joi 09 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9570 articole
Eveniment

Maia Sandu, invitată la „Lunch with FT”

Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, a fost invitată la unul din cele mai prestigioase interviuri din Financial Times, „Lunch with FT”, la care ziariștii publicației britanice stau la masă cu personalitatea intervievată și apoi relatează atât discuția, cât și atmosfera în care a avut loc. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Ar vrea să refacă Uniunea Sovietică”, este titlul articolului din Financial Times. Maia Sandu, invitată la „Lunch with FT” Discuția a avut loc la podgoria EtCetera, din Republica Moldova, și, ca de obicei, Financial Times, care plătește masa, oferă informații despre meniul care a fost servit, precum și costul: două plăcinte cu brânză, două plăcinte cu cartofi, două porții de iepure cu mămăligă, două pate-uri, apă și vinuri, oferite gratuit - Cuvee Blanc, Feteasca Neagră și Pinot Noir. Prețul total: 54,50 lire sterline. Însă Maia Sandu abia s-a atins de vin, spunând că mai are întâniri. „Ar putea fi hazliu”, a spus chelnerul. „Nu sunt sigură că le-ar face plăcere”, a răspuns ea. Lunch with the ⁦@FT⁩ aficionados alert - in my first one since handing over Lunch editing duties I did remember my old “readers hate it when you drink Diet Coke” mantra - here at Et Cetera with Moldova’s President ⁦@sandumaiamd⁩ . Words coming soon pic.twitter.com/z5BQ0ZHdQJ— Alec Russell (@AlecuRussell) May 5, 2023 Alec Russell, jurnalistul care a realizat interviul, relatează că a crezut că Maia Sandu este o obișnuită a podgoriei, dar aceasta i-a spus că nu a reușit niciodată să găsească locuri, totul era rezervat. „Nu putea să sune cineva din staff-ul dumneavoastră?”, o întreabă Russell. La care, relateză jurnalistul britanic, Maia Sandu îi aruncă o privire severă și răspunde: „Acesta nu e felul meu”. „Maia Sandu nu are doar un set admirabil de principii publice. Ea are, de asemenea, cea mai grea provocare dintre toți liderii pro-occidentali din Europa, după Volodymyr Zelenski: o economie post-sovietică în dificultate; secesioniști pro-ruși care au izolat o bucată din stat; un electorat divizat din punct de vedere etnic și amenințarea constantă a Kremlinului de a se amesteca pentru a o răsturna. Mai mult, Sandu este un tehnocrat într-o lume a politicii bizantine (...) Cu câteva ore mai devreme, am urmărit-o cum a informat presa în palatul prezidențial din capitala Chișinău. Prezentând cu rapiditate cifrele pentru un proiect de dezvoltare rurală "Satul european", ea părea a fi oficialul Băncii Mondiale care a fost odată. (…) Sandu mi-a spus mai târziu că a găsit greu arta de a vorbi în public atunci când a intrat în politică”, scrie Financial Times. „Iron lady”, versiunea moldovenească Însă președintele Moldovei are o coloană vertebrală de oțel, comentează publicația, amintind cum i-a scos din politică pe oligarhii care corupeau statul. Maia Sandu a spus, pentru FT, că nu crede că Rusia s-ar fi oprit la graniță, dacă Ucraina pica. Ea a susținut că ar fi rămas în țară, dar ar fi trebuit să ajute cât mai mulți cetățeni moldoveni să treacă granița în România. 30 years after covering Moldova’s short & bloody war I return to interview its president @sandumaiamd She has a nightmarish challenge to steer her country into the EU - but a steely core. "I am stubborn" she says as she drives off in her lone Skoda. https://t.co/8HZWk2nrGQ— Alec Russell (@AlecuRussell) May 5, 2023 „Ei ar vrea să refacă Uniunea Sovietică. Vor să readucă vremurile de odinioară. Iar noi nu vrem asta. Moldova a făcut parte din zona tampon timp de 30 de ani și pentru noi acest lucru a însemnat sărăcie, corupție, proastă guvernare, emigrare. Vrem să facem parte din lumea democratică”, a spus șeful statului moldovean. Citește și: ANALIZĂ Mii de primari ar rămâne șomeri dacă s-ar desființa comunele sub 5.000 de locuitori. Majoritatea zdrobitoare, de la PSD și PNL

Maia Sandu, invitată la „Lunch with FT” Foto: Facebook
Ciucă îi pune în brațe lui Ciolacu problema pensiilor speciale Foto: Guvernul României
Eveniment

Ciucă pune brațe lui Ciolacu problema pensiilor speciale

Premierul PNL, Nicolae Ciucă, îi pune în brațe lui Marcel Ciolacu, președinte al PSD și, probabil, viitor prim-ministru, problema pensiilor speciale. Ciucă a recunoscut, azi, la Piatra Neamț, că acest jalon din PNRR n-a fost rezolvat, dar a spus că este timp să fie îndeplinit, după „rocada la guvernare”. Toot azi, actualul șef al Executivului a apreciat că acordul cu PSD va fi respectat, iar social-democrații vor prelua conducerea Guvernului până la finalul acestei luni. În acord, data schimbării premierilor este 25 mai. Citește și: Ciolacu devine premier la sfârșitul lunii mai, a anunțat Ciucă, premierul în funcție Actualul prim-ministru a mai susținut, la Piatra Neamț că nu dorește să piardă bani din PNRR, deci se va „merge” cu îndeplinirea tuturor jaloanelor. Ciucă îi pune în brațe lui Ciolacu problema pensiilor speciale Iată dialogul dintre premier și presă, la Piatra Neamț, conform transcrierii de pe site-ul Guvernului: „Reporter: Se va merge mai departe cu reforma pensiilor speciale, care ar trebui să fie deja în vigoare, conform PNRR? Şi dacă, în acest context, România riscă să piardă bani? Nicolae-Ionel Ciucă: România nu poate să-și permită să riște pierderea acestor bani, motiv pentru care se va merge cu derularea și îndeplinirea tuturor jaloanelor și țintelor din PNRR. Am discutat și în ședința de guvern de ieri unde ne aflăm. Sunt 72 sau 74 de jaloane care trebuie îndeplinite pentru cererea de plată nr.3, avem deja 53 dintre ele, dacă rețin bine, îndeplinite. Am aprobat ieri ministrului investițiilor și proiectelor europene să le încarce în platformă, astfel încât să nu mai pierdem timpul, și mai sunt cele care nu au fost încă soluționate. Odată ce ne așezăm cu toate problemele acestea care țin de rocada la guvernare, reluăm și le soluționăm. Avem încă o perioadă de timp în care putem să le îndeplinim pe toate. Vă mulțumesc!” Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Avem o ciumă a pensiilor speciale care este o inechitate şi care încet-încet duce către o criză socială. Un lucru care trebuie să îl rezolvăm punctual. Eu nu o să accept ca România să piardă vreun euro din PNRR pentru că nu a făcut vreun jalon, mai ales jalonul în ceea ce priveşte pensiile speciale”, a afirmat, luni seară, Marcel Ciolacu, la Antena 3.

Ce căuta dirijorul brazilian la Iași? (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ce căuta dirijorul brazilian la Iași?

Ce căuta dirijorul brazilian la Iași? Reginaldo Nascimento este un dirijor din Brazilia care nu este foarte cunoscut în Europa. Ce căuta dirijorul brazilian la Iași? Fusese invitat de actualul manager interimar al Operei ieșene să conducă orchestra pentru cele două spectacole, care urmau să aibă distribuții diferite în cele două seri. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Mai multe surse din orchestră, cor și din rândul soliștilor au explicat că prezența dirijorului brazilian la repetițiile de miercuri seară a fost echivalentul unui fiasco. Citește și: EXCLUSIV Șeful Anticorupției din MAI, chestorul șef Vasilescu, susține că are „grave suferințe psihologice” din cauză că a fost acuzat că a aranjat în biserică funeraliile interlopului „Emi Pian” În cadrul repetiției generale, orchestra s-a oprit de mai multe ori, acuzându-l pe dirijor că nu cunoștea partitura. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Subvențiile pentru partide sunt atât de mari că unele nu cheltuiesc nici jumătate din suma alocată Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Nu cheltuiesc nici jumătate din suma alocată

Subvențiile pentru partide sunt atât de mari că unele nu cheltuiesc nici jumătate din suma alocată, arată o analiză a datelor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pentru 2021, 2022 și primele trei luni din 2023. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În 2022, șase partide au primit 256 de milioane de lei, din care au cheltuit 184 de milioane, dar am analizat doar primele trei formațiuni. Nu cheltuiesc nici jumătate din suma alocată Potrivit acestor date, în 2021: PSD a primit peste 90 de milioane de lei și a cheltuit circa 55 de milioane de lei, adică puțin peste 60%. PNL a primit 76,5 milioane lei și a cheltuit 33,1 milioane de lei, adică aproximativ 45%. USR: primit - 36,5 milioane lei, cheltuit - 14,8 milioane lei, sub 40%. AUR a refuzat să cheltuie banii de la AEP, în 2021. În 2022: PSD a primit 98 de milioane de lei și a cheltuit 93 de milioane de lei, aproape 95% din alocație PNL: primit - circa 83 milioane lei, cheltuit - 55 milioane lei, sub 60% USR: 45,1 milioane lei încasați, cheltuiți - 28,3 milioane lei, peste 60%. În primele trei luni din 2023: PSD: venituri de 24 milioane lei, de la buget, cheltuieli de 19,5 milioane lei, deci circa 80% PNL: venituri de 20 milioane lei, cheltuieli de 16 milioane lei - circa 80% USR: 11,1 milioane lei - venituri, 10,1 milioane lei - cheltuieli, circa 90%. În 2023, AUR a început să accepte să cheltuie subvenția de la AEP: a primit 4,9 milioane de lei și a cheltuit 4,7 milioane de lei. Citește și: ANALIZĂ Mii de primari ar rămâne șomeri dacă s-ar desființa comunele sub 5.000 de locuitori. Majoritatea zdrobitoare, de la PSD și PNL Studiul EFOR arată că, în 2021, toate partidele care au beneficiat de subvenție de la stat au cheltuit 110 milioane din 232 de milioane, adică 47%, iar în 2022 au cheltuit 72%, adică 184 din 256 de milioane.

Un deputat rus a vrut să rupă steagul ucrainean Foto: captură video
Eveniment

Un deputat rus a vrut să rupă steagul ucrainean

La Ankara, la o reuniune a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN), un deputat rus a vrut să rupă steagul ucrainean, desfășurat de delegația Kievului pe un hol al clădirii unde se ținea reuniunea. Însă incidentul nu s-a terminat așa de ușor pe cât spera parlamentarul Kremlinului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Un deputat rus a vrut să rupă steagul ucrainean După ce deputatul rus a smuls, cu forța, steagul ucrainenilor, a intervenit un membru al delegației Kievului. Acesta a recuperat imediat steagul și l-a lovit destul de puternic pe reprezentantul Moscovei, care a fost salvat doar de intervenția gărzilor. După incident, deputatul rus părea destul de afectat și își verifica nasul. ? In Ankara ??, during the events of the Parliamentary Assembly of the Black Sea Economic Community, the representative of Russia ?? tore the flag of Ukraine ?? from the hands of a ?? Member of Parliament.The ?? MP then punched the Russian in the face. pic.twitter.com/zUM8oK4IyN— Jason Jay Smart (@officejjsmart) May 4, 2023 Alesul ucrainean ar fi Oleksandr Marikovsky, membru al formațiunii lui Zelenski, „Slujitorul Poporului”. Oleksandr Marikovsky Foto: Facebook ???????Ukraine attemps to disrupt the Russian spokeswoman speech, nearly assaulting her.Deputies gladly hung Ukrainian flags during the speech of the Russian delegation at the summit of the Parliamentary Assembly of the Black Sea Economic Cooperation in Ankara. pic.twitter.com/sxj7v1o5BU— Sinnaig (@Sinnaig) May 4, 2023 La reuniunea de la Ankara au mai avut loc incidente între delegația rusă și cea ucraineană. În timp ce vorbea un deputat rus, delegația Kievului a afișat drapelul Ucrainei, ceea ce a dus la noi îmbrânceli și o intervenție a forțelor de ordine. Citește și: EXCLUSIV Adjunctul Gărzii de Mediu, pus în funcție de PSD, cercetat de DNA pentru controale la firme de reciclare, deși nu avea astfel de atribuții

Presa din Republica Moldova, mai liberă decât cea din România Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Presa Republica Moldova, mai liberă decât România

Presa din Republica Moldova este mai liberă decât cea din România: mass-media din țara aflată la est de Prut se află pe locul 28 în clasamentul mondial al libertății presei, alcătuit de Reporteri fără Frontiere. În 2022, Moldova era pe locul 40. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Moldova has climbed 12 spots in the Press Freedom Index, now ranking 28th out of 180 countries alongside France, UK & Austria. We remain committed to protecting the freedom, security of the press & access to public interest information - vital for a European society. @RSF_inter pic.twitter.com/w7SHhIkoSw— Nicu Popescu (@nicupopescu) May 3, 2023 România este pe locul 53. Presa din Republica Moldova, mai liberă decât cea din România Potrivit raportului, mass-media din Moldova este împărțită în tabere - pro-rusă și pro-occidentală - iar oligarhii și liderii politici au influență asupra politicii editoriale. „Încântată să văd progresul R Moldova la capitolul Libertății Presei, elaborat de RSF ( n.r. - Reporters sans frontières). Ajungând pe locul 28 este o mărturie a angajamentului nostru față de valorile democratice și libertatea media. Vom continua să muncim pentru o societate deschisă și transparentă, care pune valoare pe o presă liberă”, a scris Maia Sandu pe Twitter. Delighted to see Moldova's progress in @RSF_inter 2023 Press Freedom Index. Moving up to 28th place is a testament to our commitment to democratic values & media freedom. We'll continue working towards an open, transparent society that values a free press.#WorldPressFreedomDay— Maia Sandu (@sandumaiamd) May 3, 2023 În schimb, presa din România este pe locul 53, înregistrând un ușor avans față de anul trecut, când era pe locul 56. „România se mândrește cu un peisaj mediatic divers și pluralist, care oferă un teren fertil pentru investigații de interes public cu impact puternic. Cu toate acestea, lipsa de transparență a finanțării mass-media, în special din fonduri publice, precum și dificultățile de pe piață subminează fiabilitatea informațiilor și încrederea în mass-media”, se arată în raport. În pofida stării de război, Reporteri fără Frontiere apreciază că libertatea presei a evoluat foarte bine în Ucraina, plasându-se pe locul 79, față de 106, cu un an în urmă. „Războiul lansat de Rusia la 24 februarie 2022 amenință supraviețuirea presei ucrainene. În acest "război informațional", Ucraina se află în prima linie de rezistență împotriva expansiunii sistemului de propagandă al Kremlinului”, apreciază Reporteri fără Frontiere. Citește și: Kremlinul acuză Kievul de o tentativă de asasinare a lui Putin într-un atac cu dronă. Video: filmul celor două lovituri asupra Palatului Senatului Primul loc în clasament este ocupat Norvegia, urmată de Irlanda, Danemarca, Suedia, Finlanda, Olanda, Lituania, Estonia și Portugalia.

România ar putea lua locul Poloniei, ca lider regional Foto: Guvernul României
Eveniment

România ar putea lua locul Poloniei, ca lider regional

Un fost ministru polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a declarat, în Financial Times, că România ar putea lua locul Poloniei, ca lider regional, fiindcă nu pornește lupte inutile. Sikorski, absolvent al Colegiului Pembroke din Oxford și fost jurnalist la The Observer și The Spectator, în anii '80, este acum europarlamentar al Platformei Civice, formațiune de dreapta, condusă de Donald Tusk și aflată în opoziție. El este căsătorit cu jurnalista Anne Applebaum. Radoslaw Sikorski Foto: Twitter Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Articolul din Financial Times (FT), publicat la 2 mai, se referă la disputat tot mai dură între Germania și Polonia. „Polonia și Germania: dușmănia din inima Europei Occidentul încearcă să prezinte un front unit împotriva lui Putin. Dar acest lucru este subminat de tensiunile dintre Varșovia și Berlin”, sunt titlul și subtitlul din FT. This morning Republic of Poland Prime Minister Mateusz Morawiecki is speaking at Atlantic Council about Ukraine, Russia and European development with Poland as a regional leader#ACFrontPage pic.twitter.com/IJwJYdeVJB— AWPS NEWS (@Observer609) April 13, 2023 România ar putea lua locul Poloniei, ca lider regional „În timp ce se lupta cu Berlinul, Varșovia s-a confruntat separat și cu Bruxelles-ul în legătură cu plata miliardelor de euro din fondurile de redresare pentru pandemie, care au fost blocate de Comisia Europeană, deoarece aceasta acuză PiS (N.Red: Partidul de guvernământ din Polonia) că a umplut instanțele poloneze cu judecători prietenoși, sfidând statul de drept. Polonia riscă să transforme o oportunitate într-un impediment, spune fostul ministru polonez de externe Radosław Sikorski, care este acum membru al Parlamentului European. «Dacă vorbim despre aderarea Ucrainei la UE, atunci trebuie să înțelegem că acest lucru înseamnă, de asemenea, o nouă deplasare spre est a UE, ceea ce va însemna că a avea o UE condusă doar de relația franco-germană nu va fi suficient», spune el. Dacă Polonia dorește să joace un rol de lider în următoarea fază de dezvoltare a Europei, trebuie «să își stabilească relația atât cu Bruxelles-ul, cât și cu Berlinul», adaugă el. «Mi-e teamă că, dacă nu face acest lucru, atunci România, care are jumătate din mărimea noastră, ar putea chiar să ia locul Poloniei, deoarece nu pornește lupte inutile»”, scrie Financial Times. Trump Regards Poland as Regional Leader - Ambassador to US https://t.co/zCuMLzn2yM pic.twitter.com/CknR63Eshh— Paris2015 (MATRICULE 2709) (@paris_2015) November 17, 2016 Polonia vrea despăgubiri de la Germania, dar nu de la Rusia „Împotrivirea poloneză în fața Berlinului se adâncește în ororile secolului trecut. În luna octombrie, Polonia a depus o cerere oficială împotriva Germaniei pentru a obține 1,3 miliarde de euro ca despăgubiri pentru daunele și pierderile provocate de naziști în timpul celui de-al doilea război mondial. Berlinul a respins categoric această cerere, insistând că problema a fost rezolvată în anii 1950 cu guvernul comunist de atunci al Poloniei. De atunci, Germania a plătit, de asemenea, compensații directe unor victime poloneze ale războiului, în special supraviețuitorilor Holocaustului (...) Polonia face comparații cu alte revendicări, dar una dintre particularitățile cererii sale de reparații de război este că vizează doar Berlinul, nu și Moscova - chiar dacă Polonia a fost împărțită de Germania și Uniunea Sovietică în 1939, iar Moscova a impus Varșoviei un regim comunist. Întrebat de ce Varșovia nu solicită reparații din partea Rusiei, secretarul de stat polonez Marcin Przydacz a declarat într-un interviu pentru FT că «tratăm Berlinul și Moscova într-un mod diferit. Cu Berlinul, credem că putem începe un dialog, dar cu Putin este vorba de altă civilizație. Odată ce va exista un succes cu Germania, următorul pas ar putea fi lansarea unei astfel de discuții cu celălalt opresor»”, mai arată ziarul britanic. Citește și: Kremlinul acuză Kievul de o tentativă de asasinare a lui Putin într-un atac cu dronă. Video: filmul celor două lovituri asupra Palatului Senatului

Kremlinul acuză Kievul de tentativă de asasinare a lui Putin Foto. Captură video
Eveniment

Kremlinul acuză Kievul tentativă de asasinare a lui Putin

Kremlinul acuză Kievul de o tentativă de asasinare a lui Putin într-un atac cu dronă. Acest ”act terorist” ucrainean nu a făcut nicio victimă, iar şeful statului rus nu a fost rănit, potrivit Tass. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe rețelele sociale se speculează că dronele au fost lansate din apropierea Moscovei, nu de pe teritoriul ucrainean. Kremlinul acuză Kievul de tentativă de asasinare a lui Putin Ucraina a susținut că nu are informații asupra atacului. Presa rusă scrie că armata și serviciile speciale au doborât două drone. Totodată, se menționează că nu s-au înregistrat victime. The Kremlin under a drone attack.Something tells me that Putin’s three-days-long walk in the park to seize Kyiv is not going very well. pic.twitter.com/QiRvUPeVbM— Illia Ponomarenko ?? (@IAPonomarenko) May 3, 2023 Kremlinul a descris atacul drept o „acțiune teroristă planificată” și „un atentat împotriva președintelui rus în ajunul Zilei Victoriei”. Astonishing footage of last night's drone attack on the Kremlin pic.twitter.com/3rghCHdIed— Francis Scarr (@francis_scarr) May 3, 2023 „Rusia își rezervă dreptul de a răspunde tentativei de atac asupra Kremlinului unde și când consideră necesar”, a declarat Kremlinul într-un comunicat. Kievul a venit cu o reacție după acuzațiile Moscovei că, noaptea trecută, ar fi încercat să îl omoare pe președintele Vladimir Putin. Purtătorul de cuvânt al liderului ucrainean, Serghei Nichiforov a declarat pentru BBC, că ținta Ucrainei este eliberarea teritoriilor ocupate de armata rusă, ci nu Moscova. „Nu avem informații despre așa-numitele atacuri nocturne asupra Kremlinului, dar, așa cum a declarat în repetate rânduri președintele Zelenski, Ucraina își îndreaptă toate forțele și mijloacele disponibile pentru a-și elibera propriile teritorii, nu pentru a le ataca pe cele străine”, a spus Serghei Nichiforov. Referindu-se la declarațiile Kremlinului care a calificat atacul drept „un act de terorism”, Serghei Nichiforv a spus că act de terorism este distrugerea caselor din Dnipro și Uman, „iar ceea ce s-a întâmplat la Moscova este, în mod evident, o escaladare înainte de 9 mai”. There were two strikes on the Kremlin, 16 minutes apart - Russian media.The first drone was spotted over the Kremlin at 2:27 a.m. Moscow time. It exploded over the Senate palace and the palace's roof was set on fire.The second drone struck at 2:43 a.m. Its fragments fell on… pic.twitter.com/Ml4Vjryqlw— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) May 3, 2023 „Au fost două lovituri asupra Kremlinului, la 16 minute distanță - presa rusă. Prima dronă a fost reperată deasupra Kremlinului la ora 2:27, ora Moscovei. Aceasta a explodat deasupra palatului Senatului, iar acoperișul palatului a luat foc. Cea de-a doua dronă a lovit la ora 2:43. Fragmentele sale au căzut pe clădirea Kremlinului”, explică Anton Gerashenko, consilier al ministrului ucrainean de Interne. This is getting interesting. At the same moment as the drone is flying in, someone is climbing onto the dome.???#Kremlin #Moscow #Russia pic.twitter.com/gjuGgJDUBg— Natalka (@NatalkaKyiv) May 3, 2023 Citește și: Teodosie Tomitanul are credite bancare de 500.000 de lei pe care le ascunde de ANI. Nu se știe în cât timp trebuie să le returneze

Cine alimentează postul lui Ghiță și Ciutacu Foto: captură video
Eveniment

Cine alimentează postul lui Ghiță și Ciutacu

Cine alimentează postul lui Sebastian Ghiță și Victor Ciutacu: Loteria Română are, din 2018 până acum, contracte de milioane de lei cu RTV, arată pagina de Facebook Banii Noștri. Potrivit Banii Noștri, din septembrie 2018 până acum, contractele RTV cu Loteria Română au fost de 11,87 milioane de lei, fără TVA. Cine alimentează postul lui Ghiță și Ciutacu „Dar de unde au ăștia de la MaroniaTV atâția bani dom'le? Inclusiv din Banii noștri! ? Se pare ca de câțiva ani in vreme ce romanii sunt ocupați cu Mos Crăciun și Revelionul, Romania TV trage lozul castigator de la Loteria Romana. Din septembrie 2018 nici mai mult nici mai putin de 11,87 milioane RON fără TVA, in ultimii ani ~ 2.55 milioane RON fără TVA / an, ultimele atribuiri fiind pe 31-DEC-2021 (pe doi ani) și pe 22-DEC-2020”, a scris Banii noștri. Din iulie 2022, director al Loteriei este Ionuț-Valeriu Andrei, fost consilier al ministrului Marius Budăi. Andrei precizează, pe pagina de internet a Loteriei, că este „afiliat PSD”. Ionut Valeriu Andrei, directorul Loteriei În 2018, când PSD se afla la guvernare, Loteria a anunțat că extragerile loto se vor difuza pe postul de televiziune România TV, începând din 6 septembrie 2018, în cadrul unei emisiuni dedicate intitulată "Românii au noroc". Contractul era, inițial, pe 12 luni.

Preotul afemeiat refuză mănăstirea, părăsește Biserica (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Preotul afemeiat refuză mănăstirea, părăsește Biserica

Preotul afemeiat refuză mănăstirea, părăsește Biserica. Dragoș-Florin B., dintr-o comună ieșeană, a fost chemat la Inspecția Bisericească alături de soția sa pentru a lămuri mai multe zvonuri cu privire la relația lor. Preotul afemeiat refuză mănăstirea, părăsește Biserica Preotul avea o relație extra-conjugală cu o fostă preoteasă cu care s-ar fi mutat împreună după o relație de mai bine de doi ani, fără a divorța de actuala soție. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online B. a spus în fața Inspecției Bisericești că are o relație fără probleme și că toate sunt zvonuri nefondate. Citește și: Teodosie Tomitanul are credite bancare de 500.000 de lei pe care le ascunde de ANI. Nu se știe în cât timp trebuie să le returneze Dar, în a treia zi de Paște, preotul s-a prezentat la Iași unde și-a dat demisia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Teodosie, credite "sucite" de 500.000 lei (sursa: Facebook/Arhiepiscopia Tomisului)
Eveniment

Teodosie, credite "sucite" de 500.000 lei

Teodosie, credite "sucite" de 500.000 lei. Arhiepiscopul creștin ortodox al Constanței este un personaj misterios. Cel puțin din punct de vedere laic. Înalta față bisericească are mai multe credite bancare, dar transparența legală în privința acestora este precară. Teodosie, credite "sucite" de 500.000 lei În ultimii cinci ani, Teodosie Tomitanul a jucat alba-neagra cu aceste credite: în unele declarații de avere le-a menționat, în altele le-a omis. Ba chiar, în unele, le-a declarat drept active, nu ca datorii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ca arhiepiscop, Teodosie nu este obligat de lege să depună declarație de avere. Dar, până în octombrie 2021, Tomitanul a fost și șeful Școlii doctorale de la Facultatea de Teologie a Universității "Ovidius" din Constanța, calitate în care era obligat să declare averea și interesele. Ultimele două declarații de avere au fost depuse de Teodosie în 2021: una în iunie, la termenul anual legal, și a doua, în octombrie, când a părăsit șefia Școlii doctorale. În iunie 2021, Tomitanul a declarat două credite: unul la Garanti Bank, de peste 26.000 de lei, altul la OTP Bank, de aproape 40.000 de lei. Creditele lui Teodosie Tomitanul în iunie 2021 (sursa: integritate.eu) În declarația de avere din octombrie 2021, patru luni mai târziu, erau patru credite. Creditele lui Teodosie Tomitanul în octombrie 2021 (sursa: univ-ovidius.ro) Cel de la Garanti crescuse la 131.000 de lei iar cel de la OTP se transformase: din credit în lei, devenise credit în euro, dar de o valoare mult mai mare (aproape 31.000 de euro). În plus, au mai apărut două credite: unul la BCR, de peste 107.000 de lei și unul la Banca Transilvania, de aproape 92.000 de lei. Vraiște totală în declarațiile de avere Potrivit Registrului Național de Publicitate Mobiliară al Ministerului de Justiție (instituție care menționează garanțiile depuse de debitori pentru credite bancare), Teodosie Petrescu (pe numele său din actele de identitate) a luat în 2021 un credit de la Banca Transilvania, în iulie. Dar mai luase unul în martie 2020, pe care ar fi trebuit să-l menționeze în declarația de avere din iunie 2021. Citește și: DOCUMENT Macedon Porcu. Acesta este numele cu care s-a născut actualul Teodosie Tomitanul. Numele de familie și l-a schimbat în tinerețe Creditul de la BCR, însă, este cert anterior anului 2020, deci ar fi trebuit menționat înainte de declarațiile depuse în 2021. În total, potrivit declarației de avere din octombrie 2021, Teodosie avea de returnat la acea dată datorii bancare de aproximativ 330.000 de lei și 31.000 de euro, adică aproximativ 480.000 de lei. Fără dobânzi. Citește și: Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie

Ciolacu minte din nou Foto: Facebook
Eveniment

Ciolacu minte din nou

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, minte din nou când spune: „Mai există cred că un singur stat european care nu are impozitarea progresivă, Rusia”. Datele publice arată că, în Uniunea Europeană, mai au cotă unică de impozitare, în afară de România: Bulgaria, Estonia și Ungaria. „Văd că e o încrâncenare, mai există cred că un singur stat european care nu are impozitarea progresivă. Să mă ierte partenerii mei, nu înseamnă că s-a ales praful de liberalism. Cota unică nu mai există. Eu am spus foarte clar în spaţiul public, întâi trebuie să îşi facă statul român datoria şi ANAF-ul să colecteze mai bine ca să ajungem la o impozitare progresivă. Dar ca şi perspectivă nu este alta”, a declarat, luni seară, Marcel Ciolacu, la Antena 3, conform News.ro. Acesta a adăugat că doar „Rusia mai are cotă unică”. „Dacă vrem să ne raportăm la Rusia economic, nu am nicio problemă. Mai mult, e o impozitare inegală între impozitarea de capital şi impozitarea muncii”, a mai afirmat șeful Camerei Deputaților. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ciolacu minte din nou În ultimul Indice al competitivității fiscale (The International Tax Competitiveness Index), publicat în octombrie 2022, Estonia - care are cotă unică de impozitare de 20% - ocupă primul loc. „Pentru al nouălea an consecutiv, Estonia are cel mai bun cod fiscal din cadrul OCDE. Punctajul său de top este determinat de patru caracteristici pozitive ale sistemului său fiscal. În primul rând, Estonia are o rată de impozitare de 20% pentru veniturile societăților comerciale, care se aplică doar profiturilor distribuite. În al doilea rând, are un impozit forfetar de 20% pe venitul persoanelor fizice, care nu se aplică veniturilor din dividende personale. În al treilea rând, impozitul pe proprietate se aplică numai valoarea terenurilor, și nu la valoarea bunurilor imobiliare sau a capitalului. În cele din urmă, are un sistem fiscal teritorial care scutește 100% din profiturile străine obținute de corporațiile naționale de impozitarea internă, cu puține restricții”, se arată în raportul care se referă doar la țările membre OECD. Potrivit acestui Indice al competitivității fiscale, Franța este pe ultimul loc între cele 38 de țări OECD. Germania este pe locul 15 din 38. Însă, mai au cotă unică de impozitare, în UE: Ungaria - 15% și Bulgaria - 10%. De altfel, Ungaria este pe locul șapte în indicele competitivității fiscale. Însă țara guvernată de Viktor Orban are cel mai mare TVA, de 27%. Citește și: Datele Fiscului din SUA: statele conduse administrații de stânga, democrate, au pierdut masiv rezidenți cu venituri mari, care au emigrat spre Texas, Florida sau Arizona În afara spațiului UE, Georgia are cotă unică de impozitare.

Statele democrate au pierdut masiv rezidenți cu venituri mari Foto: captură video Fox Business
Eveniment

Statele democrate au pierdut rezidenți cu venituri mari

Statele conduse administrații de stânga, democrate, precum Illinois, New York sau California, au pierdut masiv rezidenți cu venituri mari, care au emigrat spre Texas, Florida sau Arizona, arată datele Fiscului din SUA, IRS, publicate de Wall Street Journal. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Statele democrate au pierdut masiv rezidenți cu venituri mari Datele, care sunt publicate în fiecare primăvară, au arătat că Illinois a pierdut un număr net de 105.000 de persoane în 2021, ceea ce a costat statul aproximativ 10,9 miliarde de dolari din AGI („adjusted gross income”, adică venit brut ajustat), ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de 8,5 miliarde de dolari în 2020 și 6 miliarde de dolari în 2019. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR În mod similar, New York a pierdut 24,5 miliarde de dolari în 2021, o creștere bruscă de la 19,5 miliarde de dolari în 2020 și 9 miliarde de dolari în 2019. California a pierdut 29,1 miliarde de dolari din AGI în 2021, ceea ce, potrivit publicației, a fost aproape triplu față de ceea ce statul a pierdut cu doi ani mai devreme. Datele mai arată că, în timp ce marile state democrate au pierdut din venitul brut ajustat, alte state, conduse de republicani, au adunat bani. Venitul brut ajustat în Florida, care nu are un impozit pe venit la nivel de stat, s-a umflat cu 39,2 miliarde de dolari în 2021, o creștere de la 23,7 miliarde de dolari în 2020 și 17,7 miliarde de dolari în 2019. Aproximativ 9,8 miliarde de dolari din creșterea înregistrată în Florida au provenit din New York, în timp ce 3,9 miliarde de dolari au venit din Illinois, 3,7 miliarde de dolari din New Jersey și 3,5 miliarde de dolari din California, arată datele. Texasul a beneficiat, de asemenea, de exodul din statele democrate, atrăgând 10,9 miliarde de dolari în 2021, comparativ cu 6,3 miliarde de dolari în 2020 și 4 miliarde de dolari în 2019, potrivit cifrelor. Aproximativ jumătate din creșterea înregistrată de Texas s-ar fi datorat faptului că locuitorii au fugit din California, constată Fox News.

Scholz: armele livrate către Ucraina nu pot fi folosite pentru a ataca teritoriul Rusiei Foto: Facebook
Eveniment

Scholz: armele livrate Ucraina a ataca teritoriul Rusiei

Cancelarul Olaf Scholz insistă că armele livrate de Germania către Ucraina nu pot fi folosite pentru a ataca teritoriul Rusiei. El a susținut că și alte state ar fi impus reguli asemănătoare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Scholz: armele livrate către Ucraina nu pot fi folosite pentru a ataca teritoriul Rusiei „Potrivit cancelarului Olaf Scholz, Ucraina nu trebuie să tragă pe teritoriul rusesc cu arme furnizate de Germania. Scholz a subliniat acest lucru în cadrul unui dialog cu cetățenii în Bendorf, Renania-Palatinat. El a adăugat că aceste reguli au fost stabilite și de alte state occidentale care furnizează Ucrainei arme împotriva atacului rusesc. Cu tot ajutorul necesar, trebuie de asemenea să se facă totul pentru a preveni un război între Rusia și NATO”, relatează postul german NTV. Partenerii occidentali ai Ucrainei, care îi furnizează ajutor militar pentru a contracara agresiunea rusă, subliniază în mod regulat că nu susţin loviturile asupra teritoriului Rusiei în special cu utilizarea armelor livrate de ei, notează Unian, amintind că SUA au subliniat în mod particular că respectă deciziile Ucrainei pe câmpul de luptă, dar nu aprobă loviturile asupra teritoriului Rusiei. În acelaşi timp, explozii au loc cu regularitate pe teritoriul Federaţiei Ruse, pentru care Ucraina de cele mai multe ori nu şi-a asumat responsabilitatea. Poziţia autorităţilor de la Kiev a fost până acum aceea că incidentele de pe teritoriul Rusiei sunt problemele statului agresor. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR Secretarul Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare, Oleksii Danilov, a declarat recent că Ucraina dispune de propriile arme pentru a lovi ţinte de pe teritoriul Federaţiei Ruse. La rândul său, Direcţia principală de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării (GUR) afirmase că Kremlinul se afla în zona de ţintă a forţelor armate ucrainene.

Parchetul închide dosarele împotriva lui Kovesi Foto: Facebook EPPO
Eveniment

Parchetul închide dosarele împotriva lui Kovesi

Parchetul General a anunțat că închide, după peste patru ani, dosarele deschise de Secția Specială împotriva lui Kovesi. Actuala șefă a Parchetului European s-a adresat de mai multe ori instanței supreme, cerând să impună un termen până la care Parchetul general îi soluționează dosarele. „Există trei hotărâri ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care se explică faptul că fie că tot ceea ce s-a făcut este nelegal şi trebuie închis, fie s-a stabilit un termen de finalizare a dosarului. În continuare, procurorii care au acest dosar ignoră nişte hotărâri definitive. Dosarul nu este închis (...) Este foarte ciudat. Este foarte greu să îmi explic. Îmi este greu să explic atitudinea procurorilor ierarhic superiori (...) O să continui să aplic demersurile procedurale. Sunt trei hotărâri ale ICCJ care sunt ignorate (...) Din martie 2019, nu s-a întâmplat nimic în dosar”, spunea Kovesi în octombrie 2022. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Parchetul închide dosarele împotriva lui Kovesi Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului General au dispus clasarea dosarului în care Laura Codruţa Kovesi, fost procuror general al PICCJ şi în prezent şef al Parchetului European, era acuzată de luare de mită, mărturie mincinoasă şi abuz în serviciu în legătură cu aducerea în ţară a lui Nicolae Popa. Clasarea cauzei a fost dispusă ”întrucât faptele nu există”. Primul dosar a fost înregistrat în martie 2019, chiar în timpul procedurii de selecție a procurorului șef european, iar Kovesi a fost plasată, pentru câteva zile, sub control judiciar. În februarie 2019, procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie au acuzat-o oficial pe Laura Codruţa Kovesi că ar fi primit peste 280.000 de lei de la Sebastian Ghiţă în legătură cu aducerea în ţară a lui Nicolae Popa. În plus, aceştia anunţau urmărire penală in rem pentru pentru favorizarea făptuitorului şi fals în declaraţii, în legătură cu un comunicat de presă emis de Parchetul General în ianuarie 2017. Comunicatul făcea referire la condiţiile aducerii în ţară a lui Nicolae Popa. Citește și: Marcel Ciolacu, atacuri în rafală la PNL: alegerile, „să le comaseze Gorghiu”, „furau de rupeau” și „doar Rusia mai are cotă unică” Fugarul Ghiță, reclamant și presupusă victimă Plângerea de la care a pornit acest dosar a fost depusă de Sebastian Ghiţă. Al doilea dosar, deschis de Secţia specială de anchetare a magistraţilor tot în martie 2019, privea presupusa coordonare a unui grup infracţional organizat şi complicitate la represiune nedreaptă. Astfel, potrivit Secţiei speciale, Kovesi ar fi coordonat grupul infracţional organizat format din procurorii de la DNA Ploieşti care ar fi încercat să ”smulgă” denunţuri de la „nevinovaţi”, precum fostul deputat PSD Vlăduţ Cosma, despre Liviu Dragnea, Sebastian Ghiță și Victor Ponta.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră