joi 17 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

10193 articole
Eveniment

De ce blochează Viktor Orban deciziile UE: veniturile Rusiei din vânzarea de petrol au crescut cu 50% în acest an. Moscova face 20 de miliarde USD pe lună

Veniturile Rusiei din vânzarea de petrol au crescut cu 50% în acest an, în pofida boicotului din unele state, arată datele prezentate azi de către Agenția Internațională pentru Energie (AIE). Moscova a făcut circa 20 de miliarde de dolari pe lună din vânzarea petrolului brut și a produselor sale secundare, a arătat un raport al agenției. Russia will gain more than $180 billion this year due to spike in oil prices…”45 percent higher than in 2021.” https://t.co/nbCxJLB6IF— Lucas Tomlinson (@LucasFoxNews) May 12, 2022 Veniturile Rusiei din vânzarea de petrol au crescut cu 50% Unele companii, precum Shell și TotalEnergies au renunțat să mai cumpere petrol rusesc, dar producția respinsă de țările europene a fost preluată de China și India. Uniunea Europeană a cumpărat 43% din petrolul exportat de Rusia. Totuși, există semne că reziliența economiei ruse începe să se destrame, apreciază Bloomberg. Tightening sanctions on Russia’s oil exports, including a planned European Union embargo, could set the nation’s crude output back by nearly two decades, the International Energy Agency said https://t.co/ATm3gGmnhy— The Wall Street Journal (@WSJ) May 12, 2022 Aprovizionarea a scăzut cu un milion de barili pe zi luna trecută, iar aceste pierderi s-ar putea tripla în a doua jumătate a anului, estimează agenția. Sancțiunile UE împotriva întreprinderilor rusești de stat, cum ar fi gigantul Rosneft, vor intra în vigoare pe 15 mai, iar Uniunea se îndreaptă către interzicerea completă a livrărilor din Rusia. „Dacă vor fi convenite, noile interdicții ar accelera reorientarea fluxurilor comerciale (...) și vor forța companiile petroliere ruse să închidă mai multe puțuri”, a arătat AIE, citată de Bloomberg. New data! #Russia's oil and gas revenues hit another record high in April. 1.8 trillion rubles in a single month, after 1.2 trillion in March. After only 4 months, Russia's federal #budget has now already received 50% of the planned oil and gas revenue for 2022 (9.5 trillion). pic.twitter.com/DKUGClchWG— Janis Kluge (@jakluge) May 6, 2022 Ungaria acceptă un embargou, dar pentru alții Guvernul ungar doreşte ca livrările de petrol prin conducte să fie exceptate de la aplicarea embargoului petrolier împotriva Rusiei propus de Comisia Europeană, întrucât aceasta din urmă nu a venit cu nicio soluţie menită să atenueze efectele negative ale unui asemenea embargo asupra economiei ungare, a declarat miercuri ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, relatează agenţia MTI şi postul CNN. Ungaria importă în prezent din Rusia 65% din petrolul şi 85% din gazele naturale pe care le consumă. România a adus anul trecut gaze ruseşti în valoare de un miliard de dolari (3,7 mld. metri cubi), care au acoperit circa 30% din consum, şi pe­trol rusesc de încă un miliard de dolari (circa 2,2 milioane de tone), care acoperă circa 20% din consum, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor existente în piaţă. Citește și: Povestea dezastrului rusesc la traversarea râului Siverskîi, relatată de inginerul militar care coordonat atacul

De ce blochează Viktor Orban deciziile UE: veniturile Rusiei din vânzarea de petrol au crescut cu 50% în acest an. Moscova face 20 de miliarde USD pe lună
Doi soți au găsit o metodă ingenioasă de a fura de la Auchan. Tentativa a eșuat, iar unul dintre ei va ajunge după gratii
Eveniment

Doi soți au găsit o metodă ingenioasă de a fura de la Auchan. Tentativa a eșuat, iar unul dintre ei va ajunge după gratii

Iată ipostaza în care au fost prinşi doi soţi. O nouă metodă de furt a ajuns pe masa magistraţilor ieşeni. Doi soţi ar fi încercat să profite de modul de funcţionare a caselor rapide din Auchan pentru a ieşi fără să plătească decât o mică parte a cumpărăturilor consistente. Tentativa a eşuat, iar unul dintre cei doi va ajunge după gratii. Iată ipostaza în care au fost prinşi doi soţi În decembrie 2018, Mihai şi Alina Dodu au mers la supermarket, cumpărând numeroase produse alimentare, cosmetice şi electronice, în valoare totală de 529,3 lei. Citește și: Perversa mașinărie de propagandă a lui Putin a inventat o nouă temă: „Washingtonul vrea un nou Holodomor în Ucraina”. Holodomor e foametea criminală provocată de Stalin Pe lângă acestea, femeia a luat din raft şi un set de covoraşe de baie, care i-ar fi fost solicitate de o vecină. În continuare, cei doi s-au îndreptat spre casele rapide. Femeia a scanat produsele cumpărate, covoraşele fiind incluse pe un bon separat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Compania aeriană BlueAir a reajustat programările zborurilor din Iași. Care este motivul
Eveniment

Compania aeriană BlueAir a reajustat programările zborurilor din Iași. Care este motivul

Verificați zborurile înainte. Compania a recurs din nou la ajustări ale programului său de zboruri din Iaşi. Cauza este amânarea livrărilor noilor avioane Boeing-MAX. Verificați zborurile înainte Dacă v-aţi făcut deja rezervări pentru zboruri în sezonul estival, va trebui să verificaţi bine, din timp, dacă mai există cursa respectivă. Blue Air a amânat deschiderea unor destinaţii de la Iaşi tocmai în septembrie, iar alte curse au fost ajustate. Citește și: Perversa mașinărie de propagandă a lui Putin a inventat o nouă temă: „Washingtonul vrea un nou Holodomor în Ucraina”. Holodomor e foametea criminală provocată de Stalin Astfel, rezervări pentru Roma (Fiumicino) se pot face începând cu 30 octombrie, pentru Torino, din 20 septembrie, iar la Mykonos, din 25 iunie (bisăptămânal). Spre München puteţi zbura doar din Bucureşti. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Managerul de la Spitalul Hârlău, acuzat de malpraxis: ar fi confundat o boală mortală cu o banală indigestie
Eveniment

Managerul de la Spitalul Hârlău, acuzat de malpraxis: ar fi confundat o boală mortală cu o banală indigestie

Cum poţi muri cu zile în spital. Managerul de la Spitalul Orăşenesc Hârlău, acuzat de malpraxis: ar fi confundat o peritonită gangrenoasă, boală mortală, cu o banală indigestie. Cum poţi muri cu zile în spital Un copil de 3 ani şi şapte luni din Hârlău a fost la un pas să-şi piardă astfel viaţa, din cauza unei peritonite gangrenoase diagnosticate abia în ultimul moment. Citește și: Perversa mașinărie de propagandă a lui Putin a inventat o nouă temă: „Washingtonul vrea un nou Holodomor în Ucraina”. Holodomor e foametea criminală provocată de Stalin Medicii din Hârlău, care au evaluat iniţial starea de sănătate a copilului, au spus că micuţul ar fi suferit doar de o simplă “balonare”. Printre cei care l-au investigat iniţial se află şi dr. Lilian Ciubara, actualul manager interimar al Spitalului Orăşenesc Hârlău şi chirurg la unitatea sanitară amintită. Părinţii copilului au depus plângeri atât la Colegiul Medicilor, la Ministerul Sănătăţii, dar şi la Parchet. Ce povestesc aceştia te lasă cu gura căscată de uimire şi revoltă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Povestea dezastrului rusesc la traversarea râului Siverskîi, relatată de inginerul militar care coordonat atacul
Eveniment

Povestea dezastrului rusesc la traversarea râului Siverskîi, relatată de inginerul militar care coordonat atacul

Povestea dezastrului rusesc la traversarea râului Siverskîi, relatată de inginerul militar care coordonat atacul: inginerul Maxim povestește, pe Twitter, cum a reușit armat ucraineană să distrugă zeci de blindate care încercau să treacă râul. Potrivit relatărilor din presă, armata rusă a pierdut, încercând să treacă râul Siverskîi pe un pod de pontoane, circa 50 de blindate și aproximativ 1.000 de militari. Imaginile din dronă confirmă distrugerea podului și arată nenumărate blindate distruse, pe ambele maluri ale râului. Relatări ulterioare arată că rușii au încercat să amplaseze circa patru poduri de pontoane, din care cel puțin două au fost distruse - arată CNN. Povestea dezastrului rusesc la traversarea râului Siverskîi Un inginer militar, Maxim, relatează, pe Twitter, cum a reușit să estimeze poziția podului de pontoane, a aflat la timp că podul era gata și apoi a chemat artileria și aviația pentru a-l distruge. „Inițial, au existat informații de la unitățile din prima linie că sunt ruși de cealaltă parte a râului și adună diverse vehicule. Așadar, comandantul meu mi-a cerut, pe 6 mai, fiind unul dintre cei mai buni ingineri militari, să fac o misiune de recunoaștere (...) Am explorat zona și am sugerat o locație în care rușii ar putea încerca să monteze un pod pontone pentru a ajunge pe cealaltă parte. Telemetrul a arătat că râul are 80 m lățime, iar rușii ar avea nevoie de opt bucăți (10 m fiecare) de pod, conectate pentru a ajunge pe cealaltă parte. Cu acel debit al râului, știam că vor avea nevoie de bărci cu motor pentru a amenaja un astfel de pod și le va lua cel puțin două ore de muncă. Mi-a luat o zi să verific totul. Și a trebuit să o fac și pe 8 mai. Deci, am raportat comandanților mei informațiile pe care le aveam. De asemenea, i-am spus unității care observa acea parte a râului că trebuie să fie atenți la zgomotul bărcilor cu motor. Rușii au incendiat pădurile pentru a nu fi văzuți Vizibilitatea era proastă în zonă, pentru că rușii au incendiat câmpuri și păduri și aruncau o mulțime de grenade fumigene. Pe deasupra, era ceață. Trebuiau să audă sunetul. Și l-au auzit pe 8 mai dimineața devreme. Chiar în locul în care am spus. Am fost acolo să verific și eu și am văzut cu drona mea cum fac rușii podul. Raportat imediat comandanților. Privind în urmă, cred că recunoașterea + sugestiile mele pentru unitatea fluvială au avut cel mai mare impact. Am întrecut inginerii militari ruși. Rușii au încercat să pună un pod chiar în locul pe care l-am estimat. Unitatea fluvială nu a văzut unitățile rusești, dar a putut să audă bărcile cu motor și să raporteze imediat”, a scris Maxim pe Twitter. What I did to destroy Russian pantonne bridge over Siverskyi Donets - a thread ?Here you go -> -> ->— Максим (@kms_d4k) May 11, 2022 Mercenarii Wagner recunosc dezastrul Bătălia a durat din 8 mai pe 10 mai, când podul a fost complet distrus. Partea ucraineană a estimat pierderile rusești la 50 de blindate. #Ukraine: Russian forces sustained remarkable losses from the failed bridging attempt over the Siverskyi Donets River. We count 6x T-72B-series MBT, 14x BMP-1/2 variants, 7x MT-LB, a tugboat & 5+ other armoured vehicles destroyed/abandoned/damaged. Note precise ID is very hard. https://t.co/py48JvXWUG pic.twitter.com/cqX60F0KPT— ?? Ukraine Weapons Tracker (@UAWeapons) May 11, 2022 Un site specializat în monitorizarea, din surse publice, a echipamentelor militare folosite în Ucraina, arară că, pe imaginile din dronă, se văd, printre altele, șase tancuri T-72 și o barcă cu motor, plus numeroase alte blindate. Dezastrul a fost confirmat pe un canal de Telegram al grupului de mercenari Wagner, care recunosc că sunt circa „două duzini” de vehicule distruse. Citește și: Piloții ruși folosesc GPS-uri „rudimentare” lipite de bordul avionului. Trupele terestre se orientează după hărți din anii 80

Ratele la bănci explodează. Indicele ROBOR la 3 luni crește în fiecare zi. Joi a ajuns la 5,44%
Eveniment

Ratele la bănci explodează. Indicele ROBOR la 3 luni crește în fiecare zi. Joi a ajuns la 5,44%

Ratele cresc, salariile rămân la fel. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat joi la 5,44% pe an, de la 5,37% cât a fost miercuri, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Ratele cresc, salariile rămân la fel Un nivel mai mare a fost înregistrat în data de 8 martie 2013, când acesta s-a situat la 5,49% pe an. La începutul lui 2020, indicele ROBOR la 3 luni era 3,19% pe an, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,59% pe an, de la 5,50% miercuri, iar ROBOR la 12 luni s-a majorat la 5,79% pe an, de la 5,69% pe an în ziua precedentă. Citește și: Perversa mașinărie de propagandă a lui Putin a inventat o nouă temă: „Washingtonul vrea un nou Holodomor în Ucraina”. Holodomor e foametea criminală provocată de Stalin În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%, potrivit Agerpres. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Comisarul european pentru coeziune și reforme spune că a avut o discuție "foarte bună" ministrul Marcel Boloș
Eveniment

Comisarul european pentru coeziune și reforme spune că a avut o discuție "foarte bună" ministrul Marcel Boloș

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş a discutat la Bruxelles cu Elisa Ferreira, comisarul european pentru coeziune și reforme despre creșterea absorbţiei fondurilor europene din actualul exerciţiu bugetar. Semne bune de la Bruxelles pentru România "Foarte bună discuție cu ministrul @BolosMarcel pentru a ajuta la mobilizarea tuturor #CohesionPolicy resurselor pentru coeziunea teritorială și dezvoltarea economică în România", a scris comisarul pe Twitter. https://twitter.com/ElisaFerreiraEC/status/1524652329496203264 Noul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a subliniat că „prioritatea imediată pentru România” este „creşterea absorbţiei fondurilor europene din actualul exerciţiu bugetar. Potrivit ministrului, în acest sens, Guvernul României pregăteşte deja măsuri concrete împreună cu europarlamentarii români. Citește și: Perversa mașinărie de propagandă a lui Putin a inventat o nouă temă: „Washingtonul vrea un nou Holodomor în Ucraina”. Holodomor e foametea criminală provocată de Stalin Ministrul a explicat într-o postare pe Facebook că a discutat despre acest obiectiv, anunţând că Guvernul pregăteşte măsuri concrete, alături de „europarlamentarii ce reprezintă întreg spectrul politic din România”. Potrivit ministrului, „au fost discuţii foarte constructive, în cadrul cărora am dezbătut pe larg stadiul pregătirii cererii de plată aferente PNRR, cu accent pe parteneriatul şi elementele de sprijin de care avem nevoie din partea structurilor UE”. Boloş a explicat că, în opinia sa, întreaga activitate a liderilor politici „trebuie să se concentreze în acest moment pe utilizarea cât mai eficientă a banilor europeni pe care îi avem la dispoziţie”. „Este un proces în care nu ne permitem să facem paşi greşiţi”, susţine Marcel Boloş.

O lecție din America de Sud pentru Germania: ce a făcut Chile când Argentina i-a tăiat gazul peste noapte
Eveniment

O lecție din America de Sud pentru Germania: ce a făcut Chile când Argentina i-a tăiat gazul peste noapte

O lecție din America de Sud pentru Europa dependentă de gazul rusesc: ce a făcut Chile, în 2007, când Argentina i-a tăiat gazul peste noapte. La acel moment, Chile importa 20% din gazul natural din țara vecină. La începutul anilor 2000, Chile pornise tranziția spre o economie verde folosind gaz din Argentina, înlocuind surse mult mai poluante. În acest scop, au fost construite mai multe conducte de gaz, iar centralele care produceau curent electric cu ajutorul acestei combustibil au înflorit. O lecție din America de Sud În paralel, un guvern populist din Argentina a menținut prețul la gaze mult sub inflație, așa că consumul a explodat. În scurt timp, cererea internă a fost mai mare decât capacitatea de producție. În consecință, guvernul de la Buenos Aires a tăiat livrările spre Chile, 90% din fluxul de gaze fiind întrerupt la mijlocul anului 2007 - deși semne ale acestei probleme apăruseră din 2004, arată un articol publicat pe Project Syndicate. „Chile s-a trezit într-o furtună perfectă. O secetă îi lăsase rezervoarele de apă goale, așa că nu se putea folosi de hidroenergie. Petrolul se tranzacționa la aproximativ 140 de dolari pe baril, așa că arderea motorinei și a altor produse petroliere pentru alimentarea fabricilor și încălzirea caselor era neobișnuit de scumpă. Acesta a fost și primul an al crizei financiare globale, ceea ce a însemnat că exporturile chiliane către America de Nord și Europa urmau să fie în curând lovite”, se arată în articolul publicat de acest site. El a fost scris de Andres Velasco, fost ministru de finanțe în Chile. El este acum decan la Școala de Politici Publice din cadrul London School of Economics. Co-autor este Marcelo Tokman, fost ministru al Energiei în Chile. Soluția: terminale de gaze lichefiate, energie solară și eoliană Ei arată reacția guvernului chilian, în 2007: „Am accelerat construcția unui terminal de gaze naturale lichefiate și am început construirea unei a doua instalații. Capacitatea de stocare nu a putut fi construită peste noapte (prima instalație chiliană nu putea fi finalizată până în 2009). Dar odată ce vaporizatoarele au fost instalate, regazeificarea putea continua în timp ce navele asigurau depozitarea temporară. De asemenea, am accelerat extinderea energiei solare și eoliene. (...) Guvernul a adoptat prima lege din America Latină care reglementează energia regenerabilă și a început să ofere garanții de atenuare a riscurilor noilor furnizori privați, astfel încât proiectele hidro, solare și eoliene mai mici să poată fi puse în funcțiune”. Chile refuză plafonarea prețurilor Cei doi foști demnitari chilieni relatează că au respins tentația populistă de a plafona prețul la energie și explică de ce nu au vrut să recurgă la această măsură. „Încercarea de a reduce consumul menținând în mod artificial prețurile scăzute nu ar fi avut sens. Pentru a compensa impactul prețurilor mai mari la energie asupra bugetelor familiilor, am oferit gospodăriilor sărace transferuri în numerar și subvenții aproximativ egale ca valoare cu cheltuielile lor suplimentare cu energia. Deoarece sectorul public chilian avea o datorie publică foarte scăzută și rezerve masive în dolari, aceste cheltuieli suplimentare nu au implicat nicio dislocare macroeconomică sau financiară”, se arată în articol. În ultima parte a acestui articol, foștii demnitari chilieni arată că Germania se poate desprinde de importurile de gaze din Rusia: „Se poate trăi fără gaze din Rusia, dar nu va fi fără costuri”. „Germania s-ar putea confrunta în mod plauzibil cu costuri similare. Dar acest preț poate merita plătit dacă recompensa este eliberarea Ucrainei de opresiunea rusă și eliberarea Europei de șantajul energetic rus. Există și un alt potențial câștig. Măsurile de urgență din Chile au ajutat la demararea producției solare și eoliene, făcând țara un lider mondial în energia curată, cu 43,5% din puterea sa generată, în 2021, din surse regenerabile. Mai mult, terminalele de gze lichefiată au avut valoare pe termen lung, permițând Chile – o țară care nu produce gaz natural – să exporte gaze în Argentina prin aceleași conducte care au fost folosite cândva pentru a aduce gazul argentinian în Chile”, arată autorii articolului. Citește și: Scene orwelliene în China comunistă: suspecții de coronavirus, fără drept să primească mâncare, spitale închise, filmări cu nașteri pe stradă

"Duelul filosofilor". Gabriel Liiceanu vs Liviu Antonesei. Scriitorul ieşean câștigă din nou la Iași
Eveniment

"Duelul filosofilor". Gabriel Liiceanu vs Liviu Antonesei. Scriitorul ieşean câștigă din nou la Iași

Liviu Antonesei câştigă din nou la Iaşi. Înalta Curte de Casaţie decisese în decembrie, în recursul declarat de Gabriel Liiceanu, ca dosarul să fie întors spre rejudecare la Iaşi. Liviu Antonesei câştigă din nou la Iaşi Scriitorul ieşean Liviu Antonesei câştigă şi la reluare procesul cu şeful Editurii Humanitas, Gabriel Liiceanu. Procesul, început acum patru ani, este încă departe de final, verdictul stând în mâna magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţă care a refuzat anul trecut să se pronunţe. Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite În cadrul unui interviu pe care îl publicase pe blogul personal, Antonesei afirmase că Liiceanu „a primit cadou fosta Editură Politică, cu tot ce avea aceasta în patrimoniu. În plus, Editura Humanitas beneficiase de eşalonări ale obligaţiilor faţă de bugetul de stat. Afirmaţiille lui Antonesei au fost considerate ca defăimătoare şi denigratoare de către Liiceanu, ieşeanul find dat în judecată în 2018 şi cerându-i-se desăgubiri de 100.000 de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

"Nu vom putea citi documentele de la Mineriade, au fost distruse", spune un fost director al Arhivelor Naționale din Iași
Eveniment

"Nu vom putea citi documentele de la Mineriade, au fost distruse", spune un fost director al Arhivelor Naționale din Iași

30 de ani din istoria Iaşiului, dispăruţi fără urmă. Serviciile secrete pun mâna serios la dispariţia istoriei României şi a Iaşului de după 1989. „Nu vom putea citi documentele de la Mineriade, au fost distruse”, dă un exemplu elocvent profesorul Cătălin Botoşineanu, fost director al Arhivelor Naţionale din Iaşi. 30 de ani din istoria Iaşiului, dispăruţi fără urmă Practic, spune acesta, instituţiile s-au prevalat de modificările legislative din 2002 şi orice fel de documente care conţineau hârtii cu ştampila "Secret", unele chiar dinainte de 1989, au fost distruse pentru că erau confidenţiale. Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite Scopul: cercetătorii să nu dea peste numele unor ofiţeri acoperiţi. Presiunea cea mai mare pe distrugerea documentelor vine de la SRI şi de la "Doi şi-un sfert", serviciul secret al MAI. "Nu mai avem nimic de la vizita lui Mitterand sau Papei Francisc la Iaşi. Au venit, s-au uitat, le-au luat şi le-au distrus", a explicat fostul director. Se mai poate face ceva? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Sânge pe sutienul victimei și pe maioul marocanului: suspectul în crima dublă de la Iași s-ar fi drogat cu "funny gas"
Eveniment

Sânge pe sutienul victimei și pe maioul marocanului: suspectul în crima dublă de la Iași s-ar fi drogat cu "funny gas"

Marocanul, drogat cu funny gas. Dovezile principale pe care procurorii ieşeni se bazează pentru a-l trimite după gratii pe viaţă pe studentul marocan Ahmed Sami el Bourkadi sunt petele de sânge ale lui găsite pe un maiou al lui Youssef Ajniyah, dar şi pe un sutien al iubitei lui, Vanessa Burlacu. Marocanul, drogat cu funny gas Cei doi au fost găsiţi morţi la mijlocul lunii decembrie, într-un imobil din zona Moara de Vânt, în complexul Roua: el avea 17 lovituri de cuţit pe corp, iar ea 33. Curios este că procurorii spun că ucigaşul, el Bourkadi, dar şi victima sa, Youssef Ajnyah, s-ar fi drogat cu protoxid de azot, un gaz ilariant folosit la umflarea baloanelor. Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite Inhalarea acestui gaz, denumit printre tinerii de pe litoral “funny gas”, duce la halucinaţii. De cealaltă parte, avocatul apărării este de părere că probele din rechizitoriu sunt slabe şi interpretabile. Pe larg despre probele aduse de procurorii ieşeni pentru a-l “înfunda” pe unul dintre cei mai cruzi criminali ai Iaşului de după Revoluţie, dar şi despre opinia apărării, în rândurile următoare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Jumătate dintre ruși sunt de acord ca școlarilor să li se spele creierul cu știri false despre război
Eveniment

Jumătate dintre ruși sunt de acord ca școlarilor să li se spele creierul cu știri false despre război

"Zombificarea" începe de la vârste fragede în Rusia. Potrivit Centrului de Cercetare a Opiniei Publice din Rusia, 51% dintre toți rușii sunt în favoarea faptului că copiii lor aud la școală propagandă despre "operațiunea militară specială" din Ucraina. 67% sunt convinși că școlile ar trebui să participe la "educația patriotică a tinerilor". "Zombificarea" începe de la vârste fragede în Rusia Cu toate acestea, doar 51% dintre cetățenii ruși au o atitudine pozitivă față de lecțiile dedicate evenimentelor din cadrul operațiunii militare speciale rusești din Ucraina; 37% au o atitudine negativă, iar 5% sunt indiferenți. Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite În aprilie, s-a aflat că în școlile rusești copiii sunt "zombificați" în ceea ce privește beneficiile sancțiunilor, potrivit Pravda.ua https://twitter.com/RussiaVsWorld_/status/1523259803967328256?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1523259803967328256%7Ctwgr%5E%7Ctwcon%5Es1_&ref_url=https%3A%2F%2Fwww.antena3.ro%2Fexterne%2Fputin-copii-gradinita-litera-z-parada-ziua-victoriei-638819.html Mai multe imagini apărute pe rețelele sociale indică faptul că unitățile de învățământ preșcolar din Rusia se pregătesc, de asemenea, pentru Ziua Victoriei. Copiii, în haine militare croite pe măsura lor, sunt puși să poarte machete de tancuri și avioane, pe care se vede litera "Z", simbolul invaziei din Ucraina. Supraveghetoare, îmbrăcate, și ele, în uniforme militare, bat pasul cazon, familiarizându-i pe micuți cu rigorile defilării la paradă.

Lavrov consideră că UE "nu are o politică externă", iar Borrell "reflectă poziția SUA"
Eveniment

Lavrov consideră că UE "nu are o politică externă", iar Borrell "reflectă poziția SUA"

Știe Lavrov cum e mai bine cu politica externă în UE. Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat marţi în Algeria că Uniunea Europeană "nu are o politică externă", ca reacţie la propunerea şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, de a confisca rezervele valutare blocate ale Rusiei pentru a reconstrui Ucraina, transmite EFE. "Borrell nu trebuie să uite că postul său este în diplomaţie şi că el nu este comandant militar. Cred că în viitor acest post de şef al diplomaţiei UE va fi eliminat, ştiut fiind faptul că reflectă poziţia SUA", a susţinut Lavrov. Știe Lavrov cum e mai bine cu politica externă în UE Ministrul rus a invocat situaţia din Afganistan, ţară ale cărei active din banca centrală sunt congelate, "însă (Occidentul) nu foloseşte aceşti bani pentru a reconstrui Afganistanul, care a fost distrus ca urmare a acţiunilor NATO". Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite Într-un interviu publicat marţi, Borrell a arătat că ar fi logic ca UE să procedeze la fel cum au făcut Statele Unite cu activele băncii centrale a Afganistanului după ce talibanii au preluat puterea la Kabul, potrivit Agerpres. Washingtonul intenţionează să folosească o parte din fondurile afgane blocate pentru a ajuta poporul afgan şi să păstreze restul pentru a acoperi eventuale despăgubiri acordate în procese împotriva militanţilor islamişti acuzaţi de terorism. Lavrov a vizitat marţi Algeria, în cadrul unei deplasări care nu a fost anunţată oficial, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. Uniunea Sovietică a fost prima ţară care a stabilit relaţii diplomatice cu Algeria după ce acest stat şi-a declarat independenţa în 1962. Ultima vizită a lui Lavrov în Algeria a avut loc în 2019, iar cea mai recentă reuniune dintre şefii celor două diplomaţii s-a produs la începutul lunii aprilie la Moscova. Lavrov a sosit miercuri în Oman, într-o vizită oficială neanunţată, unde urmează să aibă întrevederi cu înalţi oficiali ai acestei ţări din Golful Persic, a informat agenţia de ştiri oficială ONA, citată de EFE.

Portugalia a primit, la 9 mai, prima tranșă de bani din PNRR. Vezi lista țărilor care au tras primii bani. România: zero obiective îndeplinite
Eveniment

Portugalia a primit, la 9 mai, prima tranșă de bani din PNRR. Vezi lista țărilor care au tras primii bani. România: zero obiective îndeplinite

Portugalia a primit, la 9 mai, prima tranșă de bani din PNRR: 1,16 miliarde de euro, arată site-ul Comisiei Europene care monitorizează evoluția acestui program. În schimb, România nici măcar nu a depus cerere pentru prima tranșă din PNRR - aprobarea poate dura săptămâni sau luni - și nu a îndeplinit nici un obiectiv. Portugalia a primit prima tranșă din PNRR Până acum, au mai primit prima tranșă de bani din PNRR: Italia, 21 de miliarde de euro, din care 10 miliarde granturi și 11 miliarde împrumuturiGrecia, 3,6 miliarde de euro, din care 1,71 miliarde granturi (sume nerambursabile) și peste 1,8 miliarde împrumuturiFranța, 7,4 miliarde euro, granturiSpania, 10 miliarde euro, granturiPortugalia, 1,16 miliarde euro, din care 555 de milioane de euro pentru granturi și 609 milioane euro - împrumuturi. Portugalia este prima țară care a depus planul de redresare și reziliență. Spania și Italia, cele mai performante Spania a primit această primă tranșă - diferită de pre-finanțarea inițială, obținută de toate țările a căror PNRR a fost aprobat și din care România a primit 1,9 miliarde de euro la 13 ianuarie - la finalul lunii decembrie. Această țară a mai trimis o cerere de plată, la 30 aprilie, pentru 12 miliarde de euro. Datele Comisiei Europene arată că Spania a îndeplinit deja 13% din țintele asumate prin acest program. Italia a îndeplinit 10% din obiective. Franța - 22% Grecia - 5% din obiective au fost îndeplinite. România nu a îndeplinit până acum nici un obiectiv, arată datele Comisiei Europene, și nici nu a trimis cerere de finanțare pentru prima tranșă. Fostul comisar european Corina Crețu, acum europarlamentar, a criticat, acum câteva zile, ritmul de implementare al PNRR. „Acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă, cumva, o şansă istorică pentru că vine în plus faţă de alocaţiile pe care România oricum le avea ca membră a Uniunii Europene, care sunt de peste 30 de miliarde de euro. Cu ambele programe, România este foarte întârziată, inclusiv în ceea ce priveşte absorbţia 2014-2020. Deci avem 29 de miliarde de euro PNRR, avem o alocaţie de peste 30 de miliarde de euro pentru 2021-2027 (…) dar încă România nu a început să implementeze 2021-2027, nu are încheiate acordurile de parteneriat”, a spus Crețu. Europarlamentarul a arătat că deși România are în plan peste 200 de investiții și peste 200 de reforme, nici până acum nu a realizat primul jalon din PNRR. „Aşa era şi cu programele operaţionale, tot timpul spuneau: Comisia ne cere, Comisia ne cere. Comisia cere să îndeplineşti ceea ce tu însuţi te-ai angajat să faci. Deci România are planificată îndeplinirea a peste 200 de investiţii, 215 reforme şi nu s-a realizat până acuma niciun jalon de PNRR”, a mai spus Creţu.

Leul românesc, în cădere liberă. Rata anuală a inflației a urcat la 13,76% în luna aprilie. Previziuni sumbre până în 2023
Eveniment

Leul românesc, în cădere liberă. Rata anuală a inflației a urcat la 13,76% în luna aprilie. Previziuni sumbre până în 2023

Guvernul de stânga-dreapta, fără soluții. Rata anuală a inflaţiei a urcat la 13,76% în luna aprilie 2022, de la 10,15% în martie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 16,35%, cele alimentare cu 13,54%, iar serviciile cu 7,11%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). "Preţurile de consum în luna aprilie 2022, comparativ cu luna martie 2022, au crescut cu 3,7%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 7,9%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2022 comparativ cu luna aprilie 2021 este 13,8%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2021 - aprilie 2022) faţă de precedentele 12 luni (mai 2020 - aprilie 2021) este 7,4%", se spune în comunicatul INS. Guvernul de stânga-dreapta, fără soluții Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în aprilie 2022, comparativ cu luna martie 2022 este 102,37%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2022 comparativ cu aprilie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 11,7%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2021 - aprilie 2022) faţă de precedentele 12 luni (mai 2020 - aprilie 2021) determinată pe baza IAPC este 6,4%. BNR prognozează o inflaţie de 11,2% la finalul trimestrului II din 2022, de 10,2% la finalul trimestrului III din acest an şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV din 2022, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei. Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite "Traiectoria prognozată a ratei anuale a inflaţiei IPC este influenţată substanţial de evoluţia viitoare a preţurilor produselor energetice, grevată de incertitudini majore. Prognoza actuală presupune o accelerare a inflaţiei în luna aprilie 2022, la expirarea perioadei de aplicare a măsurilor de plafonare şi compensare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie, conform prevederilor legislaţiei în vigoare la data publicării prezentului Raport. Ulterior, rata anuală a inflaţiei va decelera gradual până în trimestrul I 2023, respectiv abrupt în luna aprilie 2023, pe fondul unui amplu efect de bază favorabil. Valorile proiectate sunt de 9,6% în luna decembrie 2022, respectiv 3,2% în decembrie 2023, cu o contribuţie directă semnificativă, de 6,3 puncte procentuale, a dinamicii preţurilor bunurilor energetice (combustibili, energie electrică, gaze naturale) pentru sfârşitul acestui an", se spune în raport. Previziuni sumbre până în 2023 Conform sursei citate, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat continuă să recepteze pe termen scurt majorările în lanţ ale costurilor de producţie, fiind proiectată să crească pe parcursul trimestrului I 2022. Odată cu disiparea treptată a acestor presiuni din partea factorilor de ofertă, sub influenţa determinanţilor fundamentali, tendinţa ascendentă a indicatorului se va inversa ulterior, fiind prognozată o decelerare graduală, cu o revenire la marginea superioară a intervalului ţintei în trimestrul I 2023. Balanţa riscurilor la adresa proiecţiei ratei anuale a inflaţiei este apreciată a fi uşor înclinată în sensul unor abateri în sus faţă de traiectoria descrisă în scenariul de bază. În actuala conjunctură, surse apreciabile de incertitudini continuă să provină din partea evoluţiilor viitoare ale crizei energetice şi ale celei sanitare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră