miercuri 16 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

10185 articole
Eveniment

Putin amenință infrastructurile critice din întreaga lume, folosind ca pretext sabotarea Nord Stream: „Orice obiectiv important este sub amenințare”

Președintele Rusiei, Vladimir Putin amenință infrastructurile critice din întreaga lume, folosind ca pretext sabotarea Nord Stream: „Orice obiectiv important este sub amenințare”. Însă, pe de altă parte, el a spus că Rusia este gata să reia livrările de gaze, însă prin Nord Stream 2. Putin amenință infrastructurile critice din întreaga lume „Atacurile au fost un act terorist care a creat „cel mai periculos precedent”, a declarat miercuri președintele rus la un forum energetic de la Moscova. „Arată că orice obiectiv de importanță critică al infrastructurii de transport, energie sau utilități este sub amenințare”, indiferent de locul în care se află sau de cine este gestionat, a mai spus el. Putin a pus sabotajul pe seama SUA, Ucrainei și Poloniei, numindu-le „beneficiari” ai exploziilor care au provocat scurgeri majore de gaz în Marea Baltică. SUA și aliații săi au respins aceste acuzații și sugerează că Rusia ar fi putut fi în spatele exploziilor subacvatice”, scrie Bloomberg. La începutul acestei luni, un act de sabotaj a oprit serviciile feroviare în nordul Germaniei, iar guvernul a spus că nu poate exclude o implicare a unei puteri străine. Marți, s-a descoperit că o conductă care transportă petrol rusesc prin Polonia avea scurgeri. Investigațiile continuă, iar cel mai înalt oficial al Poloniei responsabil cu infrastructura energetică strategică a declarat că a presupus că a fost un accident. Pe de altă parte, Putin a spus azi că Rusia este gata să înceapă furnizarea de gaze spre Europa prin Nord Stream 2, pe sub Marea Baltică. First, create the excuse Then, use the excuse to make everything else fair game"Any critically important object of transport, energy or utilities infrastructure is under threat" -- Putin speaking todayMy earlier @opinion note on Nord Stream is belowhttps://t.co/wifJS6qs5V— Javier Blas (@JavierBlas) October 12, 2022 Acest gazoduct, avariat în seria de explozii care a afectat și Nord Stream 1, este încă parțial funcțional, potrivit lui Putin. Citește și: EXCLUSIV Contractul corvetelor pentru Armată: Naval Group acuză conflictul de interese în care se află ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, companie care poate lua potul "Mingea este în curtea Uniunii Europene. Dacă vor, să deschidă robinetul și asta e", a declarat președintele rus.

Putin amenință infrastructurile critice din întreaga lume, folosind ca pretext sabotarea Nord Stream: „Orice obiectiv important este sub amenințare”
Rusia a pierdut peste 90.000 de oameni în Ucraina, susțin surse din serviciile rusești de securitate și armată (Meduza)
Eveniment

Rusia a pierdut peste 90.000 de oameni în Ucraina, susțin surse din serviciile rusești de securitate și armată (Meduza)

Rusia a pierdut peste 90.000 de oameni în Ucraina, susțin surse din serviciile rusești de securitate și armată, scrie site-ul „Știri importante”, citat de Meduza. Rusia a pierdut peste 90.000 de oameni în Ucraina „Pierderile armatei ruse în Ucraina se ridică la peste 90 de mii de oameni, a scris publicația Știri importante, citând două surse: un ofițer FSB activ și un fost ofițer al serviciilor speciale ruse. Pierderile includ persoane care au murit, au dispărut, au murit din cauza rănilor sau au suferit răni care le împiedică să se întoarcă la serviciul militar. Informațiile surselor citate de „Povestiri importante” sunt apropiate de estimările care au fost date anterior de departamentele de Apărare ale SUA și Marii Britanii. În august, Pentagonul a declarat că, de la începutul războiului, între 70.000 și 80.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți. Secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, a declarat în septembrie că pierderile totale ale armatei ruse depășesc 80 de mii de oameni, dintre care aproximativ 25 de mii de oameni au murit”, arată Meduza. La 21 septembrie, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a susținut că doar 5.937 de ruși au murit în Ucraina. Armata ucraineană afirmă că a ucis circa 63.000 de soldați inamici. These are the indicative estimates of Russia’s combat losses as of Oct. 12, according to the Armed Forces of Ukraine. pic.twitter.com/YwxKmORDAj— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) October 12, 2022 Potrivit informațiilor de pe front confirmate din diverse surse, inclusiv unele din Rusia, cel puțin 10 generali și-au pierdut viața pe frontul din Ucraina – unii, după ce au fost nevoiți să meargă foarte aproape de linia frontului, din cauza incapacității trupelor de a îndeplini obiectivele sau de a avansa. Rusia a confirmat doar patru morți printre generalii săi în peste șase luni de lupte. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței The Moscow Times, un ziar independent în limba rusă cu sediul în Amsterdam, estimează că cel puțin 317 ofițeri ruși au fost uciși în Ucraina, dintre care o treime erau maiori, locotenenți sau colonei.

13 ani de procese pentru doi stâlpi instalați pe o proprietate privată
Eveniment

13 ani de procese pentru doi stâlpi instalați pe o proprietate privată

Doi stâlpi, 13 ani de procese. O ieşeancă s-a trezit peste noapte cu o reţea de electricitate traversându-i terenul. Doi stâlpi, 13 ani de procese Cei doi stâlpi au provocat un război de 13 ani în justiţie, femeia încearcând să scoată stâlpii de acolo şi să obţină despăgubiri pentru terenul pe care nu-l mai poate folosi. De cealaltă parte sunt cel puţin zece familii care beneficiau de curent electric prin racordul respectiv. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Lungul şir de procese tocmai s-a încheiat, cu o sentinţă care nu mulţumeşte pe nimeni pe de-a întregul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Efectul rachetelor rusești asupra aeroporturilor românești: avioane Wizz Air, mutate de urgență de la Chișinău la Iași
Eveniment

Efectul rachetelor rusești asupra aeroporturilor românești: avioane Wizz Air, mutate de urgență de la Chișinău la Iași

Efectul rachetelor rusești asupra aeroporturilor românești: Wizz Air aduce mai repede avioane noi la Iaşi decât a planificat iniţial. Efectul rachetelor rusești asupra aeroporturilor românești În luna decembrie a.c., compania maghiară low cost urma să aloce Iaşiului cea de-a patra aeronavă cu bază pe aeroportul ieșean. Dar ultimele evenimente din Ucraina și survolarea teritoriului Republicii Moldova de către rachetele de croazieră ruseşti au grăbit lucrurile. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Astfel, luni noapte, două dintre avioanele companiei care îşi au baza la Chişinău au fost mutate la Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

VIDEO Cecenii lui Kadîrov, anunțați că în Ucraina se luptă cu sataniștii, împotriva paradelor LGBT. Aplauze, când comandanții le spun că pot jefui echipamentul inamicului
Eveniment

VIDEO Cecenii lui Kadîrov, anunțați că în Ucraina se luptă cu sataniștii, împotriva paradelor LGBT. Aplauze, când comandanții le spun că pot jefui echipamentul inamicului

Un mesaj video difuzat de Rossia 1 arată că cecenii lui Kadîrov sunt anunțați că în Ucraina se luptă cu sataniștii împotriva paradelor LGBT. Mesajul, transmis de liderul cecen Apti Alaudinov, recent decorat de Putin cu cea mai înaltă distincție, Erou al Rusiei, este prezentat voluntarilor care urmează să plece pe front. Înainte de război, el ar fi condus poliția din Groznîi, fiind acuzat că aresta și tortura membrii ai comunității LGBT. Cecenii lui Kadîrov se luptă cu sataniștii Sataniștii și comunitatea LGBT par a fi obsesiile favorite din discursul lui Alaudinov, întrucât el a mai prezentat un astfel de mesaj în august. El spunea, la acel moment, că Putin este omul care a refuzat să accepte așa-zisele valori europene și îi este recunoscător pentru asta. Meanwhile on Russian state TV: Apti Alaudinov, the commander of Ramzan Kadyrov's Chechen detachment "Akhmat," tells the new volunteers that they are in Ukraine to fight against gay parades.Host Olga Skabeeva wishes all of them the best of luck. pic.twitter.com/x9wduSghvP— Julia Davis (@JuliaDavisNews) October 11, 2022 „Suntem spartanii secolului XXI (...) Împotriva cui luptăm? Oameni care spun că Satana este Dumnezeul lor. Sataniștii luptă împotriva noastră. Oameni care insistă că trebuie să participăm la parade LGBT. Că copiii noștri să fie un fel de LGBT”, a spus Alaudinov, la televiziunea publică rusă. Însă voluntarii l-a aplaudat la scenă deschisă când le-a spus că pot lua echipamentul militarilor ucraineni uciși - ceea ce arată diferența dintre dotarea armatei ruse și a celei ucrainene. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței „Când forțele de elită avansează împotriva noastră, pot să aibă echipament excelent asupra lor. Băieți, nu-l lăsați să vă scape”, a spus liderul cecen, în râsetele voluntarilor. După discurs, prezentatoarea emisiunea, Olga Skabeeva, le urează succes.

Putin și-a tras un glonț în picior: mobilizarea haotică a lăsat economia rusă fără câteva sute de mii de angajați, vânzările de bunuri scad masiv
Eveniment

Putin și-a tras un glonț în picior: mobilizarea haotică a lăsat economia rusă fără câteva sute de mii de angajați, vânzările de bunuri scad masiv

Mobilizarea lui Putin ucide economia rusă. Afectată deja de sancţiunile internaţionale, economia Rusiei se confruntă acum cu o lovitură autoindusă, în condiţiile în care mobilizarea parţială a rezerviştilor decretată de preşedintele Vladimir Putin riscă să submineze productivitatea, cererea şi revenirea economică. Mobilizarea lui Putin ucide economia rusă În condiţiile în care sute de mii de bărbaţi fie au fost recrutaţi în armată, fie au fugit din ţară, incertitudinea cu privire la investiţii este din nou la un nivel ridicat în economia rusă, care pare să fi rezistat mai bine decât se estima iniţial la sancţiunile adoptate de Occident în contextul războiului din Ucraina. "Declararea mobilizării şi extinderea sancţiunilor riscă să demareze al doilea val al crizei economice", spune Evgeny Suvorov, economist la CentroCreditBank, care se aşteaptă ca ritmul de contracţie a economiei ruseşti să se agraveze în ultimele luni ale acestui an. Joia trecută, însuşi preşedintele Putin a declarat că vânzările cu amănuntul au scăzut în ultima săptămână a lunii septembrie şi a ordonat Guvernului de la Moscova să găsească modalităţi pentru a stimula cererea de consum. Putin nu a recunoscut însă că ar exista o legătură între scăderea vânzărilor cu amănuntul şi decizia sa din 21 septembrie de a declara mobilizarea rezerviştilor. Declin de două cifre al vânzărilor Cifrele publicate marţi de Banca Centrală a Rusiei arată că activitatea economică a încetinit semnificativ la finele lunii septembrie. De asemenea, datele publicate de o divizie de analiză a băncii Sberbank arată că în săptămâna 19-25 septembrie, cheltuielile gospodăriilor pentru produse non-alimentare au scăzut cu 12,7% în ritm anual, după un declin de 9,2% în săptămâna anterioară. "Ne aşteptăm să vedem un declin de două cifre al vânzărilor de retail în lunile următoare, în special pentru produsele scumpe non-alimentare", a declarat şi economistul de la Renaissance Capital, Sofya Donets. În ultimele luni, oficialii ruşi şi-au îmbunătăţit treptat prognozele, după ce în luna aprilie Ministerul Economiei de la Moscova estima o contracţie a PIB de peste 12% în acest an, în condiţiile în care majorarea preţului petrolului şi îmbunătăţirea excedentului de cont curent au ajutat Rusia să limiteze consecinţele sancţiunilor. Pierdere grea de capital uman Analiştii intervievaţi de Reuters luna trecută se aşteptau ca PIB-ul Rusiei să se contracte cu doar 3,2% în acest an, urmând ca anul viitor să se înregistreze o nouă contracţie de 2,5%. Însă, într-un moment în care Moscova îşi intensifică acţiunile în Ucraina, această revenire relativă a economiei ar putea fi acum pusă în pericol. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident "Principala consecinţă a mobilizării este pierderea de capital uman", spune economistul Natalya Zubarevich. Întinderea şi amploarea mobilizării nu sunt deocamdată cunoscute într-o ţară cu o populaţie de aproximativ 145 de milioane de persoane. Mass media din Rusia au estimat că aproximativ 700.000 de persoane au fugit din ţară de la anunţarea mobilizării, însă Kremlinul a dezminţit aceste cifre. Cele mai afectate, micile firme Dmitry Polevoy, director de investiţii la Locko Invest, a estimat că undeva între 0,4% şi 1,4% din forţa de muncă a Rusiei a fugit din ţară, sau se numără printre cei 300.000 de bărbaţi chemaţi să se alăture forţelor armate. Polevoy spune că mobilizarea rezerviştilor este o adevărată lovitură pentru evoluţia demografică a Rusiei, pentru piaţa muncii şi climatul de investiţii, într-un moment în care accesul la echipamente şi tehnologie modernă dispare. "Anterior era posibil să se mizeze exclusiv pe capitalul uman pentru a susţine economia, acum o parte a acestui capital uman productiv este mobilizat iar o altă parte pleacă din ţară", spune Polevoy. În plus, caracterul haotic al mobilizării a făcut ca unele ministere să se chinuie să obţină scutiri pentru unii dintre cei mai importanţi angajaţi ai lor. Cele mai afectate ar urma să fie micile firme. "Cel mai grav va fi pentru IMM-uri, care nu au oportunitatea de a face lobby pentru scutiri şi în cazul cărora pierderea a doi-trei angajaţi-cheie poate ucide o firmă ", spune Natalya Zubarevich.

BREAKING Iris-T, probabil cel mai bun sistem antiaerian din lume, a ajuns în Ucraina. Germania a accelerat livrările după bombardamentele rusești de luni
Eveniment

BREAKING Iris-T, probabil cel mai bun sistem antiaerian din lume, a ajuns în Ucraina. Germania a accelerat livrările după bombardamentele rusești de luni

Iris-T, probabil cel mai bun sistem antiaerian din lume, a ajuns în Ucraina. Der Spiegel scrie că sistemul, produs în Germania, a fost predat, azi, trupelor Kievului, livrarea fiind accelerată după bombardamentele rusești de luni dimineața. Potrivit acestei publicații, Iris-T ar fi trebuit să ajungă în Ucraina abia în noiembrie. Iris-T, cel mai bun sistem antiaerian, a ajuns în Ucraina „După recentele lovituri cu rachete și drone rusești, Ucraina nu are nevoie de nimic altceva decât de sisteme de apărare aeriană. Germania și America livrează. Dar minuni nu se pot petrece”, arată Frankfurter Allgemeine Zeitung. Breaking: Germany has provided to Ukraine the first air defence system Iris-T. It’s considered to be the best in the world— Iuliia Mendel (@IuliiaMendel) October 11, 2022 Germania va transfera în Ucraina patru sisteme de apărare aeriană IRIS-T, care nu sunt în serviciul Bundeswehr, în loc de unul, după cum se afirmase anterior. Însă trei sisteme sunt încă pe linia de producție. Grafica: Defence Express Ukraine „Până acum, apărarea antiaeriană a Ucrainei a constat în esență dintr-un amestec de sisteme occidentale pentru distanțe scurte și sisteme sovietice pentru distanțe mai lungi. Nu se știe câte dintre acestea sunt încă folosite după șapte luni de ostilități. Prima categorie include în principal rachete lansate de pe umăr. Cea din urmă include sisteme precum S-300, despre care experții occidentali spun că a fost folosit până acum în principal pentru a proteja orașele. Altele, cum ar fi SA-11 Buk cu rază mai scurtă de acțiune, tind să fie găsite mai aproape de linia frontului, la fel ca și tancurile antiaeriene „Gepard” pe care Germania le-a furnizat Ucrainei”, explică Frankfurter Allgemeine Zeitung. Foto: The Times Doar o mică parte din teritoriul Ucrainei va fi protejat IRIS-T SLM este un sistem de apărare aeriană la sol dezvoltat de Diehl Defense pe un șasiu MAN SX 45 (8 x 8) și rachete ghidate IRIS-T cu rază scurtă de acțiune modificată. Raza de tragere verticală este de până la 40 de kilometri, înălțimea maximă la care pot acționa fiind de 20 de kilometri. Poate viza avioane, elicoptere, rachete de croazieră, artilerie cu reacție, drone, rachete antiradar și bombe. Un singur sistem costă 140 de milioane de euro. Ucraina este prima din țară din lume care va folosi Iris-T. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident Însă Frankfurter Allgemeine atrage atenția că protecția deplină a Ucrainei cu ajutorul lor este iluzorie. Ucraina este țara cea mai mare din Europa, suprafața ei este de 1,7 ori mai mare decât Germania. Chiar și protecția completă a tuturor centrelor urbane ar fi greu de realizat doar cu ajutorul unor astfel de sisteme.

Marile războaie ale micilor echipe de fotbal finanțate cu bani mulți de primării
Eveniment

Marile războaie ale micilor echipe de fotbal finanțate cu bani mulți de primării

Echipe mici, finanțări mari din primării. Mariajul dintre Politehnica Iaşi şi antrenorul Claudiu Niculescu a ajuns la final. Echipe mici, finanțări mari din primării Prematur, cu nouă luni înainte de expirarea contractului parafat în vară. Asta, deşi echipa e la un singur punct de locurile direct promovabile. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident Iar dacă luăm în calcul faptul că Steaua nu are drept de promovare, ocupă o poziţie care duce la baraj. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum reușesc polițiștii cercetați de DNA să scape cu pensia specială intactă
Eveniment

Cum reușesc polițiștii cercetați de DNA să scape cu pensia specială intactă

Polițiști cercetați de DNA, pensie specială. Şeful poliţiei din sudul judeţului Iași a ieşit luni din rândurile Poliţiei. O ieşire interpretată de unii ca fiind “pe uşa din dos”. Polițiști cercetați de DNA, pensie specială Inspectorul principal Adrian Gorie, protagonistul ultimului „cutremur” din Poliţia ieşeană, a cerut să iasă la pensie iar şeful lui a acceptat rapid. Gorie nu scapă de acuzaţii, însă. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident Dar, chiar dacă va fi declarat inculpat, pensia îi este la adăpost. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Forbes Ucraina: costul uriaș plătit de Rusia pentru bombardamentul terorist de luni dimineața
Eveniment

Forbes Ucraina: costul uriaș plătit de Rusia pentru bombardamentul terorist de luni dimineața

Forbes Ucraina a calculat costul uriaș plătit de Rusia pentru bombardamentul terorist de luni dimineața, asupra mai multor orașe ucrainene. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei a anunțat marți dimineață că bilanțul victimelor în urma atacului masiv cu rachete al Rusiei de luni a crescut 19 morți și 105 răniți. Bombardamentul a lovit locuri de joacă, șosele, clădiri de birouri, o universitate sau un pod pietonal din Kiev. Numeroase localități au rămas însă fără curent electric, iar Ucraina a fost nevoită să oprească exporturile. În această dimineață, pe rețelele sociale pro-Ucraina au apărut imagini care arătau că șoselele lovite au fost deja reparate. In #Dnipro, a road damaged by a #Russian rocket attack was repaired in just one day, reports mayor Boris Filatov. pic.twitter.com/N5mH3MYll9— NEXTA (@nexta_tv) October 11, 2022 Costul uriaș plătit de Rusia Potrivit Forbes Ucraina, citat de Meduza, bombardamentul i-a costat pe ruși între 400-700 de milioane de dolari. Calculul exact este imposibil întrucât nu se știe exact câte rachete de un anumit tip au fost folosite. Se cunoaște însă numărul lor și ce tipuri de rachete s-au lansat. Oficialii ucraineni au spus că s-au tras 84 de rachete de croazieră, iar în atac au fost implicate și 24 de drone. Costul rachetelor trase, notează Forbes, este estimat într-o gamă largă, deoarece numărul exact de rachete de fiecare tip nu este cunoscut. Potrivit rapoartelor oficiale, pe teritoriul Ucrainei au fost lansate rachete de tip Kh-101, Kh-555, Caliber, Iskander, Tornado-S și S-300. Citește și: Șeful spionajului cibernetic din Marea Britanie: Rusia rămâne fără arme. Militarii sunt epuizați, în disperare se apelează la pușcăriași și trupe fără experiență, mai spune Jeremy Fleming Pentru a calcula costul, Forbes a folosit următoarele estimări: costul rachetei Kh-101 este de 13 milioane de dolari, Caliber costă 6,5 milioane de dolari, Iskander - 3 milioane de dolari, Onyx - 1,25 milioane de dolari, Kh-22 - un milion de dolari, iar Tochka-U - doar 300.000 de dolari. Costul total al tuturor dronelor lansate pe 10 octombrie este de câteva milioane de dolari.

Șeful spionajului cibernetic din Marea Britanie: Rusia rămâne fără arme. Militarii sunt epuizați, în disperare se apelează la pușcăriași și trupe fără experiență, mai spune Jeremy Fleming
Eveniment

Șeful spionajului cibernetic din Marea Britanie: Rusia rămâne fără arme. Militarii sunt epuizați, în disperare se apelează la pușcăriași și trupe fără experiență, mai spune Jeremy Fleming

Șeful spionajului cibernetic din Marea Britanie, Jeremy Fleming, aflat în fruntea Government Communications Headquarters (GCHQ) a afirmat, la BBC, că Rusia rămâne fără arme în Ucraina. În plus, potrivit lui Fleming, militarii de pe front sunt epuizați și, în disperare se apelează la pușcăriași și trupe fără experiență. Fleming ar urma să țină, azi, un discurs la Royal United Service Institute, un thin-tank, la care va vorbi și despre amenințarea reprezentată de China comunistă. Rusia rămâne fără arme Vladimir Putin a făcut erori strategice în războiul din Ucraina, parțial și pentru că există atât de puțin control asupra conducerii sale, va spune șeful agenției britanice de spionaj GCHQ în discursul de marți. Jeremy Fleming Foto: GCHQ Soldații Rusiei rămân fără provizii și muniții, iar câștigurile inițiale obținute de Moscova sunt pierdute, este de așteptat să adauge Jeremy Fleming, care apare rar în spațiul public. „Știm - și comandanții ruși de pe teren știu - că rămân fără muniție”, va afirma șeful GCHQ. Însă, la BBC, el a spus că Rusia are încă rezerve mari și o mașinărie militară „foarte capabilă”. „Are rezerve foarte, foarte, mari și expertiză și, totuși, este suprasolicitată în Ucraina”, a apreciat Fleming. „Departe de inevitabila victorie militară rusă pe care a avansat-o mașina lor de propagandă, este clar că acțiunea curajoasă a Ucrainei pe câmpul de luptă și în spațiul cibernetic schimbă direcția”, va mai spune, azi, Fleming. The @GCHQ director will say Ukrainian armed forces are “turning the tide” on the physical battlefield as well as in cyberspace.In a speech at @RUSI_org, he will call decision-making by President Vladimir Putin “flawed”. 2/— Deborah Haynes (@haynesdeborah) October 10, 2022 Concentrându-se direct asupra președintelui rus, Fleming este de așteptat să afirme că deciziile sale s-au dovedit a fi viciate, întrucât nu are opoziție internă, și că s-a angajat într-o „strategie cu mize mari care duce la erori strategice de judecată”. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident În sumarul publicat înainte de discurs, se arată că Fleming va vorbi și despre amenințarea dinspre Beijing: „Eforturile Beijingului de a exploata capabilitățile de control și supraveghere în tehnologiile emergente reprezintă „o amenințare pentru noi toți”, care trebuie abordată printr-o acțiune occidentală concertată”. Țările care acceptă așa-zisul ajutor economic al Chinei își vor gaja viitorul, a mai avertizat șeful GCHQ.

Moldova, fără curent din Ucraina după bombardamentele rusești. Chișinăul importa 30% din necesar de la vecinii din Est
Eveniment

Moldova, fără curent din Ucraina după bombardamentele rusești. Chișinăul importa 30% din necesar de la vecinii din Est

Moldova a rămas, temporar, fără curent importat din Ucraina, după bombardamentele rusești. Ucraina încetează să mai exporte energie electrică din cauza atacurilor rusești cu rachete asupra instalațiilor energetice. Moldova, fără curent din Ucraina Moldova procură în proporție de 30 % energie electrică din Ucraina, iar 70% de la Centrala Cuciurgan, aflată pe teritoriul transnistrean. Decizia intră în vigoare din 11 octombrie 2022, astfel încât Ucraina să-și poată stabiliza propriul sistem energetic, a explicat Ministerul Energiei din Ucraina. „Ucraina oprește exportul de energie electrică din cauza bombardamentelor rusești asupra instalațiilor energetice. Rusia continuă să desfășoare terorism energetic împotriva Ucrainei și intensifică presiunea energetică asupra Uniunii Europene. Energia electrică ucraineană, pe care am exportat-o, după sincronizare, în UE, alături de linii separate către Moldova și Polonia, au ajutat Europa să înlocuiască gazul rusesc și să mențină stabilitatea sistemului energetic european Chiar și după oprirea centralei nucleare Zaporizhzhia, aflată sub ocupație rusă de mai bine de 7 luni, Ucraina și-a îndeplinit obligațiile față de partenerii europeni de export de energie electrică. Dar bombardamentul rachetelor de astăzi, care a lovit generatoarele de căldură și substațiile electrice, forțează Ucraina să stopeze exporturile de energie electrică din 11 octombrie 2022 pentru a-și stabiliza propriul sistem energetic”, a scris, pe Facebook, ministerul ucrainean al Energiei. Citește și: ANALIZĂ WSJ Sistemele HIMARS au transformat bătălia din Ucraina: au oprit avasnul rusesc și sunt responsabile pentru 70% din avansul din zona Herson

CINISM În ziua în care Putin a ucis zeci de civili ucraineni, Viktor Orban și Aleksandar Vucic anunță că vor să construiască un nou oleoduct pentru petrolul rusesc
Eveniment

CINISM În ziua în care Putin a ucis zeci de civili ucraineni, Viktor Orban și Aleksandar Vucic anunță că vor să construiască un nou oleoduct pentru petrolul rusesc

În ziua în care Putin a ucis zeci de civili ucraineni, premieru Ungariei, Viktor Orban, și președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, anunță că vor să construiască un nou oleoduct pentru petrolul rusesc. Orban și Vucic vor un nou oleoduct pentru petrolul rusesc Budapesta şi Belgrad au stabilit să construiască un nou oleoduct pentru ca Serbia să poată să primească petrol rusesc după ce se va sista furnizarea prin conductele care acum trec prin Croaţia, a anunţat luni purtătorul de cuvânt al Guvernului ungar, Zoltan Kovacs, citat de agenţia EFE, scrie Agerpres. Anunţul a venit într-un moment în care Uniunea Europeană se pregăteşte pentru a implementa un embargo parţial pentru importurile de petrol rusesc, aceasta fiind una dintre sancţiunile impuse Kremlinului pentru invazia din Ucraina. Premierul ungar, Viktor Orban, este principalul aliat comunitar al Moscovei, iar Serbia este o ţară care îşi menţine relaţiile tradiţionale de prietenie cu Rusia. „Premierul ungar Orban a fost de acord cu construcţia unui oleoduct către Ungaria. Această nouă conductă va permite aprovizionarea Serbiei cu petrol mai ieftin din Urali (Rusia), prin conectare cu oleoductul Druzhba”, a scris purtătorul de cuvânt Zoltan Kovacs pe contul său de Twitter. Acesta a reamintit că aprovizionarea cu petrol a Serbiei se realizează în prezent „prin intermediul unui oleoduct care trece prin Croaţia”. „Este puţin probabil ca aceasta să mai fi posibil în viitor, din cauza sancţiunilor (comunitare împotriva Rusiei) adoptate”, a adăugat el. Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, anunţase sâmbătă că a ajuns la un acord cu Orban în legătură cu construcţia oleoductului pentru diversificarea surselor de aprovizionare. Vucic spune că nu are încredere în Croația Potrivit lui Vucic, instalarea noii conducte, de 128 kilometri lungime şi care va ajunge la rafinăria ungară din apropierea graniţei cu Serbia, va dura circa doi ani şi va costa în jur de 100 milioane de euro. “Croaţia s-a dovedit a fi un furnizor nesigur”, a spus Vucic sâmbătă, făcând referire la planurile Zagrebului de a nu permite trecerea petrolului rusesc pe teritoriul său. Intrarea în vigoare a acestei măsuri, care va fi adoptată în cadrul sancţiunilor impuse Rusiei de Uniunea Europeană, este prevăzută pentru data de 1 noiembrie. Totuşi, a fost întârziată cel puţin o lună în aşteptarea unei decizii din partea celor 27 de state membre cu privire la excluderea ţărilor balcanice şi embargoul petrolier care va începe să fie aplicat în decembrie. Petrolul pe care în prezent îl importă Serbia din Rusia vine pe cale maritimă în Croaţia şi de acolo prin oleoduct. Vucic a subliniat că Executivul său intenţionează, de asemenea, construirea altui oleoduct care să ajungă la portul albanez Durres, trecând prin Macedonia de Nord. Citește și: ANALIZĂ WSJ Sistemele HIMARS au transformat bătălia din Ucraina: au oprit avasnul rusesc și sunt responsabile pentru 70% din avansul din zona Herson Serbia depinde în mare măsură de Rusia pentru aprovizionarea cu petrol, deşi importă şi din alte ţări şi are şi surse proprii pentru a acoperi 20% din necesităţile sale. Ungaria importă din Rusia 65% din petrol şi 85% din gazele pe care le utilizează.

Ce înțelege Protecția Copilului prin "urgență": două luni de întârziere până să se miște
Eveniment

Ce înțelege Protecția Copilului prin "urgență": două luni de întârziere până să se miște

Ce înțelege Protecția Copilului prin "urgență": autorităţile publice au reacţionat cu viteza melcului într-un caz semnalat de o organizaţie neguvernamentală. Ce înțelege Protecția Copilului prin "urgență" Aceasta informase Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului depre situaţia cruntă a unei familii din Belceşti (jud. Iași), în care mama şi cei şase copii erau supuşi abuzurilor unui bărbat violent. Abia după mai bine de două luni, DGASPC a cerut instanţei scoaterea din familie a băiatului mai mare. Citește și: Ratele la credite nu vor scădea mai devreme de primăvara anului viitor iar scăderile vor fi mici, potrivit unei analize a BNR Solicitarea a fost respinsă de judecători: după atâta vreme, nu se mai putea vorbi de „urgenţă”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Piaţa construcţiilor continuă să crească, în ciuda unor speculaţii privind o eventuală "bulă" imobiliară în viitorul apropiat
Eveniment

Piaţa construcţiilor continuă să crească, în ciuda unor speculaţii privind o eventuală "bulă" imobiliară în viitorul apropiat

"Bula imobiliară" se amână, piața crește. Piaţa construcţiilor continuă să crească, în ciuda unor speculaţii privind o eventuală „bulă” imobiliară în viitorul apropiat. "Bula imobiliară" se amână, piața crește În acest moment, pe raza Iașiului, de exemplu, şi în periurban sunt mai multe şantiere deschise faţă de acum trei-patru ani. Iar unii agenţi imobiliari spun că majorarea este de cel puţin 50%. Citește și: Ratele la credite nu vor scădea mai devreme de primăvara anului viitor iar scăderile vor fi mici, potrivit unei analize a BNR În schimb, la nivelul Primăriei Iaşi, problemele se propagă lună de lună: ritmul emiterii de avize urbanistice este foarte scăzut faţă de anii precedenţi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră