sâmbătă 02 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5839 articole
Internațional

Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată

Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată. Pandemia a fost benefică pentru afacerile familiei cancelarului austriac, Karl Nehammer. Deși nu a avut dificultăți economice, compania deținută de tatăl și fratele cancelarului a primit bani guvernamentali din fondurile destinate ajutorului pentru pandemie. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Situația a stârnit controverse. Unii politicieni i-au cerut demisia. Karl Nehammer păstrează tăcerea. Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată Agenția de publicitate și marketing Back-Bone Marketing GmbH are doi acționari majoritari: Karl Nehammer senior și Michael Nehammer, adică tatăl, respectiv fratele cancelarului Austriei. Fiecare din cei doi deține câte 25% din acțiunile companiei. Firma a primit peste 164.000 de euro, ajutor economic federal între 2020 și 2022. Ajutorul economic federal Covid este administrat de COFAG (Agenția Federală de Finanțare COVID-19), care raportează Ministerului de Finanțe. Condițiile preliminare pentru a primi acest ajutor erau: lipsa vânzărilor, pierderile iminente și dificultățile acute de plată, din cauza pandemiei și a consecințelor acesteia. În 2020, compania familiei Nehammer a primit de la Ministerul Finanțelor 21.260 de euro. În 2021, compania a primit 116.031 de euro. Firma, cifre excelente în pandemie În 2022, suma a fost de 27.734 de euro. Însă, potrivit rapoartelor financiare anuale, compania nu se califica pentru primirea ajutorului guvernamental. Raporatele nu au indicat nici o dificultate economică între 2020 și 2022. Per total, între 2020 și 2022, capitalul propriu a crescut de la 299.000 de euro la 1.142.500 de euro. Cu ajutorul Covid de 116.031 de euro, primit în 2021, capitalul social a fost mai mult decât dublat. De asemenea, numărul de angajați a crescut din 2020 până în 2021. Fără finanțarea COFAG, agenția Nehammer ar fi realizat un profit de 209.267 de euro în 2021. Sprijinul generos din partea ministrului de Finanțe i-a adus o creștere a profitului anual cu 55%. Clienții companiei, apropiați de ÖVP Printre marii clienți ai companiei familiei cancelaului Nehammer se numără Agrarmarkt Austria (AMA) și compania energetică EVN. AMA este în subordinea Ministerului Agriculturii și este aproapiată de ÖVP. Din 2020, consiliul de administrație este prezidat de fostul președinte al Camerei de Agricultură a ÖVP, Michaela Langer-Weninger. Președintele consiliului de administrație este Günter Griesmayr, un oficial apropiat fostului ministru al Agriculturii, Josef Pröll. În ceea ce privește EVN, aceasta este deținută în procent de 51% de statul Austria Inferioară. Nehammer nu comentează Compania familiei Nehammer a transmis un răspuns oficial în legătură cu această finanțare: "Firma noastră de consultanță fiscală a fost responsabilă de procesarea ajutorului economic Covid. Desigur, toate condițiile cadrului legal au fost respectate la aplicare.". Până în prezent, cancelarul Karl Nehammer nu a comentat în nici un fel situația. Nu a răspuns solicitărilor jurnaliștilor care l-au întrebat dacă știa de finanțare și de ce Guvernul a acordat ajutor economic unei companii care nu a suferit din cauza pandemiei. Demisia, cerută de parlamentari Pe 5 martie, deputatul Peter Wurm l-a somat oficial pe cancelarul Austiei să clarifice această situație. În plus, Peter Wurm a întrebat dacă pe lângă finanțarea COFAG, s-au plătit și finanțări AMS, date pentru munca cu normă redusă sau asistență pentru integrare. Din partea SPÖ, purtătorul de cuvânt Jan Krainer a etichetat această finanțare drept intolerabilă și iresponsabilă. "În timpul pandemiei de Corona, companiile ar fi trebuit să fie sprijinite pentru a salva locuri de muncă, nu pentru a finanța profiturile în detrimentul contribuabililor!", a declarat acesta. Krainer a solicitat demararea unei anchete. Din partea FPÖ, Christian Hafenecker, secretarul general al partidului, a declarat: "Compania deținută de fratele și tatăl cancelarului ÖVP Nehammer a realizat un profit total de 687.000 de euro în anii Corona 2020 - 2022. Aproape un sfert din aceast profit a provenit din finanțarea COFAG, ceea ce, evident, nu era deloc necesar din punct de vedere economic.".

Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Putin a confiscat și Crucea Roșie (sursa: vsquare.org)
Internațional

Putin a confiscat și Crucea Roșie

Putin a confiscat și Crucea Roșie. Filiala din Rusia, implicată în mașina de război a Kremlinului: participă la taberele militare pentru copii, unde minori de opt ani sunt învațați să mânuiască armele. Colaborează, de asemenea, cu organizații aflate pe lista sancțiunilor internaționale, acuzate de răpirea copiilor ucraineni. Citește și: Hainele chinezești suspectate că sunt produse prin muncă forțată, aproape să fie interzise în Europa. Principalul vizat, gigantul de fast fashion Shein Președintele filialei ruse, Pavel Savchuk, este un propagandist al lui Putin. Deși până în 2024 a fost membru al ONF, organizație aflată pe lista sancțiunilor internaționale, Savchuk a fost ales în 2022, membru în consiliul de conducere al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilunii Roșii (IFRC). Putin a confiscat și Crucea Roșie O serie de documente scurse de la Kremlin și obținute de publicația estonă Delfi arată cum Kremlinul dorește să transforme Crucea Roșie Rusă (CRR) în mașină de propagandă. Potrivit documentelor interne ale Kremlinului, președintele rus vrea să înlăture Comitetul Internațional al Crucii Roșii din teritoriile ocupate din Ucraina. Putin a ordonat ca, pe teritoriile ocupate, să se înființeze noi organizații-marionete, sub egida Crucii Roșii Ruse. Kremlinul a alocat deja Crucii Roșii Ruse 6,7 milioane de euro din bugetul de stat al Rusiei pentru 2024. Fondurile sunt destinate înființării a patru noi filiale regionale și a 62 de filiale locale în Donbas și zonele pe care Kremlinul le numește "teritorii eliberate". Conform principiilor de bază ale organizației internaționale a Crucii Roșii, filialele naționale au voie să opereze în altă țară doar cu permisiunea țării respective. Crucea Roșie a Ucrainei nu a dat o astfel de permisiune. În plus, în zonele de conflict, doar Comitetul Internațional al Crucii Roșii are voie să opereze. Potrivit documentelor, Crucea Roșie Rusă a primit bani și dintr-un buget ascuns, de miliarde de dolari, pentru a sprijini poziția lui Vladimir Putin înaintea alegerilor prezidențiale. Șeful Crucii Roșii ruse, membru al Frontului Popular Panrus Șeful CRR este Pavel Savchuk. În iunie 2022, acesta a fost ales în consiliul de conducere al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilunii Roșii (IFRC). După câteva luni, în decembrie, 2022, Savchuk a participat la câteva evenimente publice și a acordat diplome unor fabrici rusești care produc rachete și arme folosite în războiul din Ucraina. De asemenea, până în februarie 2024, apărea ca membru activ al organizației de propagandă a Kremlinului, Frontul Popular Panrus (ONF). ONF, fondat de Putin în 2011, se află pe lista sancțiunilor internaționale pentru sprijinirea războiului rus din Ucraina. Unul dintre liderii grupării, Marija Lvova-Belova, a fost acuzată de răpirea copiilor ucraineni din teritoriile ocupate și "integrarea" acestora în Rusia. În 2023, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele ei. Într-o declarație scrisă, reprezentanții IFRC au recunoscut că sunt conștienți de rolul lui Savchuk în cadrul ONF, dar că, potrivit spuselor acestuia, nu mai e membru ONF din martie 2022. Însă numele lui Savchuk a fost eliminat de pe site-ul ONF abia în februarie 2024, după ce jurnaliștii au chestionat IFRC în legătură cu statutul acestuia. Parteneriat cu o organizație sancționată de SUA În ianuarie, 2024, Savchuk a semnat un acord între Crucea Roșie Rusă și Artek, o tabără de copii din Crimeea. Site-urile ambelor organizații se laudă cu fotografii cu Savchuk și directorul Artek, Konstantin Fedorenko, semnând contractul. Potrivit acordului, este "un pas important în consolidarea cooperării în educația tinerilor" și "deblocarea potențialului viitorilor lideri și cetățeni ai unei societăți responsabile". Doar că Artek, deținută de statul rus, a fost acuzată încă de anul trecut, la nivel internațional, că a răpit copiii deportați din teritoriile ocupate ale Ucrainei. Atât tabăra Artek, cât și directorul acesteia, se află, din august 2023, pe lista sancțiunilor Departamentului de Stat al SUA. Conform declarațiilor oficialilor americani "Artek este o «tabără de vară» deținută de Guvernul Rusiei, situată în Crimeea ocupată de Rusia, care a preluat copii ucraineni care au fost ulterior plasați în programe extinse de reeducare «patriotică» și au fost împiedicați să se întoarcă la familiile lor". Copii învățați să mânuie arme Kremlinul folosește din ce în ce mai mult copiii în scopurile sale militare. Potrivit scurgerii de informații, filiera rusă a Crucii Roșii a fost implicată de mai multe ori în organizarea taberelor de antrenament "militar-patriotice" pentru copii. În documentele de la Kremlin există fotografii cu personalul Crucii Roșii Ruse la evenimentele de pregătire militară pentru tinerii ruși, unde copiii de până la opt ani sunt învățați să folosească arme de foc sau cuțite. De exemplu, în tabăra Spetsnaz din orașul Khanti-Mansiysk, copiii sunt întâmpinați de bărbați înarmați și exersează lupta corp la corp, abilitățile cu cuțitul și mânuirea puștilor Kalașnikov. Membrii ai Crucii Roșii Ruse se pozează împreună cu copii în uniforme militare. La un eveniment similar, organizat la Moscova, în februarie, veteranii armatei oferă pregătire militară copiilor mici îmbrăcați în costume de camuflaj. Copiii pozează cu personalul Crucii Roșii și cu puști Kalashnikov. Crucea Roșie internațională investighează Într-o declarație recentă, Federația Internațională a Crucii Roșii a afirmat că ia în serios toate informațiile apărute în presă și că va urma o investigație pe plan intern. În Suedia, țară care se numără printre cei mai mari donatori ai Crucii Roșii, reprezentanții organizației au afirmat că vor cerceta lucrurile și își vor asuma responsabilitatea. Ministerul de Externe al Suediei a declarat că așteaptă o acțiune fermă și rapidă a IFRC, inclusiv suspendarea sau excluderea Crucii Roșii Ruse din IFRC.

Hainele chinezești Shein, interzise în Europa (sursa: Facebook/SHEIN)
Internațional

Hainele chinezești Shein, interzise în Europa

Hainele chinezești Shein, interzise în Europa. UE vrea să interzică importul de produse realizate din muncă forțată. Sunt vizate, în special, produsele provenite din China. Dacă proiectul va fi aprobat, mărfurile suspectate că au fost produse prin muncă forțată nu vor mai fi acceptate pe piața unică europeană. UE vrea anchete Pe data de 5 martie, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la un acord privind interzicea comercializării pe piața unică europeană a produselor realizate prin muncă forțată. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Legislația ar putea viza în special marfa provenită din China, suspectată că supune minoritatea uigură la muncă forțată. Conform acordului, statele membre sau Comisia Europeană trebuie să demareze anchete cu privire la presupusa muncă forțată în lanțurile de aprovizionare ale companiilor. Dacă se va dovedi utilizarea acesteia, produsele vor fi confiscate la frontiere și retrase de pe piața europeană. Comisia va stabili o listă de produse și zone de risc, în special cele în care munca forțată este organizată de stat. Lista va servi drept criteriu pentru deschiderea investigațiilor. Companiile care încalcă legislația vor fi amendate. Produsele lor vor putea fi permise din nou pe piață doar dacă dovedesc eliminarea muncii forțate din lanțul lor de aprovizionare. Lege similară, adoptată în SUA O lege similară a fost adoptată la sfârșitul anului 2021 de Congresul american. Aceasta interzice toate importurile de produse din regiunea Xinjiang, cu excepția cazului în care companiile din regiune pot dovedi că producția lor nu include muncă forțată. Autoritățile americane au condamnat de mulți ani practica de muncă forțată masivă efectuată de guvernul chinez împotriva minorității uigure. Anul trecut, mai mulți politicieni americani a cerut ca brandul chinez de fast fashion Shein să fie investigat în urma aparițiilor acuzațiilor că folosește munca forțată uigură. Hainele chinezești Shein, interzise în Europa Recent, parlamentarii francezi au propus o lege care să reglementeze comercializarea produselor fast fashion. Parlamentarii au invocat practicile abuzive și pericolele acestei industrii: dezastru ecologic, condiții de muncă inumane, pericole pentru sănătate. Legea propune creșterea gradului de conștientizare a consumatorilor, introducerea unei penalizări ecologice de până la zece euro pe articol vândut și interzicerea publicității pentru produse și companiile producătoare. Legea ar viza în special firma Shein, gigantul chinez de producție a hainelor fast fashion. La sfârșitul anului 2023, Shein deținea o cotă de piață de 13% în Franța, situându-se pe locul al doilea în topul preferințelor consumatorilor francezi. Uigurii, forțați să muncească pentru Shein Shein, care își produce cea mai mare parte a mărfurilor în China, se confruntă de mai mulți ani cu critici. Printre altele, grupul este suspectat că folosește munca forțată a minorității uigure. Există și alte acuzații. Grupuri de advocacy și jurnalişti au descoperit că oamenii lucrează în ateliere nesigure, care nu au ferestre sau ieșiri de urgență. În 2021, potrivit unui raport al grupului elvețian de advocacy Public Eye, lucrătorii nu aveau contracte de muncă. Erau plătiți pentru fiecare articol de îmbrăcăminte produs, pentru a fi încurajați să muncească cât mai mult. Ajungeau să lucreze 75 de ore pe săptămână. În 2022, o investigație jurnalistică independentă arăta că aproape 83% dintre furnizorii companiei operau cu "riscuri majore". Cele mai multe încălcări au fost condițiile improprii de muncă și programul prelungit de lucru. 12% dintre furnizori au comis "încălcări de toleranță zero": munca prestată de minori, muncă forțată și probleme de sănătate cauzate de condițiile de muncă. La sfârșitul anului 2022, Shein a recunoscut problemele legate cu condițiile de muncă din fabricile furnizorilor și s-a angajat să le îmbunătățească. Munca forțată, fenomen global Munca forțată afectează aproximativ 27,6 milioane de oameni din întreaga lume, potrivit Organizației Internaționale a Muncii (ILO). 11,8 milioane sunt femei și peste trei milioane, copii. Practicile de muncă forțată au crescut în ultimii ani. O comparație cu estimările globale din 2016 indică o creștere cu 2,7 milioane a numărului de persoane afectate între 2016 și 2021. Potrivit ILO, nici o regiune a lumii nu este scutită de munca forțată. Asia și Pacificul se situează pe primul loc în statistica globală (15,1 milioane). Urmează Europa și Asia Centrală (4,1 milioane), Africa (3,8 milioane), America (3,6 milioane) și statele arabe (0,9 milioane).

Înmormântarea lui Navalnîi, mii de ruși (sursa: The Standard)
Internațional

Înmormântarea lui Navalnîi, mii de ruși

Înmormântarea lui Navalnîi, mii de ruși. O mulţime de ruşi s-a adunat în faţa bisericii din Moscova, unde vineri va avea loc ceremonia de rămas bun dedicată liderului opoziţiei, Aleksei Navalnîi, care a murit în urmă cu două săptămâni într-o închisoare din Arctica, în circumstanţe neclare. Înmormântarea lui Navalnîi, mii de ruși Lungul şir de oameni care au mers la biserica ortodoxă din cartierul moscovit Mariino cu trei ore înainte de începerea ceremoniei de înmormântare a fost arătat de echipa lui Navalnîi pe reţelele lor de socializare. Citește și: Atacul cibernetic asupra Parlamentului, când s-a furat buletinul lui Ciolacu: rețea neautorizată AUR, principalul suspect. „Dacă aveți fir cu Kremlinul, nu în clădirea Parlamentului” "Veniţi să vă luaţi rămas bun de la Aleksei Navalnîi dacă sunteţi la Moscova. Cei care din diverse motive nu sunt acolo pentru a o putea face vă vor mulţumi", scria unul dintre colaboratorii lui Navalnîi, Leonid Volkov, în prezent în exil, pe platforma X. La ora 12:00 (09:00 GMT) aliaţii politicianului decedat au dat startul unei transmisiuni în direct cu procesiunea funerară, programată să înceapă două ore mai târziu. Studenții, amenințați cu exmatricularea Printre moscoviţii veniţi să-şi ia rămas bun de la Navalnîi, sfidând avertismentele autorităţilor, pot fi observaţi oameni de toate vârstele, dintre care unii ţin în mână garoafe roşii. Mai multe camere de supraveghere şi alte dispozitive care pot servi drept inhibitori ai semnalului de internet şi de telefonie mobilă au fost totodată amplasate pe stâlpii de iluminat de la cimitir. Joi, anumite universităţi au difuzat avertismente pe reţelele de socializare ruseşti adresate studenţilor lor, cărora le cereau să nu participe la demonstraţii având legătură cu Navalnîi sub ameninţarea exmatriculării.

Trupe europene în Ucraina, cere Macron (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Trupe europene în Ucraina, cere Macron

Trupe europene în Ucraina, cere Macron. Republica Cehă, Polonia şi Ungaria nu intenţionează să trimită trupe în Ucraina, au declarat marţi înalţi oficiali din cele trei ţări, după o reuniune desfăşurată în ajun la Paris în timpul căreia a fost formulată o astfel de opţiune pentru statele europene. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Apărării a avizat favorabil pentru 5G firma unui bulgar controversat în ciuda faptului că SRI și SIE au găsit „riscuri și vulnerabilități” la adresa securității naționale Totodată, Austria l-a criticat marţi pe preşedintele francez Emmanuel Macron, care a vorbit luni despre posibilitatea ca statele europene să trimită trupe în Ucraina, subliniind că "nimic nu trebuie exclus". Trupe europene în Ucraina, cere Macron Cu toate acestea, Macron a subliniat că nu există un consens deocamdată asupra acestei probleme, în timp ce aliaţii au convenit să-şi intensifice eforturile pentru a trimite mai multe muniţii Kievului, în condiţiile în care lupta Ucrainei împotriva invaziei ruse a intrat deja în al treilea an. "Nu există consens astăzi pentru a trimite în mod oficial, asumat şi avizat trupe terestre. Însă în dinamică nimic nu trebuie exclus. Vom face tot ce trebuie ca Rusia să nu poată câştiga acest război", a explicat preşedintele francez luni, la finalul unei conferinţe internaţionale pentru susţinerea Ucrainei care s-a desfăşurat la Paris, marcând o netă evoluţie a poziţiei sale cu privire la acest subiect. Cehia și Polonia se opun Întrebaţi despre afirmaţiile lui Macron, prim-ministrul ceh, Petr Fiala, şi omologul său polonez, Donald Tusk, au spus că o asemenea opţiune nu este luată în calcul de guvernele lor. "Sunt convins că ar trebui să dezvoltăm căile de sprijin la care ne-am angajat după agresiunea Rusiei" împotriva Ucrainei, a declarat Fiala în timpul unei conferinţe de presă alături de Tusk, după o întrevedere a lor marţi, la Praga. "Cred că nu trebuie să deschidem alte metode sau căi", a adăugat Fiala, insistând că aliaţii se concentrează în prezent asupra sprijinului militar, precum şi a celui umanitar şi economic. Ungaria nu trimite nici arme La rândul său, Donald Tusk a declarat că "Polonia nu plănuieşte să trimită trupe pe teritoriul Ucrainei". "Cred că ar trebui să nu facem speculaţii astăzi dacă vor exista circumstanţe care ar putea schimba această poziţie", a mai spus Tusk. În ceea ce-l priveşte, ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto, a declarat că Ungaria nu este dispusă să trimită arme sau soldaţi în Ucraina. "Poziţia Ungariei este clară şi solidă: nu suntem dispuşi să trimitem nici arme, nici soldaţi în Ucraina. Războiul nu trebuie nici adâncit, nici extins, ci trebuie încheiat", a postat Szijjarto pe reţelele sociale. Austria vrea soluție diplomatică În fine, într-o serie de declaraţii făcute agenţiei austriece APA, ministrul de Externe austriac, conservatorul Alexander Schallenberg, a declarat marţi că ceea ce lipseşte în aceste momente este "o perspectivă diplomatică", altfel spus, căutarea unei ieşiri negociate din războiul declanşat acum doi ani de Rusia. Declaraţiile lui Macron "merg în direcţia opusă" eforturilor de a obţine pacea, a atras atenţia şeful diplomaţiei austriece. "Este evident că ieri, la Paris, nu a existat sub nicio formă un consens asupra acestei chestiuni (...) Şi este destul de surprinzător când se iese cu o chestiune care nu are un consens şi se creează în acest mod o dezbatere de care în realitate nu avem nevoie", a criticat Schallenberg. SUA și NATO nu trimit trupe "Mai mult, în acest conflict avem nevoie din nou de o perspectivă politică şi diplomatică. Trimiterea de trupe este de fapt un semnal în sens invers", a conchis ministrul austriac. Prim-ministrul slovac Robert Fico, ce s-a opus ajutorului militar pentru Ucraina, a declarat înainte de reuniunea găzduită de Macron la Paris că sunt câteva state membre ale NATO şi UE care iau în considerare trimiterea de soldaţi în Ucraina pe bază bilaterală. Fico a subliniat că acest lucru va duce la escaladarea conflictului. Un oficial al Casei Albe a declarat luni că SUA nu plănuiesc să trimită trupe să lupte în Ucraina şi că nici NATO nu are intenţia de a trimite trupe în sprijinul Kievului. Kremlin spune că ar fi un conflict direct cu NATO Solicitat să comenteze declaraţiile liderului de la Paris, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a afirmat că, dacă s-ar ajunge ca soldaţi ai ţărilor din NATO să lupte în Ucraina, ar trebui să se discute despre caracterul inevitabil al unui conflict direct al alianţei nord-atlantice cu Rusia. Peskov a mai apreciat că trimiterea de trupe în Ucraina "nu ar fi în interesul" Occidentului şi că simpla menţionare a acestei posibilităţi este "un element nou foarte important" în război. Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak şi-a exprimat însă într-un comentariu scris părerea că declaraţia lui Macron "arată în primul rând conştientizarea riscului pentru Europa din partea unei Rusii agresive, militariste".

Putin a readus Gulagul în Rusia (sursa: The Sun)
Internațional

Putin a readus Gulagul în Rusia

Putin a readus Gulagul în Rusia. În 2021, Aleksei Navalnîi a intrat în greva foamei, denunțând actele de tortură la care era supus în închisoare şi lipsă de îngrijiri medicale. În ianuarie, 2024, vizibil slăbit, acesta le-a spus judecătorilor: "Primesc două căni de apă clocotită și două bucăți de pâine dezgustătoare. (...) Am zece minute la dispoziție. Și sunt obligat să mă sufoc cu această apă clocotită.". Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului Navalnîi a murit în luna februarie, într-o colonie penitenciară, fost lagăr de muncă forţată în Uniunea Sovietică. Deși GULAG-ul a fost desființat oficial în 1960, Vladimir Putin a reintrodus oficial munca forțată ca formă de pedeapsă penală în 2017. Neoficial, munca forțată a fost însă mereu parte a ecuației, aducând bugetului de stat milioane de euro. În 2023, Rusia o ordonat construirea a trei lagăre de muncă forțată în zonele ocupate din Ucraina. Navalnîi, înghițit de "Lupul polar" Liderul opoziției ruse, Aleksei Navalnîi, a murit în colonia penitenciară IK-3, cunoscută drept "Lupul polar". Colonia se află la 65 km în interiorul Cercului Arctic, la 1930 km nord-est de Moscova. Este una dintre cele 25 de "colonii corecționale cu regim special" rezervate criminalilor în serie, violatorilor și prizonierilor politici. Foști deținuți au descris condițiile inumane la care au fost supuși, în timpul detenției în IK-3. Erau bătuți, încă de la sosire. Printre pedepse, erau forțati să stea în picioare, fără să se miște, în frigul arctic, în timp ce erau stropiți cu apă. "Lupul polar" a fost pe vremuri un lagăr de muncă forțată în sistemul GULAG. Din 1947 până în 1953, deținuții de aici erau forțați să muncească la construirea unei linii de cale ferată care avea să treacă prin nordul Siberiei. Putin a readus Gulagul în Rusia Potrivit estimărilor, zeci de mii de deținuți și-au pierdut viața. În 1954, la un an după moartea lui Stalin, noul guvern sovietic condus de Nikita Hrușciov a început să elibereze prizonierii politici și să închidă lagărele. Până la sfârșitul deceniului, practic toate "lagărele de muncă corecțională" au fost închise. GULAG-ul a fost desființat oficial în 1960. În 2017, Vladimir Putin a reintrodus oficial munca forțată ca formă de pedeapsă penală. În 2023, Rusia o ordonat construirea a 25 de închisori și trei lagăre de muncă forțată în zonele ocupate din Ucraina. Deținuții nu primesc mai nimic în închisori Rusia este lider în Europa în ceea ce privește populația penitenciară, potrivit unui raport al Consiliului Europei. În 2020, Rusia avea unul dintre cele mai mari bugete pentru închisori din Europa: 3,72 miliarde de euro. Bugetul zilnic alocat prizonierilor era de 2,63 euro, media europeană fiind de 41,74 de euro. Potrivit ONG-ului "Russia Behind Bars", renovarea clădirilor este realizată chiar de către deținuți, cu materiale de construcție pe care rudele lor sunt obligate să le cumpere. În închisori nu este asigurată nici măcar hrana zilnică necesară. Prizonierii mănâncă din alimentele trimise de rude. Condițiile de igienă sunt deplorabile. Accesul la medici sau medicamente este îngreunat, chiar și când suferă de o boală foarte gravă. Rata mortalității în închisorile rusești se ridică la 46,6 decese la 10.000 de deținuți. Nivelul mediu european e de 5,3. Zeci de miliarde de ruble din muncă forțată Din cauza războiului, forța de muncă în Rusia a scăzut drastic iar Kremlinul se bazează din ce în ce mai mult pe munca forțată din închisori. Potrivit ONG-urilor, de la începutul războiului din Ucraina, aproape 20.000 de persoane au fost arestate pentru că și-au exprimat opoziția față de război. Potrivit datelor Serviciului Federal al Penitenciarelor ruse (FSNI), în august, 2023, 26.000 de condamnați erau supuși muncii forțate. În 2022, Rusia a câștigat oficial aproximativ 20 miliarde de ruble, aproximativ 193 de milioane de euro, din munca forțată în închisori. Pe parcursul primelor cinci luni din 2023, trezoreria rusă încasase, oficial, 7,6 miliarde de ruble din munca forțată din coloniile penitenciare. S-a raportat că deținuții muncesc atât în marile companii de stat, precum Ozon și corporația de stat a Căilor Ferate Ruse, cât și în cele private. Navalnîi lucra uniforme pentru OMON Munca forțată în închisorile rusești a fost practicată însă și înainte de introducerea ei ca pedeapsă penală. Lagărele, construite în mare parte în timpul lui Stalin, sunt adesea situate în zone pe care Uniunea Sovietică dorea să le dezvolte economic, cu ajutorul muncii forțate. Drept urmare, lângă coloniile penitenciare erau construite ateliere de textile și fabrici de prelucrare a lemnului sau a metalului. Care funcționează și azi. Potrivit Olgăi Romanova, directorul organizației "Russia Behind Bars", în timpul detenției Navalnîi ar fi fost obligat să coasă uniforme sau veste de poliție pentru OMON, forțele speciale ale Ministerului de Interne. Munca forțată din penitenciare a fost și unul dintre mecanismele prin care oligarhii au strâns averi colosale în anii '90. Aceștia înființaseră case de comerț lângă fabricile coloniilor. Fabricile vindeau bunurile produse de deținuți către casele comerciale la prețuri extrem de mici. Casele de comerț le vindeau apoi cu suprapreț. Șefii închisorilor, mituiți gras Potrivit Olgăi Romanova, o parte din profiturile din munca condamnaților reveneau managerilor închisorii sub formă de mită. Datorită acestor fabrici, Serviciul Federal al Penitenciarelor a funcționat din totdeauna ca o mașină financiară puternică. Cu excepția a doi ani: înființarea unor comisii de supraveghere, cauzate de creșterea plângerilor privind condițiile de muncă, a provocat în 2008 și 2009 o prăbușire de 60% a producției din colonii. Profiturile au crescut apoi la loc. Potrivit unei anchete, în 2016, pe lângă subvenția bugetului federal, FSIN a câștigat aproximativ 50 de miliarde de ruble (în jur de cinci sute de milioane de euro), din producția din închisori. Cel mai mult, coloniile penitenciare produc alimente, îmbrăcăminte și textile. Oferă rar servicii de reparații pentru utilități publice sau lucrări de construcție. "Salariul" unui condamnat: vreo șase euro lunar Când Rusia a reintrodus munca obligatorie ca formă de pedeapsă penală, în 2017, autoritățile ruse au susținut că totul va fi în conformitate cu legile: deținuții vor fi angajați în specialitatea lor și vor primi salarii adecvate. Potrivit presei ruse, programul celor condamnați la muncă forțată a fost elaborat de oamenii de știință. Trezire la ora 6 dimineața, exerciții fizice, micul dejun și program de lucru de la 08:30 la 17:30, cu o oră de pauză de masă. După orele de lucru, deținuții au dreptul la "timp personal". Stingerea se dă la ora 22:00. Dacă salariul unei persoane care ispășește o pedeapsă într-o colonie rusă este în medie de aproximativ 13 mii de ruble (prin lege nu trebuie să fie mai mic decât salariul minim), pentru munca forțată acesta va fi mult mai mare: de la 25 la 110 mii de ruble. Rapoartelor activiștilor pentru drepturile omului spun, însă, altceva: 27 de zile lucrătoare pe lună iar "salariile" variază de la 300 la 600 de ruble pe lună. Adică trei, respectiv șase euro pe lună. 80.000 de condamnați, sclavi Programul este neregulat și poate ajunge până la la paisprezece ore pe zi. "Unii lucrează douăsprezece sau paisprezece ore pe zi, ca sclavii, în fabricile coloniei", a decarat un tânăr trimis în colonia penală IK-2 (unde Aleksei Navalnîi și-a ispășit o parte din pedeapsă) pentru că a participat la demonstrații neautorizate. În plus, deţinuţii sunt ţinuţi într-o permanentă activitate. Când nu muncesc, sunt puși să-și facă și să-și desfacă patul, să-și împăturească și să-și desfacă hainele, sau să se uite ore întregi la televiziunea de stat. Cel mai mic pas greșit poate atrage o sancțiune. Anul trecut, Serviciul Federal de Penitenciare a raportat înființarea a 367 de centre corecționale cu capacitatea de a găzdui peste 40 de mii de condamnați pentru muncă forțată. În 2024, numărul acestor locuri este planificat să fie extins la 80 de mii.

Barbie care cenzurează internetul, cu Putin (sursa: The Mirror)
Internațional

Barbie care cenzurează internetul, cu Putin

Barbie care cenzurează internetul, cu Putin. Ekaterina Mizulina este, potrivit mai multor surse rusești și ucrainene de presă, noua feblețe a lui Vladimir Putin. Barbie care cenzurează internetul, cu Putin Mizulina a absolvit Școala de Studii Orientale și Africane de la Universitatea din Londra în 2004 și este licențiată în istoria artei și în limba indoneziană, potrivit The Mirror. Citește și: Cozmin Gușă, care conduce Clubul Român de Presă și controlează Gold FM, susține că „occidentalii” l-au omorât pe Navalnîi A lucrat ca traducătoare în cadrul delegațiilor oficiale rusești care au vizitat China, iar tatăl ei, profesorul Mihail Mizulin, în vârstă de 69 de ani, este un important cadru universitar de la Moscova. Mama sa, Elena Mizulina, este o senatoare putinistă și anti-ucraineană. Mizulina este creditată ca spunând la un moment dat: "În primul rând, vom curăța Ucraina de naziști și bandiți, iar apoi vom ajunge la Google și Wikipedia.". Olga Romanova, o militantă rusă pentru drepturile omului, expertă în sistemul penitenciar în care a murit vineri liderul opoziției Aleksei Navalnîi, a declarat pentru postul ucrainean Channel 24: "Katya Mizulina este complet pe placul lui Putin. Acest tip de Barbie i s-a potrivit întotdeauna foarte bine". Presa locală mai spune că cei doi "au devenit apropiați", mai arată sursa citată. Ekaterina Mizulina conduce o organizație paraguvernamentală, Liga Internetului Sigur, un instrument al cenzorilor de stat ruși.

Rușilor, interzis la comemorarea lui Navalnîi (sursa: people.com)
Internațional

Rușilor, interzis la comemorarea lui Navalnîi

Rușilor, interzis la comemorarea lui Navalnîi. Autorităţile de la Moscova i-au avertizat vineri pe locuitorii capitalei ruse împotriva oricăror demonstraţii "neautorizate" după anunţul morţii principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, în timp ce Kremlinul a numit "absolut inacceptabile" acuzaţiile şi criticile occidentale la adresa Moscovei. Rușilor, interzis la comemorarea lui Navalnîi "Organizarea sau desfăşurarea de adunări neautorizate, apelurile şi participarea la astfel de evenimente constitutie o infracţiune administrativă", a avertizat Procuratura Generală din Moscova, spunând că "avertizează împotriva oricărei încălcări a legii". Citește și: Grindeanu a dat Portul Constanța pe mâna unei foste laborante care analiza solul. A absolvit o facultate privată și se laudă că a lucrat în Marea Britanie, dar veniturile erau ridicol de mici În Rusia, orice critică publică a puterii este pasibilă de închisoare. Cu toate acestea, în mai multe oraşe din ţară, ruşii au stat la coadă pentru a depune flori la monumentele victimelor represiunii politice din URSS, în semn de omagiu pentru Aleksei Navalnîi. Flori la locul uciderii lui Nemțov Pe podul Bolşoi Moskvoreţki, la câţiva paşi de Kremlin, la Moscova, oamenii au depus flori chiar în locul în care politicianul de opoziţie Boris Nemţov a fost ucis în 2015. Un portret al celor doi bărbaţi zâmbitori a împodobit coroanele de flori. Mai departe în centrul Moscovei, oamenii s-au aliniat pentru a depune trandafiri pe Piatra Solovetski, un monument al victimelor represiunii politice situat chiar lângă Lubianka, sediul notoriu al KGB-ului sovietic şi apoi al FSB-ului rus. "Dragi cetăţeni, vă rugăm să vă dispersaţi", a strigat un ofiţer de poliţie într-un megafon, potrivit unui video distribuit pe reţelele de socializare. Flori depuse pe ninsoare, în întuneric Cel puţin un tânăr a fost arestat de poliţie după ce a afişat o pancartă pe care scria "Ucigaşi", conform unor înregistrări video. În oraşul Kazan, conform altor înregistrări video distribuite pe reţelele sociale, aproximativ 20 de persoane s-au adunat şi au depus flori, pe ninsoare şi pe întuneric, în jurul unui portret al lui Aleksei Navalnîi. La Novosibirsk, în Siberia, forţele de securitate au închis complet perimetrul din jurul unui monument dedicat victimelor represiunii politice. Kremlinul se preface scandalizat de criticile occidentale În paralel, Kremlinul a transmis vineri că acuzaţiile şi criticile occidentale la adresa Moscovei după moartea a lui Navalnîi sunt "absolut inacceptabile", precizând în acelaşi timp că nu cunoaşte deocamdată cauza morţii. Liderii occidentali au reacţionat virulent după anunţul privind moartea lui Navalnîi şi îl consideră responsabil pe preşedintele rus Vladimir Putin. "Nu există informaţii cu privire la cauza morţii şi totuşi astfel de declaraţii se succed (...) Considerăm că astfel de declaraţii sunt absolut inacceptabile", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, citat de agenţiile de presă ruse. Navalnîi, mort la 47 de ani Activistul în vârstă de 47 de ani a decedat vineri într-o colonie penitenciară îndepărtată în zona arctică, unde ispăşea o pedeapsă pentru "extremism", în condiţii foarte dificile. Cauza morţii sale încă nu este cunoscută, fiind aşteptată expertiza medico-legală. Medicii ruşi ar fi încercat timp de 30 de minute să-l resusciteze, a precizat un spital local. Navalnîi participase joi prin legătură video la două audieri în faţa instanţei şi nu a reclamat nimic legat de starea sa de sănătate, a relatat agenţia RIA Novosti. Totuşi, la diversele audieri în procesele sale la care a participat în ultimele luni, Navalnîi părea slăbit şi îmbătrânit. El avea numeroase probleme de sănătate din cauza unei greve a foamei şi a unei otrăviri căreia în 2020 i-a supravieţuit miraculos. Opozantul cerea proteste împotriva lui Putin Activistul rus a denunţat drept politice numeroasele sale procese, considerându-le o modalitate de a-l pedepsi pentru opoziţia împotriva preşedintelui Vladimir Putin. Navalnîi, despre care Kremlinul spune că lucra pentru CIA-ul american, l-a acuzat pe Putin că a ordonat FSB-ului să-l otrăvească în august 2020 cu substanţa chimică Noviciok. Transferat la un spital în Germania după acea otrăvire, opozantul rus a revenit la Moscova în ianuarie 2021, cu toate că era conştient că risca să fie arestat. Deşi aflat în detenţie de atunci, el transmitea cu regularitate mesaje pe social media, adesea ironice la adresa lui Putin şi administraţiei carcerale şi în care de obicei critica puterea rusă. Într-unul din mesajele sale recente, Navalnîi a chemat la proteste masive împotriva preşedintelui Putin în perioada alegerilor prezidenţiale din luna martie, scrutin la care liderul de la Kremlin nu are emoţii.

Putin declară că-l preferă pe Biden Foto: Facebook White House
Internațional

Putin declară că-l preferă pe Biden

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, pare că s-a răzgândit: declară că-l preferă pe actualul președinte al SUA, Joe Biden, pentru că este mai predictibil decât principalul său contracandidat, Donald Trump. Putin a făcut această afirmație miercuri seara, într-un interviu acordat lui Pavel Zarubin. Citește și: Cum face Realitatea TV propagandă lui Șoșoacă și Simion: Anca Alexandrescu se declară deschis de partea lor. Moderatoarea afirma că “vom avea toți cipuri în cap“ Putin declară că-l preferă pe Biden Putin a fost întrebat de către Zarubin cine, dintre Biden, un democrat, și Trump, un republican, ar fi "mai bun pentru noi". Putin a răspuns fără ezitare: "Biden. Este o persoană mai experimentată, mai previzibilă, un politician din vechea școală". Zâmbind ușor, el a adăugat: "Dar vom lucra cu orice președinte american în care poporul american are încredere". Potrivit Reuters, a fost pentru prima dată când Putin a comentat public cursa electorală americană din 2024, în care se așteaptă ca Biden și Trump să se confrunte pentru a doua oară consecutiv. În trecut, președintele Rusiei și-a manifestat susținerea pentru Trump. De exemplu, în septembrie 2023, el a comentat problemele lui Donald Trump în justiție. „Aceasta este o persecuție motivată politic din partea concurentului său”, a declarat Putin la un forum economic la Vladivostok, în Extremul Orient rus, afirmând că aceste anchete împotriva lui Trump demonstrează că sistemul american este „putred”.

Cine este Kaja Kallas, premierul eston pe care Putin vrea să-l aresteze Foto: X/Twitter
Internațional

Cine este Kaja Kallas, premierul pe care Putin vrea să-l aresteze

Cine este Kaja Kallas, premierul eston pe care Putin vrea să-l aresteze: lider al unui partid liberal, susținătoare fermă a Ucrainei și potențial candidat pentru postul de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, pozție deținută acum de Josep Borrell. Numele ei a apărut și pe lista potențialilor succesori ai lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO. Susținere masivă pentru Ucraina Kallas a devenit celebră în spațiul internațional prin pozițiile ei ferme de susținere a Ucrainei, după agresiunea neprovocată a Rusiei. Ea vorbește patru limbi: estonă, rusă, franceză și engleză. Estonia a oferit asistență militară Ucrainei în valoare de aproape 500 de milioane de euro, adică mai mult de 1,4% din PIB, arată ministerul de Externe al acestei țări. Printre donații s-au aflat rachete Javelin, obuziere, mine antitanc, mortiere sau echipamente de comunicații. În cooperare cu Germania, Estonia a donat Ucrainei două spitale de campanie și materiale medicale în valoare de aproape 15 milioane de euro. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Estonia donează Ucrainei un al treilea spital de campanie în cooperare cu Olanda și Norvegia, care au oferit un sprijin de 7,8 milioane de euro pentru acest proiect. Cine este Kaja Kallas, premierul pe care Putin vrea să-l aresteze Poliţia rusă a dat-o în urmărire pe şefa guvernului Estoniei, Kaja Kallas, notificarea în acest sens fiind afişată marţi pe site-ul Ministerului de Interne de la Moscova. Kallas este urmărită "într-un dosar penal", menţionează poliţia, fără a specifica infracţiunea implicată. Kallas s-a născut în 1977 și a absolvit dreptul la universitatea din Tartu. Tatăl ei, Siim Kallas, a fost premier al Estoniei, între 2002 și 2003 și comisar european, din 2004 în 2014. Kaja Kallas a intrat în politică în 2011, când a fost aleasă deputat din partea Partidului Reformei, un partid liberal. Ea este premier din ianuarie 2021. În martie anului 2023, în Estonia au avut loc alegeri, iar Partidul Reformei a câștigat trei locuri în plus în legislativul estonian. În ianuarie 2024, Politico a scris că ea ar putea fi viitorul Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. Avertisment: NATO are între trei și cinci ani pentru a se pregăti „Europa are între trei și cinci ani pentru a se pregăti pentru ca Kremlinul să revină ca o amenințare militară serioasă pe flancul estic al NATO, a declarat premierul estonian pentru The Times. Subliniind sentimentul de precaritate, Kaja Kallas a devenit, de asemenea, primul lider NATO care a sugerat că Rusia se află în spatele unui recent val de perturbări ale navigației GPS în sudul Mării Baltice, deși a spus că nu pare să fie în mod deliberat îndreptată împotriva membrilor NATO. După o serie de eșecuri ucrainene pe câmpul de luptă, există îngrijorări tot mai mari în cadrul alianței cu privire la timpul pe care l-ar putea avea la dispoziție pentru a se pregăti pentru revenirea forțelor rusești la granițele sale după o eventuală încetare a focului. Un document german foarte discutată a sugerat că acest interval de timp ar putea fi de cinci până la nouă ani. Cu toate acestea, Kallas a spus că ar putea fi considerabil mai scurt. «Serviciile noastre de informații estimează că va fi de trei până la cinci ani, iar acest lucru depinde foarte mult de modul în care ne gestionăm unitatea și ne menținem poziția în ceea ce privește Ucraina. Pentru că ceea ce vrea Rusia este o pauză, iar această pauză este pentru a-și aduna resursele și forța. Slăbiciunea provoacă agresori, așa că slăbiciunea provoacă Rusia», a spus ea”, pentru The Times.

Papa, întâlnire cu Milei, după jigniri (sursa: Vatican Media)
Internațional

Papa, întâlnire cu Milei, după jigniri

Papa, întâlnire cu Milei, după jigniri. Suveranul Pontif s-a întâlnit cu compatriotul său Javier Milei, preşedintele argentinian ultraliberal care nu a fost zgârcit cu insultele la adresa sa în ultimele luni, în cadrul unei slujbe la Vatican duminică, în ajunul unei întâlniri oficiale şi într-un moment în care Argentina traversează o situaţie politică volatilă. Canonizarea "Mamei Antula" În faţa a sute de credincioşi, un Javier Milei zâmbitor s-a înclinat pentru a primi îmbrăţişarea suveranului pontif în Bazilica Sfântul Petru, la finalul slujbei de canonizare a călugăriţei şi misionarei din secolul al XVIII-lea Maria Antonia a Sf Iosif, cunoscută sub numele de "Mama Antula". Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Preşedintele argentinian, în vârstă de 53 de ani, efectuează prima sa vizită oficială la Roma la două luni de la preluarea mandatului. El s-a ridicat în picioare în momentul în care Papa - aflat într-un scaun cu rotile din cauza dificultăţilor sale de mobilitate - a intrat în bazilică la începutul ceremoniei. Milei a îngenuncheat apoi în timpul slujbei. De asemenea, cei doi lideri au schimbat câteva cuvinte înainte de ceremonie, potrivit Vaticanului. Preşedintele argentinian va fi primit și oficial la Palatul Vaticanului de către papă şi de înalţi membri ai Curiei, guvernul central al Sfântului Scaun, luni, la ora 09:00 (08:00 GMT). Papa îl va primi pe oaspetele din ţara sa natală şi într-o audienţă privată. Papa, întâlnire cu Milei, după jigniri Milei urmează să se întâlnească luni şi cu preşedintele italian Sergio Mattarella şi cu prim-ministrul Giorgia Meloni. Această întâlnire cu Milei, care intenţionează să transforme din nou Argentina într-o "putere mondială" prin dereglementare şi privatizare, marchează o nouă etapă într-o relaţie incertă. Obişnuit cu ieşirile provocatoare şi impulsive, Javier Milei îl calificase, în timpul campaniei sale electorale, pe papă drept un "personaj nociv", un "imbecil care promovează comunismul" şi un "reprezentant al Celui Rău" pe Pământ, înainte de a-şi schimba radical tonul, cerându-i scuze şi asigurându-l că îl "respectă". În noiembrie, Francisc l-a sunat pe preşedintele argentinian nou ales pentru a-l felicita, ignorându-i insultele. De atunci, Milei i-a adresat papei invitaţia să viziteze Argentina. Francisc, în vârstă de 87 de ani, intenţionează să viziteze Argentina pentru prima dată de când a preluat papalitatea în 2013, în a doua jumătate a acestui an. Tensiuni politice la Buenos Aires Totul pare să-l despartă pe libertarianul cu poziţii de extremă dreapta de iezuitul care pledează pentru ajutorarea celor mai defavorizaţi şi denunţă excesele pieţelor financiare, comentează AFP. Cei doi lideri sunt radical diferiţi în ceea ce priveşte modul de combatere a sărăciei, care afectează 40% din populaţia Argentinei, o ţară în care inflaţia depăşeşte 200%. Această întâlnire are loc într-un moment în care ţara se confruntă cu un context politic tensionat, marcat în această săptămână de eşecul din Parlament al dereglementării masive a economiei dorite de Milei. Anterior, în cadrul turneului său diplomatic, preşedintele argentinian a vizitat Israelul, unde a anunţat că intenţionează să mute ambasada Argentinei la Ierusalim. Mama Antula - în mod oficial Maria Antonia a Sf. Iosif de Paz y Figueroa (1730-1799) - este prima femeie argentiniană canonizată. Ea este onorată pentru activitatea sa dedicată celor săraci şi bolnavi.

Trump subminează securitatea NATO, spune Stoltenberg (sursa: politico.eu)
Internațional

Trump "subminează securitatea" NATO, spune Stoltenberg

Trump "subminează securitatea" NATO, spune Stoltenberg. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat duminică împotriva afirmaţiilor care "subminează securitatea" Alianţei, după ce fostul preşedinte american Donald Trump, care are mari şanse de a fi reales în noiembrie, a evocat posibilitatea de a nu mai apăra statele aliate a căror contribuţie financiară este insuficientă. Trump "subminează securitatea" NATO, spune Stoltenberg "Orice sugestie în sensul că Aliaţii nu se vor apăra reciproc ne subminează securitatea, a noastră a tuturor, inclusiv a Statelor Unite, şi îi expune pe soldaţii americani şi europeni la un risc sporit", a reacţionat Stoltenberg într-un comunicat. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM În timpul unui miting, sâmbătă, în Carolina de Sud, Donald Trump a relatat între altele o conversaţie cu unul dintre şefii de stat din NATO, fără a-l numi. "Unul dintre preşedinţii unei ţări mari s-a ridicat şi a spus: Ei bine, domnule, dacă nu plătim şi suntem atacaţi de Rusia, ne veţi proteja?", a povestit miliardarul înainte de a dezvălui răspunsul său: "Nu, nu v-aş proteja. De fapt, i-aş încuraja să vă facă ce vor. Trebuie să vă plătiţi datoriile". Trump s-a arătat adesea sceptic, uneori ostil, în ceea ce priveşte continuarea ajutorului american pentru Ucraina şi a ameninţat chiar că va părăsi NATO dacă se va întoarce la Casa Albă. El a redus finanţarea apărării pentru NATO şi s-a plâns frecvent că Statele Unite plătesc mai mult decât le revin.

Armata rusă folosește internetul lui Musk (sursa: X/Elon Musk)
Internațional

Armata rusă folosește internetul lui Musk

Armata rusă folosește internetul lui Musk. Forţele ruse folosesc terminale ale serviciului de internet prin satelit Starlink al lui Elon Musk în zonele ocupate, a susţinut Ucraina duminică, făcând publică ceea ce a spus că este o interceptare a unui schimb de mesaje între doi soldaţi ruşi ca dovadă a utilizării "sistemice" a acestuia. Armata rusă folosește internetul lui Musk Sistemele Starlink au fost vitale pentru comunicaţiile Ucrainei pe câmpul de luptă pe parcursul invaziei ruseşti de aproape doi ani, deoarece Kievul s-a confruntat cu o armată mai mare şi mai bine echipată. Citește și: România plătește cele mai mici pensii din UE, sub nivelul Bulgariei. Numai Letonia plătește mai puțin pentru pensia minimă, dar mai mult la cea medie. Unele state plătesc 13 pensii pe an Direcţia principală de informaţii a Ministerului Apărării a postat pe Telegram o înregistrare audio despre care a spus că redă discuţii între militari din Brigada 83 de asalt aerian a Rusiei despre instalarea terminalelor în estul Ucrainei. Direcţia nu a oferit detalii despre presupusa amploare a utilizării sau despre modul în care au fost obţinute terminalele. Purtătorul de cuvânt Andri Iusov a declarat sâmbătă presei ucrainene că această chestiune începe să capete un caracter sistemic. Ministerul rus al Apărării nu a dat o replică pe acest subiect. SpaceX, care administrează terminalele Starlink, a afirmat săptămâna trecută într-o declaraţie pe X că "nu face afaceri de niciun fel cu guvernul rus sau cu armata sa" şi că serviciul său nu funcţionează în Rusia.

Tunel Hamas, sub sediul principal UNRWA (sursa: X/Israel Defense Forces)
Internațional

Tunel Hamas, sub sediul principal UNRWA

Tunel Hamas, sub sediul principal UNRWA. Armata şi agenţia de securitate internă din Israel au declarat sâmbătă că au descoperit un tunel al mişcării islamiste Hamas care trece pe sub sediul principal al agenţiei ONU pentru refugiaţii palestinieni (UNRWA) din oraşul Gaza. Tunel Hamas, sub sediul principal UNRWA La rândul său, UNRWA, agenţie pe care Israelul o acuză că este "total infiltrată de Hamas", a subliniat că nu şi-a mai ocupat sediul din 12 octombrie. These findings were found within @UNRWA facilities:Acting on ISA intelligence, the forces discovered a tunnel shaft near an UNRWA school, leading to an underground terrorist tunnel beneath UNRWA's main headquarters. The forces found electrical infrastructure inside the tunnel… pic.twitter.com/n5EWJpyI4o— Israel Defense Forces (@IDF) February 10, 2024 Citește și: România plătește cele mai mici pensii din UE, sub nivelul Bulgariei. Numai Letonia plătește mai puțin pentru pensia minimă, dar mai mult la cea medie. Unele state plătesc 13 pensii pe an Adică la cinci zile după atacul fără precedent al Hamas pe teritoriul israelian, care a început războiul în Gaza, şi a cerut deschiderea unei anchete independente. "Coloana vertebrală" a ajutorului în Fâşia Gaza, potrivit ONU, UNRWA este acuzată de Israel că este "total infiltrată de Hamas" şi că 12 dintre cei 13.000 de angajaţi ai agenţiei au fost implicaţi în atacul de la 7 octombrie 2023 comis pe teritoriul Israelului de mişcarea islamistă palestiniană. În urma acestor acuzaţii, agenţia ONU a concediat cele mai multe persoane vizate de acuzaţii şi a promis o anchetă aprofundată, precum şi urmărirea judiciară a celor vinovaţi. Drept reacţie, mai multe ţări, dintre care donatori importanţi precum SUA, Germania, Regatul Unit şi Suedia, şi-au anunţat suspendarea finanţării către agenţie.

Comasarea alegerilor, o excepție în UE (sursa: Inquam Photos/Virgil Simonescu)
Internațional

Comasarea alegerilor, o excepție în UE

Comasarea alegerilor, o excepție în UE, deși există mai multe state membre ale Uniunii care organizează mai multe tipuri de alegeri în aceeași zi. Dar aceste state sunt, cu precădere, federale, precum Germania, sau monarhii cu structură federală, ca Belgia și Spania. Comasarea alegerilor, o excepție în UE Italia, deși republică parlamentară, are și cinci regiuni autonome, guvernate de Consilii regionale. În Irlanda, alegerile europene sunt, în mod frecvent, comasate cu cele locale. Sunt, însă, considerate alegeri de ordin secund. În Austria, recenta posibilitatea a comasării alegerilor europene cu cele pentru Consiliul Național a stârnit controverse. ÖVP intenționează să declanșeze alegeri anticipate pentru Consiliul Național, programate pentru luna septembrie, de frica rezultatelor la alegerile europene. Neimportantele alegeri europene irlandeze Irlanda organizează în mod sistematic alegerile europene în aceeași zi cu cele locale. În 2019, Matt Carthy (europarlamentar din 2014 până în 2020) declara că alegerile europene au fost întotdeauna considerate de irlandezi drept alegeri "de ordin secund". "Nu s-a schimbat prea mult în percepția alegătorilor asupra alegerilor europene, în ultimii cinci ani. Sunt considerate încă alegeri de ordin secund, (...) există azi oameni care își exprimă surprinderea când aud de aceste alegeri", arăta Carthy. Citește și: Cum îți poți calcula singur pensia pe care o vei avea de la 1 septembrie, când intră în vigoare noile reguli de recalculare. Avantajați, pensionarii care au muncit peste 25 de ani Nici în 2023 percepția nu s-a schimbat. Alegerile pentru Parlamentul European sunt deja patentate ca nesemnificative. Prezența la vot este, în general, foarte mică. Criticii observă că dezinteresul publicului pentru europarlamentare este cauzat și de faptul că politicienii irlandezi, o dată ajunși în Parlamentul European, "dispar de pe radar" în timpul celor cinci ani petrecuți la Bruxelles. În prezent, Irlanda are 13 europarlamentari. În urma unei rezoluții adoptate în iunie 2023 de către Parlamentul European, această țară ar mai putea câștiga un loc. "Mama tuturor alegerilor" belgiene Anul acesta, pe 9 iunie, pe lângă alegerile pentru Parlamentul European, Belgia va alege și un nou guvern. Comasarea alegerilor nu este, însă, o noutate pentru Belgia. În 2014, pe 25 mai, belgienii au avut trei alegeri în aceeași zi: cele pentru parlamentele federale, cele locale și europarlamentarele. Presa a descris acea zi drept "mama tuturor alegerilor". Comasarea alegerilor a fost decisă și pentru că, la începutul anilor 2000, Belgia s-a confruntat cu alegeri regionale sau federale, în medie, o dată la doi ani. Potrivit lui Carl Devos, profesor la Facultatea de Științe Politice și Sociale a Universității din Gent, "Deși, în federațiile normale, alegerile numeroase nu sunt considerate o anomalie, în federația belgiană sui generis, acest număr mare de alegeri e o povară. Prin urmare, s-a decis limitarea numărului de alegeri și concentrarea lor în aceeași zi.". În al doilea rând, comasarea are legătură și cu reformele politice. În trimpul celei de-a patra reforme (1993), s-a decis ca parlamentele regionale din Belgia să aibă un mandat de cinci ani, astfel ca toate alegerile regionale să poată fi organizate în aceeași zi cu alegerile europene. Ca urmare a așa-numitului "Acord papion" privind cea de-a șasea reformă instituțională a statului federal, finalizată în octombrie 2011, mandatul legislativ federal a fost prelungit de la patru la cinci ani, începând cu alegerile din 2014. Tradiție germană: local + european În 2024, alegerile pentru consiliile locale din Baden-Württemberg vor avea loc în aceeași zi cu cele europene: pe 9 iunie. Combinarea alegerilor locale și europene este în Germania o tradiție de mulți ani. În 1994, 2004, 2009, 2014 și 2019, într-o singură zi, au fost aleși atât membri pentru Parlamentul European, cât și membri pentru consiliile regionale, municipale și locale. Recent, ministrul de Interne din Baden-Württemberg, Thomas Strobl, a declarat că, în Germania, organizarea alegerilor locale și europene în aceeași zi și-a dovedit eficiența în timp. "Alegătorii și agenții electorali trebuie să meargă o singură dată la secția de votare, iar municipalitățile suportă mai puține costuri și mai puțin efort organizatoric", a argumentat acesta. Italia: local, regional și european Pe 25 ianuarie 2024, Consiliul de Miniștri a aprobat "Ziua alegerilor". Potrivit decretului, alegerile europene, care vor avea loc sâmbătă, 8 iunie, respectiv duminică, 9 iunie, vor fi combinate cu alegerile administrative și cu cele regionale. Comasarea alegerilor europene cu cele naționale nu este ceva nou nici în Italia. În 2004, în zilele de 12 și 13 iunie, au avut loc alegerile europene, concomitent cu alegeri pentru președintele consiliului regional din regiunea autonomă Sardinia, a președinților și consiliilor a 62 de provincii ale regiunilor cu statut ordinar și a primarilor și consiliilor din 4.518 comune. În 2009, alegerile europene au avut loc în aceeași zi cu cele locale. În 2014, alegerile europene au fost organizate, concomitent cu cele locale, dar și cu cele regionale din Abruzzo și Piemonte. În 2019, ziua alegerilor europarlamentare, 26 mai, a coincis cu alegerile locale, și regionale din Piemont. Spania, multe tipuri de regiuni, puține alegeri, dar comasate Alegerile din Spania cuprind patru tipuri diferite: generale, regionale (pentru comunitățile autonome), locale și cele pentru Parlamentul European. Alegerile generale și alegerile regionale au loc de obicei la încheierea mandatului legislativ național sau regional, care se întinde pe patru ani. Alegerile pentru consiliile locale (inclusiv alegerile municipale și insulare) și alegerile pentru Parlamentul European urmează date fixe. În 1987, la mijlocul celei de-a doua legislaturi după aderarea Spaniei și Portugaliei la Comunitățile Europene, în Spania alegerile europene au fost comasate cu alegerile regionale, municipale și locale. Ceea ce s-a întâmplat și în 1999 și 2019. În Spania sunt comasate și alegerile naționale: în 2023, pe 28 mai au fost organizate alegeri municipale, regionale și locale. Austria, o situație rară 2024 este un an crucial pentru Austria. În total, vor avea loc șapte alegeri, la aproape toate nivelurile politice. Cele mai importante alegeri vor fi, însă, alegerile pentru Consiliul Național, programate pe 29 septembrie. Însă, cum rezultatele europarlamentarelor vor avea un impact asupra celor pentru Consiliul Național, ÖVP, în cădere față de FPÖ, ar plănui să declanșeze alegeri anticipate. "Dacă alegerile sunt anticipate, atunci singura opțiune este combinarea cu cele europene", a declarat un oficial de rang înalt al ÖVP. Potrivit lui Robert Stein, care a condus departamentul pentru alegeri la Ministerul de Interne timp de mai mulți ani, comasarea alegerilor ridică mai multe probleme. În primul rând, infrastructura: fiind alegeri complet diferite, vor exista și două liste de vot complet diferite, plicuri electorale, buletine de vot diferite trimise prin poștă. Există, deci, riscul de a apărea greșeli în imprimarea acestora. În al doilea rând, procesul de vot se va complica: timpul de așteptare la secții se va dubla, ceea ce va descuraja participarea la vot. Nici factorul uman nu trebuie ignorat: deciziile unui votant, care trebuie să aleagă pentru două lucruri diferite, ar putea fi confuze. Deși ÖVP a declarat public că nu vrea alegeri anticipate, la o întâlnire a liderilor ÖVP de țară pe 14 ianuarie s-a votat votat în favoarea acestora. Cu toate acestea, potrivit unui sondaj, 56% dintre alegători s-au declarat contra comasării celor două alegeri. O decizie în acest sens poate fi luată până cel târziu la începutul lunii martie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră