sâmbătă 27 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

8891 articole
Eveniment

Macedonia Nord Ucrainei douăsprezece elicoptere

Macedonia de Nord donează Ucrainei douăsprezece elicoptere MI-24 de fabricaţie sovietică, în cadrul celui de-al optulea pachet de ajutor militar din partea micii republici balcanice, de la începutul agresiunii ruseşti, notează EFE. Guvernul a acceptat acordul dintre Ministerul Apărării din Macedonia de Nord şi Ministerul Apărării din Ucraina privind donarea elicopterelor", a informat executivul macedonean într-un comunicat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Macedonia de Nord donează Ucrainei douăsprezece elicoptere Elicopterele de luptă, produse în anii '80, au fost achiziţionate din Ucraina în 2001. Aparatele nu au mai fost folosite din 2015 şi doar două dintre ele au fost modernizate. "Elicopterele nu au mai fost prevăzute în pregătirea armatei noastre şi, prin modernizarea noastră, nu vor mai face parte integrantă din ea. Din aceste motive, s-a apreciat că nu sunt necesare", a declarat presei de la Skopje ministrul Apărării, Slavjanka Petrovska. Anul trecut, Macedonia de Nord a trimis Ucrainei patru avioane de vânătoare Suhoi SU-25, câteva vehicule blindate şi alte echipamente militare. Totodată, a donat zece tancuri sovietice T-72, o treime din numărul total de tancuri ale micii armate a Macedoniei de Nord, care este membră NATO. Petrovska a adăugat că echipamentele donate vor fi înlocuite în următorii ani cu armament de fabricaţie occidentală, ceea ce va contribui la modernizarea forţelor armate. Potrivit estimărilor, ajutorul militar acordat de Skopje Kievului de la începutul războiului din Ucraina se ridică la aproximativ 30 de milioane de euro. Macedonia de Nord, cu o populaţie de circa două milioane de locuitori, se află printre primele cinci ţări membre NATO în ce priveşte ajutorul militar acordat Ucrainei pe cap de locuitor, potrivit guvernului de la Skopje. Înainte de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Macedonia de Nord a menţinut relaţii bilaterale bune atât cu Kievul, cât şi cu Moscova, dar, de la începutul invaziei ruseşti, a susţinut în mod clar Ucraina. De asemenea, Macedonia de Nord s-a alăturat tuturor sancţiunilor occidentale şi ale UE împotriva Rusiei.

Macedonia de Nord donează Ucrainei douăsprezece elicoptere MI-24 de fabricaţie sovietică Foto: Yahoo News
Vicepremierul PSD Grindeanu, atac la Predoiu  Foto: Facebook
Eveniment

Vicepremierul PSD Grindeanu, atac la Predoiu

Vicepremierul PSD Grindeanu, atac la Predoiu după scandalul privind ridicarea plafonului de la care abuzul în serviciu este faptă penală. El i-a reproșat ministrului Justiției că nu a avizat această măsură înainte de a fi votată în Senat. În realitate, măsură fusese decisă de liderii coaliției, duminică seara. Vicepremierul PSD Grindeanu, atac la Predoiu „Nu am participat duminică seara la coaliţie. Nu am avut niciun fel de discuţie pe această speţă, colegii mei ştiind că nu doresc să mă implic de niciun fel pe subiecte legate de justiţiei şi îmi păstrez această linie. Am văzut că Ministerul Justiţiei a dat un punct de vedere. Probabil că trebuia să îl dea mai dinainte, înainte de votul din Senat”, a spus Grindeanu. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Azi, Predoiu a explicat că nu putea fi evitată decizia CCR potrivit căreia, pentru a constitui infracţiune, această faptă trebuie raportată la un prag valoric sau la o vătămare de o anumită intensitate a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. De asemenea, ministrul a argumentat că sub acest prag nu există un vid legislativ, ci dimpotrivă, ”funcţionează o contravenţie foarte severă”. ”Primul lucru pe care trebuie să-l înţelegem este că Senatul a acţionat firesc în includerea unui prag în lege”, a precizat Cătălin Predoiu. Potrivit unor surse politice, la reuniunea la vârf a liderilor coaliției majoritare, de duminică, moment la care s-a decis ca plafonul pentru abuz în serviciu să fie 250.000 lei au participat: liderul PSD, Marcel Ciolacu, secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu (PSD), Robert Cazanciuc, senator PSD, liderul PNL Nicolae Ciucă, ministrul de interne Lucian Bode (PNL), ministrul justiției, Cătălin Predoiu (PNL), liderul UDMR, Kelemen Hunor și deputata Rozalia Biro.

Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor rusești din Moldova. Dar România nu este printre statele semnatare Foto: Facebook
Eveniment

Opt premieri est-europeni Big Tech capăt dezinformărilor

Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor răspândite de Moscova pe rețelele sociale, împotriva Moldovei și Ucrainei. Însă România nu este printre semnatarii scrisorii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor Scrisoarea, publicată miercuri, le cere liderilor companiilor din Big Tech, inclusiv Meta, compania mamă a Facebook, să ia măsuri „împotriva dezinformării care subminează pacea și stabilitatea” și să stopeze încercările „de a slăbi sprijinul nostru pentru Ucraina pe fondul războiului de agresiune al Rusiei”. „Platformele tehnologice au devenit câmpuri de luptă virtuale, iar puterile străine ostile le folosesc pentru a răspândi narațiuni false care contrazic relatările bazate pe fapte. Anunțurile plătite pe platformele Meta, inclusiv Facebook, sunt adesea folosite pentru a îndemna la tulburări sociale cu scopul de a destabiliza guvernele”, se arată în scrisoare. În document se cere, printre altele: „Platformele ar trebui să aloce personal și resurse financiare pentru a răspunde în mod eficient provocărilor legate de moderarea conținutului, în special în domeniul complex al discursului instigator la ură, unde algoritmii automatizați pot fi insuficienţi, iar examinarea umană este esențială”. În plus, „proiectele algoritmice ar trebui să prioritizeze acurateţea și veridicitatea în detrimentul implicării, atunci când promovează conținut”. In an open letter by eight European leaders to #bigtech companies, we stress the urgent need to take more efficient steps against disinformation.Social media should not be used to destabilise democracies. Tech platforms also have a responsibility to make sure it doesn't happen. pic.twitter.com/2uLxKPXSkP— Kaja Kallas (@kajakallas) March 29, 2023 Scrisoare a fost semnată de prim-ministrul R. Moldova, Dorin Recean, prim-ministrul Republicii Cehe, Petr Fiala, prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, prim-ministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš, prim-ministra Lituaniei, Ingrida Šimonytė, prim-ministrul Republicii Slovace, Eduard Heger și prim-ministrul Ucrainei, Denîs Șmîhal. Citește și: Scandal în Republica Moldova: Bucureștiul trimite șefă la ICR Chișinău o “fidelă a lui Plahotniuc“. Viitoarea șefă a ICR Chișinău, fondatoarea filialei din Moldova a PSD

Ciolacu, ipocrizie maximă Foto: Facebook
Eveniment

Ciolacu, ipocrizie maximă

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, o nouă dovadă de ipocrizie maximă: într-o postare pe Facebook, se distanțează de reglementarea tip OUG 13 privind abuzul în serviciu. Însă, potrivit unei relatări a președintelui comisiei Juridice din Senat, senatorul PNL Cristian Niculescu Țăgârlaș, Ciolacu participat, duminică, la ședința de coaliție la care s-a decis amendamentul acesta la Codul Penal. În plus, senatorii PSD din comisia juridică au votat acest text. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ciolacu, ipocrizie maximă „PSD rămâne consecvent și va vota în Camera Deputaților, care este for decizional, doar ceea ce recomandă profesioniștii din justiție. Modificarea Codurilor Penale este jalon în PNRR și trebuie să ne asigurăm că această reformă se va face cum trebuie”, a scris președintele PSD pe Facebook. Însă el s-a aflat la ședința de duminică a coaliției unde, la propunerea lui Cătălin Predoiiu, ministru al Justiției, s-ar fi aprobat ca, în cazul prejudiciilor sub 50.000 de euro, abuzul în serviciu să nu mai fie considerat infracțiune. Pragul de 250.000 de lei este aproape identic cu pragul de 200.000 de lei din celebra OUG 13 dată de tandemul Dragnea – Grindeanu în 2017, care a dus la cele mai mari proteste de stradă din ultimele decenii. Citește și: Abuzul în serviciu de 50.000 de euro a devenit legal în România, a decis Senatul. Prevederea apărea și în celebra OUG 13 din era Dragnea „În urma deciziei politice de duminică seară din Coaliție ni s-au pus la dispoziție amendamentele care trebuiau să fie însușite, conform regulamentului, de către senatori. S-a luat decizia ca membrii Comisiei Juridice din Coaliție PSD, PNL și UDMR să-și însușească amendamentele. Textele mi-au fost comunicate luni și le-am transmis membrilor comisiei și le-am acordat un termen de studiu pentru marți dimineața când le-am discutat și le-am supus votului”, a explicat senatorul PNL Țăgârlaș, azi. La ședința de duminică seară au participat Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Kelemen Hunor și Cătălin Predoiu.

Boloș arată ce se va întâmpla dacă România nu convinge UE că a rezolvat problema pensiilor speciale Foto: Facebook MIPE
Eveniment

Boloș arată România problema pensiilor speciale

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL), arată ce se va întâmpla dacă România nu convinge UE că a rezolvat problema pensiilor speciale: „Pierdem tot”. România va pierde între 700 de milioane și 3,2 miliarde de euro, din PNRR, dacă abandonează jalonul privind pensiile speciale, a arătat europarlamentarul PNL Cristian Bușoi într-un interviu pentru PSNews, la 24 martie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Boloș arată ce se va întâmpla dacă România nu convinge UE că a rezolvat problema pensiilor speciale „Dacă ajungem la un blocaj în ceea ce privește reforma și nu putem să validăm jalonul nu spun eu, ci regulamentul Comisiei Europene spune că se suspendă parțial sumele la plată și banii, dacă după șase luni de zile nu am dus la bun sfârșit ceea ce am stabilit, pierdem tot”, a declarat Boloș la Antena 3. El nu a precizat dacă se referă la o tranșă din PNRR sau la toate sumele de care ar urma să mai beneficieze România. Demnitarul a explicat care este stadiul discuțiilor cu Comisia Europeană. „Am spus și subliniez că discuțiile privind baza de calcul și rata de înlocuire a veniturilor încă sunt deschise în relația cu Comisia. Va urma să avem în perioada următoare această întâlnire cu reprezentanții comisiei pentru a stabili principalele chei de reformă sistemică a pensiilor speciale”, a spus el, fără să ofere alte detalii. Citește și: Ministrul Câciu minte când afirmă că „PNRR-ul spune că trebuie să reducem ponderea cheltuielilor în PIB cu aceste pensii de serviciu”. Ce scrie în PNRR despre „pensiile speciale” „Aici este problema noastră de fond pe care este foarte greu să o explicăm și să o justificăm la Comisie, discrepanța între sistemul de pensii general și sistemul de pensii special. Aici este cheia discuțiilor cu comisia și am spus care sunt componentele de reformă importante care au rămas încă în discuție cu privire la baza de calcul și rata de înlocuire a veniturilor, pentru că esența reformei înseamnă să avem rate de înlocuire justificate și compatibile cu sistemul de pensii general și o bază de calcul pentru stabilirea pensiei care este reportată la principiul contributivității”, a mai spus Marcel Boloș.

Cum se jefuiește un spital de stat Foto: Primăria Oltenița
Eveniment

Cum se jefuiește un spital de stat

Cum se jefuiește un spital de stat: Curtea de Conturi prezintă situația de la spitalul Oltenița, unde a descoperit salarii mărite nejustificat, plăți către un „cont bancar clandestin” sau cheltuieli uriașe pentru cafea. Datele apar în așa-numitul „raport privind finanțele publice pe anul 2021 la nivelul județului Călărași”. Prejudiciul total constatat de Curtea de Conturi la acest spital este de 755.000 lei. Citește și: Bărbat de 66 de ani, în stare gravă, ținut 7 ore în UPU la Suceava, deși trebuia internat în 30 de minute, afirmă chiar managerul spitalului Cum se jefuiește un spital de stat Ce a constatat Curtea de Conturi: în perioada 2020 – 2022, managerul/ managerul interimar al spitalului a beneficiat nelegal de spor pentru condiții de muncă deosebit de periculoase în procent de 80%, în sumă brută totală de 171 mii lei. salariile directorului administrativ și directorului financiar contabil au fost stabilite peste cuantumul precizat în Legea cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în perioada 2020 - 2021, din contul spitalului deschis la Trezoreria Oltenița, s-au efectuat plăți nelegale în sumă totală de 84 mii lei, pentru bunuri și/sau servicii fictive, prin ordine de plată direcționate către un cont bancar clandestin deschis la o bancă comercială, care nu aparținea beneficiarilor menționați în facturi bunuri de natura telefoanelor mobile sau laptopurilor, în sumă de 134 mii lei, achiziționate sau primite de la furnizorii de telefonie mobilă în perioada 2019 – 2022, nu au fost înregistrate în contabilitate și nu au fost regăsite faptic la entitate, conform acțiunii de inventariere realizate în timpul misiunii de audit. De asemenea, din cele 173 de abonamente pentru servicii de telefonie mobilă, achiziționate de la 3 furnizori specializați, s-a constatat existența faptică doar a 39 de abonamente/cartele SIM și a 57 de telefoane mobile. Valoarea abonamentelor plătite nejustificat este de 26 mii lei, niciunul din numerele de telefon din facturile detaliate neregăsindu-se faptic la inventar au fost efectuate nelegal plăți în sumă de 115 mii lei, peste valoarea celor 3 contracte de asistență juridică încheiate în perioada 2021 - 2022 s-au constatat 1.189 de porții facturate peste numărul necesar, pentru care au fost efectuate cheltuieli nejustificate în sumă de 47 mii lei prin încheierea unui contract având ca obiect folosința gratuită a unui expresor de cafea, dar și achiziția lunară a produselor și consumabilelor aferente acestuia, au fost efectuate cheltuieli pentru protocol neprevăzute de legislația în vigoare pentru spitalele municipale, în sumă totală de 39 mii lei În decembrie 2022, Kanal D relata cazul unui copil de șapte luni la câteva ore după ce a fost diagnosticat, la acest spital, cu roșu în gât și trimis acasă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online

Copiii ucraineni refugiați în România, creativitate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Copiii ucraineni refugiați în România, creativitate

Copiii ucraineni refugiați în România, creativitate. În Iași, o bună parte din activitatea desfășurată de către ONG-uri după momentul februarie 2022 s-a concentrat pe stabilizarea familiilor care au fugit din calea războiului și au ales să se refugieze în capitala Moldovei. Copiii ucraineni refugiați în România, creativitate Iar după ce s-au găsit cazare, o finanțare constantă, alimente și hrană, atenția s-a mutat încet-încet asupra copiilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Nevoile primare ale acestora au fost asigurate: locuri unde să se poată juca cu alții cu care vorbesc aceeași limbă, continuarea unei forme de educație, fie online, pe sistemele din Ucraina, fie fizic, cu profesori din Ucraina care s-au refugiat la rândul lor la Iași. Citește și: Lavrov, amenințare nu foarte subtilă la adresa Moldovei: pomenește trupele ruse transnistrene care „păzesc uriaşul depozit de muniţii din Kobasna”. Noi acuzații la adresa Maiei Sandu Însă o asociație din Iași a făcut un pas în plus și a continuat să păstreze reflectorul asupra copiilor care au mai bine de un an de când au fost ultima oară acasă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Filmarea cu Maia Sandu așteptând să cumpere flori, virală Foto: Facebook
Eveniment

Filmarea Maia Sandu așteptând să cumpere flori, virală

Filmarea cu Maia Sandu așteptând să cumpere flori, la piață, de Ziua Femeii, a devenit virală pe rețelele sociale. Unul din cele mai populare conturi de pe Twitter, Visegrad 24, care are aproape 380.000 de urmăritori, a scris Maia Sandu este „tipul de lider necorupt, modest, de care Moldova are nevoie cu disperare”. Filmarea cu Maia Sandu așteptând să cumpere flori, virală În filmare, Maia Sandu este aparent singură și așteaptă ca un bărbat aflat înaintea ei să cumpere flori. Filmarea nu are sonor, dar este însoțită de un fond muzical pe care mulți comentatori l-au criticat dur. Moldovan President Maia Sandu buying flowers from a street vendor on International Women's DayShe is the type of modest, non-corrupt leader that Moldova desperately needs. If the pro-Russian opposition would manage to return to power, rampant corruption and Russian influence… pic.twitter.com/aiQPz3SlGD— Visegrád 24 (@visegrad24) March 27, 2023 „Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cumpără flori de la un vânzător ambulant de Ziua Internațională a Femeii Ea este tipul de lider modest și necorupt de care Moldova are nevoie cu disperare. Dacă opoziția pro-rusă ar reuși să revină la putere, corupția galopantă și influența rusă vor reveni”, scrie Visegrad 24. Citește și: Statul român se înnoiește: pensionarul special Toni Greblă, șef la AEP, soția ex-ministrului PSD Pricopie – la Curtea de Conturi, apropiata lui Băluță, prefect de București Filmarea avea peste 77.000 de vizualizări, iar postarea de pe Twitter a Visegrad 24 - aproape 1.500 de like-uri. Cetățenii din Republica Moldova au cometat admirativ situația: „«De aia și este respectată, pentru modestia ei, RESPECT!!!»/ «Bravo președinta. Dacă eram acolo îi dăruiam eu florile.»/«E frumos când un președinte poate să iasă pe stradă ca un om simplu, fara paza!»”, au scris aceștia, potrivit Unica Moldova.

PSD, control deplin asupra instituției care asigură alegerile libere, AEP Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

PSD, control deplin alegerile libere, AEP

PSD deține acum un control deplin asupra instituției care asigură alegerile libere, AEP, printr-un ex-penal, dublul pensionar special Toni Greblă, și un penal, Constantin Mitulețu-Buică. Azi, Greblă a fost votat de plenul Parlamentului în funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), pentru un mandat de 8 ani. La 22 martie, puțin timp după demisia din fruntea Autorității Electorale Permanente, fostul președinte al AEP Constantin Mitulețu-Buică a cerut să revină pe vechiul post, de secretar general. Solicitarea sa a fost acceptată și semnată de premierul Nicolae Ciucă. PSD, control deplin asupra instituției care asigură alegerile libere, AEP Greblă a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei. Citește și: Statul român se înnoiește: pensionarul special Toni Greblă, șef la AEP, soția ex-ministrului PSD Pricopie – la Curtea de Conturi, apropiata lui Băluță, prefect de București „Împreună cu alte persoane, suspectul Toni Greblă a constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (exporturi de produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană”, au susținut procurorii. Însă el a fost achitat, la Înalta Curte, un singur membru al completului de judecată făcând opinie separată. Toni Greblă, prefect de București, are două pensii speciale, o indemnizație oferită printr-o „lege specială” și Mercedes GLC, arată declarația de avere depusă de acesta la începutul lunii mai. În declarația de avere, cele două pensii speciale sunt denumite „indemnizație”. El are, probabil, și indemnizație de revoluționar. Fostul șef al AEP Mitulețu-Buică este urmărit penal în cel puțin un dosar. Primul a fost deschis în 2020, în urma plângerilor făcute de doi foști angajați pe care el i-ar fi sancționat cu avertisment, în 2019, fără să-i audieze în prealabil. Al doilea dosar este din 2023 și e deschis de procurori după ce Agenția Națională de Integritate (ANI) l-a acuzat că și-a angajat cumnata pe un post de consilier la cabinetul vicepreședintelui ANI. Trimis la Parchetul General de către inspectorii ANI, cazul a fost declinat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1. „Constantin Mitulețu-Buică a dat o declarație, în 2000, în care spunea că este student al Fundației „Dacia” din Herculane, instituție neacreditată. Ulterior, a trecut în CV că a fost de fapt student la Universitatea din Târgu Jiu. Acum, Mitulețu e profesor la Academia de Poliție”, scria, la 23 martie, Europa Liberă România.

În plină dezbatere privind limitarea pensiilor speciale, vameșii cer și ei acest privilegiu Foto: Autoritatea Vamala
Eveniment

În limitarea pensiilor speciale, vameșii cer privilegiu

În plină dezbatere privind limitarea pensiilor speciale, vameșii cer ca și această categorie profesională să beneficieze de acest privilegiu. Deputații au primit de pe o adresă de email care pare a fi asociată Vămii, @customs.ro, o petiție a Asociației Naționale Profesionale a Lucrătorilor Vamali. Petiția este semnată de Elena Spătaru, care, potrivit unor date publice, ar lucra la Vama Otopeni. Inițiatorii așteaptă acum ca unul sau mai mulți deputați să-și asume acest amendament. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În plină dezbatere privind limitarea pensiilor speciale, vameșii cer și ei acest privilegiu La petiție este atașată o propunere de amendament la proiectul de lege privind pensiile speciale, în care se cere ca și vameșii să beneficieze, după cel puțin 20 de ani de activitate în cadrul Autorității Vamale Române și 35 de ani de cotizare la sistemul de pensii, de o pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimile 12 luni înainte de data pensionării. În plus, funcţionarii publici cu statut special din cadrul Autorităţii Vamale Române care au un stagiu de cotizare de 35 ani şi cel puţin 30 de ani de activitate în cadrul Autorităţii Vamale Române, „pot solicita pensionarea şi înaintea de împlinirea vârstei standard dar nu mai devreme de 60 de ani”. Pensia specială ar fi anulată dacă beneficiarul ar fi condamnat „în legătura cu activitatea sa ca funcţionar public cu statut special din cadrul Autorităţii Vamale Române”. Document Asociatie Vamesi Vameșii spun că o duc greu „Spre deosebire de colegii din ţările membre sau de alte categorii cu statut special din sistemul naţional de aplicare a legii, funcţionarul public cu statut special din cadrul Autorităţii Vamale Române nu beneficiază de nici un fel de drept special privind salarizarea, nu au grupă de muncă pentru condiţii grele (controale în ger, arşiţă sau medii agresive), nu beneficiază de pensionare anticipată si nici de pensie de serviciu. Acest lucru constituie o vulnerabilitate în activitatea acestei instituţii investită cu aplicarea legii, cu aceleaşi motivaţii exprimate în justificarea drepturilor speciale la categoriile de personal menţionate în prezentul proiect de lege. Imaginea care poate defini activitatea personalului vamal este cea din frontieră unde funcţionarul vamal care face controlul marfurilor lucrează alături şi în aceleaşi condiţii cu poliţistul de frontieră care face controlul de identificare a persoanei, activităţi care implică răspunderi deosebite privind securitatea naţională”, se arată în motivarea propunerii.

Amendamente nesemnificative la legea pensiilor speciale Foto: Facebook
Eveniment

Amendamente nesemnificative legea pensiilor speciale

Sub presiunea pierderii unor sume uriașe din PNRR, coaliția majoritară a depus o serie de amendamente nesemnificative la legea pensiilor speciale, aflată în dezbaterea Senatului. România ar putea pierde între 0,7 și trei miliarde de euro, dacă nu reduce cheltuielile cu pensiile speciale, inclusiv cele militare, a explicat, acum câteva zile, europarlamentarul Cristian Bușoi. Azi, liberalul Tănase Stamule a arătat că ministrul Muncii, Marius Budăi, și PSD refuză să-și asume modificări de substanță la pensiile speciale întrucât „cei de la PSD își fac un calcul că având un electorat mai numeros de pensionari preferă să nu facă ei această reformă”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Amendamente nesemnificative la legea pensiilor speciale Iată amendamentele susținute acum de coaliția majoritară, potrivit unei sinteze a Europa FM: o supraimpozitare progresivă a părții necontributive din pensiile speciale, adică acea parte plătită de la bugetul de stat. Primii 2.000 de lei din partea necontributivă vor rămâne neimpozitați, urmând să se plice un impozit de 10% pe diferența de până la salariul mediu brut, adică pe suma de 4.800 de lei. Partea care depășește salariul mediu brut pe țară, va fi impozitată cu 15%. Pensiile speciale ale magistraților: majorarea se face prin indexarea cu rata anuală a inflației. Diplomații se vor pensiona la îndeplinirea vârstei standard. Din baza de calcul a pensiei speciale a militarilor și polițiștilor sunt eliminate câteva sporuri, precum cele acordate în timpul pandemiei de Covid sau tichetele de vacanță. Însă modificările nu satisfac cerințele Comisiei Europene, carecere înjumătăţirea fondurilor cheltuite cu pensiile speciale. „Trebuie rezolvată într-un cadru de sustenabilitate pentru că, până la urma, Comisia Europeană asta ne cere. Dacă se merge în continuare în stilul asta, pensiile speciale o să ajungă la 2, 3, 4, 5% din PIB, total nesustenabile”, a explicat Tănase Stamule, la PSNews. „Aceste amendamente care s-au convenit duminică sunt doar primele amendamente, deci legea intră în procesul de dezbatere legislativă. În paralel se desfășoară un proces de consultare intens cu Comisia Europeană și în funcție de cum ne-am înțeles cu Comisia, așa o să evolueze și legea în următoarele săptămâni”, a mai explicat Tănase Stamule.

Șpagă ca la Rutieră la examenele de rezidențiat, la specialitatea stomatologie Foto: City Center
Eveniment

Șpagă ca Rutieră la examenele rezidențiat, stomatologie

Șpagă ca la Rutieră la examenele de rezidențiat, la specialitatea stomatologie: iepuri, fazani, salam uscat și țuică erau cadourile oferite de un medic rezident către președintele comisiei de examinare. De obicei, astfel de șpăgi, sub formă de alimente, erau acordate Poliției Rutiere pentru rezolvarea diferitelor probleme. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă polițiștii se mulțumeau cu pizza, nu cereau vânat. Șpagă ca la Rutieră la examenele de rezidențiat, la specialitatea stomatologie Doi medici și doi rezidenți la specializarea Stomatologie a Facultății de Medicină din Galați au primit în 15 martie 2023 pedepse cu suspendare pentru luare de mită, dare de mită și trafic de influență. În dosarul consultat de Adevărul apar șpăgile oferite de rezidenți către examinator. „În considerarea aceluiaşi examen între timp finalizat, la data de 04.12.2021, inculpata Dorina Cerasella Şincar a primit de la inculpatul Caius Călin Miuţă un pachet conţinând produse alimentare: trei iepuri de câmp, şase fazani, trei bucăţi de salam uscat şi patru litri de ţuică în valoare totală de 652,50 lei, trimise de către inculpatul Caius Călin Miuţă pentru finalizarea în bune condiţii a examenului şi rezidenţiatului, şi urmare a discuţiei purtate cu inculpata … la cabinetul medical al acesteia, la data de 17.11.2021, în cadrul căreia inculpata şi-a exprimat dezamăgirea de a nu fi fost în măsură, din cauza pasivităţii candidaţilor ne-cotizanţi, de a fi îndestulat în mod corespunzător pe membrii comisiei”, se menționează în rechizitoriul întocmit de reprezentanții DNA Galați. Polițiștii de la rutieră primeau și pizza Poliția Rutieră era celebră pentru șpăgile primite sub formă de alimente. De exemplu, în august 2020, mai mulți angajați de la Poliția Rutieră din Iași au fost prinși că primeau, printre altele, pizza de la o firmă de livrare a mâncării, pentru a nu-i sancționa pe șoferii care transportau mâncarea. Agentul Robert Nicolae Barabaş ar fi beneficiat de nu mai puțin de 25 de porţii de mâncare în valoare de 2.650 de lei: piept de pui Teriyaki, ciorbă de văcuţă, pizza, coaste, paste sau tochitură. În iulie 2020, șase polițiști maramureșeni au fost arestați pentru că încasau de la șoferii opriți în trafic pălincă, mâncare și, în funcție de sezon, chiar și brazi de Crăciun. Citește și: Fost director în CFR, după accidentul de la Galați: în orice clipă, vagoanele CFR Călători pot sări de pe linie și lovi un marfar cu benzină. “Trenurile CFR Călători sunt un real pericol“ În județul Constanța, un polițist a primit 30 de sticle de whiskey, 10 sticle de șampanie și un miel pentru a interveni și a influența o anchetă penală într-un dosar legat de infracțiuni rutiere.

Grindeanu nu demisionează: "Emoție de moment" (sursa: Facebook/Ministerul Transporturilor și Infrastructurii România)
Eveniment

Grindeanu nu demisionează: Emoție de moment

Grindeanu nu demisionează: "Emoție de moment". Locomotiva care a cauzat accidentul de sâmbătă seară a ieşit din revizie tehnică din depoul Ploieşti în dimineaţa acelei zile, a declarat, luni, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, menţionând că nu se poate pronunţa în ceea ce priveşte accidentul, înaintea rezultatelor anchetei care se află în derulare. Cu revizia proaspăt făcută El a subliniat, în cadrul unei conferinţe de presă (VIDEO), că de 30 de ani nu s-a investit în domeniul feroviar, iar de 20 de ani nu s-a cumpărat nicio garnitură de tren nou în România. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Aşa cum ştiţi, în acest moment, e în desfăşurare o anchetă care are diverse componente. Ar părea cel puţin ciudat din partea mea să mă pronunţ înaintea rezultatelor acestei anchete, dar pot să vă spun un lucru, cred eu, în premieră: locomotiva care a cauzat accidentul de sâmbătă seară, în 25 martie, a ieşit din revizie tehnică din depoul Ploieşti, în dimineaţa acelei zile. Am actele sau raportul din acest punct de vedere. În dimineaţa acelei zile, această locomotivă a ieşit din revizie tehnică, programată din timp - de la depoul Ploieşti a făcut o cursă de la Ploieşti la Galaţi dar, în 25 dimineaţa, a ieşit din depoul Ploieşti, după revizie tehnică. Toate aspectele legate de anchetă, toate, inclusiv aceasta, ceea ce v-am spus mai devreme - mi se pare o informaţie extrem de importantă - sigur va fi luată în calcul de către anchetatori. Toate aceste rapoarte, fie că vorbim de Teleorman, fie că vorbim de Galaţi, vor fi publice şi vor fi prezentate", a menţionat ministrul Transporturilor. Grindeanu nu demisionează: "Emoție de moment" Potrivit acestuia, o demisie nu va rezolva problema, poate să acopere "o emoţie de moment, dar nu e soluţia care să ducă la rezolvarea problemei de fond", în condiţiile în care sistemul feroviar este subfinanţat de zeci de ani. "Un om poate să-şi dea demisia, că vorbim de director general la CFR Călători, că vorbim de miniştri. Nimeni nu este de neînlocuit şi nimeni nu e perfect. Lucrurile acestea, în schimb, nu rezolvă problema. De 30 de ani există subfinanţarea acestui sistem feroviar şi nu doar subfinanţare, şi alte lucruri. În 30 de ani aceste lucruri nu se rezolvă printr-o demisie. Se acoperă, poate aşa, să zicem, o emoţie de moment, dar nu e soluţia care să ducă la rezolvarea problemei de fond. Va fi acoperită probabil sau poate fi acoperită această tragedie prin demisia directorului general sau a unui ministru - şi mediatic poate să fie acoperită. Dar rezolvă problema? Nu cred că rezolvă problema. De aceea am început prin a spune ce facem să îndreptăm lucrurile dacă 30 de ani a fost subfinanţat acest domeniu, cel feroviar, dacă de 20 de ani nu s-a cumpărat nicio garnitură de tren nou în România, una de 20 de ani", a mai spus ministrul. "Acest sistem a fost subfinanţat" Totodată, Sorin Grindeanu a subliniat că rolul unui ministru al Transporturilor este să se asigure că se fac investiţii în infrastructura feroviară. "De zeci de ani, de zeci de ani - și subliniez acest lucru - acest sistem a fost subfinanţat. Şi nu doar subfinanţat - şi asta este o realitate pe care n-avem cum să o negăm. De asemenea, rolul unui ministru al Transporturilor este să se asigure că se fac investiţii în infrastructura feroviară. Iar astăzi, cu permisiunea dvs., printre alte puncte, vă voi prezenta câteva din aceste investiţii sau începuturi pe acest domeniu feroviar, demarate în 2022 şi bineînţeles, continuate. Dar, totodată, înainte de a intra în detalii, trebuie subliniat încă o dată faptul că sunt foarte multe lucruri de făcut în domeniul feroviar, că acei zeci de ani de subfinanţare ne-au adus într-o situaţie nu tocmai fericită - şi că tot ceea ce înseamnă programul operaţional de transporturi sau PNRR înseamnă de fapt o reformă din temelii a acestui sistem feroviar", a adăugat el. Șefa de tren a murit la spital La data de 25 martie 2023, în jurul orei 19.19, la Gara CFR Galaţi, a avut loc un accident feroviar, după ce s-ar fi defectat sistemul de frânare al unei locomotive care a lovit un vagon de călători al trenului care se forma pentru ruta Galaţi - Buzău. În urma impactului, conductorul trenului implicat, o femeie în vârstă de 53 ani şi cu o vechime în conducerea trenurilor de călători de peste 15 ani, a decedat la spital, iar alte trei persoane au fost rănite. Totodată au fost avariate locomotiva şi vagonul. Citește și: Fost director în CFR, după accidentul de la Galați: în orice clipă, vagoanele CFR Călători pot sări de pe linie și lovi un marfar cu benzină. “Trenurile CFR Călători sunt un real pericol“ Cauzele care au generat accidentul produs sâmbătă seara în Gara Galaţi, la cuplarea locomotivei la garnitură, vor fi stabilite de echipa de cercetare aflată la faţa locului, a informat CFR Călători.

S-a autoînjunghiat în piept la spital (sursa: spitalgiurgiu.ro)
Eveniment

S-a autoînjunghiat în piept la spital

S-a autoînjunghiat în piept la spital. Directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Giurgiu, Dragoş Chivu, a declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că la secţia ATI a spitalului vor fi montate camere de supraveghere, iar procedura de admisie a pacienţilor în secţie se va face doar în chiloţi, fără obiecte personale. S-a autoînjunghiat în piept la spital Potrivit acestuia, măsurile au fost luate după ce, în urmă cu două săptămâni, un pacient infectat cu SARS-CoV-2 internat pe secţia ATI a spitalului a fost găsit cu opt plăgi înjunghiate în zona pieptului. Rănile ar fi fost provocate cu un briceag pe care l-ar fi deţinut în bagaje. Pacientul a decedat la câteva ore după acest eveniment, în ciuda eforturilor de resuscitare ale medicilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Totodată, a fost declanşată o anchetă disciplinară, iar medicul care a fost de gardă în ziua respectivă nu va mai face gărzi până la terminarea cercetărilor, în condiţiile în care evenimentul nu a fost consemnat în foaia de observaţii şi în raportul de gardă, iar Poliţia a fost anunţată abia după cinci ore. Poliţiştii au demarat în legătură cu acest caz cercetări pentru moarte suspectă. "Am desfăşurat o anchetă internă după ce un pacient în vârstă de 57 de ani, aflat pe secţia ATI a Spitalului Judeţean de Urgenţă Giurgiu, a fost găsit autoînjunghiat în data de 9 martie 2023, la ora 5,30 (...) În urma anchetei interne, din declaraţiile date de colegii care au fost pe tură reiese că la 3,30 a fost ultima vizită fizică în salon (...) La 5,30 nu s-a declanşat nicio alarmă, era stabil, conform monitoarelor, chiar înjunghiat, aşa, dar a fost descoperit plin de sânge. Iniţial s-a crezut că este sânge provenit de la extragerea cateterului venos central ce era pe artera femurală stângă şi care era smuls", a declarat directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă Giurgiu, Dragoş Chivu. De unde a apărut briceagul El spune că pacientul a fost găsit de cadrele medicale de la ATI cu un briceag în mână, cu care şi-ar fi provocat mai multe plăgi înjunghiate şi nu se cunoaşte încă faptul dacă "a venit cu el de acasă sau a fost primit cu pachet, ulterior", urmând ca şi acest detaliu să fie stabilit în urma anchetei. Conducerea spune că medicii au încercat resuscitarea pacientului care "a intrat de trei ori în stop cardiorespirator", iar după constatarea decesului a fost anunţată poliţia, la aproximativ cinci ore după ce a fost găsit cu plăgile înjunghiate. "Poliţia a fost anunţată atunci când nu a mai fost nimic de făcut, colegii au considerat oportun a se ocupa de pacient, ulterior să se sune la Poliţie (...) În urma acestui eveniment intenţionăm să montăm camere de supraveghere la ATI şi o să schimbăm cumva şi procedura de admisie a pacientului în secţia de terapie intensivă, adică va veni doar în chiloţi de acum încolo, fără obiecte personale. Până acum a fost o anchetă internă, urmează una administrativă. Ca şi măsură, s-a decis ca medicul care a fost de gardă în ziua producerii evenimentului să nu mai facă gărzi până la terminarea anchetei şi se vor lua măsuri administrative pentru câţiva colegi de acolo care nu au respectat procedura, în sensul că nu au anunţat corespunzător, nu s-au consemnat în foaia de observaţii manevrele şi medicaţia administrată de către medicul de gardă, evenimentul nu a fost consemnat în raportul de gardă scris al secţiei, deşi medicul de gardă avea această obligaţie. De asemenea, la 7,30 a fost raport de gardă pe spital unde acelaşi medic de gardă nu a semnalizat acest aspect, un aspect grav! Medicul de gardă va răspunde administrativ!', a completat Dragoş Chivu. Tratamentul anti-COVID fusese eficient Şefa secţiei ATI, medicul Cristina Vladu, spune că pacientul s- a prezentat la spital în stare "extrem de gravă", dar după şase zile de tratament starea i se ameliorase şi urma să fie transferat pe secţia de boli infecţioase. "Pacientul s-a prezentat în UPU în data de 3 martie 2023 cu un sindrom inflamator semnificativ şi cu disfuncţie multiplă de organe, în şoc septic cu punct de plecare pulmonar, infecţie SARS- CoV-2, afectare pulmonară 70%. După investigaţiile medicale, a fost admis în terapie intensivă, unde i s-a administrat, în urma consulturilor multidisciplinare, o schemă terapeutică completă. În ziua în care a fost găsit înjunghiat avea o sângerare activă minimă, adică erau nişte comprese îmbibate minim cu sânge", a declarat şefa secţiei ATI, medicul Cristina Vladu. Ea spune că pacientul era comunicativ şi cooperant la internare şi nu a dat semne de tulburare anxioasă, iar în următoarele 24 de ore urma să iasă din izolare şi să fie transferat pe secţia de Boli Infecţioase pentru că tratamentul fusese favorabil. "Mai avea o zi să iasă de la ATI, stătuse şase zile la terapie intensivă, avea o stare ameliorată, ştia şi pacientul asta", a completat şefa secţiei ATI. Depresie de ATI sau din alt motiv? Conducerea spitalului spune că există presupunerea că acel pacient s-a sinucis, în urma notele informative strânse cu ocazia anchetei interne. "De unde ştim că s-a sinucis!? E o presupunere având în vedere că acel pacient a făcut o declaraţie care apare în notele informative pe care le avem şi ar fi spus: Totodată, avea acel briceag găsit în mâna proprie şi agoniza spunând asistentelor acest lucru. Aceste lucruri au fost aduse la cunoştinţă organelor de anchetă. De asemenea, avem şi o declaraţie a unei colege care a predat efectele şi obiectele pe care le avea pacientul către familie şi de acolo am aflat că el a ţinut legătura cu familia, chiar le-a dat mesaje în care le-a comunicat PIN-ul bancar, deci a premeditat, probabil, gestul!", a adăugat directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă Giurgiu. Citește și: „Combinația italiană” ar fi picat: Ionel Arsene s-ar fi predat la Bari și ar fi deja în drum spre România, unde ar urma să fie încarcerat Şi şefa secţiei ATI spune că, tot din notele informative, a reieşit faptul că pacientul vorbise prin mesaje cu fiul aflat în străinătate în urmă cu o zi şi îi spusese că el va muri şi cenuşa să-i fie aruncată în râul Argeş, pentru că locuia într-o localitate traversată de acest râu. Cadrele medicale care se ocupă de acest caz iau în calcul ca acest gest să fi intervenit ca urmare a instalării unei "depresii de terapie intensivă", aşa cum este cunoscută în studiile de specialitate. Şi directorul medical al SJU Giurgiu, Gigi Ionuţ Dragomir, a fost prezent la conferinţa

Arsene s-a predat, vine în România (sursa: Facebook/Ionel Arsene)
Eveniment

Arsene s-a predat, vine în România

Arsene s-a predat, vine în România. Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ şi al filialei judeţene a PSD, Ionel Arsene, condamnat definitiv la șase ani şi opt luni de închisoare pentru trafic de influenţă, s-a predat în Italia, în oraşul Bari, potrivit unor surse judiciare, arată Agerpres. Arsene s-a predat, vine în România Arsene urmează să fie adus în ţară de unde va fi preluat de poliţişti sau de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, au mai spus sursele citate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "La data de 10 martie, poliţiştii (...) au primit un mandat de executare a pedepsei închisorii, emis pe numele unui bărbat de 51 de ani. Cel în cauză este condamnat de Tribunalul Bacău la o pedeapsă privativă de libertate, de 6 ani şi 8 luni, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, sentinţă rămasă definitivă prin decizia Curţii de Apel Braşov", informa un comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ. Preşedintele CJ Neamţ a fost condamnat definitiv, pe 10 martie, de Curtea de Apel Braşov, la șase ani şi opt luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Fără funcții publice timp de cinci ani Iniţial, în aprilie 2022, Arsene primise la instanţa de fond (Tribunalul Braşov) o condamnare de opt ani şi patru luni, pedeapsă scăzută de Curtea de Apel Braşov la șase ani şi opt luni. CA Braşov a mai decis confiscarea de la şeful CJ Neamţ a sumelor de 80.000 euro şi 80.000 lei. Ca pedeapsă accesorie, Ionel Arsene nu are mai are dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a alege şi dreptul de a ocupa o funcţie de conducere sau de a exercita atribuţii de conducere în cadrul vreunui partid, formaţiune sau alianţă politică din România pe o perioadă de cinci ani după ce execută condamnarea. Ionel Arsene a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în anul 2018, pentru trafic de influenţă, infracţiune săvârşită în 2013, în perioada când acesta era deputat. 100.000 de euro pentru folosirea influenței Conform DNA, în cursul anului 2013, Ionel Arsene, în calitate de deputat şi preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a PSD, ar fi primit de la o persoană (martor în cauză) suma de 100.000 euro, pentru a-şi folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală. Concret, Ionel Arsene s-a înţeles cu Gheorghe Ştefan, zis "Pinalti", fost primar al municipiului Piatra Neamţ, pentru a "scăpa" de preşedintele CJ Neamţ de la acea vreme, Culiţă Tărâţă. Citește și: Șmecheria fugarului Arsene: și-a ascuns la vedere firma din Italia, deschisă acum patru ani – a menționat-o în declarația de interese ca SRL, dar fără să completeze adresa Gheorghe Ştefan i-ar fi dat lui Arsene 100.000 de euro, bani care trebuiau să ajungă la şeful ANI, în schimbul declarării lui Culiţă Tărâţă în stare de incompatibilitate şi conflict de interese. Arsene a primit banii într-un restaurant din Bucureşti. Înţelegerea dintre cei doi nu a fost respectată, astfel încât Gheorghe Ştefan şi-a cerut banii înapoi, însă nu i-a primit, astfel încât el l-a denunţat pe Arsene la DNA. Ulterior, Arsene i-a propus lui Gheorghe Ştefan să-i dea o parte din bani sub forma unui contract de construire a unei şcoli într-o comună din Neamţ, contract atribuit unui apropiat al lui "Pinalti".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră