duminică 28 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5162 articole
Internațional

Viktor Orban, nou atac împotriva Bruxellesului

Viktor Orban, nou atac împotriva Bruxellesului. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a lansat un nou atac la adresa Uniunii Europene, miercuri, în timpul comemorării Revoluției Ungare din 1956. Orban a făcut un apel la unguri să opună rezistență Bruxellesului, comparând situația actuală cu cea din 1956, când țara s-a ridicat împotriva ocupației sovietice. Viktor Orban, nou atac împotriva Bruxellesului În fața unei mulțimi adunate într-un parc din Budapesta, Viktor Orban a declarat că Ungaria trebuie să aleagă între a se supune "voinței unei puteri străine", referindu-se la Bruxelles, sau a rezista. Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro "Eu propun ca răspunsul nostru să fie la fel de clar și fără echivoc ca cel din 1956", a spus premierul, evocând spiritul eroilor care s-au ridicat împotriva Uniunii Sovietice. Tensiuni între Ungaria și Uniunea Europeană De la revenirea sa la conducerea Ungariei în 2010, Viktor Orban a extins controlul asupra instituțiilor statului, lucru criticat de Comisia Europeană pentru derapaje autoritare și care a dus la diverse sancțiuni juridice. Relațiile dintre Ungaria și Bruxelles s-au deteriorat și mai mult în ultimele luni, în contextul unei "misiuni de pace" în Rusia pe care Orban a decis-o fără consultarea celorlalte state membre ale UE, în ciuda faptului că Ungaria deține în prezent președinția prin rotație a Uniunii Europene. Orban denunță "planuri de vasalizare" Viktor Orban a acuzat Uniunea Europeană că încearcă să transforme Ungaria într-un "stat-marionetă" și a promis că, deși revoluționarii din 1956 au fost înfrânți de Uniunea Sovietică, "noi vom câștiga" în fața Bruxellesului. El a criticat presiunea pe care o resimte din partea UE, susținând că Bruxellesul ar dori să impună implicarea Ungariei în război, să accepte migranți și să promoveze ideologii de gen. Relațiile tensionate cu Ucraina și sprijinul pentru Rusia Viktor Orban este singurul lider din Uniunea Europeană care menține legături apropiate cu Kremlinul și critică în mod constant sprijinul oferit de Occident Ucrainei. În cadrul discursului său, Orban a avertizat despre posibilitatea unei ofensive ucrainene pe teritoriul Ungariei. Criticând "planul pentru victorie" anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Orban a declarat că există riscul ca "ungurii să se trezească într-o dimineață cu soldați slavi în estul teritoriului nostru". Sfidarea normelor europene Această nouă ieșire publică a premierului ungar reflectă tensiunile persistente dintre Ungaria și Uniunea Europeană. În ciuda presiunilor și sancțiunilor, Viktor Orban continuă să sfideze normele europene, adoptând o retorică naționalistă și suveranistă. Totodată, criticile sale la adresa sprijinului pentru Ucraina și relațiile cu Rusia rămân puncte de divergență semnificative în cadrul Uniunii Europene.

Viktor Orban, nou atac împotriva Bruxellesului (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Israel, agresiunea iraniană și rolul SUA (sursa: Facebook/Yoav Gallant)
Internațional

Israel, agresiunea iraniană și rolul SUA

Israel, agresiunea iraniană și rolul SUA. Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a declarat marți, în cadrul unei întâlniri la Tel Aviv cu secretarul de stat american Antony Blinken, că Israelul se bazează pe sprijinul Statelor Unite "după ce atacă Iranul" ca reacție la atacul cu rachete lansat de Republica Islamică asupra Israelului pe 1 octombrie. Israel, agresiunea iraniană și rolul SUA În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au discutat despre "agresiunea iraniană și activitățile teroriste ale Iranului prin intermediul reprezentanților săi în Orientul Mijlociu". Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro Yoav Gallant a subliniat importanța sprijinului american pentru Israel în eventualitatea unui atac împotriva Iranului, considerând că acest ajutor ar "consolida descurajarea regională și ar slăbi 'axa răului'." Turneul lui Blinken în Orientul Mijlociu Secretarul de stat american, Antony Blinken, a sosit marți în Israel, în cadrul primei etape a turneului său diplomatic în mai multe țări din Orientul Mijlociu, cu scopul de a facilita o încetare a focului în Gaza. După vizita sa în Israel, Blinken urmează să se deplaseze în Iordania și Qatar, încercând să medieze în contextul escaladării violențelor în regiune. Vizita secretarului de stat american reprezintă cea de-a 11-a deplasare în regiune de la atacul Hamas asupra sudului Israelului din 7 octombrie anul trecut, eveniment care a declanșat conflictul din Gaza. Între timp, armata israeliană și-a intensificat operațiunile militare atât în Gaza, cât și în Liban, unde confruntările cu miliția Hezbollah, sprijinită de Iran, au crescut în intensitate.

Estonia cere creșterea bugetelor de apărare (sursa: Facebook/Kristen Michal)
Internațional

Estonia cere creșterea bugetelor de apărare

Estonia cere creșterea bugetelor de apărare. Premierul Estoniei, Kristen Michal, a îndemnat marți țările aliate din cadrul NATO să își majoreze bugetele de apărare la cel puțin 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB) înainte de summitul NATO din 2025, care va avea loc la Haga. Declarațiile sale vin în contextul provocărilor de securitate tot mai mari din Europa. Estonia cere creșterea bugetelor de apărare După o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Tallinn, premierul estonian a subliniat că obiectivul actual, ca fiecare membru NATO să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare, nu mai reflectă "realitatea situației actuale privind securitatea". Citește și: Becali recunoaște că a fost infiltrat de Viorel Hrebenciuc în AUR ca să-l ajute pe Simion să intre în turul II Michal a sugerat că un buget mai mare de apărare ar trebui să devină un obiectiv comun pentru toate statele membre NATO. Semnal pentru oponenți și aliați Michal a declarat că fiecare aliat ar trebui să cheltuiască cel puțin 2,5% din PIB pentru apărare, subliniind că acest efort suplimentar ar transmite un mesaj puternic atât oponenților, cât și partenerilor din NATO. Potrivit premierului, acest pas ar demonstra că "hotărârea noastră nu ar trebui pusă la încercare", întărind astfel poziția alianței în fața amenințărilor. Amenințarea Rusiei și poziția Estoniei Estonia, care se învecinează cu Rusia, resimte o amenințare crescută de la începutul invaziei ruse în Ucraina, declanșată în urmă cu peste doi ani și jumătate. În acest context, Estonia a alocat în 2023 un buget de 3,4% din PIB pentru apărare, depășind cu mult ținta curentă stabilită de NATO. Premierul Kristen Michal consideră că un efort similar din partea tuturor statelor membre ar consolida securitatea colectivă a alianței.

Succesorul lui Nasrallah, eliminat de Israel (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Succesorul lui Nasrallah, eliminat de Israel

Succesorul lui Nasrallah, eliminat de Israel. Armata israeliană a anunțat marți seara că l-a "eliminat" pe Hachem Safieddine, considerat succesorul lui Hassan Nasrallah la conducerea grupării șiite libaneze Hezbollah, în urma unui atac asupra Beirutului desfășurat la începutul lunii octombrie. Succesorul lui Nasrallah, eliminat de Israel Conform comunicatului armatei israeliene, Hachem Safieddine, șeful Consiliului Executiv al Hezbollah, a fost ucis în timpul unei lovituri aeriene desfășurate în suburbiile sudice ale Beirutului, acum aproximativ trei săptămâni. Citește și: Becali recunoaște că a fost infiltrat de Viorel Hrebenciuc în AUR ca să-l ajute pe Simion să intre în turul II Acest atac a vizat liderii Hezbollah și face parte din eforturile Israelului de a elimina amenințările la adresa securității sale. În același atac, armata israeliană a confirmat că l-a ucis și pe Ali Hussein Hazima, un alt înalt oficial al grupării Hezbollah. Detaliile cu privire la implicarea acestuia în activitățile grupării nu au fost dezvăluite în totalitate, dar prezența sa în lista celor vizați de Israel subliniază importanța acestui atac. Hezbollah nu a reacționat oficial Până în prezent, Hezbollah nu a oferit un răspuns oficial cu privire la anunțul făcut de Israel despre eliminarea lui Hachem Safieddine și a altor lideri ai organizației. Reacțiile din partea grupării șiite sunt așteptate cu interes, având în vedere impactul acestui eveniment asupra dinamicii regionale și a conflictului israeliano-libanez. Uciderea lui Hassan Nasrallah Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah, a fost de asemenea ucis într-un atac israelian în suburbiile sudice ale Beirutului, la data de 27 septembrie. Uciderea sa reprezintă un moment de cotitură pentru Hezbollah, gruparea fiind nevoită să își reorganizeze conducerea în urma acestei pierderi. Generalul Herzi Halevi, șeful Statului Major al armatei israeliene, a declarat că în cadrul acestui atac au fost loviți Nasrallah, succesorul său și o mare parte din conducerea superioară a Hezbollah. Acesta a subliniat că Israelul va continua să acționeze împotriva oricărei amenințări care vizează securitatea cetățenilor săi, reafirmând angajamentul Israelului de a proteja stabilitatea regiunii prin acțiuni preventive.

SUA denunță interferența Rusiei în R.Moldova (sursa: Facebook/Antony Blinken)
Internațional

SUA denunță interferența Rusiei în R.Moldova

SUA denunță interferența Rusiei în R.Moldova. Statele Unite ale Americii au declarat, marți, îngrijorarea lor cu privire la o posibilă interferență rusă în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Alegerile sunt așteptate să fie foarte strânse, cu mize importante pentru viitorul țării. SUA denunță interferența Rusiei în R.Moldova Secretarul de stat american, Antony Blinken, a subliniat că Statele Unite sunt preocupate de posibilele încercări ale Rusiei de a influența rezultatul alegerilor din Republica Moldova. Citește și: Becali recunoaște că a fost infiltrat de Viorel Hrebenciuc în AUR ca să-l ajute pe Simion să intre în turul II Aceste îngrijorări apar în contextul apropierii celui de-al doilea tur de scrutin, programat pentru 3 noiembrie. Blinken a declarat că Rusia ar putea încerca să obstrucționeze dreptul cetățenilor moldoveni de a-și alege liderii în mod liber și suveran, subliniind importanța respectării procesului democratic în această țară. Cumpărarea de voturi Statele Unite au acuzat Rusia de diverse acțiuni menite să submineze democrația moldovenească. Printre aceste acțiuni se numără finanțarea ilegală, cumpărarea de voturi, dezinformarea și desfășurarea unor activități cibernetice rău intenționate. Washingtonul a criticat în mod deschis aceste eforturi, susținând că ele au ca scop perturbarea alegerilor și a referendumului recent desfășurat în Moldova. Rezultatul referendumului și tensiunile politice În urma referendumului de duminică, cetățenii moldoveni au votat la limită în favoarea principiului aderării la Uniunea Europeană. Rezultatul strâns al votului este considerat o provocare pentru președinta proeuropeană Maia Sandu, care a promovat activ ideea integrării europene. Maia Sandu, fost economist, a obținut cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din această țară cu 2,6 milioane de locuitori. Totuși, ea se confruntă cu un al doilea tur de scrutin dificil, în care riscurile interferenței externe sunt ridicate. Contextul geopolitic și rolul Rusiei Președinta Maia Sandu a adoptat o poziție fermă împotriva influenței Moscovei, în special după invazia rusă în Ucraina, țară vecină cu Republica Moldova. Aceasta a inițiat demersuri la Bruxelles pentru a avansa candidatura țării sale la aderarea în Uniunea Europeană. Referendumul recent a avut rolul de a consolida mandatul acestei strategii proeuropene. Statele Unite au acuzat în mod direct Rusia că a cheltuit milioane de dolari pentru a încerca să influențeze rezultatele electorale în Republica Moldova, un efort perceput ca o amenințare la adresa independenței și democrației acestei foste republici sovietice.

Participanții BRICS nu-și pot folosi cardurile (sursa: infobrics.org)
Internațional

Participanții BRICS nu-și pot folosi cardurile

Participanții BRICS nu-și pot folosi cardurile. Președintele Vladimir Putin dorește să arate liderilor prezenți la summitul BRICS de la Kazan că Rusia a reușit să depășească sancțiunile impuse de Occident ca urmare a războiului din Ucraina. Cu toate acestea, mesajul transmis de organizatori participanților străini a fost unul diferit: să aducă bani gheață. Summitul BRICS la Kazan: Ce țări participă? Rusia găzduiește în această săptămână la Kazan, pe malul râului Volga, aproximativ 20 de lideri pentru un summit al grupului BRICS. Citește și: Ipocrizia lui Lipă: dublu campion mondial lăsat fără indemnizație de merit, deși a câștigat și un proces, în timp ce angajații unor federații iau premii de sute de mii de euro Acest bloc diplomatic a fost format inițial de Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud și a fost extins anul acesta prin includerea a patru noi membri: Etiopia, Iran, Egipt și Emiratele Arabe Unite. Participanții BRICS nu-și pot folosi cardurile Pe site-ul oficial al summitului, organizatorii au subliniat că vizitatorii nu vor putea folosi carduri Mastercard sau Visa emise în afara Rusiei pentru plăți sau retrageri de numerar. Deși cardurile Union Pay sunt acceptate, ele sunt supuse unor restricții. În consecință, participanților li s-a recomandat să aducă dolari sau euro, singurele valute care pot fi schimbate în ruble la majoritatea băncilor din Rusia. Recomandări: cardul rusesc Mir Organizatorii au sugerat participanților să își procure un card rusesc Mir, oferindu-le instrucțiuni pentru obținerea acestuia, inclusiv la aeroportul din Kazan. Această recomandare vine în contextul în care autoritățile ruse au etichetat dolarii și euro drept "monede toxice", reacționând astfel la sancțiunile occidentale impuse după invazia Ucrainei. Dificultăți pentru sistemul de plăți Mir Sistemul de plăți Mir, văzut odată ca o alternativă rusească la Visa și Mastercard, a pierdut din sprijin chiar și în rândul aliaților apropiați ai Moscovei. Aceștia au încetat să accepte cardurile Mir în urma sancțiunilor impuse de SUA. În aceste condiții, Rusia a căutat să își întărească legăturile comerciale cu țările care folosesc monede "prietenoase", precum yuanul chinezesc, pentru a reduce impactul sancțiunilor occidentale. Extinderea BRICS: Noi membri și țări interesate de aderare Grupul BRICS, inițial format din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, a adăugat în acest an noi membri, printre care Egipt, Emiratele Arabe Unite, Etiopia și Iran. Alte țări, precum Turcia, Azerbaidjan și Cuba, și-au exprimat interesul de a adera la acest grup. Potrivit unor oficiali, aproximativ 30 de state ar dori să devină parte din BRICS. Aceste evoluții vin într-un moment în care Rusia încearcă să demonstreze că sancțiunile Occidentului nu au reușit să izoleze țara pe plan internațional, ci dimpotrivă, au deschis noi oportunități de colaborare cu alte națiuni.

Comandamentul NATO, Marea Baltică, înfurie Rusia (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Comandamentul NATO, Marea Baltică, înfurie Rusia

Comandamentul NATO, Marea Baltică, înfurie Rusia. Germania a inaugurat un nou centru de comandament naval în Marea Baltică pentru a coordona forțele NATO, asigurând că această măsură respectă dispozițiile tratatului care reglementează statutul internațional al Germaniei după reunificare. Berlinul a răspuns astfel la amenințările Rusiei cu posibile consecințe în urma deschiderii centrului. Comandamentul NATO, Marea Baltică, înfurie Rusia Ministerul rus de Externe l-a convocat marți pe ambasadorul Germaniei la Moscova, Alexander Graf Lambsdorff, pentru a protesta împotriva inaugurării noului comandament. Citește și: Ipocrizia lui Lipă: dublu campion mondial lăsat fără indemnizație de merit, deși a câștigat și un proces, în timp ce angajații unor federații iau premii de sute de mii de euro Moscova a susținut că deschiderea acestuia ar încălca acordul "2+4", un tratat semnat după reunificarea Germaniei, care interzice staționarea trupelor NATO în estul Germaniei. Diplomatul german a respins ferm aceste acuzații, afirmând că guvernul federal nu a încălcat acordul "2+4", potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului de Externe german. Rolul "Commander Task Force Baltic" Noul comandament naval, denumit oficial "Commander Task Force Baltic", a fost inaugurat în orașul portuar Rostock și va coordona planificarea operațiunilor și exercițiilor maritime NATO în Marea Baltică. Acesta va asigura conducerea forțelor navale aliate în situații de pace, criză și război. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a subliniat că acest comandament nu presupune staționarea trupelor NATO în estul Germaniei, fiind în conformitate cu prevederile acordului "2+4". Avertizările Rusiei Rusia a calificat deschiderea centrului de comandament drept o „revizuire treptată a rezultatelor celui de-Al Doilea Război Mondial” și a acuzat Germania de „militarizarea țării”. Moscova a cerut guvernului german să ofere explicații detaliate cu privire la această decizie și a avertizat că extinderea infrastructurii militare NATO în fosta Germanie de Est va atrage un răspuns din partea sa. Consolidarea apărării NATO Invazia Rusiei în Ucraina a amplificat temerile privind o potențială agresiune în regiunea Mării Baltice, o zonă strategică de aprovizionare și de importanță economică pentru aliații NATO. Alianța Nord-Atlantică a avertizat cu privire la riscurile de spionaj și alte amenințări din partea Rusiei, care are porturi strategice în exclava Kaliningrad și în apropierea orașului Sankt Petersburg. Pentru a răspunde acestor provocări, NATO a decis să-și întărească capacitățile de apărare în regiunea Mării Baltice, contribuind la asigurarea stabilității și securității aliate în fața riscurilor crescute.

Ucrainenii, adeverințe medicale false împotriva înrolării (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucrainenii, adeverințe medicale false împotriva înrolării

Ucrainenii, adeverințe medicale false împotriva înrolării. Procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, și-a anunțat demisia marți, în urma unei anchete a serviciilor de securitate care a dezvăluit un amplu sistem de corupție. Acesta a permis unor oficiali din sistemul judiciar să evite înrolarea în armată. Ucrainenii, adeverințe medicale false împotriva înrolării Andrii Kostin a recunoscut existența „multor fapte de abuzuri rușinoase” în cadrul parchetului din Ucraina. Citește și: Ipocrizia lui Lipă: dublu campion mondial lăsat fără indemnizație de merit, deși a câștigat și un proces, în timp ce angajații unor federații iau premii de sute de mii de euro În fața acestor descoperiri, el a considerat că este corect să renunțe la funcția sa și a anunțat demisia. Reuniunea consiliului pentru Securitate Națională Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat că a avut loc o reuniune a Consiliului pentru Securitate Națională dedicată acestei situații. Zelenski a vorbit despre „responsabilități personale” în legătură cu descoperirile, menționând în mod special pe procurorul general. Sistemul de corupție la înrolare Ancheta condusă de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a scos la iveală un sistem de corupție „la scară largă” în procesul de înrolare militară. Mulți oficiali au declarat „dizabilități fictive” pentru a evita mobilizarea, iar autoritățile au descoperit 4.100 de certificate de invaliditate false, care au fost ulterior anulate. Funcționari ai comisiilor medicale sunt suspectați de vânzarea de certificate medicale false, facilitând astfel obținerea de scutiri de la mobilizare pentru mai multe persoane, inclusiv oficiali de rang înalt. În luna octombrie, autoritățile ucrainene au confiscat aproape cinci milioane de euro în numerar de la șefa comisiei medicale regionale din Hmelnițki, care este implicată în vânzarea de certificate false. Scandalul din Hmelnițki Conform presei ucrainene, mai mult de 50 de procurori din regiunea Hmelnițki au obținut certificate de invaliditate datorită serviciilor oferite de șefa comisiei medicale. Aceasta le-a permis să primească pensii mari și să evite înrolarea. De la căderea Uniunii Sovietice, Ucraina s-a confruntat cu numeroase scandaluri de corupție și și-a asumat un angajament ferm de a combate aceste practici, în special în contextul aspirațiilor sale de aderare la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, de la începutul invaziei ruse în februarie 2022, mai multe cazuri de corupție au ieșit la iveală, inclusiv în cadrul Ministerului Apărării și armatei, ducând la destituiri și arestarea unor oficiali de rang înalt.

Dezbatere electorală, Maia Sandu și Stoianoglo (sursa: Facebook/Maia Sandu, Alexandr Stoianoglo)
Internațional

Dezbatere electorală, Maia Sandu și Stoianoglo

Dezbatere electorală, Maia Sandu și Stoianoglo. Dezbaterea electorală dintre Maia Sandu, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), și Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), se va desfășura duminică la Palatul Republicii din Chișinău. Evenimentul va fi moderat de jurnalistul Gheorghe Gonța, la solicitarea echipei lui Stoianoglo, potrivit Ziarului Național din Chișinău. Dezbatere electorală, Maia Sandu și Stoianoglo Maia Sandu a anunțat într-un live pe Facebook că echipa sa a făcut inițial un apel pentru organizarea dezbaterii la Televiziunea Națională. Citește și: Ipocrizia lui Lipă: dublu campion mondial lăsat fără indemnizație de merit, deși a câștigat și un proces, în timp ce angajații unor federații iau premii de sute de mii de euro Această propunere a fost însă refuzată de echipa lui Stoianoglo. De asemenea, echipa PAS a propus ca dezbaterea să aibă loc joi, 24 octombrie, în timp ce PSRM a preferat o zi din săptămâna următoare. În final, cele două echipe au ajuns la un compromis, stabilind ca dezbaterea să aibă loc duminică. Discuții privind moderatorul dezbaterii Maia Sandu a comentat și asupra alegerii moderatorului, propus de echipa lui Stoianoglo. Jurnalistul Gheorghe Gonța, cunoscut pentru implicarea sa în diverse dezbateri, a fost ales în urma insistențelor echipei PSRM. Deși Maia Sandu a subliniat importanța unui moderator independent, ea a acceptat propunerea, subliniind că prioritatea sa este ca dezbaterea să aibă loc și cetățenii să poată evalua răspunsurile celor doi candidați. Conform anunțului PSRM, dezbaterea va avea loc la Palatul Republicii din Chișinău, iar transmisiunea în direct va fi asigurată de compania Teleradio-Moldova, asigurând astfel accesul publicului larg la discuțiile dintre cei doi candidați. Alegerile Prezidențiale: cursa pentru turul doi În turul doi al alegerilor prezidențiale, programat pentru 3 noiembrie, se vor confrunta Maia Sandu, care a obținut 42,45% din voturi în primul tur, și Alexandr Stoianoglo, fost procuror general, care a acumulat 25,98% din sufragii. Dezbaterea de duminică va oferi ocazia ambilor candidați de a-și prezenta viziunea și de a câștiga încrederea electoratului înainte de runda finală a alegerilor.

China și Rusia, prietenie „de neclintit” (sursa: kremlin.ru)
Internațional

China și Rusia, prietenie „de neclintit”

China și Rusia, prietenie „de neclintit”. Președintele Chinei, Xi Jinping, a reafirmat marți relația „de neclintit” cu Rusia, în ciuda contextului internațional tensionat, în cadrul întâlnirii cu omologul său rus, Vladimir Putin, la summitul BRICS, desfășurat în orașul rus Kazan. China și Rusia, prietenie „de neclintit” Xi Jinping a subliniat că, deși situația internațională este marcată de schimbări și turbulențe semnificative, angajamentul său față de parteneriatul strategic dintre China și Rusia rămâne ferm. Citește și: Ipocrizia lui Lipă: dublu campion mondial lăsat fără indemnizație de merit, deși a câștigat și un proces, în timp ce angajații unor federații iau premii de sute de mii de euro La începutul summitului, el a declarat că relațiile bilaterale reprezintă o alegere strategică solidă, neafectată de presiunile globale. Relațiile bilaterale În timpul discursului său, președintele chinez a amintit că această întâlnire este a treia cu Vladimir Putin în cursul acestui an și a menționat celebrarea a 75 de ani de relații diplomatice între cele două țări. El a evidențiat că, în ciuda transformărilor majore din ultimele decenii, legăturile strânse dintre poporul chinez și cel rus rămân neschimbate. "Pilonii noii Ordini mondiale multipolare" Xi Jinping a subliniat importanța BRICS ca platformă de promovare a unei ordini mondiale multipolare și a evidențiat rolul summitului de la Kazan, care este primul după aderarea unor noi membri: Egipt, Iran, Emiratele Arabe Unite și Etiopia. Aceasta reflectă ambițiile BRICS de a influența echilibrul geopolitic global. Putin, cooperare "profundă" Vladimir Putin a subliniat că relațiile strategice dintre Rusia și China reprezintă un „exemplu” pentru toate statele, fiind bazate pe avantaje reciproce și stabilitate. El a afirmat că aceste relații nu sunt conjuncturale, ci sunt fundamentate pe cooperarea profundă și pe angajamentul de a asigura stabilitatea internațională. Cooperarea Ruso-Chineză pentru "securitatea globală" Putin a accentuat că parteneriatul ruso-chinez joacă un rol de stabilizare în politica mondială. El a subliniat intenția Rusiei de a continua extinderea cooperării cu China pe platformele internaționale, cu scopul de a promova securitatea globală și o ordine mondială echitabilă. Liderii BRICS, la Kazan În cadrul summitului BRICS de la Kazan, președintele Putin a organizat un dineu la care au participat liderii celor nouă țări membre, inclusiv reprezentanții celor patru noi state membre: Iran, Egipt, Emiratele Arabe Unite și Etiopia. De asemenea, la eveniment au fost prezenți și reprezentanții altor 20 de state interesate să se alăture acestui grup de influență globală. Această întâlnire a reconfirmat intențiile comune ale Rusiei și Chinei de a construi o ordine mondială bazată pe principii de cooperare și non-aliniere, în pofida provocărilor geopolitice actuale.

Polonia închide consulatul Rusiei din Poznan(sursa: gov.pl)
Internațional

Polonia închide consulatul Rusiei din Poznan

Polonia închide consulatul Rusiei din Poznan. Polonia a anunțat închiderea consulatului Rusiei din orașul Poznan, situat în vestul țării, invocând presupuse tentative de sabotaj. Declarația a fost făcută de ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski. Decizia a atras reacția Moscovei, care a promis că va riposta. Tensiunile dintre Polonia și Rusia Acest nou episod de tensiune între Polonia și Rusia vine pe fondul unor relații deja deteriorate, amplificate de contextul geopolitic din regiune și de implicarea Poloniei în sprijinul militar pentru Ucraina. Citește și: Ipocrizia lui Lipă: dublu campion mondial lăsat fără indemnizație de merit, deși a câștigat și un proces, în timp ce angajații unor federații iau premii de sute de mii de euro Închiderea consulatului rus reprezintă un nou capitol în acest conflict diplomatic. În contextul războiului din Ucraina, Polonia a devenit un punct strategic pentru transportul de provizii militare către forțele ucrainene. Acest rol important a transformat Polonia într-o țintă pentru activitățile de spionaj ale Rusiei și pentru acte de sabotaj și incendiere. Cazul Judiciar din Wroclaw Decizia de a închide consulatul rus vine după un proces judiciar care implică un cetățean ucrainean în vârstă de 51 de ani, acuzat că intenționa să incendieze o fabrică de vopsea din Wroclaw, un alt oraș din vestul Poloniei. Cotidianul Gazeta Wyborcza a raportat că procurorii au propus o sentință de trei ani de închisoare pentru suspect, dar instanța din Wroclaw a respins acordul, considerându-l prea indulgent. Cazul urmează să fie rejudecat. Polonia închide consulatul Rusiei din Poznan Ministrul Radoslaw Sikorski a declarat că există dovezi solide privind implicarea unor servicii de informații străine în tentativa de sabotaj. Potrivit acestuia, Federația Rusă ar fi responsabilă pentru astfel de acțiuni, nu doar în Polonia, ci și în alte țări aliate. În urma acestor acuzații, Polonia a decis să retragă acordul pentru funcționarea consulatului rus din Poznan. Reacția Moscovei la decizia Poloniei Moscova a reacționat prin intermediul purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a numit decizia Poloniei "un alt pas ostil". De asemenea, a promis un răspuns "dureros" la închiderea consulatului din Poznan.

China, principala piață pentru gazele rusești (sursa: kremlin.ru)
Internațional

China, principala piață pentru gazele rusești

China, principala piață pentru gazele rusești. China este pe cale să devină cea mai mare piață pentru gazele naturale rusești transportate prin conducte, depășind Europa în acest an. Această schimbare vine după ce invazia Rusiei în Ucraina a determinat limitarea livrărilor de gaze rusești către Europa. China, principala piață pentru gazele rusești Grupul rus Gazprom a exportat 23,7 miliarde de metri cubi de gaze naturale către China în primele nouă luni ale anului, înregistrând o creștere de aproape 40% față de aceeași perioadă a anului trecut. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș Această creștere este bazată pe datele Administrației Vamale Chineze și estimările Ministerului rus al Economiei. În comparație, Gazprom a livrat către clienții din Europa 22,5 miliarde de metri cubi în aceeași perioadă, prin conductele din Ucraina și gazoductul TurkStream. Conducta Power of Siberia și acordurile suplimentare Gazprom a intensificat treptat livrările de gaze către China prin conducta Power of Siberia, inaugurată la sfârșitul anului 2019, care are o capacitate de 38 de miliarde de metri cubi pe an. Anul trecut, Gazprom și China National Petroleum Corp. au încheiat un acord pentru livrări suplimentare, accelerând creșterea volumelor până la capacitatea maximă contractată, care inițial era planificată pentru 2025. Creșterea cererii de gaze din partea economiei chineze Creșterea exporturilor de gaze către China este susținută de cererea ridicată din partea economiei asiatice. Agenția Internațională a Energiei (IEA) estimează că consumul total de gaze al Chinei va crește cu 8% în acest an, impulsionat de sectorul industrial, producția de energie electrică, utilizatorii rezidențiali și comerciali, precum și sectorul transporturilor. Gazprom, jucător important în Europa Deși multe țări europene au găsit alternative la gazele rusești, Gazprom continuă să fie un furnizor important pentru anumite țări membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Ungaria, Austria și Slovacia. În primele nouă luni ale acestui an, livrările de gaze rusești prin conducte către Europa au crescut cu 16% față de aceeași perioadă a anului trecut. Viitorul livrărilor de gaze rusești către Europa Livrările de gaze rusești către Europa ar putea scădea și mai mult, deoarece acordul de tranzit al gazelor prin Ucraina expiră la sfârșitul acestui an. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că nu va permite Rusiei să profite de pe urma tranzitului de gaze prin conductele ucrainene. În prezent, se negociază noi soluții pentru tranzitul gazelor, inclusiv opțiuni care implică Azerbaidjanul, însă un acord final nu a fost încă încheiat.

SUA, nou ajutor militar pentru Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA, nou ajutor militar pentru Ucraina

SUA, nou ajutor militar pentru Ucraina. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 400 de milioane de dolari, în cadrul unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev. Pachetul include muniție, echipamente militare și armament, conform declarațiilor oficiale. SUA, nou ajutor militar pentru Ucraina Volodimir Zelenski a mulțumit Statelor Unite și secretarului Austin pentru sprijinul acordat, subliniind importanța acestui ajutor în contextul conflictului cu Rusia. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș El a menționat că discuțiile din cadrul întâlnirii s-au concentrat pe prioritățile de apărare ale Ucrainei, printre care capacitățile antiaeriene, pregătirea pentru iarnă și utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune. Zelenski a detaliat în mesajele sale că Ucraina își dorește să poată folosi rachetele furnizate de SUA, Marea Britanie și Franța împotriva țintelor militare din interiorul Rusiei, însă partenerii occidentali au restricționat acest lucru, temându-se de o reacție din partea Moscovei. Sprijinul continuu al SUA pentru Ucraina Lloyd Austin a reafirmat că Statele Unite vor continua să susțină securitatea Ucrainei, în conformitate cu acordul de cooperare militară semnat între cele două țări. De asemenea, el a anunțat planuri pentru convocarea unei noi reuniuni în formatul Ramstein, pentru a coordona sprijinul militar suplimentar cu aliații internaționali. Reuniunea Ramstein Reuniunea aliaților Ucrainei, care era planificată inițial pentru 12 octombrie la baza Ramstein din Germania, a fost amânată din cauza uraganului Milton, ce a afectat sud-estul SUA. Conform Casei Albe, aceasta va avea loc în noiembrie prin videoconferință, pentru a continua coordonarea sprijinului militar. Vizita lui Austin Vizita lui Lloyd Austin la Kiev survine cu două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite, programate pentru 5 noiembrie. În cadrul discuțiilor, Zelenski a menționat și "planul victoriei", prin care Ucraina cere sprijin suplimentar din partea SUA și a aliaților săi, inclusiv invitația de a adera la NATO și furnizarea de arme necesare pentru a forța Rusia să participe la negocieri. În 16 octombrie, președintele Joe Biden a anunțat deja un alt pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 425 de milioane de dolari, subliniind angajamentul continuu al SUA față de Ucraina.

Trump, dat în judecată pentru defăimare (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump, dat în judecată pentru defăimare

Trump, dat în judecată pentru defăimare. Cinci bărbați, afro-americani și hispanici, condamnați pe nedrept pentru violul unei femei care făcea jogging în New York în 1989, pe când erau minori, au anunțat că îl vor da în judecată pe Donald Trump. Aceștia au fost exonerați după mulți ani, când un violator în serie a mărturisit că el a comis atacul. "Cei cinci din Central Park" Cei cunoscuți drept "cei cinci din Central Park" au petrecut între șase și 13 ani în închisoare înainte ca adevăratul agresor să mărturisească faptul că el a atacat-o de unul singur pe femeia care alerga în Central Park, lăsând-o într-o stare gravă. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș La aproape zece zile după atac, Donald Trump, pe atunci un influent magnat imobiliar din New York, a cumpărat o pagină de publicitate în mai multe ziare din oraș, cerând reinstaurarea pedepsei cu moartea în statul New York. În timpul unei dezbateri prezidențiale din septembrie 2020, Kamala Harris, vicepreședinta și candidata democrată, l-a acuzat pe Trump că a folosit adesea problemele rasiale pentru a-i diviza pe americani, menționând în mod specific acest caz. Trump a făcut atunci declarații eronate, susținând că cei cinci ar fi "pledat vinovat" și că victima ar fi decedat. Trump, dat în judecată pentru defăimare Cei cinci bărbați au depus o plângere împotriva lui Donald Trump în Pennsylvania, statul unde a avut loc dezbaterea, contestând afirmațiile sale. Ei consideră că declarațiile lui Trump continuă să le afecteze reputația și că nu reflectă adevărul. Compensații și lupta pentru justiție În 2014, cei cinci au primit despăgubiri de 41 de milioane de dolari de la justiția americană, ca urmare a condamnărilor nedrepte. Aceștia au fost interogați separat în arestul poliției, fără avocați, și au fost condamnați pe baza mărturiilor forțate, pe care ulterior le-au retractat, susținând că au fost manipulați de poliția din New York. Unul dintre cei cinci bărbați a fost ales în consiliul municipal al orașului în 2023, devenind un simbol al luptei împotriva nedreptății și al drepturilor civile.

Acuzațiile Iranului față de Statele Unite (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Acuzațiile Iranului față de Statele Unite

Acuzațiile Iranului față de Statele Unite. Luni, Iranul a adresat un avertisment în scris către Statele Unite, acuzându-le de „responsabilitate deplină” și „complicitate” în cazul unui posibil atac israelian asupra Iranului. Reacția vine după declarațiile președintelui american Joe Biden, făcute vineri la Berlin. Acuzațiile Iranului față de Statele Unite Misiunea diplomatică iraniană la ONU, din New York, a trimis o scrisoare secretarului general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, și președinției elvețiene a Consiliului de Securitate. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș Documentul critică o declarație făcută de Joe Biden la Berlin, pe 18 octombrie, pe care o consideră „profund alarmantă și provocatoare”. În timpul unei discuții cu presa, înainte de întoarcerea sa la Washington, președintele Biden a răspuns „da și da” la întrebările referitoare la reacția Israelului la atacurile Iranului din 1 octombrie. Această declarație a fost interpretată de Teheran ca o aprobare tacită din partea Statelor Unite pentru o posibilă acțiune militară israeliană împotriva Iranului. Tensiunile din regiune Conflictul actual implică Israelul, aflat în război împotriva grupărilor Hamas în Fâșia Gaza și Hezbollah în Liban, ambele sprijinite de Iran. Israelul a amenințat că va răspunde atacului iranian cu 200 de rachete, care a avut loc pe 1 octombrie, ca răspuns la asasinarea liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, și a liderului Hamas, Ismail Haniyeh, în atacuri atribuite Israelului. "Responsabilitatea" SUA Ambasadorul iranian la ONU, Amir Saied Iravani, a subliniat în scrisoare că declarațiile lui Joe Biden sugerează sprijinul Statelor Unite pentru agresiunile Israelului. Iravani a avertizat că SUA ar putea fi considerate „responsabile” pentru încurajarea și susținerea acțiunilor militare ale Israelului împotriva Iranului, ceea ce ar constitui o încălcare a dreptului internațional. Diplomatul iranian a cerut Consiliului de Securitate să solicite Statelor Unite să își folosească influența pentru a opri Israelul de la „crimele de război” și „genocidul” împotriva palestinienilor din Gaza și a libanezilor. Totodată, el a subliniat că sprijinul militar american pentru Israel ar putea intensifica agresiunile împotriva Iranului. Planurile Israelului în discuțiile cu SUA Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a comunicat președintelui Biden că intenționează să vizeze doar baze militare, evitând infrastructura petrolieră sau nucleară a Iranului. Aceasta a fost o informație relatată de Washington Post, evidențiind o posibilă delimitare a acțiunilor Israelului în contextul conflictului regional.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră