luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5119 articole
Internațional

BBC critică Franța, nu trimite suficiente arme

BBC publică, pe site-ul său, un material în care critică Franța, care nu trimite suficiente arme Kievului. Livrările de arme ale Parisului către regimul Zelenski sunt mult sub Germania sau Polonia, arată BBC. BBC critică Franța, care nu trimite suficiente arme „Dacă Franța vrea să conducă Europa către o nouă eră a autonomiei militare, de ce contribuția sa la efortul de război din Ucraina este atât de mică? Aceasta este întrebarea incomodă pusă de unii dintre cei mai importanți gânditori strategici ai țării, care îl presează pe președintele Emmanuel Macron să ia o decizie urgentă privind transferarea mai multor arme către Kiev”, arată BBC. Analizele citate de BBC arată că Franța livrat doar 2% din armamentul și muniția trimise Ucrainei, în ce Germania a livrat 9%, Polonia - 22%, iar SUA - 49%. Un analist militar francez, François Heisbourg, a spus, pentru BBC, că nu a vrut să creadă aceste statistici, așa că a verificat greutatea cantităților de echipament militar livrat: Franța era pe locul nouă. Însă oficialii francezi ai apărării spun că adevărata măsură a ajutorului militar este calitatea, nu cantitatea. Unele țări furnizează cantități foarte mari de echipamente învechite. Ei arată că Franța a oferit 18 unități de artilerie autopropulsate Caesar. Însă cele 18 unități Caesar reprezintă un sfert din artileria autopropulsată a Franței și dacă ar livra mai multe, țara ar deveni vulnerabilă și nu și-ar putea apăra interesele în alte regiuni, precum Sahel. Le Monde a scris însă, acum două zile, că Franța ar putea să mai trimită Ucrainei între șase și 12 sisteme Caesar, sisteme destinate inițial Danemarcei. Citește și: Defensiva rusă la nord de Herson pare să se prăbușească rapid. Un blogger ucrainean susține că forțele Kremlinului au cerut sprijin aerian pe rețelele sociale „Multe țări din estul Europei sunt reticente față de președintele Macron, despre care cred că a fost mult prea indulgent față de Putin (…) în primele luni de război. A prins rădăcini o narațiune conform căreia Franța are un sentiment ambivalent cu privire la un triumf ucrainean”, mai scrie BBC.

BBC critică Franța, care nu trimite suficiente arme Kievului Foto: Twitter
Lula și Bolsonaro, în turul doi (sursa: Facebook/Lula)
Internațional

Lula și Bolsonaro, în turul doi

Lula și Bolsonaro, în turul doi. Fostul preşedinte de stânga Luiz Inacio Lula da Silva a ieşit învingător în primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică din Brazilia în faţa preşedintelui în exerciţiu Jair Bolsonaro, cei doi urmând să se confrunte în al doilea tur, care va avea loc pe 30 octombrie, informează luni AFP. Lula și Bolsonaro, în turul doi Luiz Inacio Lula da Silva, figură simbolică a stângii braziliene, a obţinut 47,97%, în timp ce liderul de extremă-dreapta Jair Bolsonaro a obţinut 43,60%, a anunţat Curtea Electorală Superioară după numărarea a 97,69 % din voturi. "Lupta va continua până la victoria finală", a declarat duminică seară Luiz Inacio Lula da Silva. Această victorie la limită este dezamăgitoare pentru Lula, pentru care sondajele estimaseră un avans mai mare şi chiar o victorie din primul tur. Preşedintele Jair Bolsonaro a rezistat mult mai bine decât s-a estimat, în contextul în care sondajele îl dădeau cu mult în urma lui Lula în intenţiile de vot (36% faţă de 50%). Pentru liderul populist, care a scăpat de o înfrângere umilitoare din primul tur, aceste patru săptămâni pot fi o şansă de a-şi mobiliza susţinătorii şi de a găsi un nou elan. Posibile tulburări și violențe O a doua rundă înseamnă încă o lună de campanie toxică, care a obosit milioane de brazilieni din august. Michael Shifter de la Universitatea Georgetown a declarat pentru AFP că un al doilea tur va spori incertitudinea şi "nu ar fi surprinzător să vedem mai multe tulburări sau incidente violente". Duminică brazilienii s-au îndreptat masiv spre secţiile de votare, unde s-au format cozi lungi, pentru a alege preşedintele, dar şi deputaţii, o treime din senatori şi guvernatorii celor 27 de state. Mulţi candidaţi din tabără lui Bolsonaro, inclusiv foşti miniştri, au fost aleşi în Congres şi ca guvernatori. Scrutinul, la care au fost chemaţi să îşi exprime preferinţele 156 de milioane de alegători, se pare că a avut loc fără violenţe. Peste 500.000 de membri ai forţelor de securitate au fost mobilizaţi pentru a asigura securitatea scrutinului, care a avut loc în prezenţa a zeci de observatori străini Bolsonaro, mai sus decât estimau sondajele Două incertitudini au planat asupra zilei de duminică: dacă Lula va reuşi să fie ales pentru un al treilea mandat de preşedinte din primul tur şi dacă Bolsonaro va contesta rezultatul, aşa cum ameninţă de luni de zile. Enervat de întrebările insistente din partea presei, Bolsonaro, îmbrăcat în tricoul galben-verde al naţionalei de fotbal sub care purta o vestă antiglonţ, nu a vrut să spună clar dacă va recunoaşte rezultatul. Citește și: Defensiva rusă la nord de Herson pare să se prăbușească rapid. Un blogger ucrainean susține că forțele Kremlinului au cerut sprijin aerian pe rețelele sociale Brazilienii l-au penalizat mai puţin decât se prevedea pe preşedintele în exerciţiu în vârstă de 67 de ani pentru negarea epidemiei de COVID (soldată cu 685.000 de morţi), criza economică care afectează Brazilia, unde peste 30 de milioane de oameni suferă de foame, şi crizele care i-au marcat întreg mandatul. Lula revine după 12 ani Fostul preşedinte de stânga Lula (2003-2010), în vârstă de 76 de ani, are probleme în a scăpa de eticheta de corupţie cu care a rămas după uriaşul scandal "Spălare expres" care i-a adus 18 luni de închisoare, după care condamnările i-au fost anulate sau au fost prescrise. Lula a urmărit anunţarea rezultatelor într-un hotel din Sao Paulo, în timp ce Jair Bolsonaro de la reşedinţa sa din Brasilia, palatul Alvorada. "Pentru mine, acestea sunt cele mai importante alegeri", a declarat Lula, care a votat în Sao Bernardo, o suburbie muncitorească din Sao Paulo. Este a şasea cursă electorală la care participă, la 12 ani după ce a părăsit puterea cu o rată de popularitate imensă (87%).

Bărbații mobilizați în Habarovsk, chemați ilegal (sursa: TASS)
Internațional

Bărbații mobilizați în Habarovsk, chemați ilegal

Bărbații mobilizați în Habarovsk, chemați ilegal. Şeful comisariatului militar din regiunea Habarovsk, Iuri Laiko, a fost demis din funcţie după ce jumătate din bărbaţii mobilizaţi au fost trimişi acasă, întrucât nu îndeplineau criteriile de recrutare, a anunţat luni Mihail Degtiarev, guvernatorul acestei regiuni din Extremul Orient rus, potrivit Reuters şi Interfax. Bărbații mobilizați în Habarovsk, chemați ilegal Mobilizarea decretată de preşedintele rus Vladimir Putin la 21 septembrie, prima în Rusia după cel de-al Doilea Război Mondial, a provocat o nemulţumire pe scară largă printre oficiali şi cetăţeni cu privire la modul în care a fost gestionată recrutarea, existând plângeri împotriva unor ofiţeri de la comisariate care au trimis ordin de înrolare unor bărbaţi în mod clar neeligibili. "În decurs de zece zile, mai multe mii de compatrioţi de-ai noştri au primit ordine de chemare şi s-au prezentat la birourile de înregistrare şi de înrolare", a declarat Degtiarev într-o postare video pe aplicaţia de mesagerie Telegram. "Jumătate dintre ei au fost trimişi acasă, întrucât nu îndeplineau criteriile de selectare pentru a intra în serviciul militar", a explicat guvernatorul, care a adăugat că înlăturarea din funcţie a şefului comisariatului militar din Habarovsk nu va afecta în niciun fel mobilizarea decretată de Vladimir Putin. Mobilizare haotică, mii de arestări Presa din Habarovsk a relatat despre înrolarea unui bărbat care îşi creştea singur fiica cu dizabilităţi, ceea ce a provocat un val de nemulţumire, precum şi cazul unui tânăr cu schizofrenie, potrivit Interfax. Mobilizarea haotică a bărbaţilor pentru a fi trimişi să lupte în Ucraina a împins mii de bărbaţi apţi de luptă să fugă din ţară pentru a evita o recrutare care a fost anunţată ca fiind destinată pentru cei cu experienţă militară şi cu anumite competenţe, dar care de multe ori a părut să nu ţină cont de dosarul personal, de starea de sănătate, de statutul de student şi chiar de vârstă, notează Reuters. Citește și: Defensiva rusă la nord de Herson pare să se prăbușească rapid. Un blogger ucrainean susține că forțele Kremlinului au cerut sprijin aerian pe rețelele sociale Aproximativ 2.000 de persoane au fost arestate în timpul protestelor împotriva războiului în peste 30 de oraşe, iar unora dintre cei reţinuţi li s-au înmânat ordinele de chemare chiar în secţia de poliţie unde au fost duşi, ceea ce Kremlinul a declarat că este perfect legal, aminteşte sursa citată. Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie în Ucraina, numind-o "operaţiune militară specială", în ceea ce este prima agresiune de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Invazia chineză în Taiwan, nu iminentă (sursa: Facebook/US Department of Defense)
Internațional

Invazia chineză în Taiwan, nu iminentă

Invazia chineză în Taiwan, nu iminentă. Ministrul american al Apărării Lloyd Austin a declarat că nu consideră iminentă o invazie a Chinei asupra Taiwanului, dar că Beijingul va încerca să stabilească o "nouă normalitate" cu activităţile sale militare în jurul insulei, informează duminică Reuters. Invazia chineză în Taiwan, nu iminentă O vizită întreprinsă în august în Taiwan de preşedinta Camerei Reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, a iritat China, care a lansat ulterior exerciţii militare în jurul insulei. Acestea continuă şi în prezent, chiar dacă la o scară mult mai redusă. "Nu văd o invazie iminentă", a spus Austin într-un interviu pentru CNN. "Ceea ce vedem este acţiunea Chinei pentru a stabili ceea ce ea va numi noua normalitate. O activitate sporită - noi vedem o serie de traversări ale liniei centrale de către aeronavele lor. Acest număr a crescut de-a lungul timpului. Noi vedem mai multă activitate a vaselor lor de suprafaţă în şi în jurul apelor Taiwanului", a precizat Austin. SUA şi aliaţii lor au răspuns la aceste exerciţii militare ale Chinei continuând să navigheze prin regiune. O navă de război a marinei americane şi o fregată canadiană au tranzitat Strâmtoarea Taiwan pe 20 septembrie. Biden: SUA vor ajuta un Taiwan atacat Washingtonul va continua să conlucreze cu aliaţii şi partenerii săi "pentru a asigura menţinerea unei regiuni Indo-Pacifice libere şi deschise", a mai spus Austin pentru CNN. Beijingul consideră că Taiwanul este parte a teritoriului său şi că strâmtoarea - care separă insula de China continentală şi care constituie una dintre căile de navigaţie cele mai frecventate din lume - îi aparţine. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul Această nouă tranzitare militară americano-canadiană - prima în ultimele 11 luni - survine după o declaraţie a lui Joe Biden care a afirmat că trupe americane ar putea veni în ajutorul Taiwanului în ipoteza unei invazii chineze.

Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul (sursa: flickr/The White House)
Internațional

Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul

Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul. Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui SUA, Jake Sullivan, a avut duminică, la Istanbul, o întrevedere cu Ibrahim Kalin, consilierul-şef al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan şi au discutat despre "progresul din procesul de aderare a Finlandei şi Suediei la NATO", a anunţat Casa Albă într-un comunicat. Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul Sullivan şi Kalin, a căror întrevedere nu fusese anunţată în prealabil de mass-media, au discutat de asemenea despre condamnarea de către Turcia a anexării ilegale unor regiuni din teritoriul ucrainean de către Rusia. Turcia, ţară membră a NATO, face echilibristică diplomatică de la declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, pe 24 februarie. Ankara se opune sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei şi are relaţii apropiate atât cu Moscova, cât şi Kievul, vecinii săi de la Marea Neagră. Totodată, Turcia a criticat invazia rusă şi a trimis drone Ucrainei. Suedia şi Finlanda au înaintat cerere de aderare la NATO în urma declanşării invaziei ruse în Ucraina, însă Turcia, aliat în cadrul NATO, a exprimat îngrijorări cu privire la candidaturile lor. Suedia și Finlanda, punct nevralgic După ce Ankara anunţase că se opune intrării celor două state în NATO, Suedia, Finlanda şi Turcia au semnat în luna iunie un memorandum prin care cea din urmă îşi dă acordul pentru aderarea primelor două la Alianţă. Însă preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat imediat apoi că va bloca din nou aderarea lor, considerând că guvernele de la Stockholm şi Helsinki nu şi-au respectat promisiunile formulate pentru a obţine ridicarea veto-ului Ankarei, în special extrădarea către Turcia a militanţilor din grupările considerate "teroriste" de către guvernul turc, mai ales membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Citește și: Putin a mers prea departe anexând Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, războiul nu mai poate fi încheiat decât prin înfrângerea militară a Rusiei, spune șeful diplomației UE În timpul întrevederii de duminică, Sullivan şi Kalin au discutat de asemenea despre sprijinul SUA şi Turciei "pentru negocieri de pace între Armenia şi Azerbaidjan" şi "despre importanţa dialogului şi a diplomaţiei în soluţionarea dezacordurilor în Mediterana de Est", se mai spune în comunicat.

Partidul lui Putin vrea deputați mobilizați (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Partidul lui Putin vrea deputați mobilizați

Partidul lui Putin vrea deputați mobilizați. Partidul pro-Kremlin Rusia Unită va prezenta un proiect de lege care să le permită deputaţilor din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) să poată fi mobilizaţi voluntar pentru a lupta în Ucraina, transmite duminică EFE. Partidul lui Putin vrea deputați mobilizați "Legea federală stipulează că deputaţii nu trebuie să fie mobilizaţi. Acum facem acest demers pentru ca ai mei colegi de partid să poată fi mobilizaţi", a explicat duminică Vitali Milonov, deputat din Sankt Petersburg, pentru agenţia RIA Novosti. Milonov, cunoscut pentru criticile sale dure la adresa opoziţiei democratice şi a minorităţilor sexuale, a dat asigurări că a discutat această problemă cu secretarul general al partidului Rusia Unită, Andrei Turceak, care a cerut modificarea regulamentului Dumei de Stat. În prezent, dacă un deputat decide să se ofere voluntar pentru a participa la invazia rusă din Ucraina, numită de Moscova "operaţiune militară specială", şi nu ia parte la sesiunile legislativului, încalcă regulamentul de funcţionare al Dumei de Stat. "Dacă va fi luată această decizie, atunci voluntarii noştri (parlamentari) nu vor mai încălca regulamentul. Şi, în acest mod, toţi cei care doresc pot fi mobilizaţi. Nu a mai existat niciodată un asemenea precedent", a explicat Milonov. Milonov s-ar fi înrolat în Donbas, dar e la Moscova În plus, Milonov a precizat că, spre deosebire de alţi voluntari şi de rezervişti, deputaţii care luptă nu vor primi salariu, ba chiar îşi vor autofinanţa şederea în Ucraina. Săptămâna aceasta, Milonov, care are şase copii, a anunţat că s-a înrolat într-o unitate de artilerie pentru a apăra Donbasul de atacurile armatei ucrainene. Totuşi, presa locală l-a criticat pentru că a asistat vineri la Kremlin la ceremonia de semnare a tratatelor de anexare a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie. Milonov a răspuns că intenţionează să participe şi luni, în Duma de Stat, la sesiunea la care va fi aprobată anexarea. Unii deputați chiar ar vrea pe front Preşedintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a explicat că deputaţii nu sunt scutiţi de mobilizare, i-a încurajat să-şi facă datoria şi a amintit că deja unii dintre ei luptă în Donbas. Andrei Turceak a susţinut că a primit mai multe solicitări din partea deputaţilor care sunt dispuşi să plece pe front, între ei, şeful comisiei de sănătate din Duma de Stat, Dmitri Hubezov. Şi Aleksandr Borodai, deputat al partidului Rusia Unită şi fost "premier" al autointutulatei "Republici Populare Doneţk", şi-a exprimat dorinţa de a se înrola. Preşedintele rus Vladimir Putin a admis că s-au făcut greşeli în cadrul mobilizării parţiale pe care a decretat-o la 21 septembrie şi care a provocat un exod masiv în străinătate a bărbaţilor care pot fi încorporaţi. Penurie majoră de ofițeri După cum a informat duminică Institutul pentru Studierea Războiului, Statul Major al armatei ruse a decis să accelereze înaintarea în grad a cadeţilor din academiile militare din cauza deficitului de ofiţeri. În plus, institutul a transmis că aceşti cadeţi şi rezerviştii pe care îi instruiesc vor fi trimişi pe front după numai o lună de antrenament. Citește și: Putin a mers prea departe anexând Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, războiul nu mai poate fi încheiat decât prin înfrângerea militară a Rusiei, spune șeful diplomației UE Armata rusă a suferit sâmbătă cea de-a doua înfrângere majoră în estul Ucrainei în mai puţin de o lună, fiind nevoită să se retragă din oraşul strategic Liman.

Nord Stream 2, "reparat" de Baltică (sursa: forsvaret.dk)
Internațional

Nord Stream 2, "reparat" de Baltică

Nord Stream 2, "reparat" de Baltică. Gazoductul Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania, nu mai prezintă scurgeri în Marea Baltică, a indicat sâmbătă pentru AFP un purtător de cuvânt. Nord Stream 2, "reparat" de Baltică "Presiunea apei a închis mai mult sau mai puţin gazoductul, astfel încât gazul care este în interior nu poate ieşi", a declarat Ulrich Lissek, purtător de cuvânt al Nord Stream 2. "Concluzia este că există încă gaz în gazoduct", a adăugat el, fără a putea preciza cantitatea. Nord Stream 1 şi 2, construite pentru a transporta gaz rusesc în Europe, au fost avariate de explozii submarine în largul insulei daneze Bornholm, în Marea Baltică, provocând barbotări pe mari suprafeţe. Informaţii privind situaţia scurgerilor din gazoductului Nord Stream 1 nu sunt disponibile deocamdată. Cele două conducte exploatate de un consorţiu depinzând de gigantul rus Gazprom nu erau operaţionale din cauza consecinţelor războiului din Ucraina, dar erau umplute cu gaz. Explozii misterioase Scurgerea din Nord Stream 1, mai puternică, a început de asemenea să se reducă vineri, spre finalul zilei, suprafaţa de barbotare scăzând la 600 metri în diametru, faţă de 900-1.000 metri la început. Autorităţile daneze şi suedeze estimaseră vineri, într-o scrisoare către Consiliul de Securitate al ONU, că scurgerile ar urma să se oprească duminică, odată cu epuizarea zecilor de mii de tone de gaz din conducte. Citește și: Ipoteza că Rusia a sabotat conductele Nord Stream capătă greutate: Kremlinul se plânge că pierde „gaz scump”, uitând că arde cantități impresionante doar ca să nu-l livreze Europei "Toate informaţiile disponibile indică spre faptul că aceste explozii sunt consecinţa unui act deliberat", au mai scris autorităţile daneze şi suedeze, fără a arăta spre o ţară responsabilă. Originea exploziilor rămâne în continuare un mister, Moscova şi Washingtonul negând orice responsabilitate.

Bolsonaro va pierde alegerile în Brazilia (sursa: Facebook/Lula)
Internațional

Bolsonaro va pierde alegerile în Brazilia

Bolsonaro va pierde alegerile în Brazilia. Fostul preşedinte Luiz Inacio Lula da Silva este în continuare marele favorit la alegerile prezidenţiale din Brazilia, pe care le-ar putea câştiga chiar în primul tur, potrivit sondajului publicat de institutul Datafolha sâmbătă seara, în ajunul alegerilor, informează AFP. Bolsonaro va pierde alegerile în Brazilia Datele sunt stabile comparativ cu cele ale sondajului publicat joi. Lula, liderul stângii braziliene, ar obţine 50% din voturile valabile (excluzându-le pe cele nule şi albe) faţă de 36% cât ar reuşi să strângă adversarul său direct, preşedintele de extremă dreapta Jair Bolsonaro, potrivit sondajului. Un candidat trebuie să atingă pragul de 50% plus un vot pentru a fi ales din primul tur şi să evite turul al doilea, programat pentru 30 octombrie. Potrivit Datafolha, intenţiile de vot sunt stabile, Lula obţinând 48%, iar Bolsonaro 34%. Marja de eroare este de plus / minus două puncte procentuale. Bolsonaro: Sondajele sunt false Sondajul a fost realizat vineri şi sâmbătă pe un eşantion de 12.800 de persoane, mai mare decât de obicei. Pe de altă parte, Jair Bolsonaro dă asigurări că sondajele sunt false şi că el va fi ales în primul tur. Citește și: Putin a mers prea departe anexând Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, războiul nu mai poate fi încheiat decât prin înfrângerea militară a Rusiei, spune șeful diplomației UE Un alt sondaj, publicat de Ipec, îl creditează pe Lula cu 51% din voturile valabile, faţă de 37%, cât ar obţine Bolsonaro în primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică.

Finalul războiului, când Rusia pierde militar (sursa: consilium.europa.eu)
Internațional

Finalul războiului, când Rusia pierde militar

Finalul războiului, când Rusia pierde militar. Anexarea de către Rusia a patru teritorii ucrainene ocupate face "aproape" imposibil sfârşitul războiului în Ucraina, a apreciat sâmbătă şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, transmite AFP. Finalul războiului, când Rusia pierde militar Anexarea regiunilor Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson - proclamată vineri de preşedintele rus Vladimir Putin - face "mult mai dificil, imposibil aproape, sfârşitul războiului", a declarat Borrell la postul spaniol RTVE. "Rusia este pe cale să piardă" războiul, "l-a pierdut în termeni morali şi politici", dar "Ucraina încă nu l-a câştigat", a spus el puţin mai târziu cu ocazia unui forum la La Toja, în Galicia (nord-estul Spaniei), unde a apărat sancţiunile europene impuse Rusiei şi ajutorul militar pentru Kiev, şi a chemat la perseverarea în această direcţie. UE trebuie să se întărească militar "Trebuie să facem mai mult decât atât" şi "să facem conştientă lumea de motivele şi consecinţele acestui război", a pledat Borrell, amintind că Brazilia şi India s-au abţinut să condamne în Consiliul de Securitate al ONU anexările ruse. În opinia lui Borrell, europenii au construit "o grădină" care este "înconjurată de junglă". Citește și: Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front "Dacă nu vrem ca jungla să invadeze grădina (...) va trebui să ne implicăm", a prevenit el, chemând UE mai ales să îşi întărească arsenalul militar. "Acesta nu este un capriciu (...) este necesar, indispensabil pentru supravieţuire", a spus Borrell.

Gazprom a tăiat gazul către Italia Foto: Gazprom
Internațional

Gazprom a tăiat gazul către Italia

Gazprom a tăiat gazul către Italia: compania rusă invocă o problemă de reglementare în Austria. Gazprom și Eni spun că lucrează împreună pentru a rezolva problema. Decizia vine la câteva zile după victoria în alegeri a Giorgiei Meloni, care și-a declarat susținerea pentru Ucraina. ? No more Russian gas for Italy.Gazprom stopped deliveries because "it's not possible to supply gas through Austria."Here's the real reason:https://t.co/ROqeLkMIc7— Stack Hodler (@stackhodler) October 1, 2022 Gazprom a tăiat gazul către Italia „De astăzi, Gazprom nu mai livrează gaz către Eni”, a declarat un purtător de cuvânt al Eni SpA, cea mai mare companie petrolieră din Italia. „Gazprom furnizează Italiei cu gaz printr-o conductă care trece prin Austria. Blocajul pare să vizeze doar Italia, Austria continuând să primească gaz. OMV, care importă gaz din Rusia, a primit, recent, o alocare mai mare (...) Gazprom a spus că lucrează pentru a rezolva problema cu cumpărătorii italieni. Eni a mai spus că a contactat Gazprom pentru a rezolva problema. E-control, autoritatea de reglementare a energiei din Austria, nu a răspuns imediat la un e-mail în care se i se solicita să comenteze situația”, scrie Bloomberg. Italia și-a procurat suficiente rezerve gaze din Africa de Nord pentru a compensa eventualele deficite din această iarnă, dacă Rusia ar opri exporturile, au declarat pentru Bloomberg persoane familiare cu problema (…). O creștere a livrărilor din Algeria și Egipt va putea acoperi gazele pe care Italia le primea din Rusia. NEW: Italian energy supplier ENI have put out statement saying Gazprom flows through Tarvisio entry point will be zeroItaly ?? last year had 40% of gas coming from Russia. It’s now ~10%, they have been quick to diversify. Our report from Sicily last weekpic.twitter.com/kQRx6gzFAA— Joumanna Bercetche ?? (@CNBCJou) October 1, 2022 Întreruperea gazului către Italia vine la câteva zile după ce explozii subacvatice au paralizat gazoductele Nord Stream care leagă Rusia de Europa. Citește și: VIDEO+HARTĂ O zi după marea anexare, Putin pierde un oraș strategic: forțele ucrainene au intrat în Liman, rușii se retrag Tot azi, Gazprom a redus cu 30% volumul gazelor furnizate Chișinăului.

Rușii nu pot fugi prin Finlanda (sursa: news.wttw.com)
Internațional

Rușii nu pot fugi prin Finlanda

Rușii nu pot fugi prin Finlanda. Numărul de cetăţeni ruşi care au ajuns în Finlanda a scăzut după intrarea în vigoare de noi restricţii finlandeze, a anunţat sâmbătă paza de frontieră, confruntată în ultimele zile cu un aflux după un ordin de mobilizare militară în Rusia, transmite AFP. Rușii nu pot fugi prin Finlanda După intrarea în vigoare joi seara, la ora 21.00 GMT, a închiderii frontierelor pentru cetăţenii ruşi posesori de vize turistice europene, vineri au mai fost înregistrate doar 1.688 de intrări, de circa trei ori mai puţine decât în ziua precedentă, conform statisticii oficiale. "Numărul de intrări a scăzut semnificativ după intrarea în vigoare a restricţiilor", a transmis pe Twitter autoritatea de pază a frontierei. Joi, acest număr încă depăşea 5.200, după ce se situase între 7.000 şi 8.000 pe zi imediat după ordinul de mobilizare parţială semnat de preşedintele rus Vladimir Putin miercurea trecută. Mulţi ruşi de vârstă combatantă au fugit în străinătate după acest anunţ, prin ţări vecine precum Finlanda, care adoptase deja în august restricţii, reducând de zece ori numărul de vize turistice pentru cetăţeni ruşi. Frontieră parțial închisă Ordinul de mobilizare parţială a grăbit decizia autorităţilor de la Helsinki de a închide parţial frontiera, aliniindu-se astfel măsurilor luate de alte ţări având graniţe cu Rusia (Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania). Intrările rămân totuşi posibile pentru motive imperative (familiale, de muncă) sau umanitare, la fel şi cererile de azil. Citește și: Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front Cetăţeni ruşi întâlniţi la frontieră de corespondentul AFP au afirmat că nu înţeleg decizia Finlandei, întrucât aceasta riscă să împiedice plecarea din Rusia a bărbaţilor care fug de mobilizarea pentru conflictul din Ucraina.

Rușii omoară mai eficient civili ucraineni (sursa: mvs.gov.ua)
Internațional

Rușii omoară mai eficient civili ucraineni

Rușii omoară mai eficient civili ucraineni. Ministrul de Interne al Ucrainei, Denis Monastirski, a informat sâmbătă că atacul rus împotriva unui convoi umanitar din oraşul Zaporojie, soldat cu cel puţin 30 de morţi şi aproape 90 de răniţi, a fost comis cu rachete S-300 modernizate, cu o rază mult mai mare de acţiune decât modelele mai vechi, transmite EFE. Rușii omoară mai eficient civili ucraineni Monastirski, care a citat experţi în explozibili, a menţionat că o rachetă a explodat imediat ce a atins solul, în timp ce versiunile anterioare ale acestei arme explodau abia după ce penetrau mai mulţi metri solul, astfel că formau cratere profunde, dar afectau mai puţine persoane aflate la locul impactului. "Asta se face ca să moară cât mai mulţi oameni cu putinţă. Iar acum am văzut cât este de letală şi cât de mulţi oameni pot muri", a spus el. Ministrul ucrainean a amintit că în atac, în timpul căruia trupele ruse au lansat 16 rachete, au murit 30 de persoane, dintre care doi copii. Declaraţiile lui Putin "sunt scrise cu sânge" "De fiecare dată când mă aflu într-unul dintre aceste locuri - Kremeciuk, Viniţa, regiunea Odesa, Zaporojie - mă întreb mereu acelaşi lucru: de ce fac ruşii asta, ce vrea să obţină (preşedintele rus Vladimir) Putin", a declarat Monastirski. În opinia sa, acum îi este clar că declaraţiile lui Putin "sunt scrise cu sânge" şi că Moscova arată lumii întregi în Ucraina "ce înseamnă de fapt ". Citește și: Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front Declaraţiile ministrului ucrainean, consemnate de un comunicat de presă difuzat de instituţia pe care o conduce, au fost preluate de agenţiile de presă ucrainene.

Forțele ucrainene recuceresc orașul Liman (Donețk) (sursa: unian.ua)
Internațional

Forțele ucrainene recuceresc orașul Liman (Donețk)

Forțele ucrainene recuceresc orașul Liman (Donețk). Militari ucraineni s-au urcat sâmbătă pe un vehicul unde au arborat drapelul Ucrainei la periferia oraşului Liman (est), care a fost mult timp un bastion rus şi despre care Kievul a anunţat că a fost încercuit, transmite Reuters, care face referire la o înregistrare video postată de şeful de personal al preşedinţiei ucrainene. Forțele ucrainene recuceresc orașul Liman (Donețk) "1 octombrie. Ne desfăşurăm drapelul naţional şi îl arborăm pe pământul nostru. Liman va fi Ucraina", a declarat un militar ucrainean înainte de a fixa steagul pe ceea ce pare a fi semnul de "bun venit în Liman" în drumul către oraş. Reuters menţionează că nu a putut verifica imediat înregistrarea video din surse independente. EFE transmite că un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, care a confirmat încercuirea a peste 5.000 de militari ruşi în zonă, a declarat că trupele ucrainene au preluat controlul asupra a cinci aşezări din apropiere de Liman, în regiunea Doneţk. Trupele ruse, încercuite "Trupele ruse de lângă Liman sunt încercuite. Aşezările Iampil, Novoselivka, Şandrigolove, Drobişevo şi Stavki au fost eliberate şi continuă acolo măsurile de stabilizare", a declarat Serhii Cerevati, citat de Unian. Anterior, şeful administraţiei militare regionale din Lugansk, Serhii Haidai, informase că peste 5.000 de soldaţi ruşi fuseseră încercuiţi de trupele ucrainene la Liman. Mai devreme, aşa-zisul ambasador al Moscovei în autoproclamata "Republică Populară Lugansk", Rodion Miroşnik, declarase că armata rusă încearcă să rupă încercuirea ucraineană din oraşul strategic Liman. Unităţi ale Districtului Militar Sud au atacat poziţii ucrainene "cu scopul de a ieşi din încercuirea de la Liman", a susţinut Miroşnik. Important nod feroviar Trupele ucrainene se regrupează după ce şi-au văzut bombardate poziţiile în jurul localităţilor Severska şi Dobrişevo, declarase el. "Liman se află sub controlul total al forţelor aliate", adăugase Miroşnik, potrivit căruia unităţile proruse continuau să patruleze oraşul şi controlau autostrada care face legătura între Liman şi Kreminna, în regiunea Lugansk. Citește și: Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front Liman, aflat sub control rus din mai, este un important nod feroviar către principalele bastioane ucrainene din Doneţk: Kramatorsk şi Sloviansk. Armata ucraineană are iniţiativa în estul ţării de când a recuperat controlul unei părţi din regiunea Harkov după retragerea trupelor ruse la 8 septembrie.

Directorul centralei Zaporojie, răpit de ruși (sursa: Facebook/Energoatom)
Internațional

Directorul centralei Zaporojie, răpit de ruși

Directorul centralei Zaporojie, răpit de ruși. Ihor Muraşov, directorul general al centralei nucleare ucrainene Zaporojie, ocupată de ruşi, a fost reţinut de o patrulă rusă, a anunţat sâmbătă compania nucleare ucraineană de stat Energoatom, transmite Reuters. Directorul centralei Zaporojie, răpit de ruși Ilia Muraşov a fost reţinut vineri în timp ce călătorea din Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, către oraşul Enerhodar, în jurul orei locale 16:00 (13:00 GMT), a precizat compania ucraineană într-un comunicat de presă în care este citat directorul instituţiei, Petro Kotin. Directorul general al centralei nucleare ucrainene Zaporojie ''a fost scos din maşină, a fost legat la ochi şi dus într-o direcţie necunoscută", se mai menţionează în comunicatul citat. Energoatom: "Terorism nuclear" Kotin a scris pe contul său de Telegram că nu se ştie deocamdată ce s-a întâmplat mai departe cu Muraşov, care este "responsabilul principal şi exclusiv pentru siguranţa nucleară şi în ceea ce priveşte radiaţiile" la centrală, iar reţinerea sa "pune în pericol siguranţa funcţionării celei mai mari centrale nucleare din Ucraina şi din Europa". Citește și: Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front Şeful Energoatom le-a cerut forţelor ruse "să înceteze imediat actele de terorism nuclear faţă de conducerea şi personalul" centralei Zaporojie şi să-l elibereze pe Muraşov.

Turcia nu recunoaște anexarea provinciilor ucrainene (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Turcia nu recunoaște anexarea provinciilor ucrainene

Turcia nu recunoaște anexarea provinciilor ucrainene. Ministerul de Externe al Turciei a anunţat sâmbătă că respinge anexarea de către Rusia a patru regiuni ale Ucrainei şi a adăugat că decizia reprezintă o "încălcare gravă" a dreptului internaţional. Turcia nu recunoaște anexarea provinciilor ucrainene Turcia, ţară membră a NATO, a făcut echilibristică diplomatică de când Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie, arată Reuters. Ankara se opune sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei şi are relaţii apropiate atât cu Moscova, cât şi cu Kievul, vecinii săi de la Marea Neagră. Turcia a criticat însă invazia rusă şi a trimis drone înarmate Ucrainei. Ministerul turc a transmis sâmbătă că nu a recunoscut anexarea provinciei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014 şi a adăugat că respinge şi decizia Rusiei de a anexa patru regiuni ucrainene: Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie. "Încălcare gravă, nu poate fi acceptată" "Această decizie, care constituie o încălcare gravă a principiilor recunoscute ale dreptului internaţional, nu poate fi acceptată. (...) Ne reiterăm sprijinul pentru soluţionarea acestui război, a cărui gravitate nu face decât să crească, pe baza unei păci juste care să fie încheiată prin negocieri", a anunţat diplomaţia de la Ankara. Citește și: Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front Preşedintele rus Vladimir Putin a proclamat oficial vineri anexarea a patru regiuni ucrainene, promiţând că Moscova va învinge în ceea ce ea numeşte "operaţiune militară specială", chiar dacă a suferit noi eşecuri pe câmpul de luptă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră