sâmbătă 27 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5154 articole
Internațional

Consiliul European a criticat atacurile Israelului

Consiliul European a criticat atacurile Israelului. "Israelul are dreptul să existe" şi "să se apere", "a se apăra nu înseamnă totuşi (a aplica) o pedeapsă colectivă", a subliniat marţi preşedintele Consiliului European Charles Michel, adresându-se presei în marja Adunării Generale a ONU. Consiliul European a criticat atacurile Israelului Charles Michel a remarcat, de asemenea, necesitatea respectării principiului proporţionalităţii. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Aceste declaraţii au loc în timp ce atacurile israeliene împotriva mişcării libaneze Hezbollah, susţinută de Iran şi aliată a mişcării palestiniene Hamas, au provocat luni 558 de morţi, între care 50 de copii şi 94 de femei, şi 1.835 de răniţi, potrivit autorităţilor libaneze. Acesta este cel mai mare bilanţ de victime într-o singură zi de la sfârşitul războiului civil (1975-1990). Bilanțul negru al victimelor "Apărăm legislaţia internaţională întotdeauna şi peste tot" în lume, a declarat Charles Michel, în timp ce Occidentul este criticat pentru că nu a depus suficiente eforturi pentru a determina Israelul să înceteze represaliile în Gaza care au provocat o criză umanitară gravă. Atacul grupării islamiste palestiniene Hamas, lansat la 7 octombrie, a dus la moartea a 1.205 de persoane de partea israeliană, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ bazat pe cifre oficiale israeliene şi care include ostatici morţi sau ucişi în captivitate în Fâşia Gaza. Peste 41.460 de palestinieni au fost ucişi în campania militară israeliană de represalii în Fâşia Gaza, majoritatea civili, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii al guvernului Hamas, considerate credibile de către ONU.

Consiliul European a criticat atacurile Israelului (sursa: Facebook/Charles Michel)
Qatar, scutită de vize pentru SUA (sursa: Facebook/U.S. Embassy Doha)
Internațional

Qatar, scutită de vize pentru SUA

Qatar, scutită de vize pentru SUA. Statele Unite au anunţat marţi că vor ridica obligativitatea vizelor pentru cetăţenii din Qatar, făcând din acest partener apropiat din regiunea Golfului prima ţară arabă care a depăşit acest obstacol. Qatar, scutită de vize pentru SUA Ţara bogată în zăcăminte de gaze a îndeplinit "criterii stricte în materie de securitate" pentru a deveni al 42-lea membru al programului de scutire de vize, a anunţat Departamentul pentru Securitate Internă într-un comunicat. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Croaţia a fost adăugată în 2021, iar Israelul anul trecut. Programul cere măsuri similare pentru cetăţenii americani care se deplasează în aceste ţări. Acordul va "aprofunda parteneriatul nostru strategic şi va ameliora fluxul de persoane şi comerţ dintre cele două ţări", a adăugat secretarul de stat Antony Blinken, potrivit comunicatului. Baza aeriană americană din Qatar Qatarul, care găzduieşte o importantă bază aeriană americană, a avut un rol principal în eforturile eşuate de până acum de a media o încetare a focului în Gaza. Emiratul a ajutat anterior Statele Unite să evacueze pe calea aerului mii de afgani după ce talibanii au preluat din nou controlul în ţara lor în 2021. Autorităţile americane au declarat că sunt deschise la ideea ca şi alte ţări arabe să poată participa la programul de scutire de vize.

Curse aeriene suspendate, Beirut, Tel Aviv (sursa: Facebook/British Airways)
Internațional

Curse aeriene suspendate, Beirut, Tel Aviv

Curse aeriene suspendate, Beirut, Tel Aviv. Mai multe companii aeriene au anunţat marţi că îşi suspendă zborurile spre Beirut, în timp ce războiul din Fâşia Gaza pare să se extindă către Liban, cu bombardamente israeliene împotriva poziţiilor grupării şiite Hezbollah, care au făcut peste 550 de morţi. Curse aeriene suspendate, Beirut, Tel Aviv Astfel, EgyptAir şi-a suspendat zborurile prevăzute pentru marţi spre Beirut "până la stabilizarea situaţiei în Liban". Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Compania publică din Qatar, Qatar Airways, îşi suspendase zborurile până marţi către şi de pe aeroportul internaţional Rafic Hariri din Beirut. Emirates şi Flydubai, compania aeriană din Dubai şi filiala sa low-cost, şi-au anulat marţi şi miercuri legăturile aeriene cu capitala libaneză. Etihad Airways, operatorul din Abu Dhabi, şi-a suspendat zborurile către Beirut marţi şi miercuri. Companiile aeriene iordaniene şi-au suspendat zborurile spre Beirut până la noi ordine. Air France şi filiala sa low-cost Transavia şi-au suspendat zborurile către şi dinspre Beirut "până la 1 octombrie inclusiv", dar au fost reluate legăturile Air France cu Tel Aviv. Lufthansa, British Airways suspendă zborurile spre Tel Aviv Lufthansa, grupul german din care mai fac parte companiile aeriene Swiss, Austrian Airlines şi Brussels Airlines, şi-a suspendat până pe 26 octombrie legăturile cu Beirutul şi cele cu Tel Aviv şi Teheran până pe 14 octombrie inclusiv, din cauza tensiunilor în regiune. Compania americană Delta Air Lines şi-a suspendat cursele între New York şi Tel Aviv până la sfârşitul anului. British Airways, compania britanică, care nu operează niciun zbor către Liban, şi-a suspendat de marţi până joi inclusiv legăturile cu Tel Aviv, invocând situaţia de securitate din regiune. Compania libaneză Middle East Airlines continuă să opereze de pe aeroportul din Beirut, dar zborurile sale sunt rezervate integral. "Zborurile noastre sunt suprarezervate din cauza anulărilor de către alte companii aeriene", a declarat o sursă din cadrul acestei companii, sub rezerva anonimatului. "Nu sunt locuri disponibile, pentru nici o destinaţie, înainte de duminică", a indicat aceasta.

Rusia vrea să interzică promovarea burlăciei (sursa: kremlin.ro)
Internațional

Rusia vrea să interzică promovarea burlăciei

Rusia vrea să interzică promovarea burlăciei. Deputaţii ruşi încep marţi examinarea unui proiect de lege care interzice promovarea stilului de viaţă fără copii, pe fondul crizei demografice, amplificată de conflictul din Ucraina. Rusia vrea să interzică promovarea burlăciei Apărarea aşa-numitelor valori "tradiţionale" este o temă favorită a preşedintelui Vladimir Putin, care denunţă constant "decadenţa" occidentală, iar mişcarea internaţională LGBT a fost scoasă în afara legii pentru "extremism". Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Clasa politică rusă vrea să interzică de acum "propaganda" mişcării "childfree", termen folosit pentru persoanele care aleg să nu aibă copii, din motive personale, economice sau de mediu. "Se propune interzicerea propagandei mişcării "fără copii": pe Internet, în mass-media, în filme şi în reclame", a indicat Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a Parlamentului rus), pe Telegram, înainte de examinarea textului marţi în comisie. "O familie caldă şi numeroasă stă la baza unui stat puternic", a insistat oficialul rus, un apropiat al preşedintelui Putin. Amenzile pentru propagandiști Potrivit lui Volodin, o persoană fizică va risca o amendă de 400.000 de ruble (circa 4.000 de euro), funcţionarii publici dublul sumei, în timp ce pentru persoanele juridice pedeapsa poate ajunge la 5 milioane de ruble. Nici unul dintre aceşti oficiali ruşi nu a ridicat problema contracepţiei, iar textul nu a fost încă făcut public. Elvira Aitkulova, o deputată care a participat la redactarea textului, a dat asigurări luni că ideile apărate de susţinătorii mişcării "Childfree" reprezintă un "comportament distructiv" care ar putea duce la "depopularea" Rusiei. De la sosirea sa la Kremlin, în 2000, Putin şi-a făcut ca prioritate să stopeze criza demografică din Rusia, moştenită din epoca sovietică, însă nu a reuşit până în prezent. Măsurile vizând creşterea natalităţii nu au avut efectele scontate, Kremlinul recunoscând în iulie o situaţie "catastrofală pentru viitorul naţiunii". În plus, pierderile pe frontul din Ucraina, după 2022, nu au făcut decât să accentueze această tendinţă.

Armata rusă va putea angaja infractori (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Armata rusă va putea angaja infractori

Armata rusă va putea angaja infractori. Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului Rusiei, a aprobat marţi un proiect de lege ce permite angajarea în armată a persoanelor acuzate de justiţie şi, de asemenea, deschide calea pentru încetarea urmăririi lor penale. Armata rusă va putea angaja infractori "În perioada mobilizării, legii marţiale sau pe timp de război, contractul pentru îndeplinirea serviciului militar poate fi semnat nu doar cu persoane care au antecedente penale, au săvârşit infracţiuni şi au executat pedepse, ci şi cu inculpaţi pentru care este în curs procesul judiciar", potrivit noii legi. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Noile prevederi se aplică în orice etapă a procesului: după trimiterea cauzei în judecată de către Parchet, în timpul procesului propriu-zis sau al apelului. Noua lege extinde reglementările aprobate în luna martie a acestui an care remiteau pedepse în cazul persoanelor care executau pedepse şi semnau contracte cu armata rusă, dar nu se aplica celor împotriva cărora nu fusese încă pronunţată o sentinţă. În plus, legea modificată stabileşte că învinuitul poate solicita ridicarea acuzaţiilor în cazul primirii unei decoraţii sau dacă se remarcă prin alte merite în luptă, opţiune deschisă anterior doar persoanelor cu condamnări definitive. Eligibil va fi şi învinuitul care atinge limita de vârstă pentru a servi în armată. Și vârsta maximă a rezerviștilor a crescut Anul trecut, vârsta maximă pentru o serie de categorii de rezervişti a fost ridicată la 55 de ani, măsură ce va fi implementată, etapizat, din 2024 până în 2028. În ultima perioadă, autorităţile ruse au adoptat mai multe măsuri pentru a creşte numărul personalului armatei fără a fi nevoie să decreteze noi mobilizări, care sunt extrem de nepopulare, prin promovarea de contracte mai atractive. După incursiunea trupelor ucrainene în regiunea rusă Kursk, preşedintele Vladimir Putin a crescut numărul soldaţilor la 1,5 milioane, armata rusă devenind astfel a doua ca mărime din lume, după cea a Chinei.

Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse

Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut eliminarea sancţiunilor impuse de SUA care împiedică unele achiziţii de armament ale ţării sale, şi a altor măsuri "unilaterale" care reduc capacitatea celor doi aliaţi din NATO de a-şi atinge obiectivele comerciale pe termen lung. Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse Între aliaţii din NATO s-au creat în ultimii ani tensiuni legate de mai multe chestiuni, începând cu diferenţe între politicile din estul Mediteranei, Siria şi Gaza, şi mergând până la achiziţia de către Turcia a unor sisteme de apărare antiaeriană S-400, care a atras sancţiunile americane şi a dus la excluderea Turciei din programul de dezvoltare a avioanelor de vânătoare F-35, în 2019. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Ulterior, Turcia a încercat să cumpere 40 de avioane de vânătoare F-16 Block-70 şi 79 de seturi pentru modernizare din Statele Unite. Acordul a fost aprobat numai după ce Ankara a acceptat aderarea Suediei la NATO, moment care a marcat şi o dezgheţare a relaţiilor cu Washingtonul. Turcia şi SUA au un obiectiv comun pe termen lung de creştere a comerţului bilateral până la 100 de miliarde de dolari anual, de la 30 de miliarde în 2023. Erdogan vrea cooperarea cu SUA Cu ocazia unei vizite la New York pentru participarea la Adunarea Generală a ONU, Erdogan a afirmat în faţa unor oameni de afaceri turci şi americani că el crede în posibilitatea atingerii obiectivului menţionat, însă cooperarea cu SUA în domeniul industriei de apărare nu şi-a atins nici pe departe potenţialul, din cauza sancţiunilor încă în vigoare. "De aceea, trebuie renunţat la măsuri unilaterale, cum ar fi tarifele suplimentare în domeniile fierului, oţelului şi aluminiului, anchetele şi sancţiunile CAATSA", a spus luni preşedintele turc, referindu-se la legea americană pentru contracararea prin sancţiuni a adversarilor (Countering America's Adversaries Through Sanctions Act). "Sper că am deschis un capitol nou cu proiectul de modernizare a F-16 şi ne aşteptăm la eliminarea permanentă a restricţiilor la export în acest domeniu", a adăugat el. Liderul de la Ankara a mai afirmat că Turcia este avantajoasă pentru lanţurile de aprovizionare şi a menţionat ca exemplu cooperarea în producţia şi achiziţia de muniţie de calibrul 155 mm, un tip de obuze important în războiul dintre Rusia şi Ucraina. Sancțiunile impuse de Washington Washingtonul a sancţionat de asemenea mai multe persoane fizice şi companii turce pentru nerespectarea sancţiunilor împotriva Rusiei. Deşi sprijină Ucraina, Turcia se opune acestor măsuri, susţinând totodată că nu vor fi ocolite pe teritoriul său. În afară de F-16, turcii şi-au manifestat interesul şi pentru avioanele Eurofighter Typhoon din Germania, Regatul Unit şi Spania, însă au fost nemulţumiţi de lipsa de progrese cauzată de reticenţa Berlinului. Luni, Erdogan s-a întâlnit la New York cu cancelarul german Olaf Scholz, a anunţat cancelaria prezidenţială, care a comunicat că preşedintele a transmis disponibilitatea Turciei de a ameliora cooperarea în toate domeniile şi de a valorifica oportunităţile comune în avantajul ambelor părţi

Sora liderului nord-coreean iese la rampă (sursa: KCNA)
Internațional

Sora liderului nord-coreean iese la rampă

Sora liderului nord-coreean iese la rampă. Kim Yo Jong, influenta soră a liderului nord-coreean Kim Jong Un, a criticat prezenţa unui submarin nuclear american în portul sud-coreean Busan, a relatat marţi agenţia de stat KCNA. Sora liderului nord-coreean iese la rampă Kim Yo Jong a afirmat că prezenţa submarinului este o dovadă a ambiţiei SUA de a-şi "evidenţia avantajele nuclear-strategice, de a-şi arăta forţa şi de a spori ameninţarea", potrivit KCNA. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Nava USS Vermont a ajuns luni la baza navală din Busan pentru realimentare şi pentru a le permite membrilor de echipaj să se odihnească, a transmis agenţia sud-coreeană de presă Yonhap, citând forţele navale sud-coreene. Remarcile sorei lui Kim Jong Un au fost publicate după întâlnirea de luni de pe marginea Adunării Generale a ONU dintre miniştrii de externe din Coreea de Sud, SUA şi Japonia, la care aceştia şi-au exprimat preocuparea faţă de recenta dezvăluire de către Coreea de Nord a facilităţilor sale de îmbogăţire a uraniului, precum şi faţă de continuarea cooperării acestei ţări cu Rusia. Participanţii la întâlnire au convenit să facă demersuri pentru organizarea unui summit trilateral în cursul acestui an, a mai indicat un comunicat al Ministerului de Externe sud-coreean.

Putin vrea pace în termenii lui (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea pace în termenii lui

Putin vrea pace în termenii lui. Kremlinul a dat asigurări marţi că războiul din Ucraina se va încheia numai atunci când Rusia îşi va îndeplini obiectivele, ca răspuns la declaraţiile preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski că sfârşitul războiului este aproape. Putin vrea pace în termenii lui "Orice război se termină, într-un fel sau altul, cu pace. Dar pentru noi nu există altă opţiune decât atingerea obiectivelor stabilite", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, în conferinţa sa de presă telefonică zilnică. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul El a adăugat că, "de îndată ce aceste obiective vor fi atinse într-un fel sau altul, operaţiunea militară specială se va încheia". Într-un interviu acordat televiziunii americane, Zelenski a declarat: "Suntem mai aproape de pace decât credem". Preşedintele ucrainean a subliniat că, pentru aceasta, Ucraina trebuie să fie "foarte puternică" şi să-l oblige pe preşedintele rus Vladimir Putin, care ar fi foarte îngrijorat de prezenţa trupelor ucrainene în regiunea de graniţă Kursk, să oprească războiul. Planul lui Zelenski Kremlinul şi-a exprimat luni disponibilitatea de a "studia cu atenţie planul de victorie" pe care Zelenski îl va prezenta în această săptămână în timpul deplasării sale în Statele Unite. Potrivit presei, planul include garanţii de securitate; un program de asistenţă economică; angajamentul privind viitoarea aprovizionare cu armament, inclusiv cu rachete cu rază lungă de acţiune, şi presiuni diplomatice pentru ca Rusia să accepte să se aşeze la masa tratativelor şi să negocieze o soluţionare paşnică a conflictului. Totodată, Zelenski a cerut în discursul său de la sesiunea plenară a Summitului Viitorului, desfăşurat la sediul ONU din New York, o participare semnificativă la reuniunea pe care o pregăteşte cu scopul de a creşte presiunea internaţională asupra Rusiei pentru ca această ţară să pună capăt războiului. Rusia nu participă la summit-ul de pace Deocamdată, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a dat asigurări că Rusia nu va participa la niciun summit de pace pentru Ucraina care se bazează pe formula propusă de preşedintele ucrainean. Ea a menţionat însă că Rusia nu respinge "o soluţie politico-diplomatică a crizei" care să se bazeze pe condiţiile propuse la jumătatea lunii iunie de preşedintele rus. Cu acel prilej, Putin a propus ca Kievul să-şi retragă trupele din cele patru regiuni anexate de Moscova (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie) şi să renunţe la planurile sale de aderare la NATO, în schimbul unei încetări imediate a focului şi a începerii negocierilor de pace.

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze (sursa: Gazprom)
Internațional

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze. Guvernul rus se aşteaptă în următorii trei ani la o scădere a veniturilor din petrol şi gaze, în urma preţurilor mai scăzute la energie şi a unui regim fiscal mai blând pentru Gazprom, transmite Bloomberg. Rusia, scad veniturile din petrol, gaze Conform unui proiect de buget pe trei ani consultat de Bloomberg, această sursă cheie de fonduri pentru Kremlin va scădea cu 14% din 2024 în 2027, cu implicaţii asupra războiului din Ucraina şi a cheltuielilor militare ale Rusiei. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Industria petrolului şi gazelor din Rusia ar urma să contribuie anul viitor la buget cu 10.940 miliarde de ruble (118 miliarde de dolari) sub formă de taxe, conform proiecţiilor guvernamentale. Ar fi cu 3,3% mai puţin decât proiecţiile din 2024. Veniturile anuale ar urma să scadă în continuare în următorii doi ani, ajungând la 9.770 miliarde de ruble în 2027, conform documentelor. Biroul de presă al Guvernului rus nu a răspuns solicitărilor Bloomberg de a comenta informaţia. Fluxul de petrodolari a ajutat Kremlinul să continue agresiunea sa militară contra Ucrainei, chiar dacă statele occidentale au ajutat militar Kievul cu miliarde de dolari şi au impus sancţiuni menite să reducă câştigurile Rusiei de pe urma exporturilor de energie. Moscova a ocolit sancţiunile, făcând rost de o flotă fantomă de petroliere şi vase pentru livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL) către noii clienţi din Asia. Declinul veniturilor Un alt factor care contribuie la declinul proiectat al veniturilor Rusiei din petrol şi gaze este planul de a renunţa la povara fiscală asupra Gazprom, care a fost o sursă de numerar pentru Guvern. De la invazie, compania a renunţat la majoritatea exporturilor sale prin gazoducte spre Europa, anterior cea mai mare piaţă externă a sa. Decizia a provocat anul trecut Gazprom primele pierderi nete din acest secol. Totuşi, Guvernul a impus Gazprom o taxă pe profit, aşteptând să primească încă 50 miliarde de ruble de la companie în fiecare lună, între 2023 şi 2025. Acum există un plan de a atenua povara fiscală asupra Gazprom, arată documentele. Dacă planul va fi adoptat, regimul fiscal mai blând va reduce veniturile Rusiei din producţia de petrol şi gaze cu peste 30% faţă de 2023, la uşor peste 1.000 miliarde de ruble în 2025, conform calculelor Bloomberg.

Zelenski, prea mulți bani americani (Trump) (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Zelenski, prea mulți bani americani (Trump)

Zelenski, prea mulți bani americani (Trump). Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ar vrea ca democraţii să câştige alegerile prezidenţiale din SUA din noiembrie, susţine candidatul republican şi fostul preşedinte Donald Trump. Zelenski, prea mulți bani americani (Trump) "Cred că Zelenski este cel mai tare om de vânzări din istorie. De fiecare dată când vine în SUA, pleacă cu 60 de miliarde de dolari", a remarcat luni Trump la un miting în statul Pennsylvania. Zelenski "vrea foarte mult ca ei (democraţii) să câştige aceste alegeri, dar eu aş face altfel, voi reuşi să fac pace", a adăugat Trump. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Candidatul republican nu a dat alte detalii privind planul său de pace în afară de a reitera că, dacă va câştiga alegerile din 5 noiembrie, va discuta cu Zelenski şi cu preşedintele rus Vladimir Putin şi va insista să ajungă la un acord. Afirmaţia lui Trump contrastează cu opinia adoptată de unii dintre aliaţii săi care spun că Ucraina ar saluta o revenire a lui Trump la Casa Albă întrucât este singurul potrivit să negocieze cu Putin încheierea războiului din Ucraina. Zelensky în SUA Aflat în SUA pentru a lua parte la cea de-a 79-a sesiune a Adunării Generale a ONU, Volodimir Zelenski a afirmat la rândul său luni că o acţiune decisivă a Statelor Unite, în acest moment, ar putea face ca războiul să ia sfârşit anul viitor. Săptămâna trecută, Donald Trump a indicat că "probabil" se va întâlni cu Zelenski în cursul vizitei acestuia în SUA, dar nu a fost stabilită o întâlnire, conform unor apropiaţi ai fostului preşedinte american. În weekend, Zelenski a vizitat o fabrică de arme din Pennsylvania împreună cu guvernatorul democrat Josh Shapiro, aliat al candidatei democrate la preşedinţie Kamala Harris, ceea ce i-a înfuriat pe unii asociaţi ai lui Trump. Americanii de origine est-europeană, inclusiv ucraineană şi poloneză, au devenit un potenţial bloc electoral pentru amândouă taberele din SUA, atât democrată cât şi republicană, mai ales în Pennsylvania, unde trăiesc importante comunităţi de polonezi şi ucraineni.

Preşedinta Maia Sandu este preferata electoratului (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Preşedinta Maia Sandu este preferata electoratului

Preşedinta Maia Sandu este preferata electoratului. Preşedinta Maia Sandu conduce în cursa prezidenţială, la fel ca şi votul "da" la referendumul pentru integrarea în Uniunea Europeană, ambele stabilite pentru 20 octombrie, potrivit unui sondaj realizat de compania iData şi publicat luni în presa din Republica Moldova. Preşedinta Maia Sandu este preferata electoratului Dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile, Maia Sandu ar obţine 26,8% din voturile alegătorilor, urmată de Renato Usatîi, liderul Partidul Nostru, cu 12,7% din voturi, şi de fostul procuror general al R. Moldova, Alexandr Stoianoglo, cu 11,2% din voturi. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Liberala Maia Sandu, aflată în fruntea statului din 2020, a fost al doilea candidat înregistrat de comisia electorală după Stoianoglo, candidat susţinut de Partidul Socialiştilor şi de simpatizanţii pro-ruşi. Renato Usatîi, un fost om de afaceri, a locuit în Rusia aproape un deceniu, dar în 2014 a decis să revină în R. Moldova şi să intre în politică. Anul trecut s-a aflat că Renato Usatîi i-a cerut preşedintelui Vladimir Putin să i se retragă cetăţenia rusă, deoarece nu poate avea legături cu o ţară care "foloseşte teroarea împotriva propriilor cetăţeni". Majoritatea moldovenilor, pro UE În ceea ce priveşte referendumul constituţional privind integrarea în UE, care va avea loc tot pe 20 octombrie, 46% dintre alegători ar vota în favoarea acestei opţiuni, în cazul în care consultarea populară ar avea loc duminica aceasta, spune iData. Un procent de 39% dintre cetăţeni resping aderarea la UE, în timp ce 12,7% nu s-au decis încă, relevă sondajul. Din totalul persoanelor consultate, 67% au spus că vor merge în mod sigur să voteze la referendumul din 20 octombrie. Potrivit directorului general al iData, Mihai Bologan, susţinătorii aderării la UE sunt concentraţi, în principal, în capitală şi în centrul ţării. "Sunt doar câteva regiuni în care sunt mulţi opozanţi", a mai spus el, citat de portalul NordNews.md. Până în prezent, a mai fost autorizat să candideze la alegeri şi fostul premier al ţării, Vasile Tarlev.

Croația va reintroduce serviciul militar obligatoriu (sursa: Facebook/Ivan Anušić)
Internațional

Croația va reintroduce serviciul militar obligatoriu

Croația va reintroduce serviciul militar obligatoriu. Guvernul croat merge mai departe cu planurile sale de a reintroduce serviciul militar obligatoriu, la 17 ani după ce recrutarea tinerilor în armată a fost eliminată. Croația va reintroduce serviciul militar obligatoriu Un proiect de lege privind reintroducerea obligativităţii serviciului militar va fi prezentat în curând în parlament, a indicat luni ministrul croat al apărării, Ivan Anusic, citat de portalul index.hr. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Serviciul militar va fi de două luni şi va cuprinde o pregătire de bază, primii recruţi urmând să îşi înceapă serviciul la 1 ianuarie 2025. Se aşteaptă ca parlamentul croat să aprobe acest proiect de lege. Serbia anunță planuri similare Săptămâna trecută, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a anunţat planuri similare pentru ţara sa. Acolo, serviciul militar va avea o durată de 75 de zile. Între 4.000 şi 4.500 de recruţi sunt aşteptaţi în anul 2025, potrivit ministrului croat al apărării. Anual, între 17.000 şi 18.000 de tineri croaţi împlinesc 18 ani. Noua lege îi vizează pe cei cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani. Potrivit proiectului de lege, oricine are posibilitatea de a amâna serviciul militar pentru a-şi finaliza mai întâi studiile. Croaţii pot refuza serviciul militar din motive de conştiinţă, dar ar trebui să efectueze un serviciu civil alternativ. Costul pregătirii unei generaţii de recruţi s-ar ridica la aproximativ 5 milioane de euro (5,58 milioane de dolari), a estimat ministrul Anusic. Având în vedere situaţia actuală de securitate, nu este oportun să fim economi când vine vorba de echiparea şi modernizarea armatei, a spus în continuare el, evocând recenta mărire a salariilor ofiţerilor.

Prizonierii ucraineni sunt torturați în Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Prizonierii ucraineni sunt torturați în Rusia

Prizonierii ucraineni sunt torturați în Rusia. Prizonierii ucraineni sunt în mod deliberat privaţi de asistenţă medicală în închisorile din Rusia, iar unii medici au luat parte la acte de tortură într-unul din penitenciare, dezvăluie luni o comisie de anchetă a Consiliului ONU pentru drepturile omului. Prizonierii ucraineni sunt torturați în Rusia Comisia, creată pentru a ancheta asupra încălcărilor drepturilor omului în Ucraina de la invazia pe scară largă a Rusiei în februarie 2022, a concluzionat deja că forţele de ocupaţie ruse utilizează "în mod sistematic" tortura. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Însă în raportul său oral în faţa Consiliului în această luni, comisia subliniază că aria geografică extinsă şi similitudinea metodelor utilizate "demonstrează că tortura a fost folosită ca practică curentă şi acceptabilă de către autorităţile ruse, cu un sentiment de impunitate". Dincolo însă de tortura sistematică şi violurile din lagărele de prizonieri sau violurile asupra femeilor din oraşele şi satele ocupate de trupele ruse, Comisia notează "absenţa oricărui ajutor medical adecvat pentru cei care aveau nevoie disperată de el" în numeroase centre de detenţie controlate de către autorităţile ruse. "Într-unul dintre aceste centre, medicii închisorii au participat chiar la şedinţe de tortură", subliniază preşedintele comisiei, Erik Mose, în raportul său oral în faţa Consiliului. Mărturii ale foștilor prizonieri Cu titlu de exemplu, Mose evocă mărturiile unor foşti prizonieri ucraineni în închisoarea Olenivka, din estul Ucrainei. La 29 iulie 2022, o explozie în centrul de detenţie Olenivka a provocat moartea mai multor prizonieri ucraineni. Ruşii au acuzat forţele ucrainene de bombardarea închisorii. Kievul, aliaţii săi occidentali şi mulţi analişti cred însă că în spatele exploziei au fost ruşii. Potrivit martorilor, "nu a fost acordată nicio asistenţă medicală imediată multor zeci de persoane care au suferit răni ce le-au pus viaţa în pericol", a declarat Mose. Doar medici militari dintre prizonieri au încercat să acorde ajutor răniţilor, subliniază raportul. "Ei au văzut multe persoane murind în acea noapte, în timp ce responsabilii coloniei Olenivka stăteau şi priveau", a acuzat şeful comisiei ONU. Sechelele fizice şi psihologice sunt profunde, iar nevoile în materie de sănătate mintală sunt enorme, conform mărturiilor colectate de Comisie. "Eram bântuit de teama de a fi încarcerat din nou. Sunt acasă din punct de vedere fizic, dar încă mă simt încarcerat mental de trauma provocată de ruşi", spune unul dintre aceşti foşti prizonieri torturaţi. Numeroase victime au exprimat "nevoia vitală de a se face dreptate", iar preşedintele Comisiei a insistat asupra continuării strângerii de dovezi.

Așteptările lui Zelenski de la SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Așteptările lui Zelenski de la SUA

Așteptările lui Zelenski de la SUA. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a început luni o vizită în SUA, unde urmează să îşi prezinte "planul pentru victorie", context în care ucrainenii se aşteaptă la mai mult sprijin într-o etapă crucială a războiului, precum şi la mai multă claritate din partea aliatului lor cheie cu privire la dimensiunea angajamentului acestuia. Așteptările lui Zelenski de la SUA Următoarele luni vor fi decisive, a subliniat preşedintele ucrainean la sosirea sa în Statele Unite, unde intenţionează să discute planul său cu preşedintele Joe Biden şi cu cei doi candidaţi la preşedinţie - vicepreşedinta în exerciţiu Kamala Harris şi ex-preşedintele republican Donald Trump -, precum şi cu liderii altor ţări care participă la Adunarea Generală a ONU. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Zelenski susţine că Ucraina ştie ce trebuie să facă pentru a învinge Rusia şi a obţine o pace justă, bazată pe restabilirea integrităţii sale teritoriale şi pe garanţii de securitate. Cu toate acestea, întrebarea dacă hotărârea aliaţilor este egală cu voinţa ucrainenilor de a lupta, care persistă în pofida tuturor dificultăţilor acumulate în cei peste doi ani şi jumătate de război, rămâne deschisă pentru mulţi în Ucraina. "Americanii trebuie să formuleze clar obiectivul principal al sprijinului lor pentru Ucraina. Odată ce acest lucru va fi cunoscut, toate celelalte, instrumentele necesare pentru realizarea lui, vor deveni clare", a declarat pentru EFE Oleksandr Merejko, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe din Rada Supremă (parlamentul ucrainean). Mai multe vorbe, decât fapte În opinia sa, sintagma des utilizată de susţinere a Ucrainei "atât timp cât este necesar" are în continuare puţină substanţă. SUA ar putea pune capăt îndoielilor prin reafirmarea angajamentului lor faţă de punerea în aplicare a formulei de pace ucrainene, a declarat Merejko, deputat din partea partidului de guvernământ "Slujitorul Poporului". Întârzierile frecvente în livrarea armelor promise au dus la o dezamăgire crescândă în rândul ucrainenilor cu privire la credibilitatea partenerilor lor. Mulţi dintre ei au aşteptări moderate în ceea ce priveşte creşterea sprijinului militar după vizita lui Zelenski în SUA, deşi există speranţa că operaţiunea ucraineană în regiunea rusă Kursk şi reacţia relativ moderată a Rusiei, în contrast cu ameninţările sale nucleare, ar putea determina Washingtonul să acţioneze mai rapid şi cu mai multă îndrăzneală. Occidentul nu se mobilizează suficient În pofida unor progrese, Occidentul nu şi-a mobilizat suficient industria militară pentru a-şi face vizibil pe câmpul de luptă din Ucraina imensul său avantaj economic faţă de Rusia, afirmă Mikola Bielieskov, analist militar la Institutul ucrainean pentru studii strategice. Expertul citat nu este sigur dacă Zelenski va reuşi să elimine diferenţele ce persistă în viziunile cu privire la sfârşitul războiului pe care Ucraina şi guvernul SUA le-au avut de la începutul invaziei ruse. În timp ce Ucraina continuă să aspire la restabilirea completă a integrităţii sale teritoriale şi înfrângerea militară a Rusiei, aliaţii săi îşi definesc obiectivul prin prezervarea Ucrainei ca stat, a explicat Bielieskov într-un interviu acordat portalului "Militarnîi". "Întrucât depindem de aliaţii noştri, viziunea lor este importantă şi determină ce arme şi alte resurse primim", a subliniat expertul citat. Utilizarea rachetelor occidentale Dacă Occidentul nu îşi sporeşte sprijinul, Ucraina va rămâne concentrată pe reducerea potenţialului de război al Rusiei prin atacarea depozitelor de muniţie ruseşti şi a altor obiective militare, apreciază analistul ucrainean Ivan Kiricevski. Capacitatea de a utiliza rachete occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva teritoriului inamic ar fi deosebit de utilă în acest context, spune el. Deşi SUA au ezitat mult timp să ridice această restricţie, decizia ar putea fi luată de preşedintele Joe Biden după alegeri, la final de mandat, când va avea în sfârşit "mână liberă", completează Oleksandr Merejko. "Sper ca în curând să dea dovadă de curaj politic", îşi exprimă speranţa deputatul ucrainean. În opinia sa, acum nu este momentul de discutat ce se va întâmpla dacă Washingtonul refuză să sprijine planul pentru victorie al lui Zelenski. "Nu ne putem permite să avem un plan B, deoarece ar arăta că nu suntem suficient de încrezători în victoria şi supravieţuirea noastră", afirmă parlamentarul ucrainean.

Japonia, protest „serios”, adresat guvernului rus (sursa: Facebook/Japan Ministry of Defense)
Internațional

Japonia, protest „serios”, adresat guvernului rus

Japonia, protest „serios”, adresat guvernului rus. Japonia a adresat un "protest foarte serios" luni Moscovei după ce un avion militar rus a pătruns de trei în spaţiul său aerian, prima incursiune de acest tip din 2019, a declarat ministrul japonez al apărării, Minoru Kihara. Japonia, protest „serios”, adresat guvernului rus "Am confirmat astăzi că un avion de patrulare rusesc, un Il-38, a încălcat spaţiul nostru aerian deasupra apelor noastre teritoriale la nord de insula Rebun", în largul Hokkaido, "în trei rânduri", a afirmat Minoru Kihara. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de hărțuire sexuală când era șef la Ape Minerale, actualul deputat PNL Alin Udriște a devenit și proprietar peste apele Piscicola SA Neamț printr-o escrocherie, acuză ANPA Ca reacţie, Tokyo a ridicat avioane de vânătoare de la sol, a lansat avertismente radio şi rachete de semnalizare. "Această încălcare a spaţiului aerian este extrem de regretabilă şi am adresat astăzi (luni) un protest foarte serios guvernului rus prin canale diplomatice, încurajându-l cu tărie să evite ca astfel de lucruri să se repete", a subliniat ministrul nipon al apărării. Japonia e de partea Ucrainei Japonia s-a aliniat poziţiei occidentale faţă de invazia Rusiei în Ucraina, acordând Kievului sprijin financiar şi material şi sancţionând persoane şi organizaţii ruseşti. Este prima incursiune a unui avion rusesc în spaţiul aerian al Japoniei din iunie 2019, când un bombardier Tu-95 a pătruns în sudul insulei Okinawa şi în jurul insulelor Izu, la sud de Tokyo, potrivit autorităţilor nipone. Principalul purtător de cuvânt al guvernului, Yoshimasa Hayashi, nu a dorit să "dea informaţii definitive cu privire la intenţia şi scopul" incursiunii ruse de luni, dar a menţionat că "armata rusă a fost activă în proximitatea ţării noastre de la invazia în Ucraina". Japonia a ridicat de la sol avioane de vânătoare şi la începutul lunii septembrie. Avioanele ruseşti, Tu-142, nu au intrat atunci în spaţiul aerian nipon, ci au survolat o zonă care face obiectul unui diferend teritorial între Japonia şi Rusia, a precizat Tokyo

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră