luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5119 articole
Internațional

Kim, rachete balistice către Japonia, Coreea

Kim, rachete balistice către Japonia, Coreea. China a acuzat miercuri Statele Unite pentru lansarea rachetelor balistice nord-coreene, spunând că Washingtonul "otrăveşte" mediul de securitate din regiune, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, divizat pe această chestiune, informează AFP. China vrea "sinceritate" de la Washington "Luând notă" de lansarea de către Phenian a unei rachete balistice care a trecut peste Japonia, adjunctul ambasadorul chinez, Geng Shuang a subliniat "numeroasele exerciţii militare comune desfăşurate de Statele Unite şi alte ţări din regiune". "Recentele lansări ale Coreei de Nord sunt strâns legate de seria de exerciţii militare din regiune", a spus el. "În problema nucleară, Statele Unite aplică un standard dublu şi sunt angajate în manevre politice care otrăvesc mediul de securitate din regiune. În acest context, tensiunile crescute în peninsulă nu ar trebui să surprindă", a adăugat reprezentantul Chinei, făcând apel la "sinceritate" din partea Washingtonului, care ar trebui să "răspundă preocupărilor rezonabile" ale regimului nord-coreean. El a amintit că Rusia şi China au propus o rezoluţie la sfârşitul anului 2019 pentru a diminua sancţiunile impuse Coreei de Nord. Un text aflat încă pe masă, care ar putea crea o atmosferă favorabilă reluării dialogului, potrivit acestuia. SUA vor întărirea sancțiunilor China şi Rusia vor să răsplătească Coreea de Nord pentru acţiunile sale rele şi acest lucru nu poate fi luat în serios de către Consiliu, a răspuns ambasadoarea SUA Linda Thomas-Greenfield, apărându-se de orice responsabilitate pentru testele nord-coreene şi făcând apel la o întărire a sancţiunilor mai degrabă decât la diminuarea lor. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 În luna mai, China şi Rusia au respins o rezoluţie a Consiliului de Securitate care dorea să impună noi sancţiuni Coreei de Nord. Dacă în 2017 Consiliul a adoptat în unanimitate trei serii de sancţiuni grele, membrii săi îşi exprimă de luni de zile opiniile contrare în acest dosar sensibil, formând două tabere: Rusia şi China de o parte, iar restul Consiliului, de cealaltă parte. Nu este aşteptată adoptarea vreunui text după întâlnirea de urgenţă a Consiliului de Securitate după ce o propunere de declaraţie comună a fost blocată în perioada premergătoare întâlnirii, informează dpa care citează surse diplomatice de la New York. Kim, rachete balistice către Japonia, Coreea Coreea de Nord a lansat joi două rachete balistice spre Marea Japoniei, la două zile după lansarea unui proiectil similar deasupra Japoniei şi a calificat aceste teste drept măsuri corecte de retorsiune împotriva Washingtonului şi a Seulului şi a exerciţiilor lor militare în regiune, transmite AFP. Potrivit armatei sud-coreene citate de agenţia de presă Yonhap, două rachete cu rază scurtă de acţiune au fost lansate joi dimineaţă spre Marea Japoniei. Garda de coastă japoneză a confirmat că a detectat aceste proiectile. Aceste lansări prezintă "măsuri de retorsiune juste ale armatei populare coreene împotriva manevrelor militare comune dintre Coreea de Sud şi Statele Unite, care provoacă o escaladare a tensiunilor militare în Peninsula Coreeană", potrivit unui comunicat nord-coreean. Această a şasea lansare în mai puţin de două săptămâni este "absolut inacceptabilă", a reacţionat imediat premierul japonez Fumio Kishida. Consiliul de Securitate al ONU, întrunit Şi Statele Unite au condamnat joi lansarea rachetelor balistice de către Coreea de Nord din zorii zilei, considerând că ele reprezintă o încălcare a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU şi o ameninţare la adresa vecinilor regionali şi a comunităţii internaţionale. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a adăugat însă că SUA sunt angajate într-o abordare diplomatică şi a cerut Coreei de Nord să se angajeze în dialog, conform Reuters. Lansarea are loc în momentul în care Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit la New York pentru a discuta despre lansarea de marţi. Potrivit autorităţilor sud-coreene şi japoneze, racheta nord-coreeană a parcurs aproximativ 4.600 km, probabil cea mai lungă distanţă într-un test realizat de regimul de la Phenian. Răspunsurile militare ale SUA și Coreea de Sud Coreea de Sud şi Statele Unite au răspuns miercuri lansând cinci rachete balistice către ţinte fictive din Marea Japoniei. Cu o zi înainte, forţele aeriene ale celor două ţări au efectuat exerciţii de tir de precizie în Marea Galbenă. Totodată, Seulul a anunţat revenirea în regiune a portavionului american cu propulsie nucleară USS Ronald Reagan, care a efectuat exerciţii împreună cu marina sud-coreeană în luna septembrie. Coreea de Nord, care a adoptat în septembrie o nouă doctrină conform căreia statutul de putere nucleară este calificat ca fiind "ireversibil", şi-a intensificat în 2022 testele şi a lansat o rachetă balistică intercontinentală pentru prima dată din 2017.

Kim, rachete balistice către Japonia, Coreea (sursa: kremlin.ru)
Franța: iaht recuperat de miliardar rus (sursa: Twitter/Bloomberg Wealth)
Internațional

Franța: iaht recuperat de miliardar rus

Franța: iaht recuperat de miliardar rus. O instanţă din Franţa a ordonat miercuri serviciului vamal să scoată de sub sechestru iahtul unui oligarh rus supus sancţiunilor europene, transmite AFP. Franța: iaht recuperat de miliardar rus Vameşii au instituit sechestrul asupra vasului de 27 de metri La Petite Ourse în 16 martie, după ce proprietarul, miliardarul Aleksei Kuzmicev, unul din principalii acţionari ai Alfa Bank din Rusia, a fost sancţionat de Uniunea Europeană pentru legături cu preşedintele rus Vladimir Putin. Curtea de Apel din Paris a constatat însă că acţiunea a fost invalidată de vicii de procedură: autorităţile vamale nu au făcut demersurile corecte când au urcat la bordul iahtului ancorat la Antibes, pe Coasta de Azur. Mai exact, agenţii au menţionat în faţa autorităţilor portuare o anchetă pentru fraudă, care conform legislaţiei franceze permite vameşilor să efectueze percheziţii pe nave. Vama, despăgubiri către Kuzmicev Kuzmicev s-a adresat justiţiei pentru a obţine accesul pe cele două iahturi pe care le deţine în Franţa - La Petite Ourse şi La Petite Ourse II. El a câştigat în instanţă dreptul de a folosi prima din cele două ambarcaţiuni, însă nu are dreptul de a ieşi cu ea din apele teritoriale franceze, a explicat avocatul său. În interiorul frontierelor Franţei, miliardarul are dreptul să se deplaseze "pe jos, călare, cu maşini sau cu nave", a susţinut Philippe Blanchetier, reprezentantul legal al reclamantului. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 Curtea a condamnat de asemenea serviciul vamal la plata unei despăgubiri de 10.000 de euro către Kuzmicev. O instanţă din Rouen urmează să decidă în privinţa celui de-al doilea iaht, ancorat la Cannes. Decizia magistraţilor evidenţiază, potrivit Reuters, dificultăţile cu care se confruntă statele europene la blocarea activelor oligarhilor ruşi.

Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina (sursa: Bundeswehr/Carl Schulze)
Internațional

Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina

Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina. Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, face apel la statele membre UE să livreze tancuri Ucrainei şi "să accelereze" procedura de aderare a acestei ţări la Uniune, într-un interviu acordat miercuri France Presse, înaintea unui summit al Celor 27. Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina Responsabila malteză intenţionează să transmită aceste mesaje vineri, la Praga, cu prilejul unei reuniuni a Consiliului European. "Ucrainenii au nevoie de armament pentru a continua să-şi recucerească teritoriul (...), de exemplu de tancuri Leopard 2 pe care mai multe state membre le deţin", a declarat Roberta Metsola în acest interviu, acordat pe marginea sesiunii plenare a PE de la Strasbourg. Politiciana din grupul Partidului Popular European (PPE, dreapta) a fost prima preşedintă a unei instituţii europene care s-a deplasat în Ucraina după declanşarea războiului de către Rusia, în cadrul unei călătorii la Kiev pe 1 aprilie. Scholz se ascunde în spatele aliaților Ţările occidentale, în special UE, furnizează arme şi material militar Ucrainei, dar Kievul cere mai multe, solicitând în special Berlinului livrarea de tancuri Leopard 2. Aceste tancuri de luptă de concepţie germană sunt de referinţă în materie de blindaj şi de manevrabilitate. Cancelarul Olaf Scholz nu a dat însă curs acestei solicitări, afirmând că o astfel de decizie trebuie luată în acord cu aliaţii săi occidentali. Circa 2.000 de tancuri de acest tip sunt deţinute de Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia şi, în afara UE, de Norvegia, Elveţia şi Turcia, potrivit unui responsabil al UE. Fonduri UE în schimbul tancurilor Potrivit Robertei Metsola, ţările europene dispuse să furnizeze aceste tancuri ar putea fi rambursate din fonduri comune, precum cele din Facilitatea europeană pentru pace, pentru ca efortul să fie împărţit de toţi şi să nu afecteze de manieră "disproporţionată" anumite ţări. Ţările UE au alocat deja 2,5 miliarde de euro acestui fond interguvernamental destinat furnizării de armament Ucrainei. "Cred că sunt discuţii pe care trebuie să le avem acum, în special pentru că vedem o escaladare din partea Rusiei, şi pe de altă parte pentru că vedem Ucraina respingându-i pe ruşi cu succes", a comentat ea. Procedura de aderare la UE, accelerată În contextul în care Ucraina a obţinut în iunie, la patru luni de la declanşarea războiului de către Rusia, a statutului de ţară candidată la aderare, preşedinta PE estimează că trebuie "să fie accelerată" procedura de aderare a acestei ţări. Acest proces este de obicei lung şi dificil şi ea nu a dorit să se pronunţe asupra unui calendar pentru integrare. Dar "avem o ţară care ne-a arătat voinţa sa debordantă de a ni se alătura, care atinge obiective pe care alte ţări reuşesc să le atingă în luni sau ani", a mai spus Metsola. Ea a precizat că "mari progrese" au fost realizate de Ucraina în alinierea legilor sale naţionale la cele ale Uniunii, un domeniu în care Parlamentul European oferă asistenţă. Moldova "nu ar trebui să fie uitată" Responsabila a adăugat că Republica Moldova, care a obţinut statutul de ţară candidată în acelaşi timp ca Ucraina, "nu ar trebui să fie uitată". În contextul în care procesul de aderare a ţărilor din Balcanii de Vest durează de ani lungi, Roberta Metsola a făcut apel la organizarea de "mai multe reuniuni şi discuţii" cu aceste ţări pentru a evita ca ele să se îndrepte în altă parte "şi să găsească parteneri mai puţin fiabili". Citește și: VIDEO Premieră în istoria filmelor documentare: un grup de ruși se predă ucrainenilor cu tot cu blindatul pe care-l conduceau Liderii acestor ţări se numără printre cei 44 de şefi de stat şi de guvern care se vor întâlni joi la prima reuniune, la Praga, a "Comunităţii politice europene", o idee a preşedintelui francez Emmanuel Macron. Roberta Metsola a subliniat că acest forum "nu înlocuieşte bineînţeles procesul de extindere a UE" şi că nu este vorba despre "a pune pe acelaşi plan ţări care au părăsit UE (Regatul Unit, n.r.) şi altele care se luptă să adere".

SUA: Asasinarea Dariei Dughina, autorizată din Ucraina (sursa: foreignpolicy.com)
Internațional

SUA: Asasinarea Dariei Dughina, autorizată din Ucraina

SUA: Asasinarea Dariei Dughina, autorizată din Ucraina. O informație exclusivă publicată de New York Times arată că o parte din guvernul ucrainean ar fi știut de atentatul împotriva Dariei Dughina la Moscova. Mai mult, l-ar fi autorizat. SUA: Asasinarea Dariei Dughina, autorizată din Ucraina Potrivit surselor citate de NYT, americanii nu au oferit informații pentru derularea atacului și nici nu au fost consultați înainte de producerea acestuia. Ba chiar, după asasinat, le-au reproșat ucrainenilor că au luat parte la acesta. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB, fostul KGB) a acuzat serviciile speciale ale Ucrainei că au pus la cale atentatul în care şi-a pierdut viaţa Daria Dughina, fiica ideologului ultranaţionalist rus Aleksandr Dughin. Citește și: FSB (ex-KGB) susține că a identificat un complice, tot ucrainean, al Nataliei Vovk, presupusa asasină a Dariei Dughina După crimă, autorii atacului în care a murit Dughina ar fi călătorit în Estonia. Ucraina a negat orice implicare. Frustrare la Washington pe operațiunile acoperite ucrainene "While Russia has not retaliated in a specific way for the assassination, the United States is concerned that such attacks — while high in symbolic value — have little direct impact on the battlefield and could provoke Moscow to carry out its own strikes against senior Ukrainian officials. American officials have been frustrated with Ukraine’s lack of transparency about its military and covert plans, especially on Russian soil. Citește și: VIDEO Primele cuvinte pronunțate de bebelușa Dughina: „Rusia” și „imperiul nostru”. Tatăl Dughin se laudă la înmormântarea fetei sale că el a educat-o Since the beginning of the war, Ukraine’s security services have demonstrated their ability to reach into Russia to conduct sabotage operations. The killing of Ms. Dugina, however, would be one of the boldest operations to date — showing Ukraine can get very close to prominent Russians.", mai scrie NYT.

Putin, discurs total desprins de realitate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, discurs total desprins de realitate

Putin, discurs total desprins de realitate. Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a manifestat miercuri speranţa că situaţia militară se va "stabiliza" în teritoriile ucrainene recent anexate de Moscova, deşi trupele ruse sunt nevoite să se replieze în urma contraofensivei duse acolo de armata ucraineană, relatează AFP. Putin, discurs total desprins de realitate "Plecăm de la principiul că situaţia se va stabiliza şi că vom putea dezvolta aceste zone într-un mod paşnic", a susţinut Putin la o întâlnire cu cadre didactice transmisă de televiziunea rusă. După o serie de înfrângeri drastice suferite în ultimele săptămâni de trupele ruse în urma contraofensivelor ucrainene pe mai multe direcţii, preşedintele rus Vladimir Putin a decis mobilizarea a 300.000 de rezervişti pentru a consolida trupele pe frontul ucrainean şi formalizarea în urma unor aşa-zise referendumuri a anexării provinciilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie. Dar în urma contraofensivelor ucrainene niciuna dintre aceste provincii nu se mai află acum integral sub controlul trupelor ruse. Peskov, și mai ridicol: Teritoriile nu vor fi returnate Vorbind despre rezultatele acelor "referendumuri", care conform autorităţilor proruse din provinciile anexate au fost în favoarea alipirii la Rusia cu procente cuprinse între 87% şi 99%, Putin a susţinut în declaraţia sa de miercuri că acestea "nu doar l-au bucurat, ci şi surprins". Mai devreme, purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov a susţinut că nu există nicio contradicţie între anexarea acestor teritorii şi faptul că trupele ruse pierd tot mai mult din controlul asupra lor în urma contraofensivei ucrainene. "Nu există nicio contradicţie. Ele vor fi cu Rusia pentru totdeauna şi nu vor fi returnate", a răspuns Peskov unei întrebări din partea presei. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA Pe de altă parte, Peskov a calificat drept "extrem de periculoase" declaraţiile unui responsabil al Pentagonului, care a spus că Ucraina ar putea folosi arme americane pentru a lovi ţinte ruseşti în Crimeea, conform purtătorului de cuvânt al Kremlinului astfel de afirmaţii fiind o dovadă a implicării directe a SUA în conflict.

Cum se explică succesele militare ucrainene (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Cum se explică succesele militare ucrainene

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, a avertizat miercuri că războiul din Ucraina intră într-o nouă fază "periculoasă" şi într-un "scenariu înfricoşător" deoarece Rusia înregistrează eşecuri în conflictul convenţional şi ameninţă cu folosirea armelor nucleare, transmite EFE. Cum se explică succesele militare ucrainene? Pericolul nuclear, din ce în ce mai probabil "Războiul a intrat într-o nouă fază. O fază fără îndoială periculoasă, pentru că ne aflăm în faţa unui scenariu înfricoşător, în privinţa căruia nu trebuie să închidem ochii", a declarat Borrell într-o intervenţie în plenul Parlamentului European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg. Şeful diplomaţiei europene a spus că veştile de pe câmpul de luptă "sunt bune pentru Ucraina", care "reia ofensiva". În schimb, a avertizat că acest conflict este "un război convenţional în care este implicată o putere nucleară, o putere nucleară care în acest moment înregistrează eşecuri în conflictul convenţional şi care ameninţă cu folosirea armei nucleare". "Este un scenariu cu siguranţă îngrijorător în care trebuie să demonstrăm că sprijinul nostru pentru Ucraina nu slăbeşte", a insistat el. Cum se explică succesele militare ucrainene Borrell a explicat că forţele ucrainene avansează pe trei fronturi, însă a amintit că Rusia "continuă să aibă superioritatea numerică şi superioritate de foc (...)". Din acest motiv, Borrell a explicat că forţele ucrainene dezvoltă o tactică de luptă "extraordinar de agilă, de o inteligenţă ieşită din comun, înconjurând zonele forte ruse, creând care ajung să fie distruse chiar de însăşi retragerea armatei ruse", iar în acest fel ucrainenii "îşi limitează pierderile şi înaintează pe câmpul de operaţiuni într-o manieră pe care nimeni nu a putut-o anticipa". "Situaţia armatei ruse este foarte rea, între altele pentru că militarii ruşi nu ştiu la ce foloseşte acest război, iar cei 300.000 care vor fi scoşi din căminele lor pentru a fi duşi pe front vor înţelege cu atât mai puţin", a apreciat şeful diplomaţiei europene. Occidentul nu are voie să obosească Borrell a subliniat că războiul din Ucraina "se poate câştiga pe câmpul de luptă", dar şi-a exprimat opinia că acest conflict "trebuie câştigat în primul rând pe câmpul ideilor". El a explicat că, dincolo de conflictul care are loc pe teritoriul ucrainean, se poartă "un război pentru supremaţia valorilor", în contextul în care Rusia "desfăşoară o campanie intensă în întreaga lume pentru a explica faptul că urmările acestui război nu provin de la războiul în sine, ci de la sancţiunile pe care le-am impus". Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA În acest sens, Borrell a insistat că UE trebuie să facă "un efort diplomatic imens pentru a explica lumii care este scopul acestui război" şi a atras atenţia că războiul din Ucraina "nu se poate încheia din cauza oboselii lumii occidentale". Rusia trebuie să plătească Preşedintele rus Vladimir "Putin crede că democraţiile sunt slabe. Că populaţia nu suportă o iarnă friguroasă. Speră să vină Generalul Iarnă, care a salvat mereu în ultimul moment armata rusă", a declarat Borrell, referindu-se la faptul că liderul de la Kremlin "aşteaptă ca frigul, întreruperile de livrări de gaz, preţurile mari şi temperaturile scăzute să ne mineze voinţa de a continua să sprijinim Ucraina". "Acum este momentul să le cerem europenilor să înţeleagă ce anume este în joc", le-a transmis Borrell eurodeputaţilor. În opinia sa, războiul "se poate încheia doar într-un mod în care să asigure pacea", cu Ucraina recuperându-şi integritatea teritorială şi deplina suveranitate şi cu Rusia asumându-şi responsabilitatea politică şi morală, plătind pentru reconstrucţie şi răspunzând pentru crimele comise.

Nord Stream, sabotaj rusesc, apar drone (sursa: totalenergies.com)
Internațional

Nord Stream, sabotaj rusesc, apar drone

Nord Stream, sabotaj rusesc, apar drone. După presupusul sabotaj al gazoductelor Nordstream în Marea Baltică, poliţia daneză a anunţat marţi că a primit sesizări privind zboruri ale unor drone neautorizate în apropierea zăcămintelor de gaz din Marea Nordului, după incidente similare pe coasta norvegiană, relatează AFP. Nord Stream, sabotaj rusesc, apar drone "Am avut în cursul weekendului semnalări ale unor drone în Marea Nordului", a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei pentru AFP. Potrivit publicaţiei specializate Danish Offshore Industry, drone au fost văzute în apropierea zăcământului gazier Roar, operat de grupul francez TotalEnergies, la peste 200 km de coasta vestică a Danemarcei. Este pentru a doua oară într-o săptămână când sunt raportate astfel de incidente. Joi, cotidianul Ekstra Bladet menţiona o activitate "neautorizată" a unor drone deasupra zăcământului Halfdan B, exploatat tot de gigantul francez. Contactat în legătură cu aceste informaţii, grupul a sugerat contactarea autorităţilor daneze, notează AFP. Grupul a dat asigurări că a luat "măsurile necesare privind procedurile de securitate". Danemarca și Norvegia, vizate de drone Potrivit unor surse din sectorul de securitate, dronele ar fi operate de grupări de sabotaj aflate sub controlul Moscovei, care acționează precum grupările de hackeri, având ca scop producerea de daune cât mai mari infrastructurii civile occidentale. Citește și: Rusia, vinovată de sabotarea conductelor Nord Stream, sugerează măsurile de protecție luate de autoritățile finlandeze și suedeze După presupusul sabotaj al gazoductelor care leagă Rusia de Germania în zona sa economică exclusivă, Danemarca a sporit măsurile de securitate în jurul infrastructurilor sale energetice. Norvegia vecină, acum principalul furnizor de gaz în Europa, îşi consideră la rândul ei instalaţiile petroliere şi gaziere drept o potenţială ţintă. Pentru a justifica întărirea securităţii în sector, autorităţile norvegiene au invocat un număr crescând de semnalări ale dronelor în apropierea instalaţiilor petroliere.

Putin amenință SUA cu confruntarea militară (sursa: mil.ru)
Internațional

Putin amenință SUA cu confruntarea militară

Putin amenință SUA cu confruntarea militară. Decizia Washingtonului de a trimite o nouă tranşă de ajutor militar Kievului constituie o ameninţare la adresa intereselor Moscovei şi sporeşte riscul unei confruntări armate între Rusia şi Occident, a afirmat ambasadorul rus în Statele Unite, Anatoli Antonov (foto din 2016, când era viceministru al Apărării), transmite Reuters. Putin amenință SUA cu confruntarea militară "Vedem în aceasta o ameninţare directă pentru interesele strategice ale ţării noastre", a scris Antonov într-o postare pe Telegram miercuri. "Furnizarea de produse militare de către SUA şi aliaţii lor nu doar conduce la continuarea vărsării de sânge şi noi victime, dar creşte de asemenea pericolul unei confruntări militare directe între Rusia şi ţări occidentale", a adăugat ambasadorul rus. Preşedintele american Joe Biden a promis marţi un nou pachet de asistenţă de securitate în valoare de 625 milioane de dolari, care va include lansatoare multiple de rachete HIMARS, sisteme folosite cu succes de Ucraina în contraofensivă. Sprijinul american, "oricât va fi necesar" Într-o convorbire telefonică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Biden a subliniat că Washingtonul nu va recunoaşte niciodată anexarea de teritorii ucrainene de către Rusia, a transmis Casa Albă într-un comunicat. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA Biden "s-a angajat să continue să sprijine Ucraina oricât va fi necesar, în timp ce aceasta se apără de agresiunea rusă", a adăugat Casa Albă. Un comunicat al Departamentului de Stat precizează că pachetul de asistenţă va include patru lansatoare HIMARS şi rachete asociate, 32 de tunuri Howitzer cu 75.000 de muniţii, 200 de vehicule MRAP (vehicule rezistente la mine şi protejate la ambuscade) şi mine antipersonal Claymore.

Avertisment CIA Putin poate ceda nervos (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Avertisment CIA: Putin poate ceda nervos

Avertisment CIA: Putin poate ceda nervos. Preşedintele rus Vladimir Putin poate deveni "destul periculos şi nesăbuit" dacă se va simţi încolţit în urma evoluţiei nefavorabile pentru el a războiului din Ucraina, a declarat directorul CIA, Bill Burns, într-un interviu acordat postului CBS, citat marţi de CNN. Avertisment CIA: Putin poate ceda nervos Putin "are de ce să fie îngrijorat, nu doar pentru ce se întâmplă pe câmpul de luptă în Ucraina, ci şi pentru ce se întâmplă la el acasă (în Rusia) şi pe plan internaţional", a remarcat Burns. Directorul CIA a observat în special faptul că, în pofida promisiunii făcute de China în februarie pentru "o prietenie fără limite", Beijingul a refuzat să ofere Moscovei sprijinul militar cerut de Putin şi în plus China şi-a "controlat entuziasmul faţă de modul în care Rusia duce războiul" în Ucraina. Provocările tot mai mari cu care se confruntă Rusia i-au lăsat lui Putin puţine opţiuni, făcându-l potenţial mai periculos, a atenţionat Bill Burns. "Un Putin încolţit, un Putin care se simte pus cu spatele la zid, poate fi destul de periculos şi nesăbuit", a concluzionat directorul CIA. Avans ucrainean masiv în teritoriile ocupate Avertismentul său vine în timp ce trupele ucrainene continuă să câştige teren în contraofensiva lansată contra celor ruse în teritoriile ocupate de acestea din urmă în estul şi sudul Ucrainei. Statele occidentale, SUA în special, continuă să susţină militar Kievul, furnizându-i acestuia arme şi muniţii moderne care au provocat mari pierderi umane şi materiale armatei ruse. De la începutul invaziei ruse, în februarie, Washingtonul a oferit Kievului o serie de pachete de ajutor militar ce însumează până în prezent circa 16,8 miliarde de dolari. Putin, no comment nuclear Un nou astfel de pachet, în valoare de 625 de milioane de dolari, urmează să fie anunţat curând. Acesta va cuprinde încă patru lansatoare multiple de rachete HIMARS, 16 obuziere de calibrul 155 mm şi alte 16 de calibrul 105 mm, plus muniţia aferentă, echipamente ce vor fi livrate din stocurile armatei americane. Citește și: VIDEO Rusia admite, oficial, că a pierdut zeci de kilometri din teritoriile ocupate în estul și sudul Ucrainei. Ce catastrofă urmează pentru ruși Întrebat marţi despre relatările din presă conform cărora Rusia s-ar pregăti să demonstreze că este pregătită să folosească arme nucleare în conflictul său cu Ucraina, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin, Dmitri Peskov, a răspuns că preşedinţia rusă nu doreşte să ia parte la retorica nucleară răspândită de puterile occidentale şi de organizaţiile mass-media.

Rusia admite, oficial, că retrage trupe (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rusia admite, oficial, că retrage trupe

Rusia admite, oficial, că retrage trupe. O hartă militară prezentată marţi de Ministerul rus al Apărării confirmă retragerea trupelor ruse din zone din estul şi sudul Ucrainei unde armata ucraineană desfăşoară o contraofensivă pe mai multe direcţii. Rusia admite, oficial, că retrage trupe În briefing-ul său zilnic (VIDEO) despre evoluţia frontului din Ucraina, Ministerul rus al Apărării nu a făcut vreo menţiune explicită asupra replierii trupelor sale în urma operaţiunilor contraofensive ucrainene, dar zona marcată a fi sub controlul trupelor ruse este pe harta prezentată marţi vizibil mai mică faţă de harta precedentă, prezentată pe 11 septembrie. Astfel, în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei, unde armata ucraineană a lansat luna trecută o contraofensivă amplă - după ce trupe ruse au fost mutate de acolo în sud în urma unei diversiuni a Kievului ce a sugerat că va lansa o contraofensivă majoră în sud -, forţele ruse aflate pe o linie a frontului de circa 70 de kilometri la sud de oraşul Kupiansk de-a lungul râului Oskil par să se fi retras circa 20 de kilometri către est, până la graniţa cu provincia ucraineană Lugansk. Această repliere din Harkov se adaugă celei care era deja vizibilă pe harta din 11 septembrie. 25 de km, recuperați de ucraineni în Herson În provincia sudică Herson, linia frontului de pe malul drept al râului Nipru s-a mutat circa 25 de kilometri spre sud. Poziţionarea trupelor ruse pe respectiva hartă confirmă că acestea au pierdut localitatea Duceanie, iar linia frontului din Herson porneşte de acum din această localitate către vest. Contraofensiva ucraineană desfăşurată de-a lungul malului de est al Niprului încearcă să aducă sub încercuire o grupare rusă aflată acolo şi alcătuită din circa 20.000 de militari, în cadrul acestei operaţiuni armata ucraineană bombardând anterior podurile de peste râu. Dar autorităţile proruse din provinciile ucrainene Lugansk şi Herson au susţinut marţi că trupele ruse au frânat înaintarea celor ucrainene în unele părţi ale frontului, inclusiv la Duceanie. Lupte grele lângă Kreminna Totuşi, conform canalului rus Rybar de pe Telegram, care monitorizează mişcările trupelor ruse, a fost observată continuarea înaintării trupelor ucrainene în zonele Arhanghelske şi Duceanie pentru a tăia căile de comunicaţie ale grupării armate ruse de pe malul drept al Niprului. Citește și: Elon Musk, în defensivă în fața trolling-ului pro-Ucraina: a cheltuit 80 de milioane USD pentru a ajuta această țară. După Zelenski, și președintele Lituaniei îl critică pe patronul Tesla Pe frontul din estul Ucrainei, un purtător de cuvânt al trupelor ruse din provincia Lugansk a declarat agenţiei TASS că trupele ucrainene încearcă în continuare să străpungă liniile defensive ruseşti din apropierea oraşului Kreminna. Potrivit sursei citate, forţele ucrainene "suferă pierderi enorme, dar cu toate acestea încearcă să avanseze".

Lukașenko vrea elevi la cules cartofi (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko vrea elevi la cules cartofi

Lukașenko vrea elevi la cules cartofi. Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a lansat luni un apel la mobilizarea şcolarilor pentru recolta de cartofi din această fostă republică sovietică, afirmând că va fi un "bun antrenament fizic" pentru ei şi o "mulţumire" pentru părinţii lor, notează AFP. Lukașenko vrea elevi la cules cartofi Principal aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin, Aleksandr Lukaşenko, fost director al unei ferme de stat sovietice care, din 1994, conduce ţara cu o mână de fier, este cunoscut pentru derapajele sale verbale şi propunerile radicale. El s-a arătat indignat luni, în cursul unei şedinţe de guvern, că este interzisă în şcolile din Belarus "mobilizarea elevilor pentru recoltarea de mere sau cartofi", descriind această stare de fapt drept o "sălbăticie". "Cu ce exemplu ne vom creşte atunci şcolarii, copiii?", a întrebat el, referindu-se la această practică care exista pe vremea URSS. Culesul cartofilor va "uni oamenii" "Se spune că este exploatare. Dar ce exploatare poate fi dacă este vorba despre o persoană merge la muncă timp de cinci sau şase ore? Va fi o mulţumire pentru părinţi şi un bun antrenament fizic pentru copii", a continuat şeful statului, apreciind că aceasta că va "uni oamenii". Citește și: Cum încearcă Putin să își mascheze eșecul militar din estul și sudul Ucrainei: Kremlinul va fixa granițele regiunilor anexate după noi „consultări” cu populația locală În 2020, Aleksandr Lukaşenko a recomandat sauna, un pahar de vodcă pe zi şi munca la câmp, pe tractor, ca remedii eficiente împotriva coronavirusului. Aliat al Moscovei şi învecinat cu Ucraina, Belarusul nu participă direct la ofensiva rusă, dar în februarie şi-a pus teritoriul la dispoziţia forţelor ruse, care l-au folosit ca bază pentru atacul lor iniţial împotriva Kievului.

Coreea de Nord, rachetă peste Japonia (sursa: KCNA)
Internațional

Coreea de Nord, rachetă peste Japonia

Coreea de Nord, rachetă peste Japonia. Statele Unite s-au consultat cu Japonia şi Coreea de Sud în vederea unui răspuns "solid" la lansarea unei rachete balistice nord-coreene care a survolat marţi Japonia, a anunţat Casa Albă, citată de France Presse. Coreea de Nord, rachetă peste Japonia Consilierul american pentru securitate naţională, Jack Sullivan, a discutat separat cu omologii săi sud-coreean şi japonez pentru a elabora un răspuns "internaţional adecvat şi solid". El a reafirmat "angajamentul ferm" al Statelor Unite pentru apărarea Japoniei şi Coreei de Sud, a precizat purtătorul său de cuvânt Adrienne Watson într-un comunicat. Citește și: Cum încearcă Putin să își mascheze eșecul militar din estul și sudul Ucrainei: Kremlinul va fixa granițele regiunilor anexate după noi „consultări” cu populația locală Această lansare a unei rachete balistice cu rază medie de acţiune care a survolat Japonia este o premieră după 2017 şi constituie o escaladare în campania intensivă de teste de armament desfăşurată de Phenian. Armata sud-coreeană a declarat că a detectat acest tir de rachetă balistică ce a zburat pe o distanţă de aproximativ 4.500 km la o altitudine de 970 km (mai sus decât Stația Spațială Internațională), survolând arhipelagul japonez în direcţia est. Într-un alt comunicat, comandamentul american pentru regiunea Asia-Pacific a condamnat lansarea, spunând că "angajamentele Washingtonului pentru apărarea Japoniei şi a Coreei rămân neclintite". Vremurile bune ale lui Trump "Statele Unite condamnă aceste acţiuni şi cheamă RPDC să se abţină de la orice alte acte ilegale şi destabilizatoare", a declarat comandamentul într-un comunicat, folosind abrevierea oficială pentru Coreea de Nord. Ultima lansare de rachetă a Phenianului deasupra Japoniei datează din 2017, la apogeul unei perioade de "foc şi furie" în care liderul nord-coreean Kim Jong Un şi preşedintele american de atunci Donald Trump s-au insultat reciproc. Tokyo a activat marţi în mod neobişnuit sistemul de avertizare împotriva rachetelor în ţară şi a cerut evacuarea populaţiei afectate.

Putin maschează eșecul în consultări populare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin maschează eșecul în "consultări" populare

Putin maschează eșecul în "consultări" populare. Rusia va "consulta" populaţia pentru a stabili frontierele regiunilor anexate Herson şi Zaporojie, în sudul Ucrainei, a declarat luni presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit AFP. Putin maschează eșecul în "consultări" populare Totodată, Kremlinul a declarat că favorizează o "abordare echilibrată" a problemei armelor nucleare, nu bazată pe emoţii, după ce un aliat-cheie al preşedintelui Vladimir Putin a cerut în weekend ca Rusia să folosească o "armă nucleară de mică putere" în Ucraina, notează Reuters. "Vom continua să consultăm populaţia acestor regiuni", a declarat Peskov, întrebat dacă Rusia va anexa regiunile respective în totalitate sau doar părţile pe care le ocupă. Preşedintele rus Vladimir Putin a oficializat anexarea regiunilor Herson şi Zaporojie, precum şi Doneţk şi Lugansk, în estul Ucrainei, în cadrul unei ceremonii, vineri, la Kremlin. Este nevoie de "clarificarea" frontierelor Regiunile Doneţk şi Lugansk au fost anexate în totalitatea lor, Moscova recunoscând suveranitatea regimurilor separatiste proruse la sfârşitul lunii februarie, chiar înaintea declanşării ofensivei ruse în Ucraina. Dar Kremlinul a indicat săptămâna trecută că este nevoie de "clarificarea" frontierelor regiunilor Herson şi Zaporojie. Potrivit think tank-ului american ISW (Institute for the Study of War), Moscova controlează 72% din suprafaţa regiunii Zaporojie şi circa 88% din cea a Hersonului, inclusiv capitala sa omonimă. Rusia a organizat în grabă aşa-zise "referendumuri" în cele patru regiuni, consultări denunţate vehement de Kiev şi de aliaţii săi occidentali, pe fondul unei contraofensive ucrainene care a forţat armata rusă să cedeze mii de kilometri pătraţi din teren. Kadîrov, responsabil cu emoția la Kremlin Întrebat despre comentariile lui Ramzan Kadîrov, liderul Ceceniei, care a criticat conducerea militară rusă pentru eşecurile pe câmpul de luptă în Ucraina, Peskov a declarat că acesta are dreptul de a-şi exprima opinia, dar că abordarea militară a Rusiei nu ar trebui să fie condusă de emoţii, potrivit Reuters. "În momentele dificile, emoţiile trebuie excluse. Preferăm să facem evaluări echilibrate şi obiective (ale situaţiei)", a indicat Dmitri Peskov, întrebat despre aceste declaraţii, lăudând totuşi "contribuţia eroică" a lui Kadîrov la ofensiva armatei ruse în Ucraina. "Aşadar, preferăm să ne limităm la evaluări echilibrate şi obiective", a reiterat Peskov, adăugând că liderii regiunilor au dreptul de a-şi exprima punctul de vedere. Marele mister nuclear Dmitri Peskov a mai spus că baza pentru orice utilizare a armelor nucleare este stabilită în doctrina nucleară a Rusiei. Aceste principii directoare permit utilizarea armei nucleare - sau a unei alte arme de distrugere în masă - dacă astfel de arme sunt folosite împotriva Rusiei sau dacă statul rus se confruntă cu o ameninţare existenţială, fie aceasta şi cu arme convenţionale. "Nu pot exista alte considerente atunci când vine vorba despre aceasta", a declarat Peskov. Kremlinul a dat clar de înţeles că această protecţie nucleară se extinde şi la cele patru regiuni din Ucraina în curs de anexare oficială de către Moscova. Putin a avertizat Occidentul luna trecută că "nu blufează" atunci când a spus că Rusia este pregătită să folosească arme nucleare pentru a-şi proteja teritoriul. Vineri, el a declarat că SUA au creat un "precedent" prin lansarea de bombe nucleare asupra Japoniei la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Variabila "Ucraina în NATO" Kadîrov a fost instalat în funcţia de preşedinte cecen de către Putin în 2007 pentru a exercita controlul asupra unei regiuni autonome al cărei popor a luptat în războaie sângeroase cu Moscova de-a lungul anilor 1990 şi începutul anilor 2000 pentru independenţă. El a pus la dispoziţia Moscovei forţe cecene pentru a sprijini Rusia în campania militară în Ucraina, iar criticile sale la adresa conducerii militare, după ce Rusia s-a retras din bastionul său din Liman (regiunea Doneţk), au fost unele dintre cele mai tranşante de la începutul conflictului, care durează deja de şapte luni. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul În acelaşi timp, Kremlinul a declarat luni că "monitorizează îndeaproape" situaţia legată de dorinţa Ucrainei de a adera la NATO, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la o aderare rapidă la alianţă, transmite EFE. "Urmărim cu multă atenţie această decizie. Reamintim că tocmai orientarea Ucrainei către NATO şi confirmarea viitoarei apartenenţe la Alianţa Nord-Atlantică a fost unul dintre motivele operaţiunii militare speciale ruse", a declarat Dmitri Peskov, remarcând că ţările NATO au reacţionat "diferit" la recentele declaraţii ale Kievului. Binomul Finlanda - Suedia, caz unic? "Există ţări care susţin aderarea rapidă a acesteia, iar altele nu. În orice caz, toate evocă principiul consensului", a spus el. Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat săptămâna trecută că uşile NATO "rămân deschise" pentru Ucraina, dar a reamintit Kievului că există un proces de urmat pentru a deveni membru al alianţei. În plus, Blinken a evitat să răspundă la întrebarea dacă ţara sa ar susţine o procedură de urgenţă pentru aderarea Ucrainei la NATO, cum este cea urmată de Suedia şi Finlanda în acest an. Zelenski a solicitat aderarea la NATO la 30 septembrie, ca răspuns la anexarea de către Rusia a patru regiuni ucrainene.

Ucrainenii, zeci de kilometri în Herson (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucrainenii, zeci de kilometri în Herson

Ucrainenii, zeci de kilometri în Herson. Trupele ucrainene au reuşit luni cea mai puternică înaintare în sud de la începutul războiului cu Rusia, străpungând frontul şi avansând de-a lungul râului Nipru, înaintare care ameninţă liniile de aprovizionare ale trupelor ruse aflate în provincia Herson pe malul de est al Niprului, relatează Reuters. Ucrainenii, zeci de kilometri în Herson Inclusiv surse ruseşti au recunoscut că o ofensivă ucraineană condusă cu tancuri a înaintat zeci de kilometri de-a lungul malului vestic al Niprului, unde au fost recucerite zeci de sate. Aceste succese ucrainene în sud survin după cele obţinute recent în est şi care au întors în defavoarea Rusiei cursul războiului, deşi Moscova a încercat să ridice miza prin anexarea provinciilor Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, prin ordonarea unei mobilizări parţiale şi lansarea de ameninţări cu represalii nucleare. "Situaţia este tensionată, să o spunem aşa, pentru că, da, într-adevăr sunt progrese" ale trupelor ucrainene, a declarat la televiziunea publică rusă Vladimir Saldo, liderul instalat de Moscova în teritoriile ocupate din provincia sudică Herson. Kievul, reținut în comentarii "Există o aşezare numită Duceanie, chiar de-a lungul râului Nipru, şi acolo în acea regiune a fost o străpungere (ucraineană). Sunt aşezări ocupate de forţele ucrainene", a adăugat liderul pro-rus. Duceanie se află la circa 30 de kilometri sud de locul unde se situa linia frontului înaintea acestei noi înaintări ucrainene, indicând astfel unul dintre cele mai rapide avansuri ucrainene de la începutul războiul, această înaintare fiind în plus reuşită într-o zonă unde după lansarea invaziei în februarie trupele ruse şi-au consolidat poziţiile şi de atunci frontul a rămas aproape static într-o confruntare de uzură. "Forţele noastre armate avansează puternic de-a lungul malului Niprului", a confirmat la rândul său Sergii Klan, un responsabil ucrainean al administraţiei militare regionale din Herson. Kievul păstrează deocamdată tăcerea asupra ofensivei din sud. "Situaţia rămâne complicată, ostilităţile continuă", a comentat precaut preşedinţia ucraineană, potrivit AFP. Administrația rusă bravează: "Respingem toate atacurile" La rândul său, şeful administraţiei ruse din Herson, Kirill Stremusov, a susţinut că trupele ruse ar rezista totuşi în faţa ofensivei ucrainene. "Respingem toate atacurile (...) şi toţi cei care sunt panicaţi astăzi pe social media vor trebui să ia o pauză. Aici nu este Harkov şi nici Liman. Reuşim să ţinem liniile defensive", a declarat acesta, făcând referire la regiunea nord-estică şi la oraşul din regiunea Doneţk pe care trupele ruse le-au pierdut în urma recentelor contraofensive ucrainene. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul Prin contraofensiva aflată în desfăşurare în sud armata ucraineană urmăreşte să încercuiască dinspre nord şi est trupele ruse desfăşurate pe malul estic al râului Nipru, unde ar putea fi până la 25.000 de soldaţi ruşi. Trupele ucrainene au distrus deja podurile de peste Nipru, forţându-le pe cele ruse să apeleze la pontoane şi alte improvizaţii pentru a-şi aproviziona aceşti soldaţi. O continuare a înaintării ucrainene de-a lungul Niprului ar izola însă complet acest trupe ruse, care s-ar vedea astfel încercuite şi cu toate căile de comunicaţie tăiate.

Platformele petroliere norvegiene, apărate militar meticulos (sursa: forsvaret.no)
Internațional

Platformele petroliere norvegiene, apărate militar

Platformele petroliere norvegiene, apărate militar meticulos. Armata norvegiană a anunţat luni că a desfăşurat militari pentru a contribui la paza marilor platforme industriale de procesare de petrol şi gaze pe uscat, parte a unui efort mai larg de a spori securitatea pe fondul suspiciunilor că acte de sabotaj au provocat scurgeri în gazoductele Nord Stream săptămâna trecută, informează Reuters. Platformele petroliere norvegiene, apărate militar meticulos Gazul a început să se scurgă în Marea Baltică la 26 septembrie din conductele ruseşti Nord Stream 1 şi 2 în largul coastelor Danemarcei şi Suediei. Seismologii au înregistrat explozii în zonă şi poliţia din mai multe ţări a demarat anchete. Norvegia, cel mai mare furnizor de gaze din Europa şi un important exportator de petrol, şi-a desfăşurat săptămâna trecută forţele navale şi aeriene pentru a patrula în jurul câmpurilor petroliere offshore şi a anunţat că va primi asistenţă din partea Marii Britanii, Germaniei şi Franţei în acest sens. La cererea poliţiei norvegiene, Garda Naţională, o forţă de mobilizare rapidă, a început luni să desfăşoare trupe la platformele de procesare şi export de petrol şi gaze. Îngrijorare printre muncitori Deşi guvernul norvegian a declarat că nu ştie despre existenţa unor ameninţări specifice la adresa infrastructurii de petrol şi gaze, el consideră prudent să întărească securitatea şi caută să calmeze preocupările printre muncitori. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul Printre facilităţile de pe uscat care primesc luni protecţia poliţiei şi armatei sunt terminalele de export de gaze Kollsnes şi Nyhamna, instalaţia de gaz şi condensat Kaarstoe şi rafinăria de petrol Mongstad. Un purtător de cuvânt al forţelor armate a refuzat să spună câţi militari au fost desfăşuraţi, invocând preocupări de securitate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră