luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5121 articole
Internațional

Protestele din Iran: încă doi morți

Protestele din Iran: încă doi morți. Doi membri ai forţelor de securitate din Iran au fost ucişi în timpul unor noi proteste faţă de moartea tinerei kurde Mahsa Amini, transmite duminică agenţia oficială de presă IRNA. Protestele din Iran: încă doi morți Din 16 septembrie, când Amini a decedat în arestul poliţiei de moravuri, Iranul este scena unor manifestaţii împotriva regimului islamic. Potrivit IRNA, un agent al miliţiei paramilitare Basij a murit duminică seara, după ce a fost rănit grav la cap în urma unui atac armat al mulţimii, în sudul capitalei Teheran. Basij are legături cu Gărzile Revoluţionare, forţa militară de elită a Iranului. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Tot sâmbătă şi-a pierdut viaţa şi un membru al Gărzilor, în timpul unor demonstraţii la Sanandaj, capitala Kurdistanului iranian - provincia de unde era originară Amini, femeia în vârstă de 22 de ani arestată pentru încălcarea codului vestimentar strict impus de regimul islamic. Cele două decese semnalate de IRNA ridică la 14 numărul morţilor din rândul forţelor de securitate iraniene, în cele trei săptămâni de la declanşarea protestelor. În acelaşi timp, forţele de securitate, inclusiv poliţia şi miliţiile de voluntari Basij, au arestat mii de protestatari şi au rănit câteva sute. Potrivit grupurilor de susţinători ai drepturilor omului, cel puţin 130 de oameni au murit în urma violenţelor.

Protestele din Iran încă doi morți (sursa: hrw.org)
Coreea de Nord, rachete spre Japonia (sursa: kltv.com)
Internațional

Coreea de Nord, rachete spre Japonia

Coreea de Nord, rachete spre Japonia. Pentru a şaptea oară în două săptămâni, Coreea de Nord a lansat două rachete balistice spre apele din largul coastei sale estice, au anunţat duminică dimineaţă (ora locală) guvernele din regiune, o serie de exerciţii care au alarmat atât Washingtonul, cât şi Tokyo. Coreea de Nord, rachete spre Japonia Ambele rachete au atins o altitudine de 100 de kilometri şi au acoperit o rază de acţiune de 350 de kilometri, a declarat jurnaliştilor ministrul nipon al apărării, Toshiro Ino. Prima a fost lansată în jurul orelor 01.47, (sâmbătă, 16.47 GMT), iar a două aproximativ şase minute mai târziu. Citând guvernul de la Tokyo, agenţia japoneză Kyodo a raportat că ambele rachete au fost lansate în direcţia Mării Japoniei şi par să fi căzut în afara zonei economice exclusive a Japoniei. Potrivit pazei de coastă a ţării, nicio o navă japoneză nu a fost avariată, a informat postul de televiziune nipon NHK. Lansarea a avut loc la câteva ore după ce forţele sud-coreene şi americane au încheiat manevre navale comune care au inclus portavionul cu propulsie nucleară USS Ronald Reagan. "Autoapărare" împotriva Statelor Unite Administraţia Naţională de Dezvoltare Aerospaţială a Coreei de Nord a justificat sâmbătă lansările de rachete ca fiind o măsură de autoapărare împotriva Statelor Unite. Acestea nu ar reprezenta o ameninţare pentru vecinii imediaţi din regiune, se arată într-o declaraţie publicată de agenţia de ştiri nord-coreeană de stat KCNA. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Marţea trecută, Coreea de Nord a lansat o rachetă cu rază medie de acţiune deasupra Japoniei pentru prima dată în ultimii cinci ani, atrăgând noi condamnări internaţionale. Rezoluţiile ONU interzic Coreei de Nord să testeze rachete balistice cu orice rază de acţiune, care, în funcţie de model, pot transporta şi un focos nuclear.

Zeci de morți civili la Zaporojie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zeci de morți civili la Zaporojie

Zeci de morți civili la Zaporojie. Noi bombardamente ale forţelor ruse asupra oraşului ucrainean Zaporojie au ucis şi au rănit sâmbătă noaptea zeci de oameni, a anunţat duminică statul-major al armatei Ucrainei. Zeci de morți civili la Zaporojie "Peste noapte, ocupanţii ruşi au lovit cu cinism clădirile rezidenţiale şi infrastructura civilă", a comunicat comandamentul ucrainean pe pagina sa de Facebook, citată de Reuters. "Informaţiile despre victime sunt în curs de confirmare, dar se ştie deja despre zeci de morţi sau răniţi", precizează sursa respectivă. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat pe pagina sa de Facebook că este vorba de 12 morți și 49 de răniți. Zelenski a denunțat atacul ca fiind "răul absolut". Anterior, primarul interimar Anatoli Kurtev anunţase că au murit cel puţin 17 oameni după ce mai multe rachete au lovit un bloc-turn de locuinţe, precum şi alte clădiri. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Reuters nu a fost în măsură să verifice informaţiile în mod independent. Oraşul Zaporojie se află la câteva zeci de kilometri de cea mai mare centrală nucleară din Europa; Rusia şi Ucraina se acuză reciproc de bombardarea acestui obiectiv, care în prezent este ocupat de ruşi.

Rușii încearcă să fugă din Crimeea (sursa: Twitter/Mirosława van der Boom)
Internațional

Rușii încearcă să fugă din Crimeea

Rușii încearcă să fugă din Crimeea. Încă din dimineața zilei de sâmbătă, la puțin timp după explozia de la podul Kerci, cel care lega Rusia de Crimeea anexată ilegal, rușii au început să fugă în disperare din teritoriu, formând cozi imense la benzinării și la punctul de trecere cu feribotul de la Kerci. Rușii încearcă să fugă din Crimeea Așa-zisele autorități din Crimeea i-au avertizat, totuși, pe rușii care fug panicați că „condițiile meteo nu permit trecerea cu feribotul în data de 8 octombrie”. Footage of the queue for the first ferry in #Kerch, #Crimea, where the traffic jam is already about 3 kilometers. pic.twitter.com/XKNZivigRN— Mirosława van der Boom (@miroslawavdb) October 8, 2022 Rușii au format cozi în Crimeea și pentru a ajunge la un feribot care să-i scoată din regiune, în condițiile în care se tem că războiul pe care Putin l-a pornit în Ucraina ar putea să ajungă și la ei. In the Crimea, sugar and cereals are scattered, there are crazy queues at gas stations. Fuel prices go up with a flick of the wrist.Still no panic. pic.twitter.com/3PJhnbN89N— ТРУХА⚡️English (@TpyxaNews) October 8, 2022 Conform informațiilor de pe rețelele sociale, coada spre feribot se întinde deja pe o distanță de trei kilometri. Citește și: FOTO Distrugerea podului din Crimeea, bătălia pe imagine: presa Kremlinului, îndemnată să spună că podul a fost „avariat”, nu distrus. Meme-urile ucrainene au explodat Există, de asemenea, informații că media din Rusia a anunțat că toate biletele de autobuz și tren spre ieșirea din Crimeea au fost anulate. "You shall not pass" - Mordor saidCrimea: They write that this is a queue for the ferry, on which no one is allowed. pic.twitter.com/nzK9RGP53l— ТРУХА⚡️English (@TpyxaNews) October 8, 2022

Kievul, ironii după explozia podului Kerci (sursa: TASS)
Internațional

Kievul, ironii după explozia podului Kerci

Kievul, ironii după explozia podului Kerci. Ucraina a ironizat şi şi-a înmulţit glumele sâmbătă după explozia unui vehicul-capcană pe podul Crimeii, infrastructură strategică şi simbolică a acestei peninsule anexate de Moscova, fără totuşi a merge până acolo încât să revendice o responsabilitate, relatează France Presse. Rusia vorbește de "terorism" Reacţia Rusiei nu s-a lăsat aşteptată, ea denunţând comentariile ucrainene la incidentul produs pe această infrastructură-cheie şi simbolică a peninsulei anexate de Moscova, ca semn al "naturii teroriste" a Ucrainei, conform agenţiei de presă citate. "Reacţia regimului de la Kiev la avarierea unei infrastructuri civile demonstrează natura sa teroristă", a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, citată de agenţiile de presă ruse. Citește și: ANALIZĂ Distrugerea podului din Crimeea, o catastrofă strategică pentru Putin. Plus: Cauzele exploziei, un mister, podul era extrem de bine păzit și consolidat Imagini de la camere de supraveghere publicate online au arătat o explozie uriaşă pe acest pod construit cu mari costuri de Moscova şi care leagă Crimeea de Rusia continentală. În aceste imagini, sursa exploziei pare a fi un camion cu prelata albă, care se deplasează pe pod noaptea, alături de alte câteva vehicule. Deflagraţia a avariat porţiunea rutieră, precum şi calea ferată a podului. Kievul, ironii după explozia podului Kerci Minsterul ucrainean al Apărării a comparat acest atac cu cel care a scufundat crucişătorul "Moskva" în Marea Neagră în aprilie, alt "simbol al puterii ruse în Crimeea ucraineană". "Ce urmează pe listă, rusnacilor?", se afirmă în comentariul ministerului postat pe Twitter. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a parafrazat la rândul său pe Telegram versuri ale poetului ucrainean Taras Şevcenko despre "soarele care se ridică deasupra podului în flăcări". "Astăzi este o ocazie perfectă pentru a revedea câteva poeme ale lui Taras Şevcenko", a ironizat SBU. Poşta ucraineană a anunţat, la rândul său, că se pregăteşte să imprime timbre cu efigia "Podului Crimeii" sau, mai exact, "cu ceea ce a mai rămas din el". Cadou pentru Putin Şeful poştei, Igor Smelianski, a publicat pe Facebook desenul acestor noi timbre arătând o explozie pe podul Crimeii şi un altul reluând o scenă iconică din filmul "Titanic". Poşta ucraineană a imprimat deja timbre pentru a celebra distrugerea crucişătorului "Moskva" şi altele arătând un tanc rusesc remorcat de un tractor ucrainean. Niciun oficial ucrainean nu a revendicat totuşi responsabilitatea directă în atacarea podului, care intervine la o zi după ce preşedintele rus Vladimir Putin - căruia îi era foarte drag acest proiect - şi-a sărbătorit cea de-a 70-a aniversare. Ucraina îşi înmulţise deja glumele şi comentariile ironice cu privire la exploziile care au avariat baze ruseşti în Crimeea în cursul verii, dar nu a recunoscut că ar fi la originea acestora decât după mai multe luni.

Distrugerea podului din Crimeea, o catastrofă strategică pentru Putin Foto: Twitter
Internațional

Distrugerea podului din Crimeea, catastrofă strategică

Distrugerea podului din Crimeea, peste strâmtoarea Kerci, este o catastrofă strategică pentru armata lui Putin, obligată să-și aprovizioneze trupele din sudul Ucrainei prin Melitopol, oraș aflat deja sub presiunea Ucrainei. Între timp, la câteva ore de la distrugerea podului, apar semne de panică în peninsula Crimeea, anexată de Rusia din 2014: bancomatele s-au golit. Podul a fost inaugurat în 2018, de către Putin, ceea ce face ca distrugerea lui să fie și o lovitură de imagine pentru Ucraina. Pe rețelele sociale ucrainene au explodat, în această dimineață, ironiile la adresa lui Putin, care ieri a sărbătorit împlinirea a 70 de ani. Distrugerea podului din Crimeea, o catastrofă strategică Distrugerea podului de peste strâmtoarea Kerci nu va bloca aprovizionarea trupelor rusești din sud, dar va crește importanța orașului Melitopol, explică Mick Ryan, un general maior australian, care acum lucrează la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), un think-tank din Washington DC. El spune că Rusia poate folosi nave pentru transport, dar alți analiști atrag atenția că ferryboat-urile au fost relocate după construcția podului, fiind inutile. Harta: texty.org.ua Ryan apreciază că rușii își vor consolida acum forțele din sud, ceea ce va deschide oportunități în alte direcții, pentru armata ucraineană. Closer look at the collapsed road span of the Crimean bridge pic.twitter.com/ZW1OOAKdns— OSINTtechnical (@Osinttechnical) October 8, 2022 „Ucrainenii au fost până acum excelenți la proiectarea operațională (…). Acest lucru ar putea face parte din proiectul lor de a prelua Crimeea pe termen scurt sau parte a unei diversiuni pentru a distrage atenția de la alte zone”, afirmă expertul CSIS. 3/ The amount of explosive required would be more than a few SF personnel could carry. A few trucks, or missiles / bombs would do the trick, if aimed at the right points of the bridge span.— Mick Ryan, AM (@WarintheFuture) October 8, 2022 În ceea ce privește distrugerea podului, generalul australian spune că aceasta nu putea fi realizată de câțiva soldați din forțele speciale, era nevoie de camioane/ rachete/ bombe cu explozibili foarte bine plasate. Citește și: Rusia a închis podul peste strâmtoarea Kerci. Oficial, există riscul atacurilor cu rachete. Neoficial: nomenklatura din Crimeea fuge Un consilier al ministrului ucrainean de Interne a postat pe Twitter o filmare a camerelor de securitate de pe pod care arată presupusul camion care l-a distrus. Însă acest camion a fost verificat - la ambele capete ale podului sunt scannere care pot identifica explozibilii. Ucrainenii, cu ochii pe vulnerabilitățile rețelei din Melitopol În ceea ce privește alternativele de transport pe cale ferată prin zona Melitopol, o analiză a părții ucrainene, „Care este vulnerabilitatea rețelei feroviare a ocupanților din sud”, arăta, în august, unde sunt punctele sesnibile. „Rețeaua de căi ferate din sudul Ucrainei este vulnerabilă la lovituri de mare precizie. Aproape toate liniile de cale ferată sunt cu o singură cale (…). De asemenea, trenurile trebuie să traverseze canale de irigare (poduri care pot fi distruse). Dar cea mai importantă problemă este alta: întreaga rețea depinde de 2-3 noduri de cale ferată din apropierea liniei frontului (...) Cele mai importante pentru armata rusă sunt trei puncte nodale care asigură legătura întregului grup rus din sudul Ucrainei cu bazele din spatele frontului. Ele sunt situate în regiunea Zaporizhzhia în triunghiul Tokmak — Vasylivka — Melitopol (...) Linia către Melitopol este dublă, iar nodul de cale ferată o face importantă din punct de vedere strategic pentru aprovizionarea întregului grup din sudul Rusiei.”, scrie Petro Bodnar. „Trei puncte critice pe căile ferate de pe front: Vasylivka (la 10 km de linia frontului)Tokmak (30 km de linia frontului)Fedorivka — Novobohdanivka (50 km de linia frontului). Dacă Forțele Armate ale Ucrainei preiau controlul asupra primelor două puncte, rușii vor pierde ocazia de a-și aproviziona trupele pe calea ferată într-o secțiune uriașă a teritoriilor ocupate de la Melitopol până la Donețk. Dacă vor putea să preia controlul (sau să le blocheze) pe toate trei, atunci legătura feroviară a trupelor ruse din sud va fi de fapt oprită”, este concluzia lui Bodnar.

Podul Kerci arde violent, probabil compromis (sursa: TASS)
Internațional

Podul Kerci arde violent, probabil compromis

Podul Kerci arde violent, probabil compromis, sâmbătă dimineață. Potrivit agenției de presă TASS, ar fi vorba de un tren cu combustibil care a luat foc. Podul Kerci arde violent, probabil compromis În imaginile video care circulă pe rețele de socializare, se poate vedea, într-adevăr, o garnitură de tren staționată pe podul de cale ferată. Closer look at the collapsed road span of the Crimean bridge pic.twitter.com/ZW1OOAKdns— OSINTtechnical (@Osinttechnical) October 8, 2022 Citește și: Rusia a închis podul peste strâmtoarea Kerci. Oficial, există riscul atacurilor cu rachete. Neoficial: nomenklatura din Crimeea fuge

Lugansk, recuperat sat cu sat de ucraineni (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Lugansk, recuperat sat cu sat de ucraineni

Lugansk, recuperat sat cu sat de ucraineni. Armata ucraineană a eliberat aproape 2.500 kilometri pătraţi din teritoriul controlat de forţele ruse în cursul ultimei sale contraofensive lansate la sfârşitul lui septembrie, a afirmat vineri preşedintele Volodimir Zelenski, notează AFP. Lugansk, recuperat sat cu sat de ucraineni "Numai în această săptămână, soldaţii noştri au eliberat 776 de kilometri pătraţi de teritoriu în estul ţării noastre şi 29 de localităţi, dintre care şase în regiunea Lugansk. În total, 2.434 de kilometri pătraţi din teritoriul nostru şi 96 de localităţi au fost deja eliberate de la începerea acestei operaţiuni ofensive", şi-a exprimat el satisfacţia în discursul său zilnic publicat pe reţelele sociale. În ultimele zile, trupele Kievului au efectuat un al doilea progres important, în zona Harkov (nord-est), dar şi în sud, în apropiere de Herson, oraş controlat de ruşi. Citește și: VIDEO Propagandistul rus, trist și fără răspunsuri. „Unde este armata? Ce o să facem?”, se întreabă Vladimir Soloviov La mijlocul lui septembrie, preşedintele ucrainean a indicat că armata sa a eliberat aproape 6.000 de kilometri pătraţi într-o primă contraofensivă lansată la începutul lui septembrie. Armata ucraineană a anunţat la începutul lui septembrie o contraofensivă în sud, apoi în regiunea Harkov, la frontiera cu Rusia în nord-estul ţării, forţând soldaţii Moscovei să se retragă spre alte poziţii. Forţele ruse au revendicat vineri primele câştiguri în estul Ucrainei, după o serie de eşecuri usturătoare pe mai multe fronturi, dar Kievul pare să aibă iniţiativa, îndemnând soldaţii ruşi să aleagă capitularea.

Moscova, speriată de vorbele lui Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Moscova, speriată de vorbele lui Zelenski

Moscova, speriată de vorbele lui Zelenski. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a referit la impunerea de sancţiuni Rusiei când a sugerat că sunt necesare lovituri preventive împotriva acesteia pentru a împiedica orice utilizare a armelor nucleare, a spus purtătorul său de cuvânt Serhii Nikiforov, subliniind că mass-media au citat în mod eronat afirmaţiile făcute de preşedintele ucrainean, informează vineri Reuters şi Ukrinform. Moscova, speriată de vorbele lui Zelenski Într-o reacţie, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că afirmaţiile făcute de Zelenski în timpul unui discurs la Lowy Institute, un think tank australian, joi, confirmă necesitatea a ceea ce Moscova numeşte "operaţiunea sa specială" în Ucraina. "Colegi, aţi mers puţin prea departe cu isteria nucleară şi acum auziţi atacuri nucleare chiar şi acolo unde nu sunt", a afirmat Nikiforov pe pagina sa de Facebook. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă "Preşedintele a vorbit despre perioada de până la (invazia Rusiei în Ucraina la) 24 februarie. Atunci era nevoie să fie aplicate măsuri preventive pentru a împiedica Rusia să înceapă războiul. Permiteţi-mi să vă reamintesc că singurele măsuri despre care era vorba atunci erau sancţiunile preventive", explică el. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui ucrainean a mai spus că aluzii la utilizarea armelor nucleare "şi-a permis să facă doar statul terorist Rusia". "Niciodată nu veţi auzi astfel de apeluri din partea Ucrainei", a insistat Nikiforov.

Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO

Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat din nou joi seară că va blocarea aderarea Suediei la NATO, informează DPA. Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO "Atât timp cât organizaţiile teroriste demonstrează pe străzile Suediei şi atât timp cât teroriştii se află în interiorul parlamentului suedez, nu va exista o abordare pozitivă din partea Turciei faţă de Suedia", a declarat Erdogan la o conferinţă de presă în capitala cehă, Praga. Suedia şi Finlanda au cerut aderarea la NATO la mijlocul lunii mai, ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia. Cele două ţări pot fi admise numai dacă toţi cei 30 de membri actuali ai NATO ratifică protocoalele de aderare necesare. Ankara a acuzat atât Suedia, cât şi Finlanda că sprijină militanţii kurzi, precum şi grupul clericului islamist Fethullah Gulen stabilit în SUA, toţi clasificaţi de Turcia drept grupuri teroriste. Acord în trei Suedia şi Finlanda resping aceste acuzaţii, dar au ajuns la un acord în această vară pentru a asigura Turcia de sprijinul lor împotriva riscurilor de securitate. Cererile Turciei au fost repatrierea unor suspecţi şi ridicarea embargoului asupra armelor de către Suedia. În septembrie, Suedia a aprobat exportul de arme către Turcia pentru prima dată din 2019. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă Cu toate acestea, Turcia adoptă acum poziţia că acordurile încheiate atunci nu au fost încă îndeplinite, mai ales de Suedia. Erdogan a descris joi relaţiile cu Finlanda în termeni mai pozitivi. Turcia şi Ungaria sunt acum singurele ţări care au rămas să ratifice protocoale de aderare. Cu toate acestea, Ungaria nu a ameninţat că va bloca procedura.

Rușii vor control operațional la Zaporojie (sursa: Facebook/Energoatom)
Internațional

Rușii vor control operațional la Zaporojie

Rușii vor control operațional la Zaporojie. Centrala nucleară Zaporojie (sud), cea mai mare din Europa, este "evident" ucraineană, în pofida însuşirii sale oficiale de către Moscova, a declarat joi directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, reafirmând posibilitatea "foarte clară" a unui accident nuclear, relatează AFP. Rușii vor control operațional la Zaporojie "Pentru noi este evident că centrala aparţine (operatorului ucrainean) Energoatom deoarece este o instalaţie ucraineană", a declarat Rafael Grossi în cadrul unei conferinţe de presă la Kiev, după ce a fost primit de preşedintele Volodimir Zelenski şi înainte de a pleca spre Moscova. "Continuăm să spunem ce trebuie făcut, adică să evităm în esenţă un accident nuclear la centrală, ceea ce rămâne o posibilitate foarte, foarte clară", a menţionat el, denunţând de asemenea "condiţiile aproape insuportabile" în care lucrează personalul ucrainean al centralei. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă Rusia şi-a însuşit formal centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei, pe care o ocupă militar de la începutul lunii martie, potrivit unui decret semnat miercuri de preşedintele rus Vladimir Putin. Centrala Zaporojie, care furnizează circa o treime din producţia de energie electrică a Ucrainei şi pe care Rusia doreşte să o conecteze la reţeaua electrică din Crimeea, este din luna august ţinta unor bombardamente de artilerie pentru care Moscova şi Kievul se acuză reciproc şi care au stârnit temeri faţă de un posibil nou Cernobîl. Centrala se află sub controlul trupelor ruse, dar este operată de personal ucrainean.

Armaghedon nuclear, posibil după 60 de ani (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Armaghedon nuclear, posibil după 60 de ani

Armaghedon nuclear, posibil după 60 de ani. Ameninţarea preşedintelui rus Vladimir Putin de a utiliza armele nucleare poate să ducă la cel mai ridicat risc de acest tip de la criza rachetelor din Cuba încoace, a declarat joi preşedintele SUA, Joe Biden, recunoscând că este pentru prima oară din 1962 când există o "ameninţare directă" de utilizare a armelor nucleare dacă "în fapt, lucrurile continuă aşa cum merg" în prezent. Armaghedon nuclear, posibil după 60 de ani Casa Albă declarase anterior în mai multe rânduri că nu a văzut niciun indiciu că Rusia s-ar pregăti să utilizeze armele nucleare în pofida a ceea ce a numit "zăngănitul cu arme nucleare de către Putin". "Pentru prima oară de la criza rachetelor din Cuba, avem o ameninţare directă cu utilizarea armelor nucleare dacă, de fapt, lucrurile continuă pe calea pe care au luat-o", a declarat Biden în faţa donatorilor democraţi la New York. "Nu ne-am confruntat cu perspectiva Armaghedonului de la Kennedy şi criza rachetelor din Cuba", a adăugat el în comentariile cele mai directe cu privire la utilizarea armelor nucleare de către Moscova de când Rusia a invadat Ucraina în februarie. 60 de ani de la criza rachetelor din Cuba În timpul crizei rachetelor din Cuba în 1962, SUA - sub preşedintele John F. Kennedy - şi URSS - sub conducerea secretarului general Nikita Hruşciov - au fost la un pas de utilizarea armelor nucleare din cauza prezenţei rachetelor sovietice în Cuba. Putin, a declarat Biden, "nu glumeşte când vorbeşte despre potenţiala utilizare a armelor nucleare tactice sau a armelor biologice sau chimice, pentru că armata sa este, s-ar putea spune, semnificativ neperformantă". Vladimir Putin, care împlineşte vineri 70 de ani, a avertizat că va folosi orice mijloace necesare, inclusiv arsenalul nuclear al Rusiei, pentru a proteja teritoriul rus, despre care spune că acum include patru regiuni ucrainene pe care recent le-a anexat. "Nu cred că putem utiliza cu uşurinţă o armă nucleară tactică fără să ajungem să provocăm un Armaghedon", a avertizat Biden, subliniind că el şi oficialii americani caută o ieşire diplomatică din acest impas. "Cum poate Putin să iasă din asta?" Biden a insistat totodată că îl urmăreşte cu atenţie pe Putin şi cum ar putea reacţiona el în timp ce armata ucraineană obţine câştiguri în faţa invadatorilor ruşi, adăugând că Washingtonul "încearcă să găsească" o calea de ieşire din război pentru Putin. "Încercăm să ne dăm seama care este calea de ieşire a lui Putin... Cum poate să iasă din asta? Când consideră el că se află în poziţia nu doar de a fi umilit, ci şi de a pierde o parte semnificativă din puterea sa în Rusia", a spus Biden. Preşedintele american a vorbit la reşedinţa din New York a lui James Murdoch, apelând la fiul mogulului media conservator Rupert Murdoch într-o încercare de a spori şansele partidului său la alegerile pentru Congres preconizate pentru 8 noiembrie. Evenimentul de la reşedinţa Murdoch a fost în beneficiul Comitetului Democrat de campanie senatorială, care oferă sprijin pentru candidaţii democraţi din Senat. Zelenski cere NATO atacuri preventive împotriva Rusiei În remarci făcute într-un discurs susţinut joi în format video la Institutul Lowy din Australia, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a opinat că NATO ar trebui să lanseze atacuri preventive asupra Rusiei pentru a o împiedica să folosească arme nucleare, conform Reuters. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a denunţat aceste comentarii, catalogându-le drept un "apel la declanşarea unui nou război mondial cu consecinţe imprevizibile şi monstruoase", potrivit agenţiei de presă oficiale RIA Novosti. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă Rusia a anexat regiunile ucrainene Lugansk, Doneţk (est), Herson şi Zaporojie (sud), reprezentând aproximativ 15% din teritoriul Ucrainei, după ce a organizat ceea ce a numit "referendumuri", care au fost denunţate de Kiev şi guvernele occidentale ca fiind ilegale şi coercitive. Pe fondul celei mai mari tentative de anexare în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, o contraofensivă ucraineană a obligat forţele ruse să se retragă, ceea ce le-a permis ucrainenilor să recupereze mari părţi din regiunea Herson, în sud. Zelenski a declarat într-o alocuţiune video joi seara că forţele Kievului au recucerit peste 500 de kilometri pătraţi şi zeci de aşezări în Herson de la începutul lunii octombrie.

Front dezastruos, Șoigu să se sinucidă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Front dezastruos, Șoigu să se sinucidă

Front dezastruos, Șoigu să se sinucidă. Rusia încearcă să stăvilească intensa contraofensivă a armatei ucrainene în estul şi sudul Ucrainei, unde trupele ruse îşi creează noi linii defensive în timp ce continuă să fie împinse în retragere de cele ucrainene, care joi au eliberat şase localităţi în provincia estică Lugansk şi încă 400 de kilometri pătraţi în cea sudică Herson, unde un lider prorus a spus că după ultimele eşecuri ale armatei ruse ministrul apărării Serghei Şoigu ar merita "să se împuşte", relatează agenţia EFE şi postul CNN. Rușii cred că pot păstra orașul Herson Potrivit Kievului, trupele ucrainene au avansat joi până la 20 de kilometri pe mai multe direcţii ale frontului. Serviciul de informaţii britanic estimează că unităţile ucrainene au avansat cam pe aceeaşi distanţă de-a latul malului drept al râului Inguleţ şi pe frontul de pe malul drept al fluviului Nipru, "dar încă nu ameninţă principalele poziţii defensive ruse". Cu toate acestea, în Herson responsabilii proruşi afirmă că trupele ruse ţin piept contraofensivei ucrainene. "Cu siguranţă nu vor reuşi să captureze (capitala regională) Herson", crede guvernatorul prorus al acestei regiuni, Vladimir Saldo. În schimb, adjunctul acestuia, Kirill Stremusov, i-a criticat pe "comandanţii incompetenţi" din armata rusă pentru lacunele ce au condus la recentele înfrângeri ale acesteia. Front dezastruos, Șoigu să se sinucidă "Mulţi spun că ministrul Apărării (Serghei Şoigu), care a permis ca această situaţie să se întâmple, ar putea, ca ofiţer, să se împuşte", a mai spus Stremusov, într-un mesaj video pe Telegram. Acesta a remarcat contrastul dintre ceea ce a numit un "mic număr" de "tâlhari, corupţi şi alte lepădături" din Ministerul rus al Apărării şi "eroii" din prima linie a frontului. "Toţi cei care şi-au dat vieţile, care au rezistat până la capăt, sunt eroi (...) Îi cunosc personal, pentru că eu sunt în prima linie", a spus Kirill Stremusov. Nova Kahovca, ca și luată de ucraineni Potrivit serviciului militar de informaţii britanic, în provincia Herson probabil principala îngrijorare a trupelor ruse este ameninţarea tot mai mare de a pierde localitatea Nova Kahovca, situată pe malul drept al Niprului, la 77 kilometri de oraşul Herson. Un ponton rusesc avariat de bombardamentele ucrainene a rămas singura cale prin care armata rusă îşi mai poate aproviziona, sau retrage, o grupare de circa 20.000 de soldaţi de pe malul estic al Niprului. Moscova "se confruntă acolo cu o dilemă: să-şi retragă forţele peste Nipru către poziţii defensive mai sustenabile în restul regiunii, dar imperativul politic ar fi să rămână şi să reziste" dincolo de Nipru, cu riscul ca respectiva grupare să cadă sub încercuirea pe care o încearcă trupele ucrainene, observă serviciul britanic citat. Avans și în Lugansk pentru Kiev O provocare majoră pentru Rusia este dezechilibrul dintre efectivele sale şi cele ucrainene, după ce Kievul a introdus în luptă rezerve umane şi de echipamente care au creat o situaţie de superioritate pentru armata ucraineană, ce a reuşit astfel să înainteze pe mai multe direcţii. Ultimul succes al acestei contraofensive ucrainene este pătrunderea în provincia Lugansk, ce fusese ocupată aproape complet de trupele ruse, pătrundere înlesnită de eliberarea aproape completă a regiunii nord-estice Harkov. Potrivit responsabililor proruşi, armata ucraineană şi-a suplimentat cu până la 10.000 de soldaţi efectivele de cealaltă parte a frontierei provinciei Lugansk, şi anume în provincia învecinată Doneţk. În aceasta din urmă, susţine Moscova, trupele ruse au reuşit să "elibereze" satul Zaiţevo, sugerând, la fel ca responsabili proruşi din provinciile ucrainene parţial ocupate - şi anexate - de Rusia, că trupele ruse ar mai fi capabile să conducă unele acţiuni ofensive. Elementul-surpriză din Harkov a dispărut Totuşi, în Lugansk trupele ruse au început evacuarea localităţilor Svatove şi Kreminna, situate aproape de graniţa cu provincia Doneţk. Reprezentantul rus în Lugansk, Rodion Miroşnic, care a descris situaţia din nordul şi nord-estul acesteia drept "alarmantă, dar stabilă", a declarat că trupele ruse ridică fortificaţii în zona oraşului Kreminna şi îşi stabilesc acolo o linie defensivă. La rândul său, responsabilul ucrainean din Lugansk, Serghei Gaidai, a declarat că, după ce au intrat în această provincie, trupele ucrainene "vor continua să se mişte în acea direcţie". Acesta a confirmat că principalele lupte se dau acum în direcţia oraşului Kreminna şi a admis că eliberarea Luganskului nu va fi la fel de uşoară cum a fost cea a Harkovului, de unde o parte din trupele ruse se retrăseseră deja înaintea contraofensivei ucrainene. Citește și: Putin, lovitură dură chiar din Duma rusă – șeful Comitetului de Apărare acuză minciunile armatei: „Oamenii ştiu. Poporul nostru nu e prost. Inamicul este pe pământul nostru” "Toate aceste unităţi ruseşti care au fugit din regiunea Harkov şi din (oraşul) Liman vin în direcţia noastră, aşadar forţele de ocupaţie cresc numeric", a remarcat Gaidai. "Nu va mai exista elementul surpriză, ca în operaţiunea din regiunea Harkov. Acum ei (ruşii - n. r.) au timp să se pregătească, să ridice fortificaţii, să sape mai adânc tranşee, să aducă echipamente, rezerve. Totuşi, cred în forţele armate ale Ucrainei şi mai cred că forţele ruse din LDPR (republicile populare Doneţk şi Lugansk) nu vor putea susţine defensiva mult timp", apreciază oficialul ucrainean.

Kara-Murza riscă 20 de ani închisoare (sursa: TASS)
Internațional

Kara-Murza riscă 20 de ani închisoare

Kara-Murza riscă 20 de ani închisoare. Renumitul opozant rus Vladimir Kara-Murza a fost inculpat în Rusia pentru "înaltă trădare", a anunţat joi avocatul său, o infracţiune pasibilă de pedepse grele cu închisoarea, în condiţiile în care este deja încarcerat pentru că a criticat ofensiva din Ucraina, relatează AFP. Kara-Murza riscă 20 de ani închisoare "Clientul nostru a fost inculpat pentru că a luat cuvântul şi a criticat autorităţile ruse în trei rânduri la evenimente publice la Lisabona, Helsinki şi Washington", a declarat avocatul său Vadim Prohorov, citat de agenţia de ştiri rusă TASS. "Aceste intervenţii nu ameninţau cu nimic (securitatea Rusiei), era vorba de critici publice", a adăugat el, precizând că Vladimir Kara-Murza respinge aceste acuzaţii. Infracţiunea de "înaltă trădare" este pasibilă de 20 de ani de închisoare, dar sentinţa poate fi mărită dacă suspectul este vizat de mai multe capete de acuzare. Apropiat al opozantului Boris Nemţov În aprilie, el a fost arestat la Moscova pentru că a criticat ofensiva în Ucraina, în special pe reţelele sociale, şi inculpat pentru "difuzarea de informaţii false" privind armata rusă, o infracţiune pasibilă de zece ani de închisoare. Ulterior, în august, în timpul încarcerării sale, el a fost acuzat că a lucrat pentru o organizaţie teroristă desemnată ca "indezirabilă" în Rusia, organizând în 2021 la Moscova o conferinţă privind deţinuţii politici. Vladimir Kara-Murza, în vârstă de 41 de ani, este una dintre ultimele figuri ale opoziţiei ruse care se află încă în ţară. Fost jurnalist, el era un apropiat al opozantului Boris Nemţov, asasinat nu departe de Kremlin în 2015, şi a lucrat de asemenea cu organizaţia lui Mihail Hodorkovski, fost oligarh devenit critic în exil al lui Vladimir Putin. Otrăvit în două rânduri Kara-Murza afirmă că a fost otrăvit în două rânduri de agenţi ruşi, în 2015 şi 2017, din cauza activităţilor sale politice. Citește și: Putin, lovitură dură chiar din Duma rusă – șeful Comitetului de Apărare acuză minciunile armatei: „Oamenii ştiu. Poporul nostru nu e prost. Inamicul este pe pământul nostru” Marţi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Moscova pentru că a anulat candidatura lui Vladimir Kara-Murza la alegeri din Rusia pe motiv că avea dublă cetăţenie, rusă şi britanică. Opozantul deţine cetăţenia rusă de la naştere şi a obţinut cetăţenia britanică după ce s-a mutat în Regatul Unit împreună cu mama sa când avea 15 ani.

Putin, lovitură dură chiar din Dumă (sursa: mil.ru)
Internațional

Putin, lovitură dură chiar din Dumă

Putin, lovitură dură chiar din Dumă. Un parlamentar rus a cerut miercuri armatei să "înceteze să mintă" despre înfrângerile militare pe care evită să le recunoască în Ucraina, unde în urma unei contraofensive ucrainene trupele ruse dau înapoi pe mai multe fronturi, relatează AFP. Putin, lovitură dură chiar din Dumă "Oamenii ştiu. Poporul nostru nu e prost. Şi el vede că nu vrem să-i spunem decât o parte din adevăr. Aceasta poate antrena o pierdere de credibilitate", a declarat Andrei Kartapolov, un fost comandant militar care în prezent conduce Comitetul de Apărare din Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus. "Inamicul este pe pământul nostru. Toate satele de graniţă din regiunea (rusă) Belgorod sunt practic distruse", a adăugat Kartapolov, vorbind pe canalul Telegram al prezentatorului rus Vladimir Soloviov, un susţinător înfocat al preşedintelui Vladimir Putin. Kievul a revendicat în ultimele zile recuperarea a noi teritorii ocupate de armata rusă după agresiunea declanşată pe 24 februarie, în timp ce Ministerul rus al Apărării recunoaşte foarte rar înfrângerile trupelor sale, publicând în schimb un raport zilnic axat mai degrabă pe pierderile adversarului. Hărțile rușilor admit pierderile Totuşi, o hartă militară prezentată marţi de Ministerul Apărării rus confirmă retragerea rapidă a trupelor ruse din zone din estul şi sudul Ucrainei unde armata ucraineană desfăşoară o contraofensivă pe mai multe direcţii. Astfel, în regiunea nord-estică Harkov, acum aproape complet eliberată de trupele ucrainene, trupele ruse aflate pe o linie a frontului de circa 70 de kilometri la sud de oraşul Kupiansk de-a lungul râului Oskil par să se fi retras circa 20 de kilometri către est, până la graniţa cu provincia ucraineană Lugansk. În provincia sudică Herson, conform aceleiaşi hărţi linia frontului de pe malul drept al râului Nipru s-a mutat circa 25 de kilometri spre sud. Contraofensiva ucraineană desfăşurată de-a lungul malului de est al Niprului încearcă să aducă sub încercuire o grupare rusă aflată acolo şi alcătuită din circa 20.000 de militari, în cadrul acestei operaţiuni armata ucraineană bombardând anterior podurile de peste râu. Jurnaliștii favorabili guvernului dau știri negative Înfrângerile trupelor ruse sunt evidenţiate tot mai mult şi de jurnalişti ruşi, inclusiv din mass-media proguvernamentale. "Mi s-a spus că deprim oamenii cu ştirile mele", spune pe Telegram jurnalistul Alexander Kots, de la publicaţia proguvernamentală Komsomolskaia Pravda. "Pare că oamenii au nevoie de ceva pozitiv. Dar nu vor fi ştiri pozitive prea curând, dinamica este nefavorabilă" trupelor ruse, punctează jurnalistul rus, citat de CNN. Ucraina "introduce în luptă rezerve bine pregătite, îşi valorifică avantajul dat atât de personal cât şi de informaţiile" obţinute despre trupele ruse, astfel că aşa-numita "operaţiune militară specială" a Rusiei în Ucraina trece printr-o "criză operaţională", rezumă situaţia jurnalistul citat. Lista greșelilor Potrivit acestuia, carenţele armatei ruse în Ucraina constau în efectivele insuficiente, comparativ cu numărul soldaţilor trimişi pe front de armata ucraineană, proasta comunicare şi greşelile comise de ofiţerii comandanţi. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 El remarcă şi oboseala trupelor ruse, care după o lungă confruntare de uzură nu mai au forţa de a ţine sub control teritoriile ocupate în ofensiva iniţială. "De ce aceasta? Pur şi simplu pentru că nu avem destui oameni. Deşi la un moment dat lucrurile păreau că stau altfel. Am avut nevoie de această lovitură zdravănă (a contraofensivei ucrainene - n.r.) pentru a înţelege cum stăm de fapt. De aceea au anunţat mobilizarea parţială", a explicat jurnalistul citat, făcând referire la mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti ordonată de Putin.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră