vineri 26 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5145 articole
Internațional

Lukașenko alimentează migraţia ilegală către UE

Lukașenko alimentează migraţia ilegală către UE. Belarus nu intenţionează să-i împiedice pe migranţii din regiuni lovite de criză să-i tranziteze teritoriul în drum spre ţări europene, a declarat preşedintele acestui stat, Aleksandr Lukaşenko, într-un interviu acordat luni televiziunii ruse. Lukașenko alimentează migraţia ilegală către UE "Îmi pui un ştreang în jurul gâtului sub forma sancţiunilor şi apoi ceri ca eu să protejez UE de acest flux de migranţi? Asta nu se va întâmpla", a spus Lukaşenko. Autorităţile din UE şi Polonia în special i-au acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin şi pe Aleksandr Lukaşenko, aliatul său, că alimentează migraţia ilegală în UE din 2021, asigurându-le acestor oameni vize şi transport. Principala rută trece prin Belarus şi ajunge la frontiera poloneză. "Scopul este de a le arăta tuturor că frontierele externe ale UE nu sunt controlate şi de a cauza un efect politic: creşterea extremei drepte care promite să colapseze Europa din interior", a declarat ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski în luna iunie. Polonia şi-a fortificat mare parte din frontieră cu un gard de 5,5 metri înălţime şi sisteme de supraveghere electronice. Cu toate acestea, migranţii încearcă să trează frontiera ilegal zilnic, 201 de astfel de tentative înregistrându-se în ultimele trei zile, potrivit poliţiei de frontieră. Poliţia federală germană, care răspunde şi de frontierele ţării, a înregistrat 3.117 intrări ilegale pe ruta din Belarus în prima jumătate a anului. Anul trecut, 11.932 de persoane au ajuns în Germania pe această rută.

Lukașenko alimentează migraţia ilegală către UE (sursă: Facebook/Aleksandr Lukaşenko)
Arme cu rază lungă de acțiune (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Arme cu rază lungă de acțiune

Arme cu rază lungă de acțiune. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a îndemnat luni pe aliaţii săi occidentali să autorizeze Kievul să lovească Rusia cu arme cu rază de acţiune lungă, pentru "a opri avansarea" armatei ruse în estul Ucrainei. Arme cu rază lungă de acțiune "Ucraina nu poate opri avansarea armatei ruse pe front decât printr-o singură decizie pe care o aşteptăm de la partenerii noştri: decizia asupra capacităţilor cu rază de acţiune lungă", a declarat Zelenski în faţa ambasadorilor ucraineni reuniţi la Kiev. Citește și: Ex-tablagiu care a terminat o facultate privată la 34 de ani, consilier al ministrului Cercetării și plasat în CA-ul Radiocom În acelaşi context, Volodimir Zelenski a declarat că forţele ucrainene controlează peste 1.250 de kilometri pătraţi şi 92 de localităţi în regiunea rusă Kursk, scenă, începând din 6 august, a unei ofensive ucrainene de o amploare fără precedent. "Luptătorii ucraineni îşi continuă operaţiunile defensive în zonele desemnate în regiunea Kursk. Până la această dată, forţele noastre controlează peste 1.250 de kilometri pătraţi din teritoriului regiunii Kursk şi 92 de localităţi", a spus Zelenski. Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenki, printre obiectivele ofensivei se numără crearea unei "zone tampon" pe teritoriul rus şi diminuarea potenţialului de luptă al armatei ruse.

Ucrainenii, nou pod distrus în Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucrainenii, nou pod distrus în Kursk

Ucrainenii, nou pod distrus în Kursk. Armata ucraineană a lovit şi avariat un al treilea pod peste râul Seim în districtul Gluşkovo din partea de vest a provinciei ruse Kursk, unde a lansat o ofensivă surpriză pe 6 august, a anunţat luni un oficial rus. Ucrainenii, nou pod distrus în Kursk "Pe 18 august, în urma unui bombardament ţintit cu rachete şi artilerie asupra clădirilor rezidenţiale şi infrastructurii civile în satul Karij (...), un al treilea pod peste râul Seim a fost avariat", a declarat un reprezentant al Comitetului rus de Investigaţii. Citește și: VIDEO Ucraina și-a prezentat propria variantă video cu trupele sale care au pătruns în Kursk. Rușii nu au nici o variantă Alte două poduri peste acelaşi râu au fost anterior avariate de armata ucraineană, care ar fi folosit în acest scop rachete americane HIMARS, potrivit oficialilor ruşi. Deteriorarea acestor poduri afectează aprovizionarea trupelor ruse, care în plus riscă acum să fie încercuite dacă nu se retrag din districtul Gluşkovo, dar o retragere ar permite armatei ucrainene să captureze o nouă porţiune semnificativă de teritoriu. Încă un pod, peste Psiol, vizat Cel de-al treilea pod lovit duminică era ultimul pe care armata rusă îl mai putea folosi pentru a-şi aproviziona trupele pe acel sector. Potrivit lui Iuri Podoliaka, un influent blogger militar pro-rus născut în Ucraina, armata ucraineană ar putea încerca în zilele următoare să preia controlul unui pod strategic peste râul Psiol. Ucraina susţine că în urma ofensivei lansate pe 6 august în provincia rusă de graniţă Kursk care a luat prin surprindere armata rusă slab desfăşurată acolo a ocupat peste 80 de aşezări şi circa 1.150 de kilometri pătraţi de teritoriu. Potrivit bloggerilor militari ruşi, armata ucraineană acţionează intens cu grupuri mobile de recunoaştere şi sabotaj, dar nu toate zonele din Kursk unde sunt prezente trupele ucrainene se află efectiv sub controlul acestora.

Moscova anunță cucerirea unui sat ucrainean (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Moscova anunță cucerirea unui sat ucrainean

Moscova anunță cucerirea unui sat ucrainean. Rusia a revendicat duminica aceasta capturarea unui sat situat la circa 15 kilometri de oraşul Pokrovsk, important nod logistic în estul Ucrainei pe care ea îl vizează de mai multe luni. Moscova anunță cucerirea unui sat ucrainean "Datorită unor acţiuni active", forţele ruse "au eliberat satul Svîrîdonivka (Sviridinivka) în Republica Populară Doneţk", a anunţat Ministerul Apărării rus într-un comunicat. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne În ultimele zile, armata rusă a revendicat capturarea mai multor sate în acest sector, unde trupele sale au avansat rapid după ocuparea satului Ocertine la începutul lui mai. Aceste capturări sunt semnul unei presiuni care nu slăbeşte pe frontul de est, în pofida avansării fără precedent a forţelor ucrainene în regiunea rusă Kursk, începând din 6 august. Chiar dacă această ofensivă atrage multă atenţie, majoritatea luptelor continuă să se desfăşoare în Donbasul ucrainean, unde trupele ruse au avantaj în faţa forţelor ucrainene, în inferioritate numerică. Oraşul Pokrovsk, care număra înainte de război circa 61.000 de locuitori, se află pe o importantă rută spre alte locuri importante ale Ucrainei, Ceasiv Iar şi Kostiantinivka. Autorităţile ucrainene au îndemnat în ultimele zile locuitorii să se evacueze în faţa avansării trupelor ruse

Lukașenko invocă spaima de armata urcaineană (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko invocă spaima de armata urcaineană

Lukașenko invocă spaima de armata ucraineană. Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că Ucraina are staţionaţi peste 120.000 de soldaţi la frontiera ei cu Belarus şi din acest motiv Minskul a desfăşurat aproape o treime din forţele sale armate de-a lungul întregii frontiere. Lukașenko invocă spaima de armata ucraineană Lukaşenko nu a precizat câţi soldaţi belaruşi sunt desfăşuraţi la frontiera cu Ucraina. Armata profesionistă belarusă numără circa 48.000 de soldaţi şi circa 12.000 de grăniceri. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne "Dată fiind politica lor agresivă, noi am introdus şi am plasat în anumite puncte - în caz de război, acestea vor trebui apărate - militari ai noştri de-a lungul întregii frontiere", a declarat Lukaşenko într-un interviu pentru televiziunea rusă de stat, citat de Belta. Kievul nu a comentat deocamdată acest subiect. Sâmbătă, Kievul a declarat doar că nu sunt semne că forţele belaruse ar fi comasate la frontieră. Granițe minate masiv Aleksandr Lukaşenko, un aliat fidel al preşedintelui rus Vladimir Putin, a făcut aceste declaraţii în contextul incursiunii ucrainene pe teritoriul rus, care a început pe 6 august, când mii de soldaţi ai Kievului au străpuns frontiera vestică a Rusiei, în cea mai mare provocare la adresa conducerii armatei lui Putin. Ministrul belarus al apărării Viktor Hrenin a declarat vineri că există o mare probabilitate a unei provocări armate din partea Ucrainei vecine la adresa Republicii Belarus şi că situaţia de la frontiera comună între cele două state "rămâne tensionată". Lukaşenko a mai spus că frontiera belaruso-ucraineană este minată "mai mult ca niciodată" şi că trupele ucrainene vor suferi pierderi uriaşe dacă vor încerca să o treacă

Proces contra SUA intentat de Iran (sursa: afr.com)
Internațional

Proces contra SUA intentat de Iran

Proces contra SUA intentat de Iran. Un tribunal iranian a început duminică un proces împotriva guvernului Statelor Unite şi a altor instituţii americane pentru presupusa lor participare la lovitura de stat din anul 1953, care l-a adus atunci la putere pe şahul Mohammad Reza Pahlavi şi l-a înlăturat pe premierul Mohammad Mossadegh. Proces contra SUA intentat de Iran "Tribunalul va studia cazul prezentat de circa 402.000 iranieni împotriva a şase entităţi americane pentru rolul lor în răsturnarea lui Mosadegh, (lovitură de stat) care a consolidat guvernul monarhului pro-occidental Mohammad Reza Pahlavi până la Revoluţia Islamică din 1979", a anunţat postul iranian Press TV. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne Cei acuzaţi sunt Guvernul SUA, Departamentul de Stat, Agenţia Centrală de Informaţii (CIA), Departamentul Trezoreriei, Camera Reprezentanţilor şi Rezerva Federală. Potrivit plângerii, Washingtonul şi Londra "au conceput lovitura de stat militară prin încălcarea principiilor şi normelor internaţionale, amestecându-se în afacerile interne ale Iranului, cu intenţia de a-şi menţine influenţa şi puterea în guvernul iranian, asigurându-şi interesele şi jefuind ţara", se arată în acelaşi anunţ. "De fapt, lovitura de stat a marcat începutul dominaţiei complete a Iranului de către SUA pentru a-l face mai dependent şi a-i împiedica independenţa şi progresul", continuă acuzaţia. Sentințe, mai degrabă politice Începutul procesului coincide cu împlinirea a 71 de ani de la lovitura de stat orchestrată de Regatul Unit şi Statele Unite împotriva popularului prim-ministru iranian Mossadegh, care naţionalizase industria petrolului după ce nu a reuşit să ajungă la un acord cu britanicii asupra exploatării acesteia. "Sclavia, colonialismul, loviturile de stat şi intervenţiile militare sunt doar o parte a istoriei obscure şi ruşinoase a SUA şi Regatului Unit în afacerile internaţionale", a transmis cu acest prilej într-o declaraţie Ministerul de Externe iranian. Instanţele iraniene desfăşoară adesea procese împotriva unor instituţii sau persoane din SUA, fără ca sentinţele emise să poată fi puse în aplicare, acestea fiind mai degrabă acţiuni politice.

Putin atacă Kievul cu rachete nord-coreene (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin atacă Kievul cu rachete nord-coreene

Putin atacă Kievul cu rachete nord-coreene. Forţele ucrainene au dejucat duminică dimineaţa un atac rus cu rachete îndreptat împotriva Kievului, a anunţat administraţia civilă a capitalei Ucrainei. Putin atacă Kievul cu rachete nord-coreene "În această dimineaţă, în jurul orelor 05:00 (02:00 GMT), inamicul a folosit arme balistice pentru a lansa un atac cu rachete asupra Kievului", au raportat autorităţile ucrainene pe reţeaua socială Telegram. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne Potrivit aceleiaşi surse, este "foarte probabil" să fie vorba de "rachete balistice nord-coreene de tip KN-23". Potrivit informaţiilor preliminare, rachetele au fost interceptate în apropiere de capitala ucraineană şi astfel nu au putut să-şi atingă obiectivul, subliniază administraţia. Drone de atac ruse au vizat de asemenea "aproape simultan" oraşul, dar şi ele au fost toate "distruse" în afara perimetrului Kievului de apărarea aeriană, afirmă autorităţile. "Nicio distrugere nu a fost constată la Kiev şi nu a fost primită nicio informaţie referitoare la victime", adaugă aceeaşi sursă. Phenianul ajută Moscova Potrivit Occidentului, Coreea de Nord livrează armament Rusiei pentru asaltul ei împotriva Ucrainei şi beneficiază în schimb de asistenţă, inclusiv în domeniul spaţial. La sfârşitul săptămânii trecute, în timpul unui atac rus împotriva capitalei ucrainene, un bărbat de 35 de ani şi fiul său de 4 ani au fost ucişi de căderea unei bucăţi de rachetă, iar trei persoane au fost grav rănite, potrivit serviciilor de salvare. De cealaltă parte a liniei frontului, apărarea aeriană rusă a distrus în noaptea de sâmbătă spre duminică în total cinci drone de luptă ucrainene în regiunile Belgorod şi Rostov, la frontiera cu Ucraina, a raportat Ministerul rus al Apărării. Sâmbătă, şeful statului ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că armata sa îşi întăreşte poziţiile în regiunea rusă Kursk, la peste zece zile de la lansarea unei ofensive de amploare în teritoriul rus, unde Kievul susţine că a cucerit 82 de localităţi şi 1.150 de kilometri pătraţi din teritoriu.

Posibil atac terorist, dejucat în Argentina (sursa: X/Patricia Bullrich)
Internațional

Posibil atac terorist, dejucat în Argentina

Posibil atac terorist, dejucat în Argentina. Poliţia argentiniană a reţinut şapte persoane acuzate că fac parte dintr-o organizaţie care planifica atacuri teroriste în provincia Mendoza. Posibil atac terorist, dejucat în Argentina "Având la bază expresii anticreştine şi antievreieşti, ei difuzau pe Telegram şi WhatsApp mesaje privind planificarea de atentate împotriva comunităţii occidentale de la Mendoza, cu conţinuturi legate de organizaţii teroriste precum Stat Islamic şi Emiratul taliban al Afganistanului", a anunţat poliţia federală argentiniană. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne Ministrul securităţii, Patricia Bullrich, a anunţat pe contul său de X destructurarea de către poliţie "a unei organizaţii periculoase legate de un grup terorist radical islamic, identificat după ce a ameninţat un jurnalist din comunitatea evreiască". Percheziţiile au permis confiscarea de arme de foc, arme albe şi aparate electronice, precum şi de "literatură salafistă", potrivit poliţiei. Cea mai mare comunitate evreiască Argentina găzduieşte cea mai mare comunitate evreiască din America latină, cu circa 250.000 de membri. Aceasta a fost ţinta a două atentate, unul asupra ambasadei Israelului în 1992 (29 morţi) şi altul doi ani mai târziu asupra Asociaţiei mutuale israeliene (AMIA), soldat cu 85 de morţi. În ianuarie, Patricia Bullrich a anunţat arestarea unei alte celule teroriste care plănuia un atentat la Buenos Aires, dar câteva zile mai târziu judecătorul a estimat că acuzaţiile împotriva suspecţilor, între care un frizer şi un jucător de ping-pong, nu erau fondate. Preşedintele argentinian Javier Milei a declarat în mai multe rânduri că Israelul este unul din principalii săi aliaţi. În iulie, Argentina a declarat mişcarea islamistă Hamas "organizaţie teroristă internaţională"

Elon Musk a ajuns preferatul dictatorilor (sursa: ndtv.com)
Internațional

Elon Musk a ajuns preferatul dictatorilor

Elon Musk a ajuns preferatul dictatorilor. Liderul cecen Ramzan Kadîrov a făcut publică o înregistrare video în care poate fi văzut conducând o camionetă Tesla Cybertruck cu ceea ce pare a fi o mitralieră montată deasupra. A afirmat că o va trimite în zona de conflict din Ucraina. Elon Musk a ajuns preferatul dictatorilor Kadîrov, cunoscut pentru apariţiile sale extravagante, a adus elogii atât autovehiculului, cât şi CEO-ului Tesla Motors, Elon Musk, pe aplicaţia de mesagerie Telegram. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne Pe Elon Musk l-a numit "cel mai puternic geniu al timpurilor moderne" şi l-a invitat în Cecenia. "Aşteptăm viitoarele dvs produse care ne vor ajuta să încheiem operaţiunea militară specială", a scris Kadîrov, folosind termenul oficial utilizat de Rusia pentru a se referi la războiul pe care l-a declanşat în Ucraina. Până în prezent nu a existat o reacţie din partea Tesla la înregistrarea video difuzată de liderul cecen.

Hamas respinge negocierile de încetarea focului (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Hamas respinge negocierile de încetarea focului

Hamas respinge negocierile de încetarea focului. După mai bine de zece luni de război, joi și vineri au avut loc la Doha negocieri între Israel și țările mediatoare: Statele Unite, Qatar și Egipt. Hamas respinge negocierile de încetarea focului Discuțiile în jurul unui încetare a focului în Fâșia Gaza au eșuat după ce Hamasul palestinian a respins „dictatele americane”. La finalul negocierilor de la Doha negocieri între Israel și țările mediatoare a fost făcută o propunere de acord revizuită de către Statele Unite, principalul aliat al statului ebraic. Pentru Statele Unite, o încetare a focului ar face posibilă evitarea unei escalade militare regionale după amenințarea Iranului de a răzbuna asasinarea liderului Hamas Ismaïl Haniyeh, atribuită Israelului. Nefiind participat la ultimele discuții, Hamas dorește aplicarea planului anunțat de președintele american Joe Biden pe 31 mai. Acest plan prevede o primă fază cu un armistițiu de șase săptămâni însoțit de o retragere israeliană din zonele cele mai dens populate din Gaza, precum și eliberarea ostaticilor răpiți pe 7 octombrie. Retragerea completă a trupelor israeliene din Gaza ar urma să aibă loc ulterior într-o a doua fază. Pentru a-și justifica absența la masa de negocieri, Hamas acuză Israelul că a adăugat „noi condiții” textului inițial, inclusiv „menținerea trupelor israeliene” la granița egipteană cu Gaza, precum și „dreptul de veto” asupra prizonierilor palestinieni care ar putea fi schimbati cu ostatici israelieni. Crezând că cea mai recentă propunere americană va fi sinonimă cu un „pas uriaș înapoi”, Sami Abou Zohri, un executiv al Hamas, a considerat că anunțul unei viitoare încetări a focului este o „iluzie”.

Jurnaliștii italieni sunt anchetați de FSB (sursa: www.ilfattoquotidiano.it)
Internațional

Jurnaliștii italieni sunt anchetați de FSB

Jurnaliștii italieni sunt anchetați de FSB. Serviciile de securitate ruse (FSB) au declanşat o anchetă asupra a doi jurnalişti ai canalului italian RAI care au realizat un reportaj în regiunea Kursk. Jurnaliștii sunt acuzați că au trecut "ilegal" frontiera din Ucraina. Jurnaliștii italieni sunt anchetați de FSB FSB "a deschis o anchetă penală" împotriva jurnaliştilor italieni Stefania Battistini şi Simone Traini pentru "trecere ilegală a frontierei", au indicat serviciile ruse într-un comunicat citat de agenţiile de ştiri. Ambasadoarea Italiei în Rusia, Cecilia Piccioni la Moscova de MAE rus din acest motiv. După această întâlnire, un purtător de cuvânt al diplomaţiei italiene a spus că ambasadoarea a apărat în faţa autorităţilor ruse munca "independentă" a jurnaliştilor din teren, în regiunea rusă Kursk, unde armata ucraineană derulează o incursiune din 6 august. "Ambasadoarea (italiană) a primit un viu protest din cauza acţiunilor unei echipe a radioteleviziunii publice italiene RAI care a intrat ilegal în Rusia pentru a acoperi atacul terorist criminal al soldaţilor ucraineni asupra regiunii Kursk", a denunţat la rândul său diplomaţia rusă într-un comunicat. Reportajul, difuzat în această săptămână, a fost realizat de doi jurnalişti italieni de la RAI, Stefania Battistini şi Simone Traini, în oraşul rus Sudja, aflat la circa zece kilometri de frontiera ucraineană, pe care Kievul afirmă că l-a cucerit în întregime. Sudja găzduieşte un important nod gazier al gigantului rus Gazprom, care permite furnizarea de gaz spre Europa prin Ucraina. Cei doi jurnalişti italieni, care nu se află în Rusia, riscă până la cinci ani de închisoare, potrivit codului penal.

Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară

Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară. Rusia a acuzat Ucraina că plănuieşte să atace centrala nucleară din regiunea Kursk în care au intrat trupele ucrainene. Kievul califică aceste afirmaţii drept propagandă "nebunească". Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat că va exista un răspuns dur la orice atac asupra centralei nucleare din Kursk, care se află sub controlul Rusiei. Acesta nu a furnizat dovezi împotriva Ucrainei, dar a precizat că o zonă amplă din împrejurimi ar putea fi contaminată de un atac. Compania nucleară rusă de stat Rosatom, care conduce şi centrala de la Zaporojie din Ucraina controlată de Rusia, a acuzat de asemenea Kievul că ameninţă securitatea ambelor centrale. Nu a prezentat însă dovezi. Şeful Rosatom Aleksei Lihacev a discutat telefonic situaţia cu directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, şi l-a invitat să viziteze centrala nucleară de la Kursk. Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc în mod repetat că încearcă să saboteze operarea centralei de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, din sud-estul Ucrainei. Reactoarele centralei sunt închise, dar necesită energie electrică din exterior pentru a menţine materialul nuclear la temperatura potrivită şi a evita un accident nuclear. Kievul: propagandă "nebunească" Ministerul Afacerilor Externe ucrainean a reacționat. "Vedem o nouă creştere în propaganda rusă nebunească privind presupuse planuri ucrainene de a folosi 'bombe murdare' sau de a ataca centrale nucleare. Respingem oficial aceste afirmaţii false", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe ucrainean, Heorhii Tîhîi, pe reţeaua X. "Ucraina nu are nici intenţia şi nici capacitatea de a întreprinde astfel de acţiuni", a adăugat acesta.

Kamala Harris, apărătoarea clasei de mijloc (sursa: Facebook/Kamala Harris)
Internațional

Kamala Harris, apărătoarea clasei de mijloc

Kamala Harris, apărătoarea clasei de mijloc. Kamala Harris vrea să obțină voturile clasei de mijloc. Candidata democrată la Casa Albă a promis că va „lupta” pentru clasa de mijloc dacă va câștiga alegerile prezidențiale din noiembrie. Kamala Harris, apărătoarea clasei de mijloc Kamala Harris l-a acuzat pe Donald Trump că îi slujește pe cei mai bogați. „Donald Trump luptă pentru miliardari și mari afaceri”, a afirmat vicepreședintele Statelor Unite, care a spus că ea va lupta pentru „a da bani înapoi familiilor din clasa mijlocie și muncitoare”. Candidata democrată a dezvăluit mai multe măsuri concrete ale programului său: construirea a trei milioane de locuințe noi, asistență pentru prima achiziție imobiliară și acordarea unui credit fiscal de naștere de până la 6.000 de dolari în primele 12 luni ale copilului. Harris a abordat și tema tratamentelor cu insulină, susținând că prețul acesteia va fi plafonat, la fel ca datoriile contractate de americani pentru tratament. Harris a declarat că intenționează să combată speculațiile imobiliare și să descurajeze inflația prețurilor în sectorul alimentar. Răspunsul lui Donald Trump Răspunsul contracandidatului nu a întârziat să apară. În replică la acuzele Kamalei Harris, Donald Trump a vorbit despre „controalele comuniste” asupra prețurilor. Trump a afirmat că, dacă Kamala Harris și-ar pune în aplicare măsurile, ar urma „foametea, deficitul și sărăcia”.

Germania reduce ajutorul militar către Ucraina (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania reduce ajutorul militar către Ucraina

Germania reduce ajutorul militar către Ucraina. Republica Federală prevede în bugetul său pe 2025 o reducere la jumătate a ajutorului său militar bilateral către Ucraina. Pentru a continua susținerea financiară a Kievului, mizează pe banii generaţi de activele ruse îngheţate. Germania reduce ajutorul militar către Ucraina Guvernul lui Olaf Scholz, care încearcă să facă economii, nu prevede "ajutoare suplimentare" celor 4 miliarde de euro prevăzute în bugetul pe anul viitor pentru a ajuta militar Ucraina, a indicat o sursă parlamentară. Citește și: VIDEO Filmare virală: o corvetă românească, care scoate fum de parcă ar fi luat foc, pe lângă o corvetă turcească, ultramodernă În acest an, ajutorul Berlinului, al doilea contributor după SUA, se ridică la 8 miliarde de euro. Pentru a compensa, Germania mizează pe "crearea, în cadrul G7 şi al Uniunii Europene, a unui instrument financiar care să utilizeze activele ruse îngheţate", a adăugat o sursă din cadrul Ministerului de Finanţe. "Ajutorul bilateral german rămâne la cel mai înalt nivel, dar mizează pe eficienţa acestui instrument", a comentat aceasta. Această decizie a făcut obiectul unui acord între cancelarul social-democrat şi ministrul finanţelor din partidul liberal Christian Lindner, potrivit Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung. Potrivit FAZ, Lindner, adept al stricteţii bugetare, i-a scris ministrului apărării Boris Pistorius pentru a-i cere "să garanteze" că plafonul de 4 miliarde de euro bugetat pentru anul viitor va fi respectat. Berlinul face economii Proiectul de buget pe 2025 a făcut obiectul unor discuţii aprige în cadrul coaliţiei tripartite între liberali, verzi şi social-democraţi. Ministrul de finanţe le-a cerut omologilor săi să facă economii în scopul respectării "frânei de îndatorare", o regulă constituţională care are drept menire să împiedice statul să se îndatoreze prea mult. Proiectul de buget nu este încă definitiv şi urmează să mai fie discutat în Parlament înainte de adoptarea sa, până la sfârşitul anului. Aliaţii Ucrainei lucrează de mai multe luni la un dispozitiv care ar permite utilizarea unei părţi din cele 300 de miliarde de dolari reprezentând active ruse îngheţate în lume pentru a susţine Kievul în războiul său împotriva armatei ruse. De asemenea, s-a ajuns la un acord politic între ţările G7 la jumătatea lui iunie privind o propunere americană referitoare la finanţarea unui credit de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Armata ucraineană, poziții consolidate în Kursk (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Armata ucraineană, poziții consolidate în Kursk

Armata ucraineană, poziții consolidate în Kursk. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat sâmbătă că armata sa îşi consolidează poziţiile în regiunea rusă Kursk. Armata ucraineană, poziții consolidate în Kursk "Generalul Oleksandr Sirski a raportat că forţele noastre şi-au consolidat poziţiile în regiunea Kursk şi că teritoriul a fost stabilizat", a declarat Volodimir Zelenski, după o întâlnire cu comandantul-şef al armatei ucrainene. Cu o zi înainte, militarul îl asigurase pe şeful său că trupele sale au avansat "unul până la trei kilometri" şi au luat prizonieri soldaţi ruşi. Declarațiile Kremlinului Armata rusă, care a desfăşurat întăriri materiale şi umane, a susţinut că a respins asalturile ucrainene în apropierea a trei localităţi din regiunea sa Kursk, provocând pierderi grele adversarului său. În urmă cu câteva zile, preşedintele Vladimir Putin le-a ordonat oamenilor săi să "expulzeze" forţele Kievului de pe teritoriul rus. Potrivit autorităţilor ruse, cel puţin 12 civili au fost ucişi şi mai mult de o sută au fost răniţi de la începutul operaţiunii ucrainene. Satele de frontieră, părăsite Confruntaţi cu avansul fără precedent al forţelor ucrainene pe teritoriul rus, zeci de mii de civili au părăsit deja satele de frontieră din regiunea Kursk, fie pe cont propriu, fie cu ajutorul serviciilor locale. În regiunea vecină Belgorod, autorităţile ruse s-au arătat alarmate în ultimele zile, anunţând vineri seara că blochează accesul şi evacuarea a cinci oraşe de frontieră începând de luni, în timp ce închid "temporar" accesul către un al şaselea. De partea ucraineană, fluxul de evacuaţi continuă, de asemenea, spre oraşul Sumî, la aproximativ 40 km de frontiera comună. Oraşul a fost ţinta unui atac rusesc sâmbătă dimineaţa, soldat cu rănirea a două persoane, potrivit Ministerului de Interne. În acelaşi timp, luptele grele continuă mai la sud, în estul Ucrainei, epicentrul conflictului, unde armata rusă câştigă teren de luni de zile. În ultimele zile, Moscova a revendicat capturarea mai multor sate în drumul spre oraşul Pokrovsk, un important nod logistic pe drumul către bastioanele Ceassiv Iar şi Kostiantinivka.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră