luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

8854 articole
Eveniment

Statistica reconfirmă picajul economiei

Statistica reconfirmă picajul economiei, deși ministrul Câciu nu credea: PIB-ul s-a redus cu 0,5% în trimestrul IV față de trimestrul III. „Nu sunt atât de convins că rezultatele din trimestrul IV prezentate de Institutul Naţional de Statistică sunt rezultate foarte corecte din perspectiva realităţii. O să vedem asta în ajustări, pentru că acolo avem doar un PIB semnal. Din calculele mele nu am avut o creştere însemnată în trimestrul IV dar nu am avut nici scădere”, spunea ministrul proiectelor europene, Adrian Câciu (PSD), la 7 martie. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Statistica reconfirmă picajul economiei „Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2023 a fost de 420720,4 milioane lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,5% faţă de trimestrul III 2023 şi în creştere cu 1,1% faţă de trimestrul IV 2022”, a precizat, azi, INS. În 2023, raportat la 2022, PIB-ul a crescut cu 2,1%. Pe tot anul 2023, industria a înregistrat o contribuție negativă la creșterea PIB, de 0,5%. Tot azi, INS a arătat că „în perioada 1.I-29.II 2024, exporturile au scăzut cu 0,1%, iar importurile au scăzut cu 1,2%, comparativ cu perioada 1.I-28.II 2023. Însă, azi, INS a revizuit în creștere volumul impozitelor nete pe produs, care s-au majorat cu 3,8% din PIB. „Volumul impozitelor nete pe produs a crescut cu 0,8 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 103,0% la 103,8%”, se arată în comunicatul statisticii. În plus, s-au mai produs modificări ale contribuţiei la creşterea PIB în anul 2023, între cele două estimări: „consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la +0,3% la +0,6%, ca urmare a creşterii volumului său cu 4,0 puncte procentuale de la 102,9% la 106,9%”. În plus, cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice a crescut cu 5%, față de estimarea de 2,2%, în 2023, raportat la 2024.

Statistica reconfirmă picajul economiei Foto: Inquam/Octav Ganea
Pensionar reabilitat, în registrul abuzatorilor sexuali (sursa: pexels.com/Pavel Danilyuk)
Eveniment

Pensionar reabilitat, în registrul abuzatorilor sexuali

Pensionar reabilitat, în registrul abuzatorilor sexuali. Condamnat pentru viol când abia devenise major, un bărbat de 63 de ani trebuie să se prezinte acum la Poliție la fiecare trei luni. Pensionar reabilitat, în registrul abuzatorilor sexuali Cazul a fost făcut public de către APADOR-CH, organizație care apără drepturile omului. "Este cazul unui bărbat de 63 de ani care a făcut un viol în tinerețe, în urmă cu 45 de ani. Atunci a ispășit condamnarea pentru fapta sa, între timp a fost eliberat, reabilitat, și-a văzut de viață, și-a întemeiat o familie, are copii și se apropie de pensie. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei El este înscris acum în registrul abuzatorilor sexuali, obligat să vină la fiecare trei luni la poliție și să anunțe ori de câte ori pleacă din localitate mai mult de două săptămâni. Așa cum spune chiar el, consideră că este din nou condamnat, dar fără proces. Deși a sesizat problema tuturor instituțiilor competente, bărbatul a primit numai ridicări din umeri, toată lumea invocând prevederile noii legi 118/2019.", arată organizația. APADOR-CH: Sancțiunea încalcă Codul penal APADOR-CH spune că prezența bărbatului în registrul abuzatorilor sexuali "contravine Codului penal, care spune că amnistia sau reabilitarea înlătură toate consecințele condamnării, inclusiv decăderi, interdicții, incapacități. Cu alte cuvinte, cel amnistiat sau reabilitat ar trebui să beneficieze de un tratament similar celui pe care îl au persoanele care nu au comis vreo infracțiune. Drept urmare, nu ar trebui să fie înscris în niciun registru al celor condamnați pentru vreo infracțiune. Același articol 10 al. 2 din Legea 118/2019 spune că în cazul unei condamnări definitive, scoaterea din registru se face doar după ce au trecut 20 de ani de la data înscrierii, dacă pedeapsa aplicată este de cel mult 5 ani sau la împlinirea vârstei de 85 de ani, dacă pedeapsa aplicată este mai mare de 5 ani. Așadar, în cazul amintit, bărbatul mai are de încă 20 de ani de aici încolo, o apărută din senin, care îl obligă să facă vizite periodice la poliție și să fie monitorizat acasă de organele legii, deși în cazul lui a intervenit reabilitarea și are cazierul curat.". Sesizare la Curtea Constituțională APADOR-CH a cerut Avocatului poporului să sesizeze Curtea Constituțională pentru neconstituționalitatea prevederii din Legea 118/2019 care permite ca si cei amnisitiați sau reabilitați să fie înscriși în Registru. "O astfel de prevedere încalcă art. 152 și art. 169 din Codul penal, în care se prevede că singura excepție de la efectele amnisitiei sau reabilitării o reprezintă măsurile de siguranță (prevăzute în art. 108 Cod penal), măsuri printre care nu este menționată și înscrierea în Registrul prevăzut de Legea nr. 118/2019. Considerăm că este încălcat astfel art. 16 al. 1 din Constituție, prin supunerea celor amnistiați sau reabilitați unui regim restrictiv de drepturi discriminatoriu față de restul persoanelor.", mai arată organizația.

Armata obligatorie, mai ieftină decât angajarea (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie, mai ieftină decât angajarea

Armata obligatorie, mai ieftină decât angajarea. În acest moment, Ministerul Apărării se chinuie să angajeze peste 5.000 de soldați și gradați profesioniști (SGP). Armata obligatorie, mai ieftină decât angajarea La sfârșitul lunii februarie a acestui an, MApN a anunțat că "Perioada de înscriere a candidaților pentru posturile de soldați și gradați profesioniști din cadrul activităților derulate, în această perioadă, de Ministerul Apărării Naționale, se prelungește până la data de 8 martie 2024". Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Potrivit aceleiași surse, "Pentru această serie au fost introduse în Planul de recrutare 5093 de locuri, în 41 de județe din ţară și în Municipiul București". Era un semn evident că Armata nu reușește să stimuleze civilii să intre în sistemul militar. Hemoragie de oameni din sistem Mai mult, sute de angajați militari renunță lunar la posturi. Astfel, în aprilie 2023, MApN transmitea Europei Libere că „în anul 2022, numărul ieșirilor din structura de forțe a Armatei României a fost de aproximativ 6.600 de persoane”. 5.600 au fost militari, iar 1.000 civili. În 2023, numai în primele trei luni, 1.700 de oameni, cei mai mulți militari, au plecat din Armată. Era momentul în care politicienii discutau intens despre reforma pensiilor de serviciu. Efectul? 57% dintre plecările militarilor din sistem au fost pensionări anticipate. În rândul soldaților și gradaților profesioniști, 63% dintre ieșirile din sistem înregistrate în primele trei luni din 2023, adică aproape 500, au fost demisii. Salarii de mizerie Explicația pare să fie una foarte simplă: nivelul extrem de scăzut al salariilor. Potrivit chiar Ministerului Apărării, nivelul de salarizare net pentru soldații și gradații profesioniști se situează între 2.439 și 4.126 lei. Așadar, un proaspăt angajat în Armată nu ia în mână nici măcar 2.500 de lei, deci sub 500 de euro. Iar banii nu se înmulțesc nici după mulți ani în serviciu. Un comentariu postat la un articol despre anunțul de recrutare este foarte elocvent: "eu nici acum nu ajung la 4000 de lei doar foarte rar în 2 luni din an,după 18 ani de vechime in sistem". Un alt comentariu la același articol arăta că suma maximă este de neatins: "sunt foarte curios cine a luat 4000 de lei salariu , fara norma de hrana si alte bonusuri , dintre sgp-ii din armata romana !!!".

Postare virală a unui vlogger olandez extaziat de București Grupaj foto: Antena 3
Eveniment

Postare virală a unui vlogger olandez extaziat de București

Postare virală pe TikTok a unui vlogger olandez, „TravelTomTom”, extaziat de „Străzile deschise” din București: „Oamenii din București pur și simplu își trăiesc viața la maximum”, a spus acesta. Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Evenimentul „Străzi deschise, Bucureşti – Promenadă Urbană”, organizat de primăria București, a fost reluat începând de sâmbătă. Aceasta este a 4-a ediție a acestui eveniment, organizat în primul weekend din aprilie, când Calea Victoriei devine pietonală. Foto: Facebook Postare virală a unui vlogger olandez extaziat de București Postarea sa de pe TikTok a strâns aproape 400.000 de vizualizări după aproape 48 de ore. Aceasta este una din cele mai bine vizualizate postări ale vloggerului. O altă filmare, în care laudă Centrul vechi al Capitalei, apreciind că este un loc „vibrant și ieftin”, a avut peste 273.000 de vizualizări. „Tocmai ce am ieșit din hotel și sunt șocat. Ce se întâmplă pe străzile Bucureștiului? Este sâmbătă, iar străzile sunt închise traficului până la 10 seara și asta pentru că este vară, este o vreme caldă. Este aglomerat, sunt cozi lungi pentru înghețată, pizza este foarte populară, terasele sunt pline. Baruri trendy. Oamenii din București pur și simplu își trăiesc viața la maximum", a relatat acesta. @traveltomtom Streets closed ❌ off for traffic until 10pm? Only in Bucharest! ?? In front of the Radisson Blu Hotel in central Bucharest they apparently close off the streets all summer long from 10am to 10pm on Saturdays and on Sundays! The street name is Calea Victoriei. Amazing street vibes and therefore definitely one of the best places to visit in Bucharest on the weekends ! #bucuresti #romania ♬ original sound - Traveltomtom Peste 22.400 de persoane apreciaseră postarea sa, la ora redactării acestei știri. Evenimentul „Străzi deschise, Bucureşti – Promenadă Urbană” a fost vizitat anul trecut de peste un milion de participanţi.

Terenuri foarte scumpe, bătălii juridice infernale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Terenuri foarte scumpe, bătălii juridice infernale

Terenuri foarte scumpe, bătălii juridice infernale. Un hectar de teren în una din cele mai râvnite zone de expansiune imobiliară recentă din jurul Iașiului se află în mijlocul unui încâlcit scandal. Terenuri foarte scumpe, bătălii juridice infernale Acesta durează de circa opt ani, provocat de stufoasa birocrația a retrocedărilor. Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Cunoscutul dezvoltator imobiliat Cătălin Tănase "Tolea" a fost prins și el în acest iureș. Asta, după ce a cumpărat proprietatea pentru a se extinde imobiliar în zona din spatele Lidl Lunca Cetățuii, unde are deja câteva dintre cele mai mari blocuri din Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Gustul din copilărie al legumelor, fructelor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Gustul din copilărie al legumelor, fructelor

Gustul din copilărie al legumelor, fructelor. Cât adevăr este în expresia "gustul copilăriei", pe care astăzi adesea nu-l mai regăsim în ce legume și fructe? Gustul din copilărie al legumelor, fructelor Gustul echilibrat al celor mai multe fructe și legume de pe piața actuală a dispărut o dată cu modificarea compoziției, respectiv introducerea unor noi compuși, soiuri și hibrizi. Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Astfel de fructe și legume asigură, în schimb, profiturile din ce în ce mai mari ale producătorilor. Fructele și legumele, în general, conțin compuși primari și secundari de metabolism. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Confruntare militară Iran - Israel, foarte probabilă (sursa: Facebook/Yoav Gallant)
Eveniment

Confruntare militară Iran - Israel, foarte probabilă

Confruntare militară Iran - Israel, foarte probabilă. Ministrul Apărării israelian Yoav Gallant a declarat duminica aceasta că ţara sa este pregătită să gestioneze orice fel de scenariu care ar putea apărea în relaţia cu inamicul său declarat, Iranul, în contextul în care Israelul este în alertă pentru eventuale represalii după un presupus atac israelian asupra consulatului iranian din Damasc, soldat cu uciderea unor generali iranieni la 1 aprilie. Confruntare militară Iran - Israel, foarte probabilă Gallant a făcut aceste declaraţii după ce a participat la o "evaluare operaţională a situaţiei" cu ofiţeri de rang înalt din armată. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar "La încheierea evaluării, ministrul Gallant subliniază că comunitatea de apărare a încheiat pregătirile de răspuns în cazul evoluţiei oricărui scenariu cu Iranul", a anunţat biroul său. Iranul a ameninţat să răspundă unui atac atribuit Israelului asupra consulatului iranian din capitala siriană Damasc în care au fost ucişi şapte membri ai Corpului Gardienilor Revoluţiei. Israelul nu a confirmat că s-ar fi aflat în spatele loviturii. Şi SUA sunt în alertă maximă şi se pregătesc pentru un posibil atac al Iranului care să vizeze interese israeliene sau americane în regiune. Furie la Teheran Un consilier militar al liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, a declarat duminica aceasta că ambasadele Israelului "nu mai sunt în siguranţă", sugerând că Teheranul ar putea ataca sediile diplomatice al statului israelian ca răzbunare pentru atacul asupra consulatului iranian din Damasc, atribuit Israelului. "Niciuna dintre ambasadele regimului sionist (Israel) nu mai este în siguranţă", a declarat Yahya Rahim Safavi, consilier pentru afaceri militare al celei mai înalte autorităţi a Republicii Islamice Iran, într-un omagiu adus militarilor ucişi în atacul asupra consulatului iranian din Damasc, a informat agenţia SNN. "Confruntarea cu acest regim brutal este un drept legal şi legitim" al Iranului, a spus Safavi, care a fost comandant şef al Gardienilor Revoluţiei între 1997 şi 2007. Consilierul militar a considerat că Israelul a "încălcat toate legile internaţionale" într-o referire la atacul asupra consulatului iranian din Damasc în care au murit şapte membri ai Gardienilor Revoluţiei şi şase cetăţeni sirieni şi pentru care Teheranul a dat vina pe Tel Aviv. Doi generali grei uciși la Damasc Printre cei ucişi în atac s-au numărat comandantul Forţei Quds din Siria şi Liban, generalul de brigadă Mohammad Reza Zahedi, şi adjunctul acestuia, generalul de brigadă Mohammad Hadi Haj Rahimi. Presa israeliană a relatat că Israelul a închis ambasade în întreaga lume, ceea ce, potrivit lui Safavi, evidenţiază "teama" Tel Avivului. Safavi se alătură astfel listei autorităţilor iraniene care au promis răzbunare pentru atacul de luni asupra consulatului iranian. "Regimul malefic va fi pedepsit de oamenii noştri curajoşi. Îi vom face să se căiască de această crimă şi de altele asemănătoare, cu ajutorul lui Dumnezeu'', a avertizat ayatollahul Khamenei la scurt timp după atac.

Constanța, la un pas de dezastru Foto: Informatia Zilei
Eveniment

Constanța, la un pas de dezastru

Constanța a fost la un pas de un dezastru: „specialiștii” Agentiei Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) au adus în port o dronă maritimă plină cu explozibili fără să o verifice, relatează pe blogul său Adelin Petrișor, jurnalist la TVR. Foto: mycto.ro ARSVOM este subordonată ministerului Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu (PSD). Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar Constanța, la un pas de dezastru Drona a fost ințial considerată a fi o simplă barcă răsturnată și a fost descoperită miercuri seara, 3 aprilie 2024, de o navă a Gărzii de Coastă, la 20 de mile marine est față de Tuzla. Polițiștii au alertat Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Marea Neagră, care a tractat-o până în dana proprie - dana 78. Unde a ajuns drona plină cu explozibil Abia în momentul în care a fost urcată pe cheu, autoritățile au remarcat la prova un dispozitiv suspect, de formă cilindrică, cu antene și au dat alarma. Ambarcațiunea a fost tractată joi, 4 aprilie 2024, pe mare, până în dreptul poligonului militar Midia, unde a fost detonată, vineri seara, 5 aprilie 2024. Constănțeni au simțit, efectiv, suflul exploziei, chiar și cei care se aflau în incinte, unde geamurile au vibrat puternic și alarmant, imediat după bubuitură. „Drona navală recuperată din apele noastre teritoriale putea lua vieți din cauza unei greșeli. Oamenii Agenției de Salvare pe Mare, care au descoperit și au tractat drona maritimă neidentificată, și-au riscat viețile. Nu și-au dat seama că nava reprezintă un pericol. Potrivit specialiștilor, aceștia ar fi trebuit să cheme geniștii Marinei militare. În schimb, au dus-o în portul Constanța. Vineri seară, geniștii au detonat drona periculoasă în poligonul Capu Midia. Explozia i-a alertat pe localnici. Unii chiar au sunat la 112 și au anunțat că au auzit bubuituri puternice”, relatează Adelin Petrișor „Uneori ai impresia că reprezentanții autorităților noastre sunt din filmele cu Leslie Nielsen”, a comentat el, pe Twitter. Uneori ai impresia că reprezentanții autorităților noastre sunt din filmele cu Leslie Nielsen. Fără să verifice, au dus în portul Constanța drona găsită la Tuzla, o adevărată bombă cu ceas. Ulterior, au detonat-o în poligonul Midia, fără vreun avertisment și au speriat… pic.twitter.com/ouBXX8tlNq— Adelin Petrișor (@Ade_linPetrisor) April 7, 2024 Până la această oră, autoritățile nu au precizat ce tip de dronă maritimă era aceasta și cât explozibil avea la bord.

Armata obligatorie în România - soldați puțini (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie în România - soldați puțini

Armata obligatorie în România - soldați puțini. Aproape 13.000 de angajați au plecat din Ministerul Apărării de la începutul lui 2022 până în prezent, potrivit Europa liberă. Armata obligatorie în România - soldați puțini Instituția are un deficit de angajați de zeci de procente, deși, susțin surse din sistem, cel puțin în 2023, angajările au fost mai numeroase decât plecările. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar În acest moment, în care Occidentul vorbește despre Rusia ca fiind o amenințare, inclusiv împotriva statelor NATO, Ministerul Apărării Naționale (MApN) consideră că cifra plecărilor din Armată trebuie să rămână confidențială. Europa Liberă a pus cap la cap date oficiale privind ieșirile din sistem transmise de MApN redacției în primăvara anului 2023 și declarațiile șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, din interviul acordat publicației pe 1 februarie a.c. Pensionări anticipate Astfel, în aprilie 2023, MApN transmitea Europei Libere că „în anul 2022, numărul ieșirilor din structura de forțe a Armatei României a fost de aproximativ 6.600 de persoane”. 5.600 au fost militari, iar 1.000 civili. În 2023, numai în primele trei luni, 1.700 de oameni, cei mai mulți militari, au plecat din Armată. Era momentul în care politicienii discutau intens despre reforma pensiilor de serviciu. Efectul? 57% dintre plecările militarilor din sistem au fost pensionări anticipate. În rândul soldaților și gradaților profesioniști, 63% dintre ieșirile din sistem înregistrate în primele trei luni din 2023, adică aproape 500, au fost demisii. Germania se gândește la armată obligatorie Războiul din Ucraina a reaprins dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, sau extinderea acestuia acolo unde este încă în vigoare, în unele ţări europene, în special în ţările baltice şi nordice şi în Germania, pe fondul temerii referitoare la un viitor război în Europa. În Germania, ministrul Apărării, Boris Pistorius, a anunţat joi că luna aceasta ministerul său va prezenta un raport care examinează diverse modele de reintroducere a serviciului militar obligatoriu şi viabilitatea acestora. Atât Norvegia, cât şi Danemarca au anunţat măsuri în ultimele săptămâni pentru a recruta mai mulţi militari, invocând schimbarea situaţiei de securitate cauzată de războiul din Ucraina. Situaţia de instabilitate din Ucraina a fost motivul invocat de Suedia în 2017 pentru a reimpune serviciul militar obligatoriu, la şapte ani de la desfiinţarea acestuia. Finlanda a menţinut întotdeauna serviciul militar obligatoriu pentru bărbaţi, care în prezent variază între 165 şi 347 de zile, deşi poate fi înlocuit cu serviciul social. Dintre cele trei ţări baltice, doar în Estonia efectuarea serviciului militar era obligatorie, cu o durată cuprinsă între opt şi 11 luni, dar între timp Lituania şi Letonia l-au restabilit şi ele, în contextul ameninţării tot mai mari dinspre Rusia.

Hackeri ruși au atacat sistemele CFR (sursa: Facebook/CFR Călători)
Eveniment

Hackeri ruși au atacat sistemele CFR

Hackeri ruși au atacat sistemele CFR. Rusia a făcut "mii" de încercări pentru a se infiltra în reţele feroviare europene, într-o campanie destinată să destabilizeze Uniunea Europeană şi să saboteze o infrastructură vitală, a declarat ministrul ceh al Transporturilor, Martin Kupka pentru Financial Times. Ținta, sistemele de semnalizare Potrivit lui Kupka, campania de hacking, demarată de la debutul invaziei în Ucraina, în luna februarie 2022, a inclus atacuri asupra sistemelor de semnalizare şi reţelelor operatorului feroviar naţional din Cehia, Ceské dráhy. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar Atacurile anterioare au întrerupt funcţionarea sistemului de eliberare de bilete şi au provocat îngrijorări cu privire la posibilitatea apariţiei unor grave accidente ca urmare a interferenţelor asupra sistemului de semnalizare. "Cu siguranţă este un punct dificil dar sunt foarte mulţumit pentru că am putut proteja toate sistemele de un atac care să aibă succes", a spus Kupka. Hackeri ruși au atacat sistemele CFR Încercările Rusiei de a destabiliza infrastructura energetică din Europa sunt bine documentate însă s-a discutat mai puţin despre amestecul în reţelele de transport. În luna martie 2023, Agenţia Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică a lansat un avertisment cu privire la ameninţările ruseşti la adresa transporturilor, raportând atacuri cibernetice majore ale "unor grupuri de hackeri pro-ruşi" asupra companiilor feroviare din Letonia, Lituania, România şi Estonia. La rândul său, Agenţia pentru securitate cibernetică din Cehia, NUKIB, a avertizat şi ea asupra înmulţirii atacurilor cibernetice în ultimii ani, în special în domeniile energie şi transporturi. Operatorul feroviar ceh Ceské dráhy a informat şi el că a constatat "un număr în creştere de atacuri cibernetice asupra infrastructurii digitale" şi a precizat că îşi întăreşte în mod constant securitatea cibernetică. Linia de mare viteză Berlin - Praga - Viena Kupka a mai spus că Cehia, care analizează construcţia unei linii de tren de mare viteză care ar lega Berlinul, Praga şi Viena în patru ore, a introdus limite cu privire la capacitatea operatorilor străini de a participe la procedurile de licitaţie. "Nu este vorba de o interdicţie, dar am prefera companii europene. Pentru componentele digitale şi de asemenea pentru sistemele de semnalizare, cu siguranţă cerem o limită (pentru operatorii străini care furnizează anumite componente) pentru că este vorba de o infrastructură vitală", a spus ministrul ceh al Transporturilor. Prezent la Bruxelles, Martin Kupka a spus că a făcut lobby pentru ca UE să aloce o parte mai mare din bugetul comun pentru proiecte majore de infrastructură, în condiţiile în care reţeaua feroviară învechită a blocului comunitar are probleme în a face faţă cererii crescute. 43 de miliarde de euro "Este vorba de supraîncărcarea operatorilor convenţionali", în special pentru traficul feroviar de marfă, a spus Kupka, avertizând că ar putea afecta funcţionarea pieţei unice europene. Linia Berlin-Praga-Viena este prima dintr-o serie de proiecte de tren de mare viteză care ar urma să lege Europa Centrală cu Ucraina, Republica Moldova şi Balcanii de Vest. Autorităţile de la Praga au estimat că porţiunea din Cehia a acestui proiect ar urma să coste 1.000 de miliarde de coroane (43 de miliarde de dolari). Transportul feroviar reprezintă majoritatea proiectelor în bugetul de 25,8 miliarde de euro alocat pentru transporturi de Facilitatea de Conectare a Europei (CEF).

Moscova seamănă iar panică în Transnistria (sursa: Vitalie Călugăreanu)
Eveniment

Moscova seamănă iar panică în Transnistria

Moscova seamănă iar panică în Transnistria. Rusia a calificat sâmbătă drept o provocare atacul cu dronă comis vineri asupra unei baze militare din Transnistria, regiune separatistă prorusă din Republica Moldova, şi a cerut o anchetă. Moscova seamănă iar panică în Transnistria O dronă kamikaze a lovit o staţie radar a uneia dintre bazele sale militare, fără a provoca victime şi nici pagube semnificative, la trei săptămâni după un incident similar. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar "Considerăm acest incident drept o nouă provocare menită să exacerbeze situaţia deja tensionată din Transnistria. Ne aşteptăm la o investigaţie comprehensivă cu privire la toate circumstanţele celor întâmplate. Suntem încrezători că cei din spatele acestei acţiuni nesăbuite vor realiza pe deplin consecinţele periculoase" ale acesteia, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, într-un comunicat. La rândul său, Republica Moldova a anunţat că studiază imaginile ultimului incident, dar că nu are acces în zona controlată de autorităţile separatiste. Totodată, Chişinăul a transmis că incidentul ar putea fi o încercare deliberată de a semăna panică şi de a atrage atenţia asupra Transnistriei. Al doilea "atac" în trei săptămâni Anterior, la 17 martie, Transnistria a afirmat că o dronă explozivă lansată de Ucraina a lovit o bază militară din Tiraspol, acuzaţii respinse de Republica Moldova, care le-a considerat ca fiind o tentativă de a provoca "panică". Citește și: Rușii din Transnistria au aruncat pe piață o știre falsă potrivit căreia o unitate militară ar fi fost atacată cu drone de Ucraina De partea sa, Kievul a acuzat atunci Moscova că a fost la originea "unei provocări în Transnistria printr-un atac cu dronă kamikaze". Rusia menţine în Transnistria un contingent de circa 1.500 de soldaţi într-o misiune declarată de menţinere a păcii, după războiul din anul 1992, şi controlează depozitul de muniţii de la Cobasna, unde sunt depozitate circa 20.000 de tone de muniţii.

Armata obligatorie în România, presiuni externe? (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Armata obligatorie în România, presiuni externe

Armata obligatorie în România, presiuni externe. Citește și: Armata obligatorie revine în România, potrivit proiectului noii legi a apărării naționale întocmit de MApN, arată organizația APADOR-CH, care cere referendum pe acest subiect Războiul din Ucraina a reaprins dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, sau extinderea acestuia acolo unde este încă în vigoare, în unele ţări europene, în special în ţările baltice şi nordice şi în Germania, pe fondul temerii referitoare la un viitor război în Europa. Desființarea armatei obligatorii în Germania, "o greșeală" În Germania, ministrul Apărării, Boris Pistorius, a anunţat joi că luna aceasta ministerul său va prezenta un raport care examinează diverse modele de reintroducere a serviciului militar obligatoriu şi viabilitatea acestora. Citește și: Netflix negociază francizarea „3 Body Problem” cu case de filme pentru adulți Pistorius a spus în mai multe rânduri că, din perspectiva actuală, desfiinţarea serviciului militar obligatoriu în Germania în 2011 a fost o greşeală şi a profitat de o deplasare recentă în ţările nordice pentru a afla mai multe despre modelele de aici, în special despre cel suedez. În cadrul guvernului nu există o poziţie clară, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz şi-a arătat scepticismul în acest sens. Țările nordice vor și femeile în armată Atât Norvegia, cât şi Danemarca au anunţat măsuri în ultimele săptămâni pentru a recruta mai mulţi militari, invocând schimbarea situaţiei de securitate cauzată de războiul din Ucraina. Guvernul danez doreşte să prelungească serviciul militar de la patru la 11 luni şi să îl facă obligatoriu şi pentru femei, aşa cum este deja cazul în Norvegia şi Suedia. Autorităţile daneze îşi propun să recruteze 5.000 de oameni în fiecare an, o cifră puţin mai mare decât cea obţinută în 2023, când s-au înrolat voluntar 4.700 de oameni. Nevoie de 50% în plus la recrutare Planurile executivului danez, format din social-democraţi şi reprezentanţi de centru-dreapta, ar putea fi însă afectate de opoziţia a două partide care ameninţă să îşi exercite dreptul de veto în acordul de apărare semnat anul trecut. În Norvegia, guvernul laburist şi centrist şi-a arătat în această săptămână intenţia de a creşte numărul de recruţi cu aproximativ 50%, progresiv, până în 2036. Aproximativ 9.000 de tineri efectuează serviciul militar obligatoriu în fiecare an, iar obiectivul este de a se ajunge la 13.600. Serviciu militar obligatoriu reintrodus în Suedia Situaţia de instabilitate din Ucraina a fost motivul invocat de Suedia în 2017 pentru a reimpune serviciul militar obligatoriu, la şapte ani de la desfiinţarea acestuia. Deşi nu există planuri de a schimba modelul actual de serviciu militar, care durează 11 luni, numărul mare de tineri care susţin că suferă de diverse boli pentru a nu fi chemaţi la birourile de recrutare a generat îngrijorare în ultimele luni. Aproximativ 8.000 de tineri sunt aşteptaţi să efectueze serviciul militar în acest an, deşi obiectivul este creşterea acestui număr la 10.000 sau mai mult în următorii ani. Armata obligatorie în România, presiuni externe Finlanda a menţinut întotdeauna serviciul militar obligatoriu pentru bărbaţi, care în prezent variază între 165 şi 347 de zile, deşi poate fi înlocuit cu serviciul social. Toţi cei care efectuează serviciul militar, inclusiv femeile care o fac voluntar, intră în rezervă cel puţin până la împlinirea vârstei de 50 de ani şi trebuie să participe la exerciţiile periodice la care sunt convocaţi. În România, serviciul militar nu mai este obligatoriu de 20 de ani, de când România a intrat în NATO. Totuși, noul proiect de lege al apărării naționale conține prevederi care ar putea duce la reinstituirea armatei obligatorii în anumite condiții. Doi din trei polonezi nu vor la oaste Serviciul militar obligatoriu este în vigoare în Polonia, deşi aplicarea acestuia este suspendată de decenii bune. De la izbucnirea războiului din Ucraina, dezbaterea privind necesitatea reactivării acestei măsuri a fost readusă în discuţie, dar atât guvernul anterior, cât şi actualul executiv au respins, deocamdată, luarea unei astfel de decizii şi au optat pentru încurajarea creşterii efectivelor forţelor armate prin recurgerea la militari profesionişti. Sondajele de acum câteva luni au relevat că doi din trei polonezi aflaţi la vârsta majoratului nu ar sprijini armata obligatorie, deşi, în acelaşi timp, au declarat că înţeleg necesitatea extinderii forţelor armate până la 300.000 de militari, aşa cum plănuieşte guvernul, de la prezentul efectiv de 160.000 de militari. Pe de altă parte, în fiecare an, circa 200.000 de civili (bărbaţi şi femei) sunt convocaţi la centrele de recrutare de care aparţin pentru a li se evalua aptitudinile şi pentru a fi repartizaţi într-o unitate militară, în care vor fi plasaţi, cu statut de rezervişti. În țările baltice, se execută Dintre cele trei ţări baltice, doar în Estonia efectuarea serviciului militar era obligatorie, cu o durată cuprinsă între opt şi 11 luni, dar între timp Lituania şi Letonia l-au restabilit şi ele, în contextul ameninţării tot mai mari dinspre Rusia. Lituania a abolit recrutarea în 2008, dar a reintrodus-o în 2015, într-un moment în care tensiunile dintre Rusia şi Occident erau în creştere, marcate de o intensificare a incursiunilor Moscovei în spaţiul aerian şi maritim al ţărilor baltice şi de incidente de spionaj. Letonia a desfiinţat serviciul militar obligatoriu în 2007, dar a propus reintroducerea acestuia în 2022 după un model în care recrutarea are loc numai dacă nu sunt îndeplinite cotele prevăzute de voluntari pentru a efectua acest serviciu militar cu o durată de 11 luni. Planul a fost aprobat în 2023 şi până acum au fost efectuate trei runde de recrutare, dintre care primele două au fost finalizate cu voluntari, în timp ce în a treia unii recruţi au fost selectaţi prin tragere la sorţi.

Mărturiile unor foști dependenți de droguri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Mărturiile unor foști dependenți de droguri

Mărturiile unor foști dependenți de droguri. Tinerii din Iași au avut ocazia să afle poveștile unor foști consumatori de droguri care și-au deschis sufletul pe scena Casei de Cultură a Studenților. Mărturiile unor foști dependenți de droguri Vineri, 5 aprilie, doi tineri care au luat contact cu programul de reabilitare al Teen Challenge România le-au explicat elevilor și studenților din Iași că niciodată nu poți avea doar partea plăcută a drogurilor, prețul cel mai scump fiind de fiecare dată propria conștiință. Citește și: Armata obligatorie revine în România, potrivit proiectului noii legi a apărării naționale întocmit de MApN, arată organizația APADOR-CH, care cere referendum pe acest subiect Evenimentul a făcut parte din Caravana "Fără Bariere – TOT adevărul despre droguri", organizată de Ministerul Familiei Tineretului și Egalității de Șanse, având în prim-plan tema drogurilor, impactului consumului și repercursiunile acestuia. Sala a fost plină până la refuz. Scaunele au fost insuficiente, iar elevii și studenții, alături de profesori însoțitori, au luat loc și pe scările din sală sau au urmărit întregul eveniment stând în picioare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Facebook și Instagram ascund mesajele presei și ale politicienilor Foto: Facebook Mark Zuckerberg
Eveniment

În anul cu cele mai multe alegeri din istoria omenirii, Facebook și Instagram ascund mesajele presei și ale politicienilor, a decis Meta, compania care deține aceste rețele sociale

În anul cu cele mai multe alegeri din istoria omenirii, Facebook și Instagram ascund mesajele presei și ale politicienilor, a decis Meta, compania care deține aceste rețele sociale. Citește și: Noi culmi ale ridicolului în magistratură: CSM a făcut un grup de lucru, condus de un judecător, plus alți șase membri și secretariat, care să rezolve problema decontării ochelarilor Facebook și Instagram ascund mesajele presei și ale politicienilor „Meta, proprietarul Facebook și Instagram, este acuzat de «subminarea democrației» după ce a înăbușit discret conținutul politic furnizat de principalele instituții de presă și de parlamentari. Gigantul social media a provocat alarmă după ce a început să ascundă în mod implicit conținutul politic, inclusiv știrile și mesajele de la politicieni aleși. Utilizatorii, care nu au fost notificați pe scară largă cu privire la aceste schimbări, nu vor vedea conținutul politic din conturile pe care le urmăresc decât dacă vor parcurge mai multe niveluri de setări pentru a dezactiva filtrul. Schimbarea a provocat alarmă în rândul editorilor, care sunt îngrijorați de faptul că va fi redusă capacitatea lor de a oferi informații politice autorizate și demne de încredere unui public cât mai mare. Owen Meredith, directorul executiv al organizației de comerț editorial News Media Association, a declarat că momentul ales pentru această mișcare, care are loc într-un an în care mai mult de jumătate din populația lumii merge la vot, nu putea fi mai prost ales”, scrie The Times. „Acoperirea politicii locale, naționale și globale de către instituții jurnalistice de încredere este esențială pentru a ajuta publicul să înțeleagă și să analizeze deciziile luate de politicieni în numele lor. Prin urmare, orice încercare de a slăbi sau de a diminua accesul publicului la conținutul politic - cum ar fi decizia Meta de a reduce cantitatea de conținut politic disponibil prin intermediul platformelor sale - prezintă riscul de a submina angajamentul democratic robust", a declarat Meredith. El a acuzat Meta că a făcut „o mișcare cinică și o strategie extrem de greșită din care niciun partid nu va beneficia" și a avertizat că societatea democratică va avea de suferit.

CSM  aînființat un grup de lucru care să rezolve problema decontării ochelarilor Foto: ICCJ
Eveniment

Grup de lucru care să rezolve problema decontării ochelarilor

Noi culmi ale ridicolului în magistratură: CSM a făcut un grup de lucru, condus de un judecător, plus alți șase membri și secretariat, care să rezolve problema decontării ochelarilor judecătorilor și procurorilor. Decizia CSM de înființare a acestui „grup de lucru interinstituțional în vederea elaborării procedurii de decontare a aparatelor de corecție speciale pentru personalul a cărui activitate implică un echipament cu monitor” a fost luată la 4 aprilie. Citește și: Fapte: prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproape 10% în trei luni. Litrul de benzină la o stație Petrom a ajuns la 7,24 lei, iar cel de motorină la 7,47 lei Inițial, însuși președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) Alina Corbu, a emis un ordin prin care a stabilit un plafon de 3.000 de lei pentru decontarea ochelarilor judecătorilor, din care 2.500 de lei pentru lentile și 500 de lei pentru rame. În plus, se va deconta manopera și consultația medicală. Grup de lucru care să rezolve problema decontării ochelarilor Imediat, tot joi, a avut loc prima ședință a „grupului de lucru interinstituțional în vederea elaborării procedurii de decontare a aparatelor de corecție speciale pentru personalul a cărui activitate implică un echipament cu monitor”. Grupul de lucru este condus de judecătorul Alin Ene, membru al CSM, plătit de contribuabili cu circa 15.000 lei pe lună, în anul fiscal 2022. Din grup face parte judecătoarea Maria Ceaușescu, care lucrează la CSM și căreia contribuabilii îi plăteau un salariu anual, net, de 222.668 lei, în anul fiscal 2022. Dar ea a dat statul în judecată și în același an fiscal mai beneficiase de circa 32.000 de lei, plus circa 27.000 de lei diverse deconturi. „Au fost discutate aspecte vizând actul decizional prin care va fi reglementată procedura de decontare, condițiile de decontare a contravalorii aparatelor de corecție, plafoanele maxime, precum și materialele și serviciile care vor fi decontate, inclusiv din perspectiva dispozițiilor art. 12 din H.G. nr. 762/2010. S-a apreciat necesar ca aspectele vizând avizarea și aprobarea cererilor de decontare, efectuarea plăților și păstrarea evidenței cererilor de decontare să se stabilească prin proceduri operaționale sau proceduri de sistem elaborate la nivelul ordonatorilor de credite”, a decis grupul de lucru, după prima ședință.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră