sâmbătă 02 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5839 articole
Internațional

Americanii vor lovi noi ținte pro-Iran

Americanii vor lovi noi ținte pro-Iran. SUA îşi vor "continua" represaliile împotriva grupărilor pro-iraniene din Irak şi Siria, a declarat duminică consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, care a refuzat să spună dacă loviturile împotriva Iranului sunt excluse. Americanii vor lovi noi ținte pro-Iran "Nu s-a terminat. Avem intenţia să efectuăm lovituri suplimentare şi să luăm măsuri suplimentare pentru a continua să trimitem un mesaj clar, că SUA vor reacţiona atunci când forţele lor sunt atacate", a declarat el pe postul de televiziune NBC. Citește și: Nicuşor Dan: Am încredere că publicul de dreapta va vota împotriva PSD; la alegeri cu un tur, doi candidaţi contează SUA şi Regatul Unit au anunţat că au bombardat zeci de ţinte din Yemen sâmbătă, drept răspuns la atacurile repetate ale rebelilor houthi susţinuţi de Iran asupra navelor din Marea Roşie şi în Golful Aden. Aceste raiduri aeriene în Yemen au intervenit a doua zi după o serie de lovituri americane asupra forţelor de elită iraniene şi a grupurilor armate pro-iraniene în Siria şi în Irak, drept răspuns la moartea a trei soldaţi americani în Iordania, pe 28 ianuarie. Pe un alt canal de televiziune, ABC, înaltul responsabil american a afirmat că aceste lovituri au avut "un bun impact" în ceea ce priveşte privarea acestor grupuri de capacitatea de a efectua alte atacuri împotriva forţelor americane. Iranul poate fi lovit direct În Irak şi în Siria, SUA au lovit în total 85 de ţinte în şapte locuri diferite, între care centre de comandă şi informaţii şi infrastructuri de stocare de drone şi de rachete, potrivit Pentagonului. Întrebat despre existenţa unor victime civile, el a spus că nu este în măsură să confirme acest lucru, dar a precizat că ţintele vizate erau "deplin legitime". Întrebat dacă Washingtonul a exclus să lovească direct Iranul, Sullivan a răspuns pe canalul NBC: "Nu voi spune public aici, la televiziune, ce este sau nu pe masă". "Dacă aleg să răspundă direct Statelor Unite, ei vor primi un răspuns rapid şi hotărât din partea noastră", a afirmat el totuşi.

Americanii vor lovi noi ținte pro-Iran (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Facebook a împlinit 20 de ani (sursa: Facebook/Mark Zuckerberg)
Internațional

Facebook a împlinit 20 de ani

Facebook a împlinit 20 de ani. La 4 februarie 2004, Mark Zuckerberg, născut la 14 martie 1984, în White Plains, New York, a lansat "the facebook", nume preluat de pe foile distribuite bobocilor, ce prezentau profilul studenţilor la Harvard. A devenit Facebook.com în august 2005. Tabla lui Zuckerberg În septembrie 2003, Mark Zuckerberg, student în anul al doilea la Harvard, sosea în camera lui din campus cărând o tablă albă, "instrumentul desăvârşit de brainstorming al tocilarului", evocă best-seller-ul "The Facebook Effect: The Inside Story of the Company That is Connecting The World", de David Kirkpatrick (2010). Tabla s-a umplut cu formule şi simboluri, "era mare şi greoaie, precum câteva dintre ideile pe care avea să le reprezinte pe ea". "Chiar îi plăcea acea tablă", îşi aminteşte Dustin Moskovitz, unul dintre colegii de cameră ai lui Mark, care mai spunea: "Voia întotdeauna să-şi schiţeze ideile, chiar şi atunci când acest lucru nu însemna neapărat că le simplifica". Citește și: Ucrainenii, aflați în inferioritate numerică, vor să-i bată pe ruși folosind roboți și drone, spune ministrul industriilor strategice, Alexandr Kamyshin Multe dintre ideile lui implicau noi servicii pe internet. A petrecut nenumărate ore scriind coduri de programare. Dacă nu era la tabla sa, era la calculator hipnotizat de ecran, descrie autorul acea perioadă. Facebook a împlinit 20 de ani "Zuckerberg, Moskovitz şi Hughes erau doar trei tocilari cărora le plăcea să vorbească despre ideile lor. Nu se gândeau prea mult la a conduce lumea. Dar din camera lor şi înghesuită avea să iasă la suprafaţă o idee cu puterea de a o schimba", punctează lucrarea citată. "Aveam acest hobby de a construi mici proiecte", "am avut, cred, 12 proiecte în acel an. Bineînţeles, nu eram dedicat niciunuia dintre ele", mărturisea Mark Zuckerberg, completând că majoritatea erau despre "a vedea cum oamenii se conectau prin intermediul referinţelor comune". În vacanţa de iarnă, şi-a dedicat timpul programării la un nou proiect. Era mai hotărât să-l realizeze pe acesta. La 11 ianuarie, Zuckerberg a plătit platformei Register.com 35 de dolari pentru înregistra adresa web Thefacebook.com pentru un an. Site-ul Thefacebook.com împrumuta idei de la proiecte anterioare, precum Course Match şi Facemash, dar şi de la un serviciu numit Friendster. Friendster luase cu asalt Harvardul cu un an înainte şi ajunsese aproape peste noapte la un succes de milioane de utilizatori, dar acest lucru i-a adus probleme tehnice şi dificultăţi de funcţionare. Course Match, MySpace și Facemash O altă reţea socială, MySpace, se lansase în anul anterior în Los Angeles, dar nu impresionase prea mult la Harvard. Experienţa Facemash arăta că ar fi fost mai indicat ca studenţii să-şi încarce voluntar fotografiile, iar dorinţa lui Mark Zuckerberg de a crea un registru solid, bazat pe informaţii reale despre studenţi, a devenit conceptul de bază al Thefacebook. O altă caracteristică care a prins în rândul studenţilor a fost că puteau afla cine participă la un curs doar cu un click. La lansarea Thefacebook, studenţii erau în perioada în care îşi alegeau cursurile pentru următorul semestru. Zuckerberg spunea atunci pentru publicaţia The Harvard Crimson că nu a creat acest website cu intenţia de a genera venituri. Transformarea Thefacebook în ceva distractiv era mai importantă decât a face din asta o afacere. 10.000 de utilizatori din colegii Încă din prima zi a reţelei Thefacebook, unii utilizatori s-au gândit la ea mai mult ca la o metodă de a acumula cel mai mare număr posibil de prieteni, decât ca la o modalitate de a comunica şi a aduna informaţii. Până la sfârşitul primei săptămâni, jumătate din studenţii de la Harvard se înscriseseră pe reţea. Singura condiţie de înscriere era să deţii o adresă de mail de la Harvard. Astfel că, după trei săptămâni, Thefacebook avea peste 6.000 de utilizatori. În câteva zile, Zuckerberg şi-a dat seama că avea nevoie de ajutor pentru operarea şi mentenanţa site-ului, astfel că a apelat la început la colegii lui de cameră. Cvartetul fondator al companiei, ce îi includea şi pe Eduardo Saverin, Andrew McCollum, Dustin Moskovitz şi Chris Hughes, s-a conturat la o lună de când site-ul devenise operaţional şi avea deja 10.000 de utilizatori activi, din mai multe colegii americane. Prima ofertă: zece milioane de dolari Odată ce reţeaua s-a extins şi în alte şcoli americane, Zuckerberg a început să-şi arate şi instinctele strategice, potrivite pentru un CEO (Chief Executive Officer). De altfel, deja primea oferte de investiţii. La o întâlnire desfăşurată în luna iunie 2004, la New York, un magnat i-a oferit lui Zuckerberg zece milioane de dolari pentru companie. "Mark abia împlinise 20 de ani. Thefacebook avea patru luni. Nu s-a gândit nicio clipă serios să accepte", încheie autorul primul capitol - "The Beginning" - al cărţii amintite, care a stat la baza filmului "The Social Network" (2010). Liceele din SUA s-au putut înscrie pe Facebook din septembrie 2005, apoi a început să se răspândească în întreaga lume, ajungând în universităţile din Marea Britanie luna următoare, aminteşte articolul "A brief history of Facebook", publicat de The Guardian. În anul următor, firma de capital Accel Partners a investit 12,7 milioane de dolari în companie. În septembrie 2006, Facebook a anunţat că oricine avea cel puţin 13 ani şi o adresă de e-mail validă putea să-şi creeze un cont. Până în 2009, a devenit cel mai folosit serviciu de reţele sociale din lume, potrivit unui raport al site-ului de analiză Compete.com. Meta, compania metaversului În 2010, Mark Zuckerberg a semnat un angajament, împreună cu alţi oameni de afaceri, de a dona cel puţin jumătate din averea lui către organizaţii de caritate. În prezent, Mark Zuckerberg este fondator, preşedintele şi CEO-ul Meta, companie fondată iniţial sub numele de Facebook în 2004. El este responsabil pentru stabilirea direcţiei generale şi a strategiei de produs pentru companie. În octombrie 2021, Facebook a devenit Meta pentru a reflecta toate produsele şi serviciile din familia sa de aplicaţii şi pentru a se concentra pe dezvoltarea experienţelor sociale pentru "metavers" - trecând dincolo de ecranele 2D către experienţe precum realitatea augmentată şi virtuală şi pentru a ajuta la construirea următoarei evoluţii în tehnologia socială. "Suntem o companie în care toată lumea de aici se trezeşte dimineaţa şi se gândeşte la modul în care îi vom ajuta pe oameni să se conecteze şi să comunice.", a spus Mark Zuckerberg despre Meta, într-un interviu acordat publicaţiei The Verge, în octombrie 2022. Chan Zuckerberg Initiative Mark Zuckerberg este, de asemenea, co-fondatorul şi co-CEO al Iniţiativei Chan Zuckerberg (CZI) împreună cu soţia sa, Priscilla Chan. Împreună, au donat 25 de milioane de dolari pentru combaterea virusului Ebola şi au anunţat că vor contribui cu 99% din acţiunile deţinute la Facebook pentru Iniţiativa Chan Zuckerberg, cu scopul de a ajuta la rezolvarea unora dintre cele mai grele provocări ale societăţii - de la eradicarea bolilor şi îmbunătăţirea educaţiei până la abordarea nevoilor comunităţilor locale. Facebook se clasează pe primul loc în topul Celor mai populare reţele sociale din întreaga lume din ianuarie 2024, clasate după numărul de utilizatori activi lunar (realizat de statista.com), cu 3,049 miliarde de utilizatori. "Dacă te uiţi la istoria ştiinţei, cele mai mari progrese sunt precedate de instrumente noi de observare a lucrurilor", a mai declarat fondatorul Facebook pentru revista Forbes, în martie 2023.

Suedia este cotropită de bande criminale (sursa: independent.co.uk)
Internațional

Suedia este cotropită de bande criminale

Suedia este cotropită de bande criminale. În Uniunea Europeană, această țară a devenit unul dintre liderii violenței mortale provocate de arme de foc. A surclasat multe țări din Europa de Est, fiind la egalitate cu Croația. Sute de oameni, victime colaterale ale războaielor dintre bande, au fost omorâți în ultimii ani. Atacurile cu bombă asupra clădirilor rezidențiale sunt la ordinea zilei. Aproape săptămânal, sunt raportate explozii în majoritatea orașelor, inclusiv Stockholm și Göteborg. Poliția se declară învinsă. Guvernul a cerut ajutorul armatei. Peste o sută de atacuri cu bombă în 2023 Potrivit celui mai recent raport ONU privind violența letală în lume, Suedia a devenit o "excepție notabilă" din cauza creșterii violenței. În comparație cu alte țări ale Uniunii Europene, Suedia a atins unul dintre cele mai înalte niveluri de violență mortală cu arme: 40% dintre crime sunt cauzate de folosirea armelor de foc. În 2022, au fost înregistrate 88 de explozii și 101 tentative de atac cu explozibil, potrivit datelor poliției suedeze. Au fost 391 de atacuri cu arme de foc, care s-au soldat cu 62 de morți. Citește și: Românii, preferați de angajatori din Franța și Germania, atât în dauna altor europeni, cât și a asiaticilor. România își acoperă deficitul de forță de muncă din Sri Lanka și Nepal În 2023, Suedia a devenit lider al violenței letale provocate de arme de foc între țările nordice. Până la 15 august 2023, în țară au fost deja înregistrate peste o sută de atacuri cu bombe. Anul trecut, în Suedia au fost împușcate de nouă ori mai multe persoane decât în Danemarca, Finlanda și Norvegia la un loc. Dacă în Danemarca, Norvegia și Finlanda s-au înregistrat câte două decese în fiecare țară provocate de arme de foc (în Finlanda, unul a fost accident de vânătoare), în Suedia, numărul acestora este de 53. Septembrie negru. Guvernul cheamă armata Septembrie 2023 a fost cea mai mortală lună din ultimii patru ani în Suedia. Bilanțul poliției la finalul lunii: 11 morți în urma conflictelor dintre bande rivale. Printre victimele colaterale: trei copii, doi tineri studenți din Stockholm, o profesoară, omorâtă de o explozie, în casa sa, la 80 de kilometri de capitala Suediei, și un bărbat de 70 de ani, ucis tot de o explozie, în timp ce se afla într-un bar din Sandviken. Guvernul minoritar de centru-dreapta, care a ajuns la putere anul trecut cu sprijinul democraților anti-imigranți, nu a reușit până acum să controleze violența. Premierul a promis că va face eforturi pentru a mări paza, pedepse mai dure pentru încălcarea legii armelor și legi mai aspre pentru deportare. Însă, după seria de crime din septembrie, guvernul suedez a admis neputința poliției în fața bandelor criminale. "În nici o altă țară din Europa nu se întâmplă așa ceva", a declarat premierul Ulf Kristersson. Acesta a cerut sprijinul armatei pentru a stopa și a combate criminalitatea bandelor. Suedia este cotropită de bande criminale Valul de violențe care a ucis până acum sute de persoane a început în 2015, în Rinkeby, un cartier la nord de Stockholm. Nucleul a fost un grup de adolescenți, ai căror părinți erau imigranți din Somalia, cunoscut drept "Rețeaua Rinkeby". Tinerii nu mergeau la școală, petreceau tot timpul împreună și comiteau felurite infracțiuni, din ce în ce mai grave. Conflictul a început pe 22 iulie 2015, când "Rețeaua Rinkeby" a jefuit un birou dintr-o suburbie a Stockholmului. Prada: 200.000 de euro. Unul dintre tineri, de 16 ani, care ajutase la planificarea jafului, s-a simțit jignit că nu i s-a permis să participe la acțiune. Ca să se răzbune, și-a ucis prietenul, un alt tânăr, de 19 ani, cel care a condus jaful. Tânărul de 16 ani a fost împușcat a doua zi. Cei doi au fost îngropați unul lângă altul. După aceste crime, s-a declanșat o reacție în lanț. "Rețeaua Rinkeby" s-a împărțit în două bande rivale: "Shottaz" și "Dödspatrullen". A urmat o serie de confruntări fatale, provocate de disputa asupra controlului în comerțul de droguri, dorința de a se ridica în ierarhia bandelor, sau de simple insulte ale onoarei. Violențele s-au extins inițial în Malmö și Göteborg, însă bandele s-au ramificat apoi în toată țara. Investiții masive în poliție Cercetările efectuate de Brå (Consiliul Național pentru Prevenirea Criminalității) arată că, în anii ‘90, aproximativ 90% din cazurile de crimă care implicau arme de foc au fost rezolvate. Potrivit Brå, în perioada 2017-2019, doar 33% din totalul omuciderilor cu arme de foc în mediul criminal au fost rezolvate. Finanțarea pentru poliție a crescut în 2022. Este pevăzut ca, până în 2026, bugetul anual pentru sistemul de justiție să crească cu 21 de miliarde de coroane (echivalentul a 1,9 miliarde de euro). Este prevăzut, de asemenea, ca numărul personalului poliției să crească la 50.000, în următorii zece ani. Experții sunt însă sceptici că toate aceste măsuri vor fi de folos. Potrivit lui Manne Gerel, criminolog și expert în bande criminale la Universitatea din Malmö, simpla angajare a mai multor ofițeri de poliție nu va rezolva problema fundamentală cu care se confruntă poliția - calificarea adecvată: "Se angajează o mulțime de oameni noi, dar aceștia nu primesc pregătirea de care au nevoie pentru a investiga în mod eficient bandele criminale.". Gerel a criticat și reforma instituției poliției: în loc să se întărească echipele de omucideri la nivel local, autoritatea a fost centralizată. "Astfel, s-a pus accentul pe Stockholm, deși bandele devin din ce în ce mai active în alte părți ale țării", a adăugat expertul. Arme din Ucraina ajung pe teritoriul suedez Aproximativ o mie de arme sunt introduse ilegal în Suedia, în fiecare an. Autoritatea vamală suedeză a declarat că, în medie, sunt introduse ilegal în țară aproximativ trei arme de foc pe zi. Atât rutele, cât și calitatea acestora s-au schimbat. Dacă până acum câțiva ani armele de foc proveneau din țările balcanice, fiind în mare parte de categorie B, semiautomate sau cu repetiţie (pistoale sau revolvere), în prezent există competiția unui nou furnizor: zona de război din Ucraina. Iar aceste arme fac parte din categoria A, fiind arme de foc militare automate. Ceea ce transformă Suedia din ce în ce mai mult într-un teren de război.

Extrema dreaptă maghiară revendică Transcarpatia ucraineană (sursa: Facebook/Mi Hazánk Dömsöd)
Internațional

Extrema dreaptă maghiară revendică Transcarpatia ucraineană

Extrema dreaptă maghiară revendică Transcarpatia ucraineană. Partidul ungar Mi Hazánk (Patria noastră, de extremă dreapta), va revendica Transcarpatia, regiune în vestul Ucrainei, unde trăiesc circa 150.000 de etnici maghiari, dacă Ucraina îşi pierde statalitatea din cauza invaziei ruse, a declarat sâmbătă seara liderul partidului, Laszlo Toroczkai. Extrema dreaptă maghiară revendică Transcarpatia ucraineană Toroczkai a făcut aceste remarci la o conferinţă în care partidul - care are şase parlamentari în legislativul ungar, cu 199 de legiuitori - a fost gazda, printre alţii, a unor lideri de extremă dreaptă din AfD din Germania şi din Forumul Olandez pentru Democraţie. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg "În ceea ce priveşte războiul din Ucraina, mesajul nostru este foarte simplu: încetarea imediată a focului, pacea şi o soluţionare prin discuţii", a afirmat Toroczkai într-un video postat pe site-ul partidului său, în care cere autonomie pentru etnicii maghiari din vestul Ucrainei. "Dacă acest război se încheie cu pierderea statalităţii de către Ucraina, pentru că există şi această variantă, atunci, în calitate de unic partid ungar care a luat această poziţie, permiteţi-mi să semnalez că revendicăm Transcarpatia", a spus el, atrăgând aplauze din mulţime. Ministerul de Externe al Ungariei şi Ambasada Ucrainei la Budapesta nu au făcut comentarii în legătură cu remarcile lui Torockzai. Premierul Orban nu e departe de retorica Mi Hazank Într-un interviu din decembrie la radioul public, premierul ungar Viktor Orban şi-a exprimat sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, potrivit unui rezumat al declaraţiilor sale publicat de purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltan Kovacs. Ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto, urmează să se întâlnească luni în vestul Ucrainei cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, şi cu prim-ministrul Denis Şmîhal, pentru a pregăti terenul pentru o posibilă întâlnire între liderii celor două ţări. Budapesta a avut disensiuni cu Kievul din cauza faptului că, potrivit autorităţilor ungare, există restricţii ale drepturilor a aproximativ 150.000 de etnici maghiari de a-şi folosi limba maternă.

Achiziție de armament fraudată în Ucraina (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Achiziție de armament fraudată în Ucraina

Achiziție de armament fraudată în Ucraina. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat sâmbătă că a descoperit o schemă de corupţie la achiziţionarea de armament de către armata ucraineană, valoare totală a fraudei fiind echivalentă cu aproximativ 40 de milioane de dolari. Achiziție de armament fraudată în Ucraina Anunţul privind frauda de proporţii, confirmată de Ministerul Apărării ucrainean, va avea o rezonanţă uriaşă în ţara afectată de invazia rusă care durează de aproape doi ani. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Lupta pentru eradicarea corupţiei rămâne o problemă majoră în Ucraina, în contextul deciziei Uniunii Europene de anul trecut de a deschide negocieri oficiale de aderare cu Kievul. SBU a informat că o investigaţie a "arătat că angajaţi ai Ministerului Apărării şi manageri ai furnizorului de arme Lvov Arsenal au furat aproape 1,5 miliarde de grivne în cadrul unei tranzacţii de cumpărare de obuze". "Potrivit anchetei, foşti şi actuali funcţionari de rang înalt din Ministerul Apărării şi manageri ai companiilor afiliate au fost implicaţi în delapidare", potrivit SBU, care a adăugat că deturnarea de fonduri a inclus achiziţionarea a 100.000 de obuze pentru armata ucraineană. Suspect arestat când încerca să fugă SBU a menţionat că un contract pentru obuze a fost semnat cu Lvov Arsenal în august 2022 - la şase luni după începerea războiului - şi că plata a fost făcută în avans, unele fonduri fiind transferate în străinătate. Cu toate acestea, armamentul nu a fost furnizat niciodată şi unele fonduri au fost transferate ulterior în alte conturi din străinătate, precizează SBU într-un comunicat de presă. Potrivit comunicatului de presă citat, cinci persoane au fost primit "notificări de suspiciune", prima etapă a procedurilor judiciare ucrainene. Unul dintre suspecţi a fost arestat în timp ce încerca să treacă frontiera ucraineană.

Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? (sursa: X/Борис Надеждин)
Internațional

Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin?

Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? Alegerile prezidențiale din Rusia au loc în luna martie. Deși observatorii internaționali nu au nici o îndoială că președintele Vladimir Putin își va asigura al cincilea mandat, un nou contracandidat a stârnit un interes neașteptat. Atât la nivel național, cât și internațional. Este vorba de Boris Nadejdin. Politicianul, în vîrstă de 61 de ani, este un critic vocal al regimului lui Putin, condamnând în mod repetat războiul din Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Luminița Odobescu justifică decizia lui Ciolacu de a-l ignora pe ambasadorul Muraru în SUA și-l amenință voalat pe cel din urmă cu „evaluarea anuală” Până în prezent, a strâns peste 150.000 de semnături de susținere a candidaturii. În mai multe orașe din Rusia, oamenii au stat la cozi enorme pentru a semna. Pe de altă parte, Nadejdin este criticat chiar de către opozanții lui Putin. Aceștia îl acuză că face jocul Kremlinului, creând iluzia competiției. Împotriva războiului din Ucraina Boris Nadejdin are 61 de ani, s-a născut în Tașkent, Uzbekistanul sovietic. Are rădăcini ucrainene, poloneze, evreiești și românești. A absolvit facultatea de Fizică și Matematică de la Universitatea de Stat din Moscova. În 1999, a devenit membru al Dumei de Stat. Între 2008 și 2011 a fost membru al Consiliului Politic Federal al partidului Cauza Dreaptă. În prezent, este membru al partidului de centru-dreapta Inițiativa Civilă. Pe site-ul său, Nadejdin se descrie ca fiind "fizician, antreprenor, avocat și politician". Din 2022, și-a exprimat în mod repetat opoziția față de război. Potrivit declarațiilor, își dorește să scoată Rusia din "drumul autoritarismului și militarizării". În campanie, a declarat: "Putin trage Rusia în trecut. Rusia are nevoie de un viitor, viitorul unei țări care va fi apreciată și la care oamenii liberi și educați vor dori să se întoarcă.". Nadejdin a promis că va pune capăt mobilizării, va aduce soldații ruși acasă și va elibera prizonierii politici. Nadejdin a numit restricțiile privind avortul și interzicerea mișcării LGBTQ+ "prostii monumentale", asemănându-le cu practici din evul mediu. Cozi pentru semnături la minus 34 de grade Candidatura prezidențială a lui Boris Nadejdin a fost primită cu un interes neașteptat de mare. "Acum, strângem aproximativ 15.000 de semnături pe zi", a declarat Nadejdin într-un interviu recent. În întreaga țară s-au format cozi lungi de ruși care îl susțin pe Nadejdin, inclusiv în orașe precum Sankt Petersburg, Saratov, Krasnodar, Ekaterinburg, Voronej și Ufa. În Sakha, oamenii au stat la coadă pentru semnătură în ciuda temperaturilor de minus 34 de grade Celsius. În prezent, potrivit site-ului său de campanie, Nadejdin a strâns peste 150.000 de semnături. În conformitate cu legile electorale rusești, un candidat la președinție care candidează dintr-un partid nereprezentat în parlament trebuie să adune 100.000 de semnături, cu cel mult 2.500 din fiecare dintre regiunile Rusiei. Nadejdin a explicat pe Telegram că și-a dorit o marjă suplimentară de semnături în cazul în care unele ar fi contestate de autorități. Deși Nadejdin are numărul suficient de semnături, acestea nu sunt o garanție că va putea candida. Comisia electorală, care trebuie să le valideze, este condusă de Ella Pamfilova, o confidentă a președintelui Putin. Dunțova, candidatură respinsă Oponenții lui Putin s-au plâns, în mod repetat, de faptul că înregistrarea le-a fost respinsă de comisia electorală din cauza unor erori formale. Este și cazul jurnalistei Ekaterina Dunțova. Dunțova a criticat constant războiul din Ucraina și a făcut campanie pentru eliberarea prizonierilor politici. În luna decembrie 2023, Ekaterina Dunțova a fost exclusă din cursă, înainte de a fi înregistrată oficial. Comisia electorală centrală a Rusiei a motivat că au existat mai multe erori în documentele depuse. Printre aceste erori au fost invocate litere greșit scrise în numele celor care au semnat pentru candidatură. Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? Deși a stârnit interes, atrăgând și atenția internațională, contracandidatul lui Putin este și criticat, chiar de către opozanți ai Kremlinului. Aceștia susțin că Nadejdin face jocurile puterii creând "iluzia competiției". Coordonatorului de campanie din Voronej, Pavel Sychev, a declarat: "Jumătate dintre prietenii mei, care se află în tabăra opoziției, au refuzat să semneze pentru Nadejdin, pretinzând că el este un «proiect al Kremlinului»". Potrivit unor surse din administrația prezidențială, citate de Institutul de știri independent Verstka, la început, Nadejdin ar fi fost agreat de Kremlin. Așa se explică și faptul că acestuia i-au fost permise declarațiile publice față de războiul din Ucraina. Totuși, potrivit acelorași surse, atitudinea Kremlinului față de Nadejdin s-a schimbat brusc, după congresul partidului Inițiativa Civică din 23 decembrie, când acesta a fost propus pentru candidatură. Nadejdin a pierdut sprijinul Kremlinului nu doar pentru că a criticat războiul, ci și pentru că, în discursul din Congres, s-a ridicat contra lui Putin. Iar în prezent pare că a devenit un opozant serios. Cel mai probabil, Comisia electorală va refuza înscrierea sa în cursa prezidențială.

Avion rusesc cu prizonieri ucraineni, prăbușit (sursa: TASS)
Internațional

Avion rusesc cu prizonieri ucraineni, prăbușit

Avion rusesc cu prizonieri ucraineni, prăbușit. Un avion militar rusesc de transport de tip Il-76 la bordul căruia se aflau 65 de prizonieri de război ucraineni s-a prăbuşit miercuri în regiunea rusă Belgorod, la graniţa cu Ucraina, a anunţat Ministerul rus al Apărării, potrivit agenţiilor de presă ruse. Avion rusesc cu prizonieri ucraineni, prăbușit "În jurul orei 11:00 locală (08:00 GMT), un avion Il-76 s-a prăbuşit în regiunea Belgorod (...) La bord se aflau 65 de militari capturaţi ai armatei ucrainene, transportaţi în regiunea Belgorod pentru un schimb de prizonieri, şase membri ai echipajului şi trei însoţitori", a precizat ministerul. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg "O comisie a forţelor aeriene s-a deplasat la locul prăbuşirii avionului pentru a stabili cauzele dezastrului", a adăugat el. Imaginile care circulau pe reţelele sociale arătau un aparat de zbor în cădere bruscă, înainte de o explozie puternică, urmată de flăcări şi fum negru. Kremlinul nu comentează Ministerul rus al Apărării a precizat că nu există supraviețuitori și a acuzat Kievul că ar fi doborât avionul. Întrebat în timpul conferinţei sale de presă zilnice, purtătorul de cuvânt al Kremlinului nu a dorit să comenteze, precizând natura prea "recentă" a informaţiilor. "Vom lămuri toate acestea", a spus el. De la începutul ofensivei sale în Ucraina, Rusia s-a confruntat cu mai multe dezastre aeriene în care au fost implicate avioane ale armatei. Ucraina a anunţat, la rândul său, doborârea unor avioane ruseşti. Kievul a declarat săptămâna trecută că a doborât un avion rusesc de spionaj A-50 şi un avion de comandă Il-22 în zona Mării Azov. Duma acuză Kievul Și preşedintele Dumei de Stat ruse (camera inferioară a parlamentului), Viaceslav Volodin, a acuzat Ucraina că a doborât avionul. "Şi-au ucis în aer propriii soldaţi. Mamele lor, copiii lor îi aşteptau", a declarat Volodin în parlament. "Ne-au doborât piloţii care efectuau o misiune umanitară (...) cu rachete americane şi germane", le-a spus Volodin deputaţilor ruşi. Un alt deputat, preşedintele Comisiei de apărare din Duma de Stat, Andrei Kartapolov, a formulat şi el aceste acuzaţii. "Liderii ucraineni erau la curent cu acest schimb (de prizonieri) şi au fost informaţi despre modul în care vor fi aduşi prizonierii", a declarat Andrei Kartapolov, citat de presa rusă. "Însă avionul Il-76 a fost doborât de trei rachete dintr-un sistem de rachete sol-aer Patriot sau IRIS-T, fabricat în Germania, experţii vor lămuri lucrurile", a mai spus el. Precedentul închisorii din Olenivka Viaceslav Volodin le-a cerut imediat colegilor săi deputaţi să voteze o rezoluţie adresată Statelor Unite şi Germaniei, în condiţiile în care aceste ţări au furnizat sisteme de rachete sol-aer Ucrainei. În iulie 2022, Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardarea unei închisori cu prizonieri ucraineni din Olenivka, un sat din estul Ucrainei ocupat de Rusia. Regiunea rusă Belgorod este vizată cu regularitate de rachete şi drone ucrainene din cauza poziţiei sale în apropiere de graniţă. Rusia bombardează fără oprire Ucraina după invazia lansată în februarie 2022. Zelenski: "Ruşii se joacă cu vieţile prizonierilor ucraineni" Kievul nu a confirmat şi nici nu a infirmat că avionul de transport militar Iliuşin Il-76 a fost doborât de arme ucrainene, aşa cum susţine Moscova. Ucraina nici nu a confirmat că la bord se aflau prizonieri ucraineni. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în discursul său de miercuri seară, a spus că este nevoie de o mai mare claritate cu privire la ceea ce s-a întâmplat, în special când este vorba despre cine se afla la bord. "Este clar că ruşii se joacă cu vieţile prizonierilor ucraineni, cu sentimentele celor dragi şi cu emoţiile societăţii noastre", a considerat Zelenski. GUR indică o diversiune rusească Serviciul ucrainean de informaţii militare GUR a confirmat că un schimb urma să aibă loc, dar a spus că nu a fost informat despre modul în care Rusia va aduce prizonierii la punctul de predare şi că Ucrainei nu i s-a cerut să asigure securitatea spaţiului aerian în jurul oraşului Belgorod, spre deosebire de schimburile anterioare. "Pe această bază, s-ar putea să vorbim despre acţiuni planificate şi deliberate ale Rusiei pentru a destabiliza situaţia din Ucraina şi slăbi sprijinul internaţional pentru statul nostru", a declarat GUR într-un comunicat pe Telegram. Fără a confirma că a doborât avionul, armata ucraineană a spus că va continua să distrugă avioanele de transport militare ruseşti despre care crede că transportă rachete cu care să lovească Ucraina. Armata a adăugat că a observat mai multe avioane ruseşti de transport militar aterizând la Belgorod, lucru legat de atacurile cu rachete ale Rusiei asupra Harkovului şi altor oraşe ucrainene. Potrivit comandantului forţelor aeriene Mîkola Oleşciuk, "Ucraina are dreptul să se apere şi să distrugă mijloacele de atac aerian ale agresorilor".

Născuți în România, extremiști ai AfD (sursa: Facebook/AfD)
Internațional

Născuți în România, extremiști ai AfD

Născuți în România, extremiști ai AfD. În Germania, aproape un milion și jumătate de oameni au manifestat împotriva partidul Alternativa pentru Germania (AfD). Politica partidului este, de la înființare, una naționalistă, anti-europeană și anti-imigrație. Născuți în România, extremiști ai AfD În 2022, AfD a salutat veto-ul Austriei contra intrării în Schengen a României și Bulgariei. Protestele actuale au fost declanșate de dezvăluiri apărute în presă despre întâlnirea de la Potsdam a membrilor de rang înalt ai partidului cu neo-naziști. În cadrul întâlnirii s-au vehiculat și planuri ale AfD de "Remigrație". Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Potrivit presei, AfD plănuiește expulzarea forțată atât a imigranților noi, cât și a cetățenilor germani cu origini imigrante. Politica anti-imigrație a AfD este, însă, cel puțin ciudată: un număr important de lideri ai partidului au origini străine, inclusiv românești, iar anul trecut au înființat o asociație pentru imigranți. Scopul declarat: recrutarea imigranților în rândurile partidului. Ideologul partidului, născut în Italia, are trei cetățenii În 2021, grupul parlamentar al AfD avea, procentual, mai multe persoane cu origini străine decât aveau FDP sau alianța de guvernare. Printre liderii AfD cu origini imigrante se numără Waldemar Herdt și Anton Friesen, născuți în fosta Uniune Sovietică și refugiați în Germania. Petr Bystron, fost lider AfD al statului bavarez, este copilul unor refugiați politici din Cehia. Deputatul Paul Viktor Podolay, care s-a născut în Slovacia, declara în 2019 că politica Germaniei în ceea ce privește imigranții e "pur și simplu de neînțeles". Citește și: Noul val populist european, pe primul loc în sondaje pentru alegerile europarlamentare. În Franța, Germania, Austria și Italia, extremiștii de dreapta ajung la 30% Deși e considerat a fi unul dintre moderații partidului, Podolay critică guvernul federal pentru deschiderea pe care o are față de imigranți. Marc Jongen, considerat "ideologul șef" al partidului, s-a născut în Italia. Are cetățenie italiană, germană și olandeză. Este membru al Bundestagului german din 2017. În ianuarie 2014, Jongen a publicat manifestul partidului, în care face apel la păstrarea structurilor familiale tradiționale și a culturii naționale germane. Jongen s-a impus în partid combătând politica de imigrație a guvernului. În 2016, el și-a exprimat teama că refugiații care vin în Germania ar putea crea "o stare de război civil". Jongen s-a plâns și că germanii devin "slujitorii imigranților". În ceea ce privește Mișcarea identitară, Jongen a afirmat că aceasta e o "corecție a structurii dezechilibrate a culturii europene din perspectiva identității". AfD are acum "Imigranți pentru Germania" În iunie 2023, ziarul partidului, Cicero, anunța înființarea asociației "Imigranți pentru Germania" (Mit Migrationshintergrund für Deutschland). Potrivit anunțului, AfD dorește prin această asociație "să-și lărgească baza de alegători și să recruteze în mod specific susținători cu rădăcini străine". Anunțul a provocat critici din partea celorlalte partide. "E de-a dreptul sarcastic, dacă asculți discursurile AfD din ultimele luni și ani", a afirmat Turgut Yüksel, purtătorul de cuvânt al SPD. "AfD se distinge în discursuri prin incitarea împotriva imigranților", a adăugat acesta. Jürgen Frömmrich, parlamentar ecologist, bănuiește că înființarea acestei asociații e doar o spoială de imagine. "Modus operandi al AfD este de a ne diviza societatea, de a lupta împotriva diversității și de a incita la ură", a continuat Frömmrich. Eleonora Cotar, născută la Pitești În decembrie 2022, AfD saluta veto-ul Austriei contra intrării României și Bulgariei în Schengen. "Veto-ul Austriei (...) protejează Europa de Vest de și mai multe crime și de exacerbarea în continuare a unui val de imigrație", a declarat Harald Weyel, purtător de cuvânt AfD. Cu toate acestea, AfD a avut și încă are membri născuți în România. Joana Eleonora Cotar s-a născut în 1973 la Pitești și a studiat științele politice la Universitatea din Mannheim. Cotar a intrat în AfD în 2013 și a devenit membru al Bundestagului în 2017. Deși a părăsit AfD pe 21 noiembrie 2022, invocând "proximitatea strânsă a oficialilor de conducere AfD de Președintele Federației Ruse", Cotar susține în continuare că imigranții și refugiații sunt o povară pentru contribuabilii germani. Olteanul Frohnmaier, controlat total de Kremlin Markus-Cornel Frohnmaier s-a născut în 1991 în Craiova. A fost adoptat la vârsta de un an de un cuplu de germani. Este căsătorit cu o rusoaică. Frohnmaier a fost criticat în mod repetat pentru contactele sale cu politicienii ruși. În 2014, a salutat anexarea Crimeei de către Rusia: "Felicit cetățenii Crimeei pentru obținerea independenței față de Ucraina". În 2019, o scurgere de informații a declanșat o investigație jurnalistică internațională: BBC, Der Spiegel, ZDF și La Repubblica. Investigația a scos la iveală faptul că Federația Rusă l-a sprijinit pe Frohnmaier în campania electorală federală din 2017, dorind să influențeze Bundestagul german. În 2022, într-un alt document al administrației prezidențiale a liderului rus Vladimir Putin, Frohnmaier este descris drept "un deputat sub control absolut". Deși născut în afara Germaniei, pozițiile xenofobe ale lui Frohnmaier sunt bine cunoscute. După agresiunile sexuale din Köln, care au avut loc în noaptea Revelionului din 2015-2016, Frohnmaier a postat o poză cu vicepreședintele Bundestagului de atunci, Claudia Roth, cu afirmația "Dacă aș fi putut merge cu ea la Köln în ziua de Anul Nou...". Ulterior, a declarat că a vrut să atragă atenția vicepreședintelui că ar trebui să fie mai solidară cu femeile germane, decât cu imigranții. Acesta a adăugat că politicieni precum Claudia Roth, care susțin drepturile imigranților, sunt co-violatori. În 2017, Frohnmaier s-a pronunțat în favoarea unui "capitalism al poporului", prin care beneficiile sociale pentru străini să fie limitate. În 2022, cu câteva luni înainte ca Austria să folosească veto-ul contra intrării României și Bulgariei în Schengen, Frohnmaier declara: "Oricine vrea să desființeze granițele își urăște patria". Bănățeanul Tillschneider, poziții naziste despre superioritatea germană Hans-Thomas Tillschneider s-a născut în 1978 la Timișoara. A studiat la universitățile din Freiburg și Leipzig. Este membru AfD încă de la înființarea partidului, în 2013. În 2016, Tillschneider declara că, "o dată cu globalizarea și imigrația, oamenii se ridică împotriva creației". Pentru Tillschneider, germanii sunt o "specie diferită de toate celelalte popoare". La un moment dat, Tillschneider declara că "sacralizarea Holocaustului este extrem de irațională". În 2020, spunea că o lege a imigrației ar fi necesară doar dacă stopează imigrației, nu ca să protejeze imigranții. Tillschneider urmează direcția partidului și în ceea ce privește Rusia. Pe 28 februarie 2022, a declarat că "Vladimir Putin apără interesele Rusiei, iar invazia este dreptul lui". La începutul anului 2023, Tillschneider a fondat asociația Ostwind pentru "Pacea și prietenia cu Rusia". Andreas Jurca s-a născut în 1987, într-un orășel din Caraș Severin, Oțelul Roșu. În 1991, familia a emigrat în Germania, solicitând refugiu politic. Timp de aproape un an, au locuit într-un azil din Kirchdorf an der Iller. Cu toate acestea, Jurca a criticat constant politica Germaniei privind refugiații. "Guvernul federal practică de ani de zile ceea ce urmărește să realizeze Pactul global ONU, în mod neconstituțional și ilegal: primește și îngrijește fără reținere toți imigranții care sosesc, fără a respinge pe nimeni", afirma acesta în 2018. În prezent, Jurca este în atenția mass media din cauza bătăii pe care a primit-o anul trecut, în luna august. Andreas Jurca a declarat că atacatorii erau imigranți. Ancheta este în desfășurare.

Ungaria nu blochează armele pentru Ucraina (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Ungaria nu blochează armele pentru Ucraina

Ungaria nu blochează armele pentru Ucraina. Budapesta va rămâne neimplicată în livrările de arme către Ucraina şi nici nu va contribui financiar în cadrul UE pentru astfel de livrări, dar nu va bloca alte ţări europene să le trimită Kievului dacă doresc acest lucru, a declarat luni la Bruxelles ministrul ungar de externe Peter Szijjarto. Ungaria nu blochează armele pentru Ucraina Statele membre ale UE "refuză în continuare să renunţe la strategia lor eşuată (...) Cu cât războiul se prelungeşte mai mult, cu atât mai mulţi oameni vor muri şi cu atât mai mari vor fi distrugerile", a declarat Szijjarto la o conferinţă de presă după o reuniune a miniştrilor europeni de Externe. Citește și: Adrian Năstase, mesaje anti-Ucraina la TV Pandele: Ucraina s-a opus, în 2002, intrării României în NATO. Ce nu spune Năstase: la Kiev era un regim corupt, dictatorial și pro-rus El a calificat drept "dezamăgitoare" şi "inacceptabilă" o propunere a Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE) ca statele UE să contribuie anul acesta la fondul denumit Facilitatea Europeană pentru Pace cu suma de cinci miliarde de euro pentru achiziţia de arme destinate Ucrainei. Totuşi, Szijjarto, a salutat faptul că această propunere a fost "atenuată" faţă de cea iniţială, care cerea alocarea a cinci miliarde de euro pentru fiecare din următorii patru ani în contul acelui fond folosit pentru ajutorul militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia. Budapesta vrea negocieri de pace Din cele cinci miliarde, suma cu care ar trebui să contribuie Ungaria este de 60,1 de milioane de euro, a precizat ministrul ungar. "Să dăm un nou impuls livrărilor de arme (către Ucraina) este complet inacceptabil" pentru Ungaria, prin urmare Budapesta nu va contribui la acest demers, dar nici nu doreşte să blocheze alte guverne europene să ofere arme Ucrainei, însă în final fiecare va răspunde în faţa propriului electorat, a mai spus Peter Szijjarto. El a sugerat că UE ar trebui mai degrabă să deschidă canalele de comunicare, să facă demersuri pentru o încetare a focului şi lansarea negocierilor de pace. Szijjarto a mai menţionat că miniştrii europeni de Externe au discutat la reuniunea de luni al 13-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, "deşi restricţiile impuse până în prezent au afectat în principal Europa şi nu au apropiat conflictul de o soluţionare". El a subliniat că şi-a atenţionat omologii europeni că Ungaria se va opune oricăror sancţiuni care să vizeze sectorul nuclear, amintind că nici Washingtonul nu a impus astfel de sancţiuni Rusiei, care este în continuare principalul furnizor de uraniu îmbogăţit al SUA.

Hamas despre civilii israelieni uciși: "greșeli" (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Hamas despre civilii israelieni uciși: "greșeli"

Hamas despre civilii israelieni uciși: "greșeli". Mişcarea islamistă palestiniană Hamas a declarat că atacul din 7 octombrie asupra Israelului a fost "o etapă necesară" împotriva ocupaţiei israeliene a teritoriilor palestiniene şi a admis că "haosul" a antrenat "erori", potrivit unui document publicat duminică de mişcarea palestiniană. "Propria versiune a faptelor" Hamas a indicat că în "haosul" din jurul graniţei dintre Israel şi Fâşia Gaza "poate că au avut loc erori", negând totuşi că a vizat civili şi dacă s-a întâmplat a fost "accidental, în timpul confruntărilor cu forţele de ocupaţie" şi aceasta în pofida celor 1.140 de persoane ucise în timpul acestui atac fără precedent, majoritatea dintre ei civili, potrivit unui bilanţ bazat pe date oficiale israeliene. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” Mişcarea islamistă, aflată la putere în Gaza din 2007, cere încetarea "agresiunii israeliene", afirmă că "poporul palestinian" poate "decide viitorul" teritoriului de coastă şi respinge "proiectele internaţionale sau israeliene". În acest document de aproape 20 de pagini, primul de acest tip, Hamas, considerată organizaţie teroristă de Statele Unite, Uniunea Europeană şi Israel, menţionează că vrea să ofere "propria versiune a faptelor". Hamas despre civilii israelieni uciși: "greșeli" În timp ce atacul său din 7 octombrie împotriva Israelului a dus la moartea a 1.140 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ bazat pe cifre oficiale israeliene, Hamas insistă "că a făcut tot posibilul pentru a evita lovirea civililor". "Este posibil să fi fost comise greşeli în cursul operaţiunii , din cauza prăbuşirii bruşte a aparatului de securitate şi militar de-a lungul graniţei dintre Israel şi Fâşia Gaza", notează Hamas. Evitarea vătămării civililor, în special copii, femei şi persoane în vârsta este o obligaţie religioasă şi morală a luptătorilor brigăzilor al-Qassam", a continuat el, menţionând braţul armat al formaţiunii. Investigaţii sunt în curs de desfăşurare în Israel, după informaţii privind violenţe sexuale. Pe 7 octombrie, aproximativ 250 de persoane au fost luate ostatice în timpul acestor atacuri, fără precedent ca violenţă şi amploare, iar, potrivit Israelului, 132 de persoane rămân captive în Fâşia Gaza - dintre care 27 ar fi murit, potrivit unui bilanţ bazat pe cifre oficiale israeliene.

Slovacia: Ucraina să cedeze teritorii Rusiei (sursa: Facebook/Robert Fico)
Internațional

Slovacia: Ucraina să cedeze teritorii Rusiei

Slovacia: Ucraina să cedeze teritorii Rusiei. Premierul slovac Robert Fico a susținut public că va bloca aderarea Ucrainei la NATO. Fico a declarat că Ucraina va trebui să facă un "compromis" și să cedeze din teritoriul său Rusiei, potrivit The Kyiv Independent. Slovacia: Ucraina să cedeze teritorii Rusiei Premierul slovac a insistat că Kievul este dominat de Washington și că Ucraina va trebui să cedeze Rusiei o bucată din teritoriul său. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” "La ce se așteaptă, că rușii vor părăsi Crimeea, Donbas și Lugansk? Este nerealist", a spus Fico. Acesta a cerut recent stabilizarea relațiilor dintre UE și Rusia și a adăugat că Moscova "are nevoie și de garanțiile sale de securitate". În același timp, însă, premierul slovac a mai spus că nu se opune aderării Ucrainei la UE dacă Kievul îndeplinește toate criteriile pentru aderare. Fico, un Orban Viktor mai mic Recent, Slovacia a decis să nu se alăture celor aproape 50 de țări care denunță desfășurarea raportată de rachete balistice nord-coreene împotriva Ucrainei. Ulterior, însă, ministrul slovac de Externe, Juraj Blanar, a declarat că este gata să condamne acordurile militare dintre Rusia și Coreea de Nord, după ce a primit dovezi relevante. Robert Fico este premier al Slovaciei pentru a patra oară. A primit actualul mandat în octombrie 2023. Anteriorul mandat a fost deținut până în 2018, când a demisionat pe fondul protestelor publice fără precedent împotriva corupţiei care au izbucnit după asasinarea jurnalistului de investigații Ján Kuciak. Politicianul populist a câştigat alegerile legislative din 30 septembrie 2023 în urma unei campanii electorale în care a pledat pentru încetarea ajutorului militar oferit Ucrainei, combaterea migraţiei ilegale şi o politică independentă a Slovaciei faţă de agenda promovată de Bruxelles şi de SUA. este prmier

Putin îl vizitează pe liderul nord-coreean (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin îl vizitează pe liderul nord-coreean

Putin îl vizitează pe liderul nord-coreean. Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a arătat intenţia de a vizita Phenianul în curând, a informat duminică presa de stat nord-coreeană KCNA. Putin îl vizitează pe liderul nord-coreean Preşedintele Putin i-a mulţumit, de asemenea, liderului nord-coreean Kim Jong Un pentru invitaţia sa de a vizita Phenianul, în timpul întâlnirii cu ministrul nord-coreean de externe Choe Son Hui, care a vizitat Rusia săptămâna trecută, a mai informat KCNA, citând un oficial al ministerului de externe. Rusia a mulţumit Coreei de Nord pentru sprijinul şi solidaritatea de care a dat dovadă în războiul din Ucraina. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” Cei doi şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorări serioase cu privire la actele provocatoare ale Statelor Unite şi ale aliaţilor lor împotriva drepturilor suverane ale Phenianului, acceptând în acelaşi timp să coopereze în afaceri regionale. Cooperarea dintre Phenian şi Moscova va fi în conformitate cu Carta ONU şi alte legi internaţionale, conform sursei citate. Înalţi oficiali ruşi, inclusiv ministrul apărării şi cel al afacerilor externe, au vizitat Coreea de Nord în 2023, stârnind temeri cu privire la un potenţial acord în domeniul armamentului, notează AFP. Kim Jong Un, aliat de nădejde al Moscovei Occidentul acuză Phenianul şi Moscova că lucrează împreună pentru a sprijini efortul de război al Rusiei în Ucraina, iar anumite ţări precum Statele Unite susţin că nord-coreenii livrează arme Rusiei. În luna ianuarie, Casa Albă a acuzat Coreea de Nord că a trimis în Rusia rachete balistice şi lansatoare, calificând aceste acţiuni drept "o escaladare semnificativă şi îngrijorătoare" a ajutorului nord-coreean pentru Moscova. La rândul său, Coreea de Sud a acuzat Coreea de Nord că a furnizat Rusiei peste un milion de muniţii pentru artilerie în schimbul unor informaţii şi a asistenţei privind tehnologia militară prin satelit. În luna noiembrie, Coreea de Nord a reuşit să pună pe orbită unul dintre aceste dispozitive satelitare de spionaj, Coreea de Sud văzând în acest demers mâna Moscovei.

Rușii critici cu războiul, bunuri confiscate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rușii critici cu războiul, bunuri confiscate

Rușii critici cu războiul, bunuri confiscate. Rusia va examina săptămâna viitoare un proiect de lege ce vizează confiscarea banilor, bunurilor şi obiectelor de valoare ale oricărei persoane declarate vinovată de difuzarea de "informaţii false" cu privire la armata rusă, a anunţat sâmbătă un înalt responsabil rus. Rușii critici cu războiul, bunuri confiscate Moscova a declarat ilegale criticile la adresa armatei sale la scurt timp după ce şi-a lansat ofensiva asupra Ucrainei, în februarie 2022. Mii de persoane care se opun conflictului au fost de atunci trimişi la închisoare. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” Proiectul de lege care, potrivit media de stat, beneficiază de sprijinul tuturor principalelor grupuri parlamentare, va fi prezentat luni în Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, a declarat preşedintele acesteia, Viaceslav Volodin. "Oricine încearcă să distrugă Rusia şi să o trădeze trebuie să-şi primească pedeapsa pe care o merită şi să compenseze daunele cauzate cu preţul bunurilor sale", a scrie el pe Telegram. Această măsură, a adăugat Volodin, este menită să pedepsească "ticăloşii" care "denigrează ţara noastră, pe soldaţii şi ofiţerii ce participă la operaţiunea militară specială". 15 ani de închisoare Inculparea pentru difuzare de "informaţii false" cu privire la armata rusă este deja pasibilă de o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare şi a fost folosită de autorităţile ruse pentru a înăbuşi orice formă de disidenţă. În virtutea legii, informaţiile asupra ofensivei asupra Ucrainei care nu provin dintr-o sursă guvernamentală oficială pot fi considerate "false", iar difuzarea lor poate face obiectul unor urmăriri penale. Un militant rus pentru apărarea drepturilor omului a fost condamnat joi la trei ani de închisoare de un tribunal care l-a declarat vinovat de "discreditarea" armatei Rusiei într-un comentariu publicat pe reţele sociale.

Stat palestinian în Gaza, refuz israelian (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Stat palestinian în Gaza, refuz israelian

Stat palestinian în Gaza, refuz israelian. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis sâmbătă că i-a reiterat preşedintelui american Joe Biden poziţia sa cu privire la "suveranitatea palestiniană", insistând asupra "pretenţiei" de securitate. Stat palestinian în Gaza, refuz israelian Cei doi lideri au vorbit la telefon vineri pentru prima dată în aproape o lună. Biden a declarat după conversaţie că este încă posibil ca Netanyahu să accepte o formă de statalitate palestiniană. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” În timpul discuţiei, "prim-ministrul Netanyahu şi-a reiterat politica potrivit căreia, odată ce Hamas este distrusă, Israelul trebuie să păstreze controlul asupra securităţii în Gaza pentru a se asigura că Gaza nu va mai reprezenta o ameninţare pentru Israel, o pretenţie care contrazice cererea de suveranitate palestiniană", a precizat sâmbătă biroul premierului israelian. Statele Unite, principalul aliat şi susţinător, au cerut Israelului să limiteze numărul victimelor civile, în contextul în care războiul dintre Israel şi Hamas face ravagii din 7 octombrie în Fâşia Gaza. Washingtonul şi-a reiterat, de asemenea, sprijinul pentru crearea unui stat palestinian. Vineri, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, a spus că Biden "încă mai crede în perspectiva şi posibilitatea" unui stat palestinian, dar "recunoaşte că va fi nevoie de multă muncă pentru a se ajunge acolo". Atacul Hamas de pe 7 octombrie, atroce Cu o zi înainte, Benjamin Netanyahu spusese deja că "Israelul trebuie să aibă controlul securităţii pe întregul teritoriu de la vest de râul Iordan. Aceasta este o condiţie necesară, care este în contradicţie cu ideea suveranităţii (palestiniene)". Războiul dintre Israel şi Hamas a fost declanşat de un atac fără precedent al mişcării islamiste palestiniene pe 7 octombrie pe teritoriul israelian, soldat cu moartea a aproximativ 1.140 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ bazat pe datele oficiale israeliene. Aproximativ 250 de persoane au fost răpite şi duse în Gaza. Ca represalii pentru atac, Israelul a promis să "anihileze" Hamas, bombardând Fâşia Gaza şi desfăşurând operaţiuni militare intensive acolo. Conform unui nou bilanţ publicat sâmbătă de Ministerul Sănătăţii al Hamas, 24.927 de persoane, marea majoritate femei, copii şi adolescenţi, au fost ucise şi 62.108 rănite în operaţiunile israeliene.

Hackerii Kremlinului au atacat e-mail-urile Microsoft (pexels.com/Sora Shimazaki)
Internațional

Hackerii Kremlinului au atacat e-mail-urile Microsoft

Hackerii Kremlinului au atacat e-mail-urile Microsoft. Piraţi cibernetici cu legături cu serviciile de informaţii ruse au atacat mesageria electronică a cadrelor superioare ale companiei Microsoft, potrivit unui document judiciar depus de gigantul american în domeniul informaticii. Hackerii Kremlinului au atacat e-mail-urile Microsoft Potrivit Microsoft, autorul atacului cibernetic este "Midnight Blizzard", grup care are legături cu serviciile de informaţii externe al Rusiei, potrivit Washingtonului şi Londrei. Citește și: EXCLUSIV Sabotaj: deși aflată în criză de pulberi pentru muniție, Romarm vrea să vândă 400 de tone de pulberi, primite de la Rezerva de Stat, unei companii bulgare de armament "Acest grup este cunoscut ca unul ce vizează în principal SUA, entităţile diplomatice, organizaţiile non-guvernamentale şi furnizorii de servicii informatice, în SUA şi în Europa", a declarat Microsoft într-o notă în august anul trecut, cu privire la un atac cibernetic anterior. "Ei caută să adune informaţii spionând interese străine pe termen lung", a adăugat Microsoft. Activităţile grupului "Midnight Blizzard", cunoscut de asemenea sub numele de "Nobelium", au fost urmărite până la începutul anului 2018, potrivit Microsoft. Un fost cont de test, spart Echipa de securitate a companiei a detectat cel mai recent atac pe 12 ianuarie, declanşând operaţiuni de apărare care au blocat accesul piraţilor cibernetici. Atacul a început în noiembrie anul trecut, când piraţii au încercat o parolă pe o serie de conturi şi au reuşit să acceadă la un fost cont de test, a explicat Microsoft. Apoi, piraţii cibernetici au utilizat acest "punct de sprijin" pentru a accede la unele conturi ale salariaţilor Microsoft, în special ale unor persoane în funcţii de conducere şi membri ai echipei de securitate. "Ancheta arată că piraţii au vizat iniţial conturi de mesagerie pentru a putea găsi acolo informaţii legate chiar de Midnight Blizzard", precizează compania americană. Potrivit gigantului american în domeniul informaticii, nimic nu arată că piraţii ciberneticii au avut acces la conturi ale clienţilor, la sisteme de producţie, la codul sursă sau la softuri de inteligenţă artificială la Microsoft.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră