Eveniment
România putea plăti miliarde dolari pierde procesul Roșia Montana
Panică la ministerul de Finanțe: România ar putea plăti între unu și șase miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Gabriel Resources, care deține Roșia Montana Gold Corporation (RMGC). Procesul a fost deschis acum nouă ani la Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID).
Citește și: Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Ciolacu, iar Ciucă este sub Șoșoacă. Drulă, inexistent
Potrivit unor surse politice, oficialii statului au început să lucreze deja la scenarii pentru plata acestor despăgubiri, ceea ce ar da o lovitură dură bugetului de stat.
Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană în urma protestelor de stradă.
Foto: Scena9
Termenul limită al sentinței: 13 martie
Procedurile din cadrul procesului au fost încheiate la 13 septembrie 2023, deci sentința ar putea fi anunțată aproape oricând, cel târziu până la începutul primăverii.
„Gabriel Resources anunță că tribunalul de arbitraj din cadrul Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă în conformitate cu regula 38(1) din Regulile de arbitraj ICSID la 14 septembrie 2023.
Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015, în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, ca urmare a refuzului ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană din România.
În conformitate cu articolul 46 din Regulamentul de arbitraj ICSID, tribunalul trebuie să emită o decizie finală către părți în termen de 120 de zile de la închiderea procedurii. Cu toate acestea, tribunalului i se permite să ia un termen suplimentar de 60 de zile dacă nu poate redacta hotărârea în acest interval de timp”, se arată într-un comunicat al Gabriel Resources din 14 septembrie.
România ar putea plăti miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Roșia Montana
Potrivit unor surse oficiale, suma minimă de plată ar fi de un miliard de dolari, dar s-ar putea ajunge la șase miliarde USD, cu penalități și dobânzi. Pentru comparație, bugetul ministerului Sănătății este de circa 4,2 miliarde USD.
Gabriel Resources, care deține licența pentru a exploata aurul de la Roșia Montană, cere despăgubiri de 4,8 miliarde de dolari.
Aceste surse susțin că principaul argument susținut de avocații RMGC a fost că Ministerul Culturii a trimis pe 4 ianuarie 2017 la UNESCO dosarul „Peisajul Cultural Minier Roșia Montană”, ceea ce ar fi constituit o probă a rea-credinței statului român. „Depunerea dosarului pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial a fost făcută cu asumarea Ministrului Culturii Corina Șuteu, după informarea și consultarea Prim-Ministrului Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe”, se arată pe site-ul ministerului Culturii.
În 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs.
În iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a confirmat recomandarea Consiliului Internațional al Monumentelor și Siturilor ca Roșia Montană să fie înscrisă în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol.
Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur Roşia Montan. Durata licenței era până în 2019, potrivit unor declarații făcute de Victor Ponta pe vremea când era premier.
„Ca deputat voi vota împotriva proiectului Roşia Montană, dar ca prim-ministru trebuie să atrag investiţii”, spune Ponta, în iunie 2013.
Ponta: România trebuie să se prezinte la instanțe internaționale
„Licenţa de exploatare emisă de către Guvernul României, în 1999 şi transferată în 2000 către Roşia Montană Gold Corporation, sub semnătura miniştrilor aflaţi atunci în cadrul Guvernului, are gradul de secretizare confidenţial şi, în baza deciziilor instanţelor de judecată, s-a respins în mod irevocabil cererea de furnizare a licenţelor miniere, însă eu consider, şi îmi asum acest lucru, consider că anumite aspecte de interes public pot să le fac publice, fără a încălca caracterul confidenţial şi decizia instanţelor judecătoreşti, şi anume, conform Articolului 4.1, durata licenţei este de 20 de ani, din 1999 până în 2019.
Conform Articolului 10, titularul plăteşte către bugetul statului o redevenţă de 2% din valoarea producţiei miniere la momentul renegocierii, şi a ajuns la 6% - o redevenţă de 6% se poate face doar prin lege. Şi atunci v-am răspuns la întrebarea tehnică de ce trebuie proiect de lege.
În al treilea rând, conform Articolului 18, litigiile rezultate din prezenta licenţă vor fi soluţionate de către Centrul Internaţional de Arbitraj al Camerei Economice Federale a Austriei din Viena, potrivit regulamentului de arbitraj al acesteia. În mod clar, România a aderat la toate acordurile de protejare a investiţiilor şi, în măsura în care este chemată în baza acestei licenţe, la Camera Economică Federală a Austriei din Viena, sau la alte instanţe internaţionale, trebuie să se prezinte.
Şi, în al patrulea rând, Articolul 20, dacă nu există alte specificaţii în prezenta licenţă, informaţiile vor fi menţinute confidenţiale şi nu vor fi divulgate fără consimţământul scris prealabil al celeilalte părţi”, explica Ponta, în septembrie 2013.
