Eveniment
Românii, dornici pace Ucraina obligată cedeze teritorii
Românii sunt printre cetățenii europeni cei mai dornici de o pace „cât mai curând posibil”, chiar dacă Ucraina ar fi obligată să cedeze teritorii, arată un sondaj efectuat de European Council on Foreign Relations (ECFR), publicat în această dimineață.
Românii, dornici de pace chiar dacă Ucraina ar fi obligată să cedeze teritorii
Doar 22% dintre românii chestionați sunt de acord cu afirmația „Ucraina trebuie să își recâștige tot teritoriul, chiar dacă asta înseamnă un război mai lung sau mai mulți ucraineni uciși și strămutați”. Este cel mai mic procent dintre cetățenii celor zece state prinse în sondaj.
Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online
La această întrebare, cea mai mare susținere vine din nord-estul continentului: 52% dintre cetățenii Poloniei cred că Ucraina trebuie să lupte până își recuperează toate teritoriile. În Estonia, procentul este de 66%, iar în Danemarca de 48%. Circa 44% dintre britanici consideră că Ucraina trebuie "să își recupereze tot teritoriul", chiar dacă acest lucru înseamnă "un război mai lung sau mai mulți ucraineni uciși și strămutați".
Acest sprijin scade la 26% în Italia, 33% în Germania, 35% în Franța, pe ultimul loc fiind, evident, România.
Nu mai puțin de 37% dintre români sunt de acord cu afirmația „Conflictul dintre Rusia și Ucraina trebuie să înceteze cât mai curând posibil, chiar dacă asta înseamnă ca Ucraina să cedeze controlul unor zone Rusiei”. Doar în Italia - 41% și Germania - 39% există o susținere mai mare pentru această variantă. La polul opus, doar 17% dintre estoni, 18% dintre polonezi și 22% dintre britanici cred că Ucraina ar trebui să cedeze teritorii în schimbul păcii.
Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online
Românii respectă Rusia
„Rezultatele acestui sondaj confirmă, de asemenea, afirmația noastră din luna mai a anului trecut, conform căreia - contrar clișeului jurnalistic potrivit căruia războiul a divizat UE într-un est de tip hawkish și un vest dovish - au apărut cel puțin trei blocuri diferite. În primul rând, există șoimii nordici și estici (Estonia, Polonia, Danemarca și Marea Britanie), unde majoritatea oamenilor susțin cu tărie obiectivele Kievului în război. În al doilea rând, există vestul ambiguu (Franța, Germania, Spania și Portugalia), unde părerile sunt împărțite cu privire la modul în care ar trebui să se încheie războiul.
Și, în cele din urmă, există verigile slabe din sud (Italia și România), unde preferința pentru ca războiul să se încheie cât mai curând posibil are întâietate”, se arată în analiza sondajului, de pe site-ul European Council on Foreign Relations.
„Convergența în ceea ce privește modul în care europenii percep Rusia este chiar mai izbitoare decât apropierea în jurul ideii de a lupta în război. În fiecare țară chestionată, opinia predominantă este acum că Rusia este un adversar (de la doar 32% în România la 77% în Estonia).
În cele nouă state membre ale UE chestionate, doar 2% dintre respondenți văd Rusia ca pe un aliat, iar 12% o consideră un partener necesar pentru țara lor. Între timp, 66% dintre respondenți văd Rusia fie ca pe un adversar, fie ca pe un rival”, mai scrie ECFR.
Rusia, un partener necesar
Într-adevăr, doar 32% dintre români consideră Rusia un adversar cu care ne aflăm în conflict - cel mai mic procent în rândul celor state analizate în sondaj. Ciorca 15% cred că este un „partener necesar”. În Italia, procentul este de 39%. Grupul țărilor unde Rusia este considerată un inamic de majoritatea cetățenilor este: Estonia - 77%, Danemarca - 72%, Polonia - 66%, Marea Britanie - 65% și Germania - 61%.
Doar 28% dintre români consideră, după conflictul din Ucraina, că Rusia este mai slabă decât credeau - cel mai mic procent în rândul statelor chestionate. În schimb, 19% cred că conflictul a arătat că Rusia este mai puternică decât credeau. Doar în Portugalia procentul este mai mare, de 21%, în timp ce în Italia este de 17% și coboară până la 6% în Danemarca.
Metodologia sondajului
Acest studiu se bazează pe un sondaj de opinie realizat la începutul lunii ianuarie 2023 în zece țări europene (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania), în rândul populației adulte (18 ani și peste). Numărul total de respondenți a fost de 14 439.
Sondajele au fost realizate pentru ECFR sub forma unui sondaj online prin intermediul Datapraxis și YouGov în Danemarca (1.064 de respondenți; 3-11 ianuarie), Franța (2.051; 3-12 ianuarie), Germania (2.017; 4-11 ianuarie), Marea Britanie (2.200; 4-10 ianuarie), Italia (1.599; 4-12 ianuarie), Polonia (1.413; 3-20 ianuarie), Portugalia (1.057; 4-12 ianuarie), România (1.003; 4-11 ianuarie) și Spania (1.013; 4-11 ianuarie); și prin intermediul Datapraxis și Norstat în Estonia (1.022; 18-24 ianuarie). În toate aceste țări, eșantionul a fost reprezentativ la nivel național în ceea ce privește datele demografice de bază și voturile anterioare. În Regatul Unit, sondajul nu a acoperit Irlanda de Nord, motiv pentru care în document se face referire la Marea Britanie.
