sâmbătă 27 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5151 articole
Internațional

Putin recrutează și grațiază un canibal

Putin recrutează și grațiază un canibal. Rusul Dmitri Malîşev, locuitor al regiunii Volgograd, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru crimă şi canibalism şi graţiat de preşedintele rus Vladimir Putin pentru că a luptat în războiul din Ucraina, s-a întors în oraşul său natal, a anunţat duminică presa locală. Putin recrutează și grațiază un canibal "Da, s-a întors după ce a fost rănit (...) Am vorbit personal cu el. Are probleme la mandibulă şi o schijă în braţ. Pare să fie sub tratament medical. Alaltăieri l-am văzut într-un magazin şi ne-am salutat", a declarat şeful administraţiei locale, Fiodor Kadoba, pentru portalul local de ştiri V1.ru. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează El a adăugat că Malîşev l-a asigurat că va reveni pe front după ce îşi va recupera sănătatea. Cazul "canibalului din Volgograd" a zguduit societatea rusă în urmă cu un deceniu: după ce şi-a ucis în bătaie o cunoştinţă din Tadjikistan cu o rangă pentru că i-ar fi propus să facă sex, i-a smuls inima şi a prăjit-o într-o tigaie, proces pe care l-a înregistrat pe video. Condamnarea era de 25 de ani de închisoare Justiţia rusă l-a condamnat la 25 de ani de închisoare, dintre care 15 trebuia să-i execute într-o închisoare de înaltă securitate, dar după începerea războiului a fost recrutat pentru a fi trimis să lupte în Ucraina. Recrutarea puşcăriaşilor, o practică promovată de compania rusă de mercenari Wagner, a stârnit îngrijorări serioase în Rusia din cauza seriei de infracţiuni comise de unii dintre aceştia la întoarcerea de pe câmpul de luptă. După asasinarea unei fetiţe de 12 ani în regiunea rusă Kemerovo de un fost puşcăriaş întors de pe frontul din Ucraina, şefa Comisiei pentru familie şi protecţia copilului din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), Nina Ostanina, a avertizat în iunie că această situaţie s-ar putea agrava şi a cerut autorităţilor ruse să "îşi asume responsabilitatea de a proteja cetăţenii de infractori ca acesta" prin "monitorizare constantă" şi ajutându-i să se reintegreze pe piaţa muncii. De asemenea, ea a propus un proiect de lege care sa reglementeze aceasta chestiune. "Trebuie să acţionăm fără întârziere. Coşmaruri ca acesta nu pot fi permise să se întâmple din nou. Copiii noştri merită o viaţă sigură şi protecţie împotriva criminalilor nemiloşi", a spus ea. Potrivit media online independentă Viorstka, în ultimii doi ani, aproximativ 50 de persoane au murit din cauza veteranilor de război de pe frontul din Ucraina recrutaţi în închisorile ruse. Victimele sunt de obicei membri de familie sau vecini, crimele fiind comise din motive casnice şi având adeseori legătură cu consumul de alcool.

Putin recrutează și grațiază un canibal (sursa: rtvi.com)
Zelenski va prezenta „planul de victorie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski va prezenta „planul de victorie”

Zelenski va prezenta „planul de victorie”. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunţat duminică seara că a ajuns în Statele Unite, pentru a-i prezenta omologului său american, Joe Biden, detaliile "planului său de victorie" care vizează să pună capăt invaziei ruse, asigurând că această toamnă va fi "decisivă". Zelenski va prezenta „planul de victorie” "Am ajuns în Statele Unite. Obiectivul principal este de a întări Ucraina şi de a ne proteja întreg poporul. Acest război nu se poate încheia decât cu o pace justă datorită eforturilor internaţionale", a declarat Zelenski pe reţeaua de socializare X. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează "Planul Ucrainei de victorie va fi pe masa tuturor aliaţilor noştri", a adăugat el. Într-un mesaj video din avionul său, postat anterior pe X, Zelenski a indicat că pleacă în statul american Pennsylvania, pentru "o vizită specială", înainte de "New York" şi "Washington". O toamnă "decisivă" "Această toamnă va fi decisivă pentru continuarea" războiului, a subliniat el, adăugând că Joe Biden va fi "primul care va vedea în detaliu" propunerile ucrainene de a pune capăt războiului cu Rusia. Zelenski plănuieşte să le prezinte apoi "tuturor liderilor ţărilor noastre partenere", precum şi Congresului american şi "celor doi candidaţi la preşedinţia" Statelor Unite, vicepreşedinta democrată Kamala Harris şi fostul preşedinte republican Donald Trump. Zelenski ar urma să încerce să-l convingă pe Biden să permită Kievului să lovească ţinte din Rusia cu arme occidentale cu rază lungă de acţiune, despre care spune că pot schimba cursul războiului.

Trump nu va candida în 2028 (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump nu va candida în 2028

Trump nu va candida în 2028. Donald Trump a exclus într-un interviu difuzat duminică să candideze la prezidenţialele americane din 2028 în cazul înfrângerii la alegerile din noiembrie. Trump nu va candida în 2028 "Nu, nu mă văd acolo, nu mă văd acolo", a declarat candidatul republican de 78 de ani în emisiunea Full Measure. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează "Nici nu-mi imaginez aşa ceva", a adăugat fostul preşedinte. "Cred că asta va fi totul", a mai spus Trump. Omul de afaceri şi-a exprimat, totuşi, speranţa că va avea "succes" la alegerile din 5 noiembrie împotriva candidatei democrate Kamala Harris. Trump-Harris, aproape la egalitate De la retragerea spectaculoasă din cursă a preşedintelui Joe Biden în dificultate în sondaje, rezultatul alegerilor prezidenţiale este mai nehotărât ca niciodată. Donald Trump şi Kamala Harris se află aproape la egalitate în mai multe state în care se va decide probabil totul. De remarcat, Donald Trump, care nu şi-a recunoscut niciodată înfrângerea în faţa lui Joe Biden în 2020, a refuzat de mai multe ori în ultimele luni să se angajeze să recunoască necondiţionat rezultatul alegerilor din noiembrie.

Partidul lui Scholz câștigă alegerile regionale (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Partidul lui Scholz câștigă alegerile regionale

Partidul lui Scholz câștigă alegerile regionale. Social-democraţii (SPD) cancelarului german Olaf Scholz s-au impus la limită în faţa partidului de extrema-dreaptă AfD în alegerile regionale din landul Brandenburg, deşi pe tot parcursul campaniei s-au situat în urma acestei formaţiuni, conform sondajelor la ieşirea de la urne. Partidul lui Scholz câștigă alegerile regionale SPD, care guvernează landul Brandenburg din jurul capitalei Berlin de la reunificarea din 1990, a obţinut 32% din voturi, devansând Alternativa pentru Germania, care a obţinut 29% din sufragii, într-o revenire de ultim moment, potrivit sondajului realizat la ieşirea de la urne de postul de televiziune ZDF. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Acest succes al SPD i-ar putea oferi lui Scholz un mic respiro de la discuţiile din partid cu privire la oportunitatea de a fi din nou candidatul acestuia la funcţia de cancelar pentru alegerile federale de anul viitor. Este însă puţin probabil ca acest succes să îi confere lui sau partidului său un impuls major, având în vedere că popularul premier în exerciţiu din landul Brandenburg din partea SPD, Dietmar Woidke, s-a distanţat de Scholz în timpul campaniei şi a criticat politicile guvernului federal, potrivit experţilor. AfD a devenit la 1 septembrie primul partid de extrema dreaptă care a câştigat alegerile dintr-un land în Germania după cel de-al Doilea Război Mondial, în Turingia, şi s-a clasat pe locul secund în Saxonia, în aceeaşi zi.

SUA avertizează Israelul asupra escaladării militare (sursa: CNN)
Internațional

SUA avertizează Israelul asupra escaladării militare

SUA avertizează Israelul asupra escaladării militare. O "escaladare" militară nu este în "interesul" Israelului, a avertizat duminică un purtător de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, după mai multe zile de tensiuni ridicate în Orientul Mijlociu. SUA avertizează Israelul asupra escaladării militare "Nu considerăm că escaladarea acestui conflict militar este în interesul lor", a declarat Kirby pentru postul de televiziune ABC, asigurând că SUA au transmis "direct" aceasta "omologilor israelieni". Citește și: Fabrica de arme din Cugir, pe cale să fabrice propriul pistol-mitralieră, un Kalashnikov pe standarde NATO Purtătorul de cuvânt al executivului american a estimat că mai există "spaţiu" pentru o "soluţie diplomatică" la conflict. "La asta lucrăm", a adăugat el, fără a oferi alte detalii. Tensiunile au crescut considerabil în ultimele zile, cu zeci de morţi şi mii de răniţi în Liban, cauzate de o serie de explozii atribuite Israelului, care au vizat pagerele şi apoi walkie-talki-urile membrilor Hezbollah marţi şi miercuri. Israelul promite restabilirea calmului Noaptea de sâmbătă spre duminică a fost marcată de intense tiruri transfrontaliere între Hezbollahul libanez şi armata israeliană. Această escaladare "cu siguranţă nu este în interesul tuturor acestor oameni pe care premierul Netanyahu spune că vrea să-i trimită acasă", a avertizat purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională. Autorităţile israeliene au promis că vor restabili calmul în nordul Israelului pentru ca zeci de mii de persoane care au fugit din calea violenţelor să se poată întoarce la locuinţele lor. Premierul Benjamin Netanyahu a declarat duminică că este "hotărât" să facă în aşa fel încât locuitorii din nord să poată reveni la casele lor în deplină siguranţă, salutând totodată "seria de lovituri" din ultimele zile împotriva Hezbollahului libanez.

Ostaticii din Gaza, jumătate au murit (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Ostaticii din Gaza, jumătate au murit

Ostaticii din Gaza, jumătate au murit. Doar jumătate din cei 101 ostatici deţinuţi de gruparea islamistă Hamas în Fâşia Gaza mai sunt în viaţă, a declarat duminică premierul israelian Benjamin Netanyahu în cadrul unei reuniuni cu uşile închise a Comisiei de Afaceri Externe şi Apărare din Knesset (parlamentul). Ostaticii din Gaza, jumătate au murit Cel mai recent bilanţ al armatei israeliene era de 35 de ostatici morţi, după mai mult de 11 luni de lupte şi bombardamente intense ale armatei israeliene în Fâşia Gaza, unde - potrivit Ministerului Sănătăţii Hamas - au fost ucişi peste 41.400 de palestinieni. Citește și: Fabrica de arme din Cugir, pe cale să fabrice propriul pistol-mitralieră, un Kalashnikov pe standarde NATO Patru dintre cei 101 ostatici sunt ţinuţi captivi în Fâşia Gaza de ani de zile, în timp ce ceilalţi 97 au fost răpiţi în timpul atacurilor din 7 octombrie, când comandouri ale Hamas au luat ostatice 251 de persoane şi au ucis alte 1.200 în comunităţi din sudul Israelului. În plus, potrivit unor scurgeri de informaţii de la aceeaşi reuniune, Netanyahu ar fi negat obstrucţionarea unui acord cu privire la eliberarea ostaticilor, lucru de care este acuzat de o mare parte a societăţii israeliene după adăugarea de noi clauze - cum ar fi o prezenţă israeliană la frontiera între Egipt şi Fâşia Gaza - în negocierile care au ajuns într-un impas total din cauza escaladării tensiunilor în Liban.

Testele rachetei Satan-2, eșecul lui Putin (sursa: X/MeNMyRC)
Internațional

Testele rachetei Satan-2, eșecul lui Putin

Testele rachetei Satan-2, eșecul lui Putin. Imagini din satelit par să arate un crater masiv la un centru de testare a rachetelor în Rusia, după ce o rachetă balistică intercontinentală RS-28 "Sarmat" (Satan-2, în codificarea NATO) cu capacitate nucleară, a explodat, ceea ce constituie un eşec umilitor pentru preşedintele Vladimir Putin, relatează duminică publicaţia britanică Daily Express. Testele rachetei Satan-2, eșecul lui Putin Această rachetă este considerată de către Kremlin un instrument puternic în arsenalul său. Citește și: Fabrica de arme din Cugir, pe cale să fabrice propriul pistol-mitralieră, un Kalashnikov pe standarde NATO Dar, conform unor informaţii, acesta ar fi al patrulea eşec succesiv, ceea ce pune sub semnul întrebării fiabilitatea noii arme. Distribuind pe reţelele sociale fotografii Planet Lab, făcute la cosmodromul Pleseţk din regiunea Arhanghelsk, analistul proiectului Osint ( Open source intelligence), care se autocodifică MeNMyR, rezumă: "După cum se vede, testul RS-28 Sarmat a fost un eşec total". Racheta, explodată în siloz Racheta a explodat în siloz, lăsând un crater imens şi distrugând locul de testare. "Sarmat este o rachetă cu combustibil lichid, astfel încât acest accident ar fi putut avea loc separat de activitatea de lansare efectivă", afirmă expertul citat. Primul şi singurul test reuşit cu Sarmat a avut loc la 20 aprilie 2022. Alte patru au eşuat, potrivit informaţiilor din surse independente. Pompierii, mobilizați Analistul citat mai remarcă faptul că patru autospeciale ale pompierilor ar fi fost mobilizate în zonă- conform versiunii oficiale - la stingerea unui incendiu de pădure. R-28 Sarmat, cu o lungime de 35 de metri, despre care responsabilii ruşi susţin că ar avea o rază de acţiune de 11.000 de mile, un exemplar fiind evaluat la 38 de milioane de lire sterline. Expertul militar ucrainean Oleksandr Kovalenko, de la Grupul de Rezistenţă Informaţională din Kiev, catalogase încă în martie racheta Satan-2 drept "nesigură şi periculoasă", declarând pentru RBC-Ucraina: "Este o rachetă foarte problematică. Ruşii nici măcar nu au putut gestiona lansările de testare". Experţii spun că explozia unei astfel de rachete în timpul testării se întâmplă extrem de rar. Un incident similar a fost înregistrat în octombrie 1960 la cosmodromul Baikonur, când a explodat o rachetă sovietică R-16. Eşecul cu racheta "Sarmat" intervine la câteva zile după ce Rusia s-a lăudat că a testat cu succes, marţi, la aceeaşi instalaţie, un lansator Angara 1.2 cu un dispozitiv spaţial de uz militar.

Pagerele explodate au vizat ținte precise (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Pagerele explodate au vizat ținte precise

Pagerele explodate au vizat ținte precise. Explozia pagerelor şi walkie-talkie-urilor aparţinând membrilor grupării teroriste Hezbollah - operaţiune care a avut loc în Liban marţi şi miercuri şi soldată cu zeci de morţi şi mii de răniţi - a fost declanşată astfel încât să nu lovească decât pe posesorul aparatului de comunicare, a relatat canalul de televiziune israelian N12. Pagerele explodate au vizat ținte precise Această operaţiune, atribuită pe scară largă Israelului, chiar dacă nu a fost revendicată oficial, a provocat cel puţin 30 de morţi şi mii de răniţi printre membrii grupării teroriste. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Fiecare pager avea propriul program", a declarat o sursă de securitate canalului de televiziune citat, sub rezerva anonimatului. În acest fel a fost posibil de controlat cine a fost lovit şi cine nu, a spus interlocutorul N12. Această atenţie acordată detaliilor a permis evitarea victimelor civile, precum "vânzătorul de legume dintr-un supermarket" aflat în apropierea exploziilor, conform sursei menţionate. Amploarea operaţiunii a fost considerabilă: zeci de mii de aparate au fost fabricate special astfel încât să nu ridice probleme în timpul controalelor Hezbollah. Jurnalistul de investigaţii al New York Times şi Yedioth Ahronoth, Ronen Bergman, a dezvăluit că această strategie ar fi fost concepută de o tânără sub 30 de ani care lucrează în serviciile de informaţii în Orientul Mijlociu, transmite postul de televiziune i24News. Fabrica specială pentru dispozitive Această tânără, potrivit N12, a luat decizia de a crea o uzină pentru fabricarea aparatelor de la zero - "deci nu va fi un dispozitiv pe care trebuie să-l manipulăm, ci un dispozitiv pe care îl vom produce". Informaţie care a fost confirmată de New York Times într-un articol publicat joi. Aparatele trebuiau să funcţioneze în mod satisfăcător şi nimic nu trebuia să indice posibila prezenţă a materialului exploziv, completează Ronen Bergman. Aspectul şi greutatea pagerelor şi walkie-talki-urilor trebuiau aşadar să rămână neschimbate, iar aparatele trebuiau să poată trece de controalele cu câini special antrenaţi. Aprovizionarea cu pagere şi walkie-talkie a fost facilitată de faptul că gruparea teroristă nu este capabilă să-şi facă achiziţiile nestingherită de pe piaţă, furnizorii temându-se de sancţiuni din partea SUA. Drept urmare, Hezbollah lucrează în mod regulat cu furnizori intermediari. Operaţiunea ar fi început sub precedentul guvern condus de premierul Benjamin Netanyahu, fiind supervizată de fostul şef al serviciului de informaţii externe israelian Mossad, Yossi Cohen. Şeful Statului Major israelian, general-locotenentul Herzi Halevi, a avertizat că ţara sa dispune de "mult mai multe capacităţi" neutilizate încă împotriva grupării şiite libaneze. Afirmaţia a fost coroborată de Eyal Hulata, fost consilier pentru securitate naţională, care a spus: "Există mai multe proiecte ca acesta", conform media citate

Iran, explozie într-o mină de cărbune (sursa: irna.ir)
Internațional

Iran, explozie într-o mină de cărbune

Iran, explozie într-o mină de cărbune. Peste 50 de mineri au murit şi alţi 20 sunt daţi dispăruţi duminică, după o explozie într-o mină de cărbune din estul Iranului. Iran, explozie într-o mină de cărbune "Numărul de lucrători ucişi a crescut la 51", a informat agenţia oficială de presă IRNA, preluată de France Presse, după un bilanţ anterior de 30 de morţi. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor Accidentul a fost provocat de o scurgere de metan produsă sâmbătă seara în mina din Tabas, care a dus la deflagraţii în două sectoare ale minei, unde se aflau în momentul respectiv 69 de angajaţi. Javad Ghenaat, guvernatorul provinciei Khorasan de Sud unde este situată exploatarea minieră, a declarat la televiziune că echipele de salvatori încearcă să aducă la suprafaţă 22 de mineri blocaţi în subteran. Televiziunea de stat iraniană a difuzat imagini cu ambulanţe şi elicoptere care transportau răniţi către spitalele din regiune. În înregistrări video distribuite online de IRNA pot fi văzute şi corpurile neînsufleţite ale câtorva victime cu îmbrăcăminte de lucru, evacuate în vagonete de mină. Demararea anchetei Înainte de a pleca spre New York, unde urmează să participe la Adunarea Generală a ONU, preşedintele iranian Masoud Pezeshkina a transmis condoleanţe familiilor victimelor şi a ordonat o anchetă. "Din nefericire, am aflat că în una din minele de cărbune din Tabas s-a produs un accident şi mai mulţi compatrioţi de-ai noştri şi-au pierdut viaţa. Prezint condoleanţele mele familiilor acestora", a spus el. Prim-vicepreşedintele Mohammad Reza Aref a discutat cu membri ai guvernului pentru a asigura "continuarea acţiunii de urgenţă" şi sprijin pentru victime şi familiile acestora. Semiluna Roşie iraniană a comunicat că sunt în curs operaţiuni de salvare şi căutare a ultimilor mineri blocaţi. Procurorul local Ali Nesaei a explicat însă că operaţiunile sunt complicate de acumularea de gaz din mină. "În prezent, prioritatea noastră este să ajutăm răniţii şi să eliberăm persoanele blocate sub dărâmături. Neglijenţa şi vinovăţia agenţilor implicaţi vor fi luate în considerare" ulterior, a adăugat el.

Atac armat în masă în SUA (sursa: abc7.com)
Internațional

Atac armat în masă în SUA

Atac armat în masă în SUA. Cel puțin patru persoane au fost ucise și câteva zeci au fost rănite într-un atac armat în masă în Birmingham, Alabama, potrivit poliției, transmite BBC. Atac armat în masă în SUA Focuri de armă trase de mai mulţi atacatori au ucis patru oameni şi au rănit alte zeci sâmbătă seara la Birmingham, în statul american Alabama. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Credem că mai mulţi trăgători au deschis focul de mai multe ori asupra unui grup de persoane", a declarat duminică presei locale agentul de poliţie Truman Fitzgerald. Doi bărbaţi şi o femeie au fost găsiţi morţi pe un trotuar, iar o a patra victimă lovită de gloanţe a decedat la spital, a afirmat el. Dintre zecile de răniţi, patru sunt în stare gravă. Zona a fost izolată de pompieri. Nici un suspect arestat Nu a fost arestat încă niciun suspect după incident şi Poliția cere populaţiei să furnizeze orice informaţii care i-ar putea ajuta pe anchetatori. Poliția investighează dacă bărbații înarmați au tras din mașini aflate în mișcare sau au coborât și s-au apropiat de victime. În Statele Unite rata mortalităţii legată de armele de foc este cea mai ridicată dintre toate ţările dezvoltate. Americanii sunt însă foarte ataşaţi de armele lor, deţinând în medie mai mult de una fiecare.

Cresc soldele rușilor înrolați pentru Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Cresc soldele rușilor înrolați pentru Ucraina

Cresc soldele rușilor înrolați pentru Ucraina. Putin crește cu 25 % sumele pe care le primesc oamenii ce semnează contracte cu Ministerul Apărării. Cresc soldele rușilor înrolați pentru Ucraina Un rus care vrea să meargă pe front primește acum o sumă de până la două milioane de ruble (aproape 20 mii euro) la semnarea contractului cu Ministerul Apărării. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor Aceasta se adaugă salariului lunar de aproximativ 200 mii de ruble (1900 euro) primit de cei care pleacă la război. Maxim Blant are 54 de ani și este analist economic și publicist rus. A absolvit Institutul de Relații Internaționale de la Moscova, iar acum scrie articole în mai multe publicații și realizează o emisiune economică la postul de radio „Svoboda” („Libertate”). În prezent, locuiește în Riga, Letonia. Analistul a explicat pentru HotNews că sumele plătite militarilor diferă în funcție de regiunile din care provin aceștia. În Moscova și Sankt Petersburg bonusurile pentru cei care semnează contracte cu Ministerul Apărării sunt de 2 milioane de ruble (20 mii euro), în timp ce în alte 10 regiuni sunt în jur de un milion de ruble. Decretul lui Putin „Putin recent a semnat un decret care prevede ca asemenea plăți trebuie să fie achitate, atât din bugetul regional, cât și din cel federal. Asta vorbește despre faptul că nu sunt suficienți oameni pentru câmpul de luptă”, a declarat Maxim Blant. „Este o lovitură dublă asupra economiei, pentru că, pe de o parte, crește numărul oamenilor care primesc banii din buget și aceștia sunt oameni care nu produc nimic, adică nici mărfuri, nici servicii. În același timp, pe piața muncii se formează o gaură, iar companiile care produc mărfuri sau servicii se confruntă cu problema găsirii angajaților și, respectiv, creșterii volumelor de produse”, mai susține Blant. Urmarea, mai spune expertul, este că Banca Centrală majorează ratele și astfel crește inflația. Un alt efect este acela că economia crește doar în contul sectorului de apărare.

Noul guvern francez a fost anunțat (sursa: Facebook/Michel Barnier)
Internațional

Noul guvern francez a fost anunțat

Noul guvern francez a fost anunțat. Noul guvern francez condus de premierul Michel Barnier a fost anunţat în cele din urmă sâmbătă seara, după săptămâni de tergiversări, cu un executiv format din 39 de miniştri a cărui primă sarcină va fi să adopte bugetul. Noul guvern francez a fost anunțat Jean-Noël Barrot (MoDem, centru), în vârstă de 41 de ani, care a deţinut funcţia de ministru al afacerilor europene în guvernul precedent, a fost numit sâmbătă şef al diplomaţiei franceze. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor Sebastien Lecornu, fidel susţinător al preşedintelui Emmanuel Macron, a rămas în funcţia de ministru al apărării. Aceste două funcţii aparţin a ceea ce se numeşte în mod tradiţional "domeniul rezervat" şefului statului, asupra căruia acesta are un cuvânt de spus. Guvern de dreapta Culoarea echipei lui Barnier se înclină clar către dreapta, familia politică din care provine şi şeful guvernului. Singura figură de stânga este noul ministru al justiţiei, Didier Migaud, un fost socialist retras din politica activă şi necunoscut publicului larg. Conservatorul radical Bruno Retaileau a fost numit în fruntea Ministerului de Interne. Figură a dreptei liberal-conservatoare inflexibile, Bruno Retailleau, în vârstă 63 de ani, preia un minister cheie cu care intenţionează să pună în aplicare tripticul său preferat: "ordine", "autoritate" şi "fermitate". Deputata Anne Genetet, cunoscută până acum pentru activitatea ei în domeniul apărării şi diplomaţiei, a fost propulsată în fruntea Ministerului Educaţiei Naţionale. Pentru cea mai expusă poziţie din guvern, într-un moment în care Franţa este vizată de o procedură europeană pentru deficit excesiv, Michel Barnier a ales un duo necunoscut publicului larg: Antoine Armand pentru economie, finanţe şi industrie pe de o parte şi Mathieu Lefevre, pe de altă parte, pentru buget. Stânga a promis deja o moţiune de cenzură împotriva noului executiv. "Barnier nu are nici un viitor", a declarat sâmbătă liderul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon, chiar înainte de anunţarea noului guvern.

Atacuri intense între Israel și Hezbollah (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Atacuri intense între Israel și Hezbollah

Atacuri intense între Israel și Hezbollah. Aviaţia militară israeliană a lansat sâmbătă noaptea şi a continuat duminică cel mai intens bombardament din ultimul an asupra sudului Libanului; militarii afirmă că au lovit circa 290 de ţinte, distrugând printre altele câteva mii de lansatoare de rachete ale grupării islamiste libaneze Hezbollah. Atacuri intense între Israel și Hezbollah La rândul său, Hezbollah a anunţat că a lansat rachete asupra unui complex industrial militar din Haifa, în nordul Israelului şi asupra bazei Ramat David a aviaţiei militare israeliene - obiectivul aflat la cea mai mare distanţă în interiorul teritoriului israelian, de la începutul ostilităţilor. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor Islamiştii şiiţi susţinuţi de Iran au comunicat că barajele de foc reprezintă primele represalii la exploziile unor dispozitive de comunicaţii care au ucis zeci de luptători Hezbollah din Liban şi au rănit câteva mii, marţi şi miercuri. Atac revendicat din Irak Din Irak, militanţi aflaţi de asemenea în relaţii cu Teheranul au revendicat un atac cu dronă explozivă împotriva Israelului. Schimburile de focuri între israelieni şi islamiştii libanezi escaladează la mai puţin de 48 de ore după ce o lovitură aeriană prin care Israelul urmărea să elimine mai mulţi comandanţi din Hezbollah a ucis cel puţin 37 de oameni într-o suburbie a Beirutului. Hezbollah a recunoscut că printre cei care şi-au pierdut viaţa vineri se numără un lider important, Ibrahim Aqil, şi un alt comandant, Ahmed Wahbi. Duminică dimineaţa, Israelul a închis şcolile şi a restricţionat adunările publice în mai multe zone din nord şi de pe înălţimile Golan, ocupate de israelieni în sudul Libanului. Alarmele aeriene au răsunat toată noaptea în regiune, majoritatea rachetelor lansate din Liban şi Irak fiind interceptate de apărarea antiaeriană israeliană.

Rusia plănuiește atacarea instalațiilor nucleare ucrainene (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia plănuiește atacarea instalațiilor nucleare ucrainene

Rusia plănuiește atacarea instalațiilor nucleare ucrainene. Ministrul de externe ucrainean, Andrii Sîbiga, a declarat sâmbătă că Rusia plănuieşte lovituri asupra instalaţiilor nucleare din Ucraina înainte de sosirea iernii şi a cerut AIEA şi aliaţilor Kievului să stabilească misiuni permanente de monitorizare la centralele nucleare ale ţării. Rusia plănuiește atacarea instalațiilor nucleare ucrainene "Conform serviciilor de informaţii ucrainene, Kremlinul pregăteşte lovituri asupra unor obiective nucleare critice din Ucraina înainte de sosirea iernii", a scris şeful diplomaţiei ucrainene pe reţeaua X. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Sunt vizate în special dispozitivele de distribuţie deschise (de la centrale nucleare) şi substaţii de transmisie, esenţiale pentru funcţionarea în siguranţă a unităţilor nucleare", a mai spus el. Andrii Sîbiga nu a explicat de ce Kievul crede că sunt pregătite astfel de lovituri. Moscova nu comentează Moscova nu a avut nicio reacţie imediată în legătură cu aceste declaraţii. Rusia desfăşoară o campanie de bombardamente asupra infrastructurii energetice a Ucrainei din toamna anului 2022, după invazia lansată la începutul acelui an. Atacurile ruse au deteriorat sau distrus cea mai mare parte a capacităţii de generare a energiei termice a Ucrainei şi au vizat uneori baraje, însă nu au lovit încă nicio instalaţie nucleară controlată de Kiev. Ucraina a acuzat Rusia de şantaj nuclear după ce forţele Moscovei au ocupat centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, în martie 2022, la începutul invaziei.

Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența

Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența. Rusia a anunţat că nu va participa la cel de-al doilea summit privind Ucraina, prevăzut de Kiev în luna noiembrie, după o primă reuniune de pace în iunie în Elveţia, preşedintele Volodimir Zelenski afirmând că doreşte ca Moscova să fie prezentă de această dată. Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența "Summitul va avea aceleaşi obiective: promovarea iluzoriei 'formule Zelenski' drept orice bază privind soluţionarea conflictului, obţinerea sprijinului majorităţii lumii şi folosirea acesteia pentru a prezenta Rusiei un ultimatum de capitulare", a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, într-un comunicat. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Nu vom participa la astfel de 'summituri'", a adăugat ea. Rusia a respins această perspectivă - cu privire la care îşi exprimase deja rezervele serioase - înaintea vizitei lui Zelenski la Washington de săptămâna viitoare, în timpul căreia liderul de la Kiev intenţionează să-şi prezinte propunerile pentru pace preşedintelui Joe Biden, vicepreşedintei şi candidatei democrate la preşedinţie Kamala Harris, precum şi fostului preşedinte şi candidat republican Donald Trump. În timp ce Kievul îşi menţine cererea pentru o pace "justă" care să determine trupele ruse să se retragă din teritoriile ocupate, inclusiv din peninsula Crimeea, Moscova a afirmat că este gata să ia în considerare doar "propuneri serioase" care să ţină cont de "situaţia de pe teren care reflectă realităţile geopolitice". Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat în iunie că Moscova nu va accepta negocieri de pace decât cu condiţia ca Ucraina să renunţe la suveranitatea sa asupra a cinci dintre regiunile sale, ocupate parţial sau total de Rusia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră