe, nu sunt o națiune, ci un mod de viață. Părea că nu ne mai poate surprinde nimic. Liderii europeni - idioți, slabi, nimicuri. Dar nu, ne-au dat un motiv din nou. Vor să returneze aurul României", a scris Medvedev într-o postare făcută pe pagina sa de Vkontakte. Citește și: Cine este și de unde vine fostul ospătar Piedone: părinții au lucrat la ambasada României în Egipt, posibil securiști; a terminat liceul la 32 de ani și și-a luat ilegal carnetul de conducere Fostul președinte și premier rus mai spune în postarea sa că guvernul sovietic a naționalizat în 1918 tezaurul României pentru "comportamentul necorespunzător" al României și că ulterior țara noastră a refuzat să "plătească datoriile" sale către "Imperiul Sovietic". "Du-te dracului!" "România a acceptat acest lucru și apoi a primit de la noi renunțarea la reparațiile pentru perioada sa nazistă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ei bine, acum, din nou, apetitul a reînviat la diferiți idioți din Parlamentul European", și-a continuat Medvedev mesajul. "Chiar nu știu ce să răspund la o asemenea obrăznicie. UE a furat active de 300 de miliarde de dolari de la Rusia și cere să se returneze aurul României", a mai notat Medvedev. "În limba rusă nu ai ce să spui, doar: Du-te dracului!", și-a încheiat oficialul rus mesajul. Zaharova invocă experți Comentariile lui Medvedev vin după ce Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, a afirmat că România ar vrea să-şi rezolve problemele economice pe seama Rusiei prin primirea înapoi a Tezaurului și că, în realitate, datoriile României faţă de Rusia ar depăși de 20-25 de ori valoarea întregului Tezaur românesc. "România încearcă să pună pe umerii Rusiei datoriile sale fantomă vechi de un secol, ca să amelioreze starea dezastruoasă a economiei sale naţionale", a scris Zaharova într-o postare făcută pe canalul său de Telegram. Ea a susţinut că datoriile României faţă de Rusia şi Uniunea Sovietică depăşesc, "potrivit calculelor experţilor", de 20-25 de ori valoarea întregului tezaur românesc ajuns în Rusia în anii 1916-1917.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră