luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

8854 articole
Eveniment

Proiectul Sălii Polivalente este monovalent: stagnează

Proiectul Sălii Polivalente este monovalent: stagnează. Primăria Iași a lansat o licitație pentru revizuirea proiectului Sălii Polivalente. Proiectul Sălii Polivalente este monovalent: stagnează Demersul municipalității vine în contextul în care, în februarie 2024, Guvernul a preluat această investiție cu scopul de a o finanța prin intermediul Companiei Naționale de Investiții. Citește și: Creșterile salariale enorme pe care magistrații și le dau între ei prin decizii ale judecătorilor sunt ilegale, ba chiar neconstituționale. Cum poate fi stopat acest jaf național de miliarde de euro Potrivit caietului de sarcini, revizuirea este necesară în urma mai multor modificări survenite de la momentul elaborării documentației inițiale. Principalul motiv constă în realizarea de către Ministerul Sănătății a unui studiu de coexistență în cazul Sălii Polivalente și a Spitalului Regional de Urgență. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Proiectul Sălii Polivalente este monovalent: stagnează (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Dosarul lui Chirica, întârziat de instanță (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dosarul lui Chirica, întârziat de instanță

Dosarul lui Chirica, întârziat de instanță. Curtea supremă de justiție a țării și Parlamentul au dat o mână de ajutor nesperată avocaților apărării din dosarul "Flux". Dosarul lui Chirica, întârziat de instanță După ce, cu chiu, cu vai, abia începuse, procesul de corupție al primarului Mihai Chirica ar putea să o ia de la capăt, de la zero, cu dezbaterile din camera preliminară. Citește și: Creșterile salariale enorme pe care magistrații și le dau între ei prin decizii ale judecătorilor sunt ilegale, ba chiar neconstituționale. Cum poate fi stopat acest jaf național de miliarde de euro Adică stadiul în care se afla pe 14 iulie 2022, când dosarul a fost înaintat Tribunalului. Pentru procurorii DNA, faptul ar echivala cu aproape doi ani pierduți degeaba. Cum s-a ajuns aici? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Armata obligatorie revine în România - proiect (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie revine în România - proiect

Armata obligatorie revine în România - proiect. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar Proiectul noii legi a apărării naționale, întocmit de către Ministerul Apărării Naționale, are prevederi care pot influența masiv toată populația. Armata obligatorie revine în România - proiect Una dintre aceste prevederi se referă la posibila revenire a stagiului militar obligatoriu, arată APADOR-CH într-o analiză. Citește și: Creșterile salariale enorme pe care magistrații și le dau între ei prin decizii ale judecătorilor sunt ilegale, ba chiar neconstituționale. Cum poate fi stopat acest jaf național de miliarde de euro "Art. 28 lit. d din proiect prevede că Ministerul Apărării Naţionale . Modul ambiguu în care este redactată această atribuţie nu exclude posibilitatea instituirii unui stagiu obligatoriu de pregătire militară pentru populaţie. Citește și: Ce motive ar fi putut avea George Simion pentru a-l atrage pe Mihai Neamțu în AUR Mai ales că în expunerea de motive la actualul proiect de lege, printre motivele care au creat probleme pentru apărarea naţională, este enumerată, pe primul loc, legea care suspendă stagiul militar obligatoriu (Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat). Este discutabil dacă introducerea unei astfel de atribuţii a MApN, care poate afecta destul de sever viaţa obişnuită a populaţiei, nu ar trebui supusă, pe lângă o dezbatere publică extinsă şi sinceră, şi unui referendum naţional. Ca atare, atribuţia prevăzută în art. 28 lit. d din proiect ar trebui ori eliminată ori reformulată mult mai precis şi previzibil, pentru a oferi certitudinea că această prevedere legală, prin ambiguitatea ei, nu va sta la baza reintroducerii stagiului militar obligatoriu.", se arată în evaluarea ONG-ului menționat. Iohannis și Tîlvăr susțin că e vorba de voluntariat La începutul acestui an, președintele s-a exprimat pe acest subiect. "Nu mi s-a părut un lucru grozav. Eu sunt dintr-o generaţie care a fost obligată să facă armata. Nu este fezabil, nu suntem în niciun fel pregătiţi pentru aşa ceva”, a declarat preşedintele la o întâlnire cu ziariştii, potrivit News.ro. Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a afirmat în aceeași perioadă că reintroducerea serviciului militar obligatoriu în România este exclusă. "E o perioadă în care lucrurile care ţin de Armată generează astfel de preocupări. Serviciul militar obligatoriu este exclus (...) nu există nicio discuţie la momentul acesta în acest sens", a declarat ministrul la Euronews România. Tîlvăr a explicat, însă, că se pune în discuţie existanţa unui serviciu militar voluntar, al cărui scop este de a satisface nevoia de rezervă pentru Armata. Ministrul a precizat că există un proiect care prevede un stagiu militar de câteva luni, pentru persoane de 18-35 de ani. "Nu ştim cum se va întâmpla, suntem în faza în care discutăm despre asta", a afirmat ministrul.

Președintele poate angaja România în război (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Eveniment

Președintele poate angaja România în război

Președintele poate angaja România în război. Proiectul noii legi a apărării naționale, întocmit de către Ministerul Apărării Naționale, are prevederi nu doar controversate, ci chiar neconstituționale. Președintele poate angaja România în război Una dintre aceste prevederi se referă la instituția care poate angaja țara în război, arată APADOR-CH într-o analiză. Citește și: Creșterile salariale enorme pe care magistrații și le dau între ei prin decizii ale judecătorilor sunt ilegale, ba chiar neconstituționale. Cum poate fi stopat acest jaf național de miliarde de euro "Art. 4 alin. 4 permite ca două persoane, prim-ministrul şi preşedintele ţării, să angajze ţara într-un război, deşi, potrivit Constituţiei, doar Parlamentul poate decide intrarea într-un război. Redactarea neclară a alin. 4 permite preşedintelui să dispună orice , adică şi măsuri care pot fi calificate ca acte de agresiune (intervenţii armate împotriva/pe teritoriul altei ţări), dacă le consideră necesare pentru protecţia cetăţenilor români dintr-o ţară străină. Această atribuţie ar trebui să revină exclusiv Parlamentului, nu preşedintelui, deoarece potrivit art. 65 din Constituție, numai Parlamentul poate declara starea de război. Ca atare, la art. 4 alin. 4 din proiect ar trebui înlocuită sintagma cu .", arată ONG-ul citat.

Fabulații ale candidatului AUR Cozmin Gușă: Andrei Pleșu participa la orgii la ordinul lui Silviu Brucan
Eveniment

Fabulații ale candidatului AUR Cozmin Gușă

Limbaj de golan și fabulații ale candidatului AUR la primăria Capitalei, Cozmin Gușă: „Pleșu a practicat sex în grup” sau „Monica Macovei și Renate Weber se dezbrăcau în c***l gol”. Gușă a făcut aceste afirmații în public, la Gold FM sau la Realitatea TV. Citește și: Sumele astronomice pe care statul român să le plătească în 2024 magistraților care au dat statul în judecată ca să primească salarii mai mari: circa două spitale regionale ultramoderne Afirmațiile apar în monitorizarea CNA, care a sancționat cele două posturi. Cozmin Gușă a participat, la final de martie, la două emisiuni în care, sub pretextul că discută despre Mișcarea de Integrare Spirituală în Absolut (MISA) și Gregorian Bivolaru, mai multe personalități publice au fost linșate mediatic, fără să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctul de vedere. Fabulații ale candidatului AUR Cozmin Gușă „Astea două se dezbrăcau în curul gol, astea, Monica Macovei și cu Renate Weber, erau și ele în ritualurile alea?”, a întrebat Gușă, la Gold FM, iar invitatul său, Bogdan Comaroni, i-a confirmat. „Monica Macovei goală complet”. „Poate că este o coincidență faptul că Monica Macovei, care a fost omul lui Soros, a fost și în MISA și a participat la sesiunile lor mai dezbrăcați și toate chestiile astea și a putut să fie șantajată la rând”, a mai susținut viitorul candidat AUR la primăria Capitalei, la Gold FM. Însă, pentru aceste afirmații și multe altele, postul aprimit doar o banală „somaţie publică de intrare în legalitate”. În aceeași zi, Cozmin Gușă a dezbătut același subiect la Realitatea TV. Pleșu primea ordin de la Brucan să participe la orgii „Deci, vă aduc aminte că Andrei Pleșu, cel care a practicat yoga, meditația transcendentală și sex în grup, documentat înainte de 1989, a fost primul președinte al Fundației Soros în 1990. Silviu Brucan, care s-a întâlnit cu Soros, i-a trasat această sarcină lui Andrei Pleșu pe acte, pe documente. Primul președinte al Fundației Soros din România este Andrei Pleșu. O altă practicantă din MISA care a condus Fundația Soros este Renate Weber. Actualul Avocat al Poporului, fostul consilier prezidențial al lui Ion Iliescu, a lui Traian Băsescu, pardon. Și o altă adeptă a lui Soros care a fost și adeptă a lui Guru Bivolaru, Monica Macovei. Bineînțeles că și Dacian Cioloș este în aceeași categorie a oamenilor lui Soros care au fost și în MISA”, a susținut Gușă. „Ăștia sunt oamenii pe care i-am avut noi în justiție, la vârful justiției, da, Monica Macovei, dacă vorbim despre ea, la vârful guvernului, Dacian Cioloș, dacă vorbim despre el. Și au fost păstrați acolo tocmai pentru că existau aceste probe de șantaj asupra lor. Și vă rog să nu uitați legătura dintre oamenii lui Soros, dovedită, și oamenii din MISA, dovedită. Ororile pe care le fac acești oameni împotriva firii umane de tip trans umanist, ce fac ei acolo și această apartenență la Soros și implicarea lor totală în ce domeniu? Al justiției, să nu uitați”, a mai afirmat candidatul AUR. Gusa, Dan Andronic și Sebastian Ghiță, la Belgrad Realitatea TV a primit o amendă de 10.000 de lei de la CNA pentru această emisiune.

Trista poveste a unei iubiri „fulgerătoare” dintre grefiera Rodica și judecătorul mason Păun Foto: Facebook CSM
Eveniment

Trista poveste a unei iubiri „fulgerătoare”

Trista poveste a unei iubiri „fulgerătoare” dintre grefiera Rodica și judecătorul mason Păun: o grefieră care s-ar fi îndrăgostit de magistratul alături de care lucra a fost sancționată cu avetisment și i s-a refuzat admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii. Citește și: Din câte academii făcea parte Elena, textilistă de la fabrica de perdele. CNSAS a publicat carnetul de evidență PCR No. 0000002, al celei care a condus România până în decembrie 1989 Ea dorea să fie auditor de justiție. Trista poveste a unei iubiri „fulgerătoare” Povestirea a apărut, inițial, la momentul la care grefiera Rodica Victoria Ioaneş a fost audiată în Consiliul Superior al Magistraturii și a fost chestionată în legătură cu faptul că l-ar fi hărțuit pe judecătorul Andrei Aurel Păun. Ioaneș ar fi scris „I love you” pe praful de pe mașina judecătorului și i-ar fi trimis SMS-uri tatălui acestuia. „Și dacă ați găsi (dacă e adevărat, vom vedea) mașina cu mesaje sau sms-uri adresate părintelui domnului judecător, dacă v-ar fi adresat către dvs un coleg, un domn același lucru cum v-ați fi comportat?”, a întrebat-o judecătorul Barbu Mateescu, la acel moment, în 2022, membru al CSM. Grefiera a explicat CSM că fapta s-a produs „fulgerător”. „Totodată, vă rog să țineți cont de faptul că această faptă nu a avut reverberații, nu a ajuns în presă și nu a produs consecințe negative. De asemenea, a fost o faptă apărută fulfgerător în viața mea, nu este o faptă perpetuată, nu este un comportament habitual, nu se poate reține că am perpetuat acest comportament. A apărut fulgerător într-un anumit context din viață, în anumiți factori favorizatori, așa cum s-a reținut și prin decizia de sancționare. Nu am perseverat în acest comportament”, a susținut ea. A lipsit „discuția deschisă” Iată un fragment din discuțiile de la CSM, potrivit transcrierii Luju.ro: „Bogdan Mateescu: Cum ați reacționa dacă un bărbat s-ar fi comportat cu dvs așa cum v-ați comportat dvs față de colegul judecător, dacă faptele sunt reale, vom vedea? Rodica Victoria Ionaș: Probabil aș fi fost mult mai umană. Probabil aș fi avut o discuție prealabilă cu domnul respectiv, i-aș fi atras atenția asupra comportamentului avut, și nu aș fi acționat la modul acesta. Aș fi avut cu siguranță o discuție deschisă. Domnul judecător niciodată nu a avut o discuție deschisă și nu mi-a atras atenția niciodată” Însă, Presshub susținea, în martie 2022, că, potrivit informațiilor dintr-un dosar aflat la Tribunalul Ploiești, nici judecătorul Păun nu era complet inocent și, în timp ce ar fi trebuit să asculte avocații, trimitea mesaje grefierei. Judecătorul nu își putea controla „sentimentele romantice” „Totodată, a avut în vedere mesajele scrise pe care dl. #### le trimitea, în mod sistematic, în timpul dezbaterilor, atitudine de natură a încălca solemnitatea şedinţei. Devenise un obicei, de a întreţine conversaţii pe telefon, în timp ce avocaţii pun concluzii pe fond şi, uneori, cât timp făcea apelul părţilor şi referatul cauzei, reiese că nici domnia sa nu îşi poate controla sentimentele romantice, neputând să aştepte terminarea şedinţelor”, se arată în motivarea tribunalului. Potrivit declarației de avere din 2023, Rodica Ioaneș era tot grefieră la Judecătoria Sectorului 4, unde câștiga circa 5.400 de lei pe lună, net. Însă ei i se decontau chirii în valoare de 7.200 euro/an și a dat statul în judecată pentru diferențe salariale, obținând peste 75.000 de lei, în anul fiscal 2022. Judecătorul Păun a fost promovat la Curtea de Apel București, unde a câștigat, în anul fiscal 2022, în medie 15.000 lei/lună, net, plus 19.667 de lei pentru că a dat statul în judecată pentru salariile sale. Păun declară că este membru al Marii Loji Naționale din România, o organizație masonică.

Din câte academii făcea parte Elena, textilistă Foto: „Fototeca online a comunismului românesc” F028
Eveniment

Din câte academii făcea parte Elena, textilistă

Din câte academii făcea parte Elena Ceaușescu, de meserie textilistă de la fabrica de perdele: ea era membru plin al Academiei Române și membru corespondent al Academiei din Atena și al Academiei de Științe din New York. Informațiile sunt consemnate în carnetul de evidență PCR No. 0000002, postat pe Facebook de CNSAS. Elena Ceaușescu avea un doctorat în chimie din 1967. Din câte academii făcea parte Elena, textilistă Neoficial, soția lui Nicolae Ceaușescu devenise cel mai puternic personaj din România, la finalul anilor 80, datorită influenței asupra soțului ei. Cei doi au fost executați la 25 decembrie 1989, la Târgoviște. În plus, soția liderului comunist al României, ar fi fost membru de onoare a șapte universități. Dar în carnet nu este consemnată denumirea tuturor acestor universități, ci doar țara: Ghana, mexic, Ecuador și un misterios „Ilianos” - CNSAS susține că ar fi vorba de statul american Illinois. În plus, Elena Ceaușescu era doctor honoris causa a cinci universități, printre care cea din Teheran sau Yucatan. 241 241 Născută în 1919, ea ar fi absolvit facultatea, la Politehnica București, în 1957, la 38 de ani. Alte studii, precum liceul absolvit, nu sunt consemnate. Potirivt carnetului de evidență PCR, Elena Ceaușescu nu știa nici o limbă străină. Ea a muncit din 1936, când avea doar 17 ani, a fost șomeră între 1942 și 1944, iar din septembrie 1944 a devenit activistă PCR. Din 1952 în 1957, ea scrie că a fost „studentă” și „activistă”, după care ar fi lucrat la ICECHIM, institutul de cercetări în chimie. Din august 1964 în 1980, soția lui Nicolae Ceaușescu a fost, oficial, directoare la ICECHIM, iar ulterior a deținut funcția oficială de „Prim Viceprim ministru”. Elena Ceaușescu Foto: Fototeca online a comunismului românesc Însă adevărata ei putere se afla în funcțiile politice deținute: din 1974, Nicolae Ceaușescu și-a adus soția în Comitetul Politic Executiv, unde se luau deciziile privind soarta României. 241 241 Cariera unei semianalfabete „Ucenică la perdele, textilistă, activistă de partid, politehnistă, ingineră, directoare de institut de cercetări, prim viceprim-ministră. Mamă a trei copii. Plus doctor inginer în chimie, Doctor Honoris Causa al universităților din Buenos Aires, Bahia Blanca, Filipine, Yucatán și Teheran, membră de onoare a Societății Internaționale de Chimie Industrială, a Institutului American al Chimiștilor din Washington, a Școlii de Științe a Polimerilor și a universităților din Costa Rica, Ecuador, Mexic, Ghana și Illinois, membră a Academiei Republicii Socialiste România, membră corespondentă a Academiei din Atena, membră activă a Academiei de Științe din New York, deținătoare a Ordinului "Steaua Republicii Socialiste România" și a numeroase alte ordine și decorații, membră în Comitetul Central al Partidului Comunist Român și în Comitetul Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și deputat în Marea Adunare Națională”, scrie CNSAS, pe Facebook. Abia în ianuarie 2024, la CNSA au ajuns dosare de la cabinetul lui Nicolae Ceauşescu, documente de la cabinetele lui Tudor Postelnicu şi Iulian Vlad, foşti şefi ai Departamentului Securităţii Statului, şi fişe alfabetice cu militari rezervişti M.A.I arma Securitate.

Stilistul Pascu, demis de la ONJN (sursa: Instagram/Emilia Pascu)
Eveniment

Stilistul Pascu, demis de la ONJN

Stilistul Pascu, demis de la ONJN. Cristi Pascu este mai cunoscut drept "hairstylistul vedetelor". Stilistul Pascu, demis de la ONJN Premierul Ciolacu a semnat miercuri seară demiterea lui Cristi Pascu din funcția de vicepreședintele al Oficiului pentru Jocuri de Noroc, funcție în care a fost numit luni la propunerea PNL. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial. Citește și: EXCLUSIV Stilistul de păr proaspăt numit șef la Jocurile de Noroc, Pascu (PNL), venituri oficiale de asistat social, dar se afișează cu mașini de lux și face vacanțe de nabab în străinătate DeFapt.ro a arătat că liberalul Cristian Pascu duce o viață de nabab în vacanțele de lux, se lăfăie în hotelul de cinci stele al lui Donald Trump din Las Vegas, deși câștigă anual mai puțin decât un muncitor necalificat în construcții. Culmea, în declarațiile de avere depuse în anii 2021 și 2022, liberalul Cristian Pascu a menționat venituri salariale anuale de 5.280 lei, respectiv 5.200 lei. Ceea ce înseamnă că a trăit timp de doi ani cu doar 14 lei pe zi. Cam atât costă o pâine și 300 de grame de parizer. Mai mult, din aceleași venituri salariale infime a reușit să restituie unei bănci suma de 27.800 de euro. Iar în declarațiile de interese nu a menționat firmele la care este asociat și nici firmele controlate de soția sa.

Biserica Ortodoxă ar trebui să sărbătorească odată cu credincioșii din Vest, spune patriarhul ecumenic Bartolomeu I Foto: Orthodox Times
Eveniment

Ortodocșii ar trebui să celebreze Paștele concomitent cu catolicii

Patriarhul ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolelui afirmă că ortodocșii ar trebui să celebreze Paștele concomitent cu catolicii: „Este un scandal să sărbătorim separat evenimentul unic al singurei Învieri a Unicului Domn!”, a spus acesta în omilia de duminică, 31 martie, la liturghia ținută la Biserica Sfântul Teodor al Comunității din Vlanga. Ortodocșii ar trebui să celebreze Paștele concomitent cu catolicii „Adresăm un sincer salut de dragoste tuturor creștinilor din întreaga lume care sărbătoresc astăzi Sfintele Paști. Îl rugăm pe Domnul ca apropiata sărbătoare a Paștelui de anul viitor să nu fie doar un simplu eveniment fortuit, ci mai degrabă începutul unei date unificate pentru celebrarea lui atât de către creștinismul oriental, cât și de către cel occidental. Această aspirație este semnificativă în lumina apropiatei aniversări de 1700 de ani, în 2025, care marchează convocarea primului Sinod Ecumenic de la Niceea. Printre discuțiile sale esențiale s-a numărat și chestiunea stabilirii unui calendar comun pentru sărbătorile pascale. Suntem optimiști, deoarece există bunăvoință și bunăvoință de ambele părți. Pentru că, într-adevăr, este un scandal să sărbătorim separat evenimentul unic al singurei Învieri a Unicului Domn!”, a afirmat Patriarhul Ecumenic, citat de Orthodox Times. Anul trecut, mitropolitul Clujului, Andreicuț, spunea că Biserica Ortodoxă Română (BOR) ar trebui să sărbătorească Paștele odată cu credincioșii din Vest. Un demers în acest sens fusese inițiat de Adrian Papahagi și Teodor Baconschi. Biserica Ortodoxă ar trebui să sărbătorească odată cu credincioșii din Vest „Trebuie să ne aducem aminte că, în 1922, Biserica Ortodoxă Română (BOR) a trecut pe calendarul gregorian și 4 ani s-au sărbătorit Paștile după Pascalia nouă. Constatînd că mai toate țările ortodoxe au rămas cu Paștile pe calendarul vechi, pe calendarul iulian, pentru comuniunea cu ceilalți frați ortodocși, a revenit și BOR la calendarul vechi. Sigur ca am dori din tot sufletul să se poată repara calendarul și apreciem demersul profesorului Papahagi. Necazul este că în 1922, demersul corect al Bisericii Ortodoxe a fost judecat așa cum nu trebuie și o minoritate, mai ales din Moldova, s-a despărțit de biserică și sunt acum așa numită Biserică Stilistă. Tare greu este să te lupți cu ignoranța. Ar fi minunat dacă s-ar reuși acest lucru și s-ar trece pe stil nou și cu sărbătorile pascale, pentru că celelalte sărbători cu dată fixă, cum este Crăciunul, le ținem pe stil nou, doar cele legate de Paști le ținem pe stil vechi. Dreapta credință e importantă. Patriarhia Ierusalimului este pe stil vechi, iar noi, ortodocșii, sărbătorim Paștile pe stil vechi, dar sfânta lumină la Ierusalim la aceste Paști pe stil vechi coboară. Eu cred că și dacă am sărbători pe stil nou, și am fi în comuniune cu țările din Vest, eu cred că tot sfânta lumină ar coborî, datorită credinței noastre la Paști. Ne rugăm la Dumnezeu ca acest lucru să se repare”, a spus mitropolitul Andreicuț.

Sumele astronomice pe care statul trebuie să le plătească magistraților, inclusiv bogătașei Lia Savonea Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Sumele astronomice statul trebuie să le plătească magistraților

Sumele astronomice pe care statul român trebuie să le plătească în 2024 magistraților care au dat statul în judecată ca să primească salarii mai mari: ele echivalează cu costurile a circa două spitale regionale ultramoderne. Citește și: Creșterile salariale enorme pe care magistrații și le dau între ei prin decizii ale judecătorilor sunt ilegale, ba chiar neconstituționale. Cum poate fi stopat acest jaf național de miliarde de euro Informațiile apar într-o investigație Rise Project, „Justiția, imprimeria personală de bani a magistraților din România”. În octombrie 2023, DeFapt.ro a prezentat un document al ministerului de Finanțe care arăta că magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, dar încă neachitate la acel moment, ajungeau la 3,2 miliarde euro. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Sumele astronomice pe care statul trebuie să le plătească magistraților „În ultimii douăzeci de ani, magistrații români și-au majorat singuri veniturile, pronunțând sute de hotărâri judecătorești prin care i-au impus statului obligația de a le plăti mai mulți bani decât fuseseră prevăzuți de lege. Oferindu-și, în mod discreționar, sume de bani pe care Parlamentul și Guvernul nu fuseseră de acord să li le acorde, magistrații au încălcat Constituția, violând principiul separației puterilor în stat. Frazele pe care le-ați citit mai sus nu reprezintă o opinie jurnalistică. Sunt părerea — reformulată într-un registru jurnalistic — a Curții Constituționale a României, a unor foști procurori generali, a unui fost procuror-șef al DNA, a unor profesori de drept, a unor judecători de instanțe obișnuite și, parțial, a Înaltei Curți de Casație și Justiție”, se arată în investigația Rise Project. Citește și: Decizie istorică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție: contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă Investigația Ries Project arată că: Între ianuarie 2013 și noiembrie 2022, creșterile salariale pe care magistrații și le-au acordat singuri – lor și personalului auxiliar din Justiție – l-au costat pe contribuabilul român 1,13 miliarde de euro. În februarie 2024, potrivit datelor ministerului de Finanțe, datoriile către magistrații care au câștigat în instanță salarii mai mari ajunseseră la 1,4 miliarde de euro. Din această sumă, 200 de milioane de euro sunt dobânzile Spitalul regional de la Iași va costa doar 700 de milioane de euro, adică jumătate din pretențiile pentru 2024 ale magistraților. Investigația Rise Project mai arată că printre cei care au deschis calea acestor procese se află controversata judecătoare Lia Savonea, considerată o apropiată a PSD, și fostul procuror Codruț Olaru. Poți citi aici întreaga investigație „JUSTIȚIA, IMPRIMERIA PERSONALĂ DE BANI A MAGISTRAȚILOR DIN ROMÂNIA”. În anul fiscal 2022, Savonea a primit indemnizații în valoare de circa 530.000 de lei.

Șoșoacă, ordin de restricție împotriva soțului (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Șoșoacă, ordin de restricție împotriva soțului

Șoșoacă, ordin de restricție împotriva soțului. Diana Șoșoacă și-a reclamat soțul la Poliție și a obținut un ordin de restricție împotriva lui Silvestru Șoșoacă. "Are o ură pe femei, este un misogin total" "S-a emis un ordin provizoriu de protecție pentru acte de violență, pentru abuz psiho-emoțional, social, spiritual, cibernetic, evident și de violență fizică asupra mea și asupra fetiței mele. Citește și: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani A menționat că am probleme psihice. El trebuia să depună dovezi. Nu am luat în viața mea medicamente, nu am nicio problemă psihică, nu am fost niciodată internată. În schimb, dânsul m-a amenințat că, dacă nu îmi dau demisia din funcția de senator, va face în așa fel încât să mă facă de rușine. Am suportat cât am putut, până când el a ales să facă circul acesta pe toate televiziuinile, pentru că își dorește să fie candidat la alegerile prezidențiale. Are o ură pe femei, este un misogin total.", a spus Diana Șoșoacă în fața Secției 6 de Poliție din București. "A lovit-o și pe fiica mea" "A lovit-o și pe fiica mea, este foarte speriată. Ne urmărește, vine în fața blocului. Deci, eu nu sufăr de nicio boală psihică, atenție. Pentru astfel de aserțiuni - trebuia să îi spună cei din spatele lui -, se plătește pentru pentru așa ceva. Mai mult, m-a amenințat că va face în așa fel încât să fiu internată la un spital de nebuni și să-mi ia copilul de lângă mine. Or, în acest caz, eu nu puteam decât să reacționez printr-un ordin de protecție, să cer un ordin de protecție. Sunt depuse toate probele. Dacă nu aș fi avut probe nu s-ar fi emis niciodată un ordin de protecție provizoriu, să știți că se obțin foarte greu. Deci, cine mai face astfel, și mai ales și dânsul, și prietenii săi care sunt instigați la ură împotriva mea, la hărțuire, la discriminare... să știe că se plătește pentru asta.", a adăugat senatoarea. Șoșoacă, ordin de restricție împotriva soțului "La data de 02 aprilie 2024 Poliția Capitalei - Secția 6 a fost sesizată direct de către o femeie cu privire la faptul că soțul său o agresează din punct de vedere emoțional, fiindu-i creată astfel o stare de temere. Totodată, femeia a precizat că în trecut, soțul său a agresat-o și fizic. În urma celor sesizate a fost întocmit formularul de evaluare a riscului, context în care a fost emis un ordin de protecție provizoriu. De asemenea, victima și-a exprimat acordul cu privire la montarea unei brățări de monitorizare electronică în sarcina bărbatului", a anunțat Poliția Capitalei într-un comunicat. "În cauză, a fost întocmit un dosar penal, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de violență în familie, raportat la infracțiunile de amenințare și hărțuire, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2. (...) Cercetările sunt continuate de polițiști din cadrul Secției 6, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de violență în familie și nerespectarea măsurilor dispuse prin ordinul de protecție", mai preciza comunicatul.

Premierul Estoniei, Kaja Kallas, îl susține pe Mark Rutte pentru șefia NATO Foto: Facebook
Eveniment

Premierul Estoniei îl susține pe Mark Rutte

Premierul Estoniei, Kaja Kallas, anunță că îl susține pe Mark Rutte pentru șefia NATO. Potrivit unei evaluări a publicației De Telegraaf sunt 28 de țări din alianță care ar susține candidatura lui Rutte. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare Kallas a declarat, în noiembrie 2023, că ar fi interesată de poziția de secretar general al NATO, dar ulterior a renunțat. În 2023, Estonia a alocat 2,89% din PIB pentru Apărare, în timp ce România a cheltuit 1,6%, în pofida deciziilor CSAT, care prevedeau un minim de 2%. În plus, din bugetul Apărării, România a consumat aproape 60% pentru personal, Estonia - doar 22,9%. Premierul Estoniei îl susține pe Mark Rutte „Pentru o #NATO puternică, trebuie să avem o viziune clară asupra Rusiei, să creștem disuasiunea și cheltuielile de apărare, să sprijinim aderarea Ucrainei și echilibrul geografic. Am discutat în profunzime acest aspect cu @markrutte și el se angajează să respecte aceste priorități. Estonia îl poate susține pentru funcția de secretar general al NATO”, a scris Kallas pe Twitter. For a strong #NATO, we need to be clear-eyed on Russia, boost deterrence and defence spending, back Ukraine's membership, and geographic balance.I have discussed this in depth with @markrutte and he commits to these priorities. Estonia can back him for NATO's Secretary General.— Kaja Kallas (@kajakallas) April 2, 2024 Ambasadoarea americană la NATO, Julianne Smith, a afirmat că speră ca statele membre să poată lua o decizie cu privire la succesorul șefului NATO, Jens Stoltenberg, „în următoarele săptămâni”, a relatat publicația olandeză De Telegraaf. „În culise se aude de ceva vreme că președintele României nu are nicio șansă. România ar putea avea o șansă la un alt post de conducere în NATO sau UE. Rezistența Ungariei față de Rutte, în special, este văzută ca o problemă. Dar Budapesta și-a schimbat poziția de multe ori în trecut, de obicei în schimbul a altceva”, se afirmă în articolul publicat azi. Citește și: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Potrivit acestei publicații, ambasadoarea Smith a reconfirmat susținerea SUA pentru Rutte.

Transplant miraculos de ficat la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Transplant miraculos de ficat la Iași

Transplant miraculos de ficat la Iași. Medicii de la Spitalul "Sf. Spiridon" din Iaşi au lucrat contracronometru pentru a salva viaţa unei femei de 33 de ani, totul derulându-se în mai puţin de 24 de ore. Transplant miraculos de ficat la Iași Tânăra, mamă a patru copii, părea sănătoasă şi fără nicio problemă medicală până la momentul declanşării crizei din cauza căreia a ajuns la spital. Citește și: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Dar medicii au descoperit că doar ce pierduse o sarcină şi că luase, fără a se consulta cu un medic, o doză mult mai mare de paracetamol decât cea maximă admisă. Toate aceste şocuri repetate asupra organismului au făcut ca ficatul femeii să nu mai funcţioneze aproape deloc. Continuarea, în Ziarul de Iași.

CNCD recomandă Ministerului Educaţiei să nu facă distincţie în acordarea burselor între elevi de la privat şi stat Foto: Administrația Prezidențială
Eveniment

CNCD recomandă să nu facă distincţie între elevi de la privat şi stat

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) recomandă Ministerului Educaţiei să nu facă distincţie în acordarea burselor între elevi de la privat şi stat, după ce acest minister, condus de Ligia Deca (PNL), a pus în dezbatere un proiect de ordonanță de urgență prin care doar cei care învață la stat ar putea beneficia de burse. Citește și: Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă CNCD recomandă să nu facă distincţie între elevi de la privat şi stat Potrivit unui răspuns al CNCD la o adresă care i-a fost transmisă de Ministerul Educaţiei săptămâna trecută, a nu acorda acces în condiţii de egalitate la dreptul la sistemul de bursă elevilor din învăţământul preuniversitar privat, confesional în raport cu cei de la stat constituie o formă de discriminare directă întrucât încalcă principiul constituţional al egalităţii şi nediscriminării în faţa legii şi a autorităţilor publice. De asemenea, susţine CNCD, se încalcă accesul la dreptul la învăţătură în condiţii egale şi dreptul la protecţie a copiilor şi tinerilor în realizarea drepturilor lor. Conform aceleiaşi surse, limitarea beneficiarilor de burse la categoria elevilor de la cursurile cu frecvenţă de zi din învăţământul preuniversitar doar de stat încalcă principiul constituţional al egalităţii şi nediscriminării, a accesului în condiţii egale la exercitarea dreptului constituţional la învăţătură. "Se creează un tratament diferenţiat între elevii din învăţământul preuniversitar obligatoriu de stat în comparaţie cu elevii din învăţământul preuniversitar obligatoriu particular, respectiv confesional, fără ca între aceste categorii de elevi să existe vreo distincţie relevantă", mai susţin reprezentanţii CNCD.

Epidemie de violență împotriva femeilor (UE) (sursa: Facebook/Centrul FILIA)
Eveniment

Epidemie de violență împotriva femeilor (UE)

Epidemie de violență împotriva femeilor (UE). În ultimii ani, în UE, o femeie din trei a fost victima unor violențe fizice sau sexuale. Epidemie de violență împotriva femeilor (UE) În unele țări membre ale Uniunii, guvernele au reacționat imediat. Legi noi, pedepse, însăprite, alocarea de fonduri suplimentare pentru combaterea violenței și ajutorarea victimelor. Citește și: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani În alte țări UE, violența contra femeii este încă un tabu. Nu există statistici oficiale. Datele, obținute de presă de la Poliție, nu sunt luate în seamă. Cazurile de viol sunt rar anchetate. Există și țări UE în care 85% dintre femei se tem să iasă seara din casă. Pentru acestea, "share location" este singura protecție. UE dublează Convenția de la Istanbul În luna februarie, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord privind un act legislativ al UE privind violența împotriva femeilor și violența domestică. Noua lege va incrimina, printre altele, mutilarea genitală feminină, căsătoriile forțate, distribuirea neconsensuală de imagini intime, urmărirea cibernetică, hărțuirea cibernetică, instigarea cibernetică la ură sau violență Până acum, singurul instrument la nivel european de combatere a violenței contra femeilor a fost Convenția de la Istanbul. Convenția obligă statele să ia măsuri pentru a preveni violența împotriva femeilor, pentru a proteja și sprijini victimele și pentru a urmări penal și a aduce făptuitorii în fața justiției. Toate formele de violență împotriva femeilor, psihologică, sexuală și fizică, trebuie pedepsite. De asemenea, trebuie să existe suficiente adăposturi pentru victimele violenței domestice. Convenția de la Istanbul include și obligația de a dezvolta politici naționale eficiente și coordonate care să acopere toate formele de violență împotriva femeilor. Convenția a fost ratificată de 21 de state: Austria, Belgia, Croația, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România , Slovenia, Spania și Suedia. Cele care nu au ratificat-o sunt: Cehia, Letonia, Lituania, Ungaria, Bulgaria și Slovacia. Austria abia a descoperit problema În Austria, violența împotriva femeilor este discutată ca o problemă structurală a societății. Victima nu mai este învinovățită, nu mai sunt comentate îmbrăcămintea sau comportamentul femeilor. Instituțiile media nu mai trivializează un act de violență contra unei femei. Totuși, în 2022, o statistică șoca Austria: 34,51% dintre femei, expuse violenței fizice și/sau sexuale; 15,25% amenințate cu violența fizică; 8,70%, violate. Din 2018, în medie, trei femei sunt ucise în fiecare lună, din cauza violenței domestice. Guvernul austriac a reacționat. Au fost mobilizate Ministerul de Interne, Justiției și Ministerul Femeii. Au fost implementate măsuri suplimentare de protecție a femeilor. O sumă de 12 milioane de euro a fost investită în locuințe de protecție și tranziție. S-a decis majorarea bugetului centrelor de consiliere pentru femei cu 67%, (până la 13,6 milioane de euro). A fost suplimentat numărul ofițerilor de poliție care anchetează cazurile de violență: de la 500 la 1.200. Alte măsuri sunt în curs de implementare: un nou instrument de evaluare a riscurilor, testat în prezent de către Poliția din Viena, campanii de conștientizare, înființarea de "Clinici de violență". Acestea vor fi ambulatorii și vor oferi examene gratuite celor afectați de violență fizică sau sexuală. Leziunile, documentate în timp util, vor putea fi folosite ca probe într-un caz ulterior în instanță. Acest lucru ar putea duce la o rată mai mare de condamnare. Alarmă anti-agresor în Belgia În 2022, Belgia a înregistrat 24 de femicide. Pe 29 iunie 2023, Parlamentul belgian a adoptat legea numită "Stop femicidul". Legea definește femicidul și prevede un set de măsuri suplimentare de protecție, precum o calificare superioară a ofițerilor de poliție în ceea ce privește actele de violență contra femeilor. Totodată a fost lansată "Alarma anti-agresor". Un dispozitiv care, contectat la telefon, permite intervenția rapidă a poliției prin geolocalizare. Alarma poate fi obținută printr-o cerere depusă la Poliție. Cazul șocant al unei tinere tăiată cu cutter-ul în Bulgaria În iunie, 2023, cazul unei tinere de 18 ani agresate din Stara Zagora, Deborah Mihailova, a stârnit proteste naționale. Tânăra fusese tăiată pe tot corpul cu un cutter, de partenerul ei, și rasă în cap. La spital, a avut nevoie de peste 400 de copci. Peste 70% dintre bulgari au cerut modificări legislative împotriva violenței domestice. Presiunea publică i-a forțat pe politicienii bulgari să ia măsuri. Din 13 septembrie 2023, în Direcția Generală a Poliției Naționale, funcționează o unitate specială axată special pe violența în familie. Parlamentul de la Sofia s-a întrunit de urgență pentru a elabora modificări legislative. A fost redefinită violența domestică, astfel încât să cuprindă și victimele care nu sunt căsătorite, dar au o legătură intimă cu agresorul. S-a luat în calcul și participarea activă a statului la prevenirea violenței domestice, prin monitorizarea și evaluarea celor însărcinați să prevină și să intervină. Potrivit unui proiect de lege, martorii unui act de violență vor fi obligați să raporteze autorităților. De la 1 ianuarie, 2024, violența domestică este pedepsită penal. Strategie națională în Cipru În perioada 2015-2019, au fost raportate Poliției 4.680 de incidente de violență domestică. 70% dintre victime au fost femei. În perioada 2019–2020, au avut loc 13 femicide. În aceeași perioadă, 22% dintre femeile cipriote au fost victime ale violenței fizice sau sexuale din partea partenerului lor. În 2023, guvernul cipriot a aprobat "Strategia națională și Planul național de acțiune pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor". În școli va fi introdusă educația obligatorie care promovează drepturile omului. Instituțiile și ONG-urile care intră în contact cu o potențială victimă au obligația să o îndrume pe aceasta către Serviciile de Asistență Socială. Iar acestea din urmă au responsabilitatea de a informa celelalte autorități. Vor fi constituirea de echipe specializate pentru investigarea incidentelor de violență în familie. În cadrul Poliției, vor fi training-uri speciale pentru ofițeri, iar în prima jumătate a anului 2024 vor fi formate echipe specializate și în domeniul sănătății. Cehia, foarte conservatoare, vrea "roluri tradiționale" La începutul anului, senatul ceh a susținut un vot pentru ratificarea Convenției de la Istanbul. Ratificarea a fost respinsă. Potrivit oponenților, Convenția distruge "roluri tradiționale" pentru bărbați și femei în societate. În Cehia, rata violenței contra femeilor a crescut în ultimii ani. În 2022, polițiștii au înregistrat 430 de cazuri de violență domestică, majoritatea victimelor fiind femei. În primele luni ale anului 2023, fuseseră înregistrate deja 274 de cazuri. A crescut și numărul violurile: în 2022, 880 de cazuri de viol au fost raportate la poliție. În prima jumătate a anului 2023, au fost raportate 535. Reprezentanții Guvernului au declarat că intenționează că implementeze un plan de acțiune pentru prevenirea violenței domestice și de gen pentru anii 2023-2026. Planul prevede o legislație mai bună, un sistem de protecție consolidat, mai multe adăposturi și o linie telefonică gratuită. Parlamentul a condiționat aprobarea planului: să nu aducă costuri suplimentare bugetului de stat. Femeile din adăposturile croate, expuse La fiecare 15 minute în Croația, o femeie este agresată. Croația se află în topul țărilor UE în ceea ce privește numărul de femei ucise de partenerii lor. În primele luni ale anului 2022, au fost omorâte 13 femei, pe fondul violenței domestice. Violența domestică ocupă locul șase în ceea ce privește numărul de sesizări de infracțiuni. Față de 2022, aceasta a crescut cu 45%. În Croația, nu există sancțiune pentru dezvăluirea adresei unei victimei refugiate la un adăpost. Femeile din adăposturi trebuie mutate periodic în alte adăposturi sau chiar în alte orașe, pentru că de foarte multe ori adresele centrelor sunt dezvăluite agresorilor. La sfârșitul anului trecut, prim-ministrul Croației, Andrej Plenković, a anunțat o modificare istorică a codului penal: femicidul va deveni o infracțiune de sine stătătoare, pedepsită cu închisoarea începând de la zece ani. Danemarca înăsprește legislația În 2024, Ministerul Justiției din Danemarca a dat publicității un raport privind omuciderile din 2017-2021. Potrivit acestui raport, majoritatea victimelor sunt femei. În iunie 2023, guvernul a prezentat un plan de acțiune împotriva violenței contra femeilor și a feminicidului. Planul prevede o finanțare sporită a poliției și constituirea de echipe specializate. Se urmărește și o reformă penală. Măsurile luate contra agresorilor să fie mai dure, înăsprirea pedepsei pentru violență și viol. În Danemarca, pedeapsa pentru violență domestică este închisoare până la șase ani. Pentru viol, pedepsele pot ajunge până la 12 ani de închisoare. Hărțuire generalizată în Estonia În Estonia, 73% dintre femei sunt hărțuite când ies noaptea în baruri sau se plimbă pe stradă. Datele sunt din ianuarie, 2024 și provin din sondajul agenției guvernamentale Consiliul pentru Siguranță Socială. Hărțuirea sexuală este ignorată în Estonia. Atitudinea majoritară stigmatizează victimele. Potrivit Ministerului Justiției, 64% dintre femeile estoniene au fost victime ale violenței fizice, în ultimii ani. 17% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 17 și 74 de ani au suferit violență sexuală din partea unui adult după ce au împlinit vârsta de 15 ani. Yana Toom, europarlamentar, a afirmat că mentalitatea din Estonia în ceea ce privește violența contra femeilor nu s-a schimbat de mai bine de 30 de ani. Susținătoare a legii UE privind combaterea violenței contra femeilor, Toom a fost admonestată de un jurnalist eston: "Ascultă, cucoană, n-ai lucruri mai bune de făcut la Bruxelles?". Finlanda, a doua cea mai violentă cu femeile țară din UE În 2014, Finlanda era considerată a doua cea mai violentă țară din Uniunea Europeană pentru femei. Un studiu al Statistics Finland arăta că, în perioada 2021-2023, 57% dintre femei au suferit o formă de violență, inclusiv violență fizică, amenințări sau violență sexuală. Oficiali ai Poliției au declarat că numărul violențelor sexuale a crescut constant în ultimii ani. În 2021, au fost 5.000 de cazuri, în 2022 - în jur de 6.000. Din 2023, legislația Finlandei privind criminalitatea sexuală a suferit o reformă semnificativă. Definiția violului a fost schimbată: un act sexual trebuie să se bazează pe consimțământ verbalizat. Hărțuirea sexuală poate implica hărțuirea verbală și/sau trimiterea de mesaje fotografii. Pedeapsa pentru viol este de la unu la zece ani de închisoare și nu mai există posibilitatea suspendării. Abaterile sexuale, precum hărțuirea, sunt pedepsite cu închisoare de la patru luni la patru ani (inițial, era amendă sau închisoare până la trei ani) În 2023, aproximativ două femei pe lună au fost ucise de fostul sau actualul partener. Numărul infracțiunilor sexuale înregistrate de poliție a fost de aproximativ 7.000. 15 femei ucise lunar în Franța În 2022, 118 femei au fost ucise de partener sau fostul partener. Dintre acestea, 31% au fost victime ale violenței anterioare. În primele unsprezece luni ale anului 2023, au fost înregistrate 121 de femicide. Ministerul de Interne a publicat, pe 16 noiembrie 2023, cifrele privind violența în familie înregistrate în 2022: 244.301 de victime, marea majoritate, femei. O creștere de 15% față de 2021. Guvernul francez a inițiat în 2023 o serie de măsuri pentru combaterea violenței și susținerea victimelor. Asistență financiară de urgență pentru victimele violenței: 250 și 1.300 de euro, timp de șase luni. Decretul de punere în aplicare a legii a fost votat în februarie 2023 în Parlament, însă a apărut în Monitorul Oficial pe 25 noiembrie. Au fost create trei noi posturi de asistenți sociali în secțiile de poliție și jandarmi din trei orașe și un laborator de combatere a violenței domestice în districtul Valenciennes. Misiunea laboratorului e de a "defini acțiunea publică coordonată și concertată în teritoriu". A fost vizată și siguranța în transportul public. O campanie de conștientizare, derulată în luna noiembrie, a costat statul francez un milion de euro. În 2024, în lunile ianuarie și februarie, în Franța au fost înregistrate 31 de femicide. Tinerii germani, concepții de secol al XIX-lea O treime dintre tinerii din Germania consideră că violența împotriva partenerului lor este "acceptabilă". Potrivit unui sondaj din 2023, 52% dintre tinerii germani consideră că rolul lor e să câștige suficienți bani, astfel încât femeia să se poată ocupa de gospodărie. Unul din doi tineri germani nu vrea să intre într-o relație cu o femeie, dacă aceasta a avut deja mulți parteneri sexuali. Sondajul a avut loc o dată cu lansarea celui mai recent raport guvernamental privind violența contra femeii. În 2022, actele de violență contra femeilor au crescut cu 8,5% față de 2021. Potrivit ministrul federal al Familiei, Lisa Paus, în Germania, o femeie e victimă a violenței domestice aproape la fiecare două minute. Peste 14 femei sunt agresate de partener în fiecare oră. Aproape în fiecare zi, un partener sau un fost partener încearcă să omoare o femeie. În 2022, în Germania au fost ucise 454 de femei. Peste 40 de mii de femei au fost victime ale amenințărilor și hărțuririlor. În Germania, centrele de consiliere și adăposturile pentru femei sunt subfinanțate. Femeile care nu au dreptul la prestații sociale trebuie să plătească ele însele pentru șederea lor în adăpostul pentru femei. Buton de panică în Grecia Din 2020, în Grecia s-a raportat o creștere rapidă a actelor de violență contra femeilor. Dacă în 2020 poliția a înregistrat 5.413 incidente, în 2023 au fost raportate, până în luna octombrie, 9.860 de incidente. Majoritatea victimele au fost femei: peste 8.000. Potrivit oficialilor Poliției, cifrele nu indică neapărat mai multe incidente de abuz, ci că tot mai multe femei își fac curaj să depună plângere. În 2021, Poliția a decis să înființeze birouri teritoriale pentru violența domestică. În prezent, există 72 de astfel de birouri teritoriale și 18 birouri operaționale în Atena și Salonic. Toți ofițerii de poliție care activează în aceste birouri urmează programe special de pregătire. Personalul este alcătuit, în principal, de femei. Acestea dețin, în mare parte diplome în studii umaniste, precum psihologie și sociologie. În 2023 a fost lansată și aplicația "Butonul de panică". Aplicația este instalată pe telefoanele mobile ale femeilor care au fost victime ale abuzurilor și au depus o plângere relevantă la Poliție. Îndată ce o femeie îl apasă, se transmite un mesaj Poliției, care ajunge la victimă în câteva minute. Criză în Irlanda Violența împotriva femeilor a atins niveluri de criză în Irlanda, a declarat anul trecut Comisia irlandeză pentru drepturile omului și egalitate (IHREC). Comisia a indicat o "creștere alarmantă a numărului de femei ucise în Irlanda" în 2022: 11 femicide. În 2023, până în luna octombrie, au fost înregistrate șapte femicide. În februarie, 2024, prim-ministrul Michelle O’Neill a spus că unul dintre primele acte ale noului Executiv trebuie să fie introducerea unui nou cadru privind violența împotriva femeilor. Aceasta a făcut referire la o "epidemie" de violență împotriva femeilor. A criticat inaccesibilitatea femeilor la sistemul de protecție și neîncrederea în sistemul de justiție. În Irlanda, există doar 144 de locuri de refugiu pentru femei și copii, nouă orașe neavând nici un adăpost. Numărul de locuri este semnificativ sub standardul Convenției de la Istanbul, care a stabilit un obiectiv de 472 de locuri. Legi dure în Italia, dar prevenție mai deloc Potrivit Poliției italiene, în 2023, 106 femei au fost ucise. Dintre acestea, 87 au fost victime ale violenței domestice. Legislația italiană privind actele de agresiune contra femeilor este una dintre cele mai dure în Uniunea Europeană. Violența domestică e pedepsită cu închisoare de la patru la nouă ani; dacă rezultă o vătămare corporală gravă, închisoare de la șapte la 15 ani; dacă rezultă moartea, închisoare de la 12 la 24 de ani. Infracțiunea de violență sexuală se pedepsește cu închisoare de la șase la 12 ani. Din 2013, guvernele italiene au aprobat, în medie, aproape o măsură pe an pentru combaterea violenței împotriva femeilor. Însă majoritatatea legilor se concentrează pe acțiuni de represiune și pedeapsă. Cele care vizează prevenirea sunt foarte puține, iar proiectele rămân blocate în comisii. În 2023, au fost propuse 48 de proiecte de legi noi care să amendeze violența împotriva femeilor. Acestea vizau educația și conștientizarea pentru prevenirea formelor de violență. Din acestea, doar patru au devenit legi. Însă au rămas blocate în Parlament O letonă din trei, agresată de partener Letonia este unul dintre statele membre ale Uniunii Europene unde violența împotriva femeilor și violența domestică sunt la ordinea zilei. Potrivit Ministerului Protecției Sociale, în Letonia, în 2021, au fost ucise 19 femei ca urmare a violenței domestice. În 2023, secretarului de stat al Ministerului Bunăstării, Diana Jakaite, a declarat că violența împotriva femeilor și violența domestică sunt, pe de o parte, acceptate în Letonia, pe de alta, ascunse. Femeilor le e adesea frică să raporteze violența sau să caute ajutor din cauza dependenței economice și mentalității sociale. 30% dintre femeile din Letonia care au fost într-o relație au suferit violență din partea partenerului. Fiecare a nouă femeie a suferit hărțuire sexuală la locul de muncă. Anul trecut, Ministerul Asistenței Sociale a cerut ajutorul societății. Au fost derulate o serie de campanii sociale care să informeze publicul despre violența împotriva femeilor. În același timp, oamenii au fost îndemnați să ia măsuri în cazul în care observă violența împotriva femeilor. Legislație nouă în Lituania Cazurile de violență sunt din ce în ce mai multe în Lituania. În 2022, s-a înregistrat o creștere de 26,6% față de 2021. Numărul femicidelor a crescut cu 25%, iar numărul cazurilor de agresiune sexuală, cu 29% Activiștii pentru drepturile femeilor cer o lege clară care să definească violența domestică. Președintele Parlamenului Lituanian, Viktorija Čmilytė-Nielsen, a invocat un prim pas în ajustarea legilor: intrarea în vigoare a ordinului de protecție împotriva violenței în familie, din 2023. Din iulie până la sfârșitul lunii octombrie 2023, aproape 18.000 de cazuri au fost deja înregistrate la poliție. De anul trecut, în școli au fost introduse cursuri de educație sexuală. Violența împotriva femeilor nu există în legislația luxemburgheză Deși în Luxemburg actele de violență contra femeilor au crescut în ultimii ani, încă nu există o linie telefonică unică de asistență pentru victime. Actele de violență contra femeilor au indicat în 2022 o creștere de 7,2% față de anul precedent. 2.521 de persoane au raportat violență fizice, 2.374 - violență psihologică, 150 - violență sexuală și 264 - violență economică. GREVIO, care monitorizează implementarea Convenției de la Istanbul, a criticat faptul că Luxembourg nu are încă o lege care să definească violența împotriva femeilor, o condiție a ratificării Convenției. Femei ucise sângeros în Malta Malta a ratificat Convenția de la Istanbul în 2018, însă statul maltez eșuează în protecția femeilor. Potrivit unui raport ONU, în Malta "violența împotriva femeilor și fetelor rămâne omniprezentă", cea mai frecvent întâlnită formă fiind violența domestică. Hărțuirea sexuală pe străzi, în școli, în transportul public și la locul de muncă este normalizată și acceptată. Doar una din trei agresiuni sexuale este raportată poliției. În 2022, trei cazuri de femicid au revoltat opinia publică. În ianuarie, Paulina Dembska, o studentă, a fost violată și ucisă într-un parc. Poliția a refuzat să eticheteze crima drept femicid, argumentând că nu a fost premeditată sau motivată de gen. Totuși, două tinere au declarat că ucigașul era un hărțuitor. În februarie, Rita Ellul a fost sugrumată în propria casă. Partenerul său a fost acuzat de crimă. Ellul depusese încă din 2020 mai multe plângeri de violență domestică împotriva lui. În noiembrie, Bernice Cassar a fost împușcată în drum spre serviciu de soțul ei. Cassar intentase proces de divorț, cerând ordin de protecție. Acestea au fost încălcare sistematic, iar poliția nu a făcut nimic. Potrivit anchetei oficiale, inacțiunea poliției a fost cauzată de "lipsa de resurse" și "volumul mare de cazuri". În 2023, au fost depuse 2.000 de plângeri de violență domestică. Unele victime au primit citații pentru instanță începând cu 2025. Polițiștii olandezi nu au timp de plângerile femeilor O femeie este ucisă la fiecare opt zile în Olanda. Cifrele Biroului Central de Statistică (CBS) arată că numărul femeilor victime ale omorului sau uciderii din culpă a crescut de la 38 în 2021, la 43 în 2022. În 2022, peste 1,3 milioane de persoane cu vârsta peste 16 ani au fost victime ale violenței domestice. Aproximativ 1,8 milioane de persoane au suferit hărțuire și violență sexuală. 52% dintre femeile tinere au indicat agresiuni sexuale. În 2020, GREVIO a criticat politica neutră din punct de vedere al genului din Țările de Jos. În 2023, guvernul olandez a inițiat un Programul național de acțiune pentru combaterea comportamentului sexual și a violenței sexuale. În iulie 2023, Camera Reprezentanților a adoptat Legea privind infracțiunile sexuale. Legea conține mai multe infracțiuni noi, cum ar fi hărțuirea sexuală. Reprezentanții organizațiilor non guvernamentale susțin că politica de combatere a violenței contra femeilor este fragmentată și are lacune. De exemplu, nu abordează violența online împotriva femeilor. Violența psihologică nu e incriminate suficient de clar, deși Convenția de la Istanbul cere acest lucru. Nici controlul coercitiv nu este văzut drept abuz. La nivel de infrastructură, poliția nu are suficient personal și resurse pentru a investiga cazurile de violență împotriva femeilor. Plângerile de violență sexuală rămân adesea prea mult timp în sertare. Polonia, exemplu de bună practică În urmă cu zece ani, la fiecare 40 de secunde, o femeie din Polonia se confrunta cu violența. În prezent, numărul femeilor, victime ale violenței este într-o scădere semnificativă. Potrivit datelor poliției, dacă în 2021 erau 85.575 de plângeri, în 2022 au fost înregistrate 71.631. Scăderea s-a datorat, în principal, ordinului de evacuare introdus în 2020 prin Legea împotriva violenței. Ordinul prevede evacuarea imediată a agresorului din casa victimei și interdicția de a se apropia de victimă. În plus, ordinele sunt emise atât de poliție, cât și de jandarmerie, într-un timp scurt. Victimele nu mai trebuie să aștepte proceduri lungi în instanță. În 2023, legislația din Polonia privind violența contra femeilor s-a modificat. S-a extins definirea formelor de violență domestică: au fost incluse violența economică și violența cibernetică. Pe 15 august 2023, a intrat în vigoare o nouă lege anti-violență: 2.0. Aceasta prevede interdicția totală a agresorului de a contacta victima, inclusiv prin intermediul comunicării la distanță. Portugalia africană: cazuri de mutilare genitală Cifrele din Portugalia indică faptul că în 2022 au existat peste 30.000 de rapoarte de violență domestică, cu 28 de decese: 24 de femei și patru copii. În 2021, au fost înregistrate 26.529 de cazuri. În Portugalia sunt depistate din ce în ce mai multe femei supuse mutilării genitale. Majoritatea vin din Guineea-Bissau. În 2022, aproape 200 de femei au fost supuse acestei mutilări. În 2023, violența domestică continuă să fie cea mai raportată infracțiune și cea care ucide cel mai mult în Portugalia. În nouă luni din 2023, 18 femei și-au pierdut viața în contextul violenței domestice. Potrivit datelor guvernamentale, 5.736 de persoane au fost primite în adăposturi destinate victimelor violenței. Majoritatea, mame și copii. România, zeci de mii de femei agresate anual În 2020, au fost sesizate aproximativ 27.000 cazuri de violență în familie, 80% dintre victime fiind femei. În 2021, au fost sesizate aproximativ 30.000 fapte de loviri sau alte violențe în familie. 38 femei și două fete au fost ucise de partener sau membri ai familiei. 237 femei și fete au fost victime ale violului în familie. Au fost înregistrate 392 cazuri de hărțuire. În 2022, 42 femei și patru copii au murit în urma bătăilor și abuzurilor din familie, iar aproape 40.000 femei și 9.000 copii au fost victimele agresiunilor. Deși România a ratificat Convenția de la Istanbul, primul raport GREVIO a scos în evidență multe lacune în implementarea acesteia. GREVIO a remarcat, printre altele, insuficiența adăposturilor pentru victimele violenței, subfinanțarea acestora și inechitatea accesului victimelor la astfel de servicii, în special al persoanelor cu handicap sau de etnie romă. Printre recomandările ferme făcute statului român a fost ca, în cazurile de violență împotriva femeilor și violență domestică, să se asigure că pedepsele să fie proporționale cu gravitatea infracțiunii. Parlamentarii slovaci au înjumătățit prescripția pentru viol 85% dintre femei slovace se tem să meargă pe stradă la orele târzii. Femeile slovace se protejează cel mai des vorbind cu cineva la telefon, purtând obiecte pentru apărare și folosind tot mai des împărtășirea locației lor GPS cu partenerul sau familia lor. Încrederea în poliție este foarte scăzută. 63 de femei au murit între 2010 și 2018 în Slovacia din cauza violenței partenerilor lor. Linia Națională non-stop pentru femeile care se confruntă cu violența a fost inaugurată în 2023. În 2023, Membrii coaliției guvernamentale au votat în parlament ca termenul de prescripție pentru viol să fie redus de la 20 de ani la zece. Oficialii au argumentat că astfel vor motiva femeile să raporteze crimele sexuale mai devreme. Votul a provocat indignare și, la presiunea publică, a fost revocat. Judecătorii sloveni achită violatori GREVIO a lăudat Slovenia pentru implementarea Convenției de la Istanbul. Au fost remarcate progresele semnificative ale cadrului juridic, politic și instituțional în domeniul prevenirii violenței domestice. În practică, datele poliției arată că jumătate din ordinele de restricție sunt încălcate: pentru fiecare 1.000 de ordine de restricție emise, sunt detectate până la 500 de încălcări. Indulgența judecătorilor față de violatori este notorie. Institutul de Criminologie a constatat că majoritatea pedepselor sunt aproape de sau chiar sub minimul legal. Deși legea pedepsește violul cu închisoare de la unu la zece ani, violatorii petrec în medie mai puțin de doi ani după gratii și aproape o treime din pedepse sunt suspendate. Au existat suspendări ale pedespelor chiar și pentru violatorii de copii. Sunt invocate circumstanțe atenuante complet inacceptabile: "făptuitorul a fost singur de multă vreme" sau "un tânăr impulsiv reacționează în chestiuni emoționale cu totul altfel decât o persoană matură". Anul trecut, patru bărbați, care au violat o fată de 15 ani, au fost achitați. Judecătorul a motivat că violul a fost "condiționat" de tinerețea agresorilor. Unul dintre inculpați ar putea chiar să ceară despăgubiri pentru stresul provocat de proces. Tot anul trecut, un bărbat de 54 de ani a fost condamnat la doi ani și jumătate de închisoare pentru violul fiicei vitrege. O circumstanță atenuantă a fost că a fost specialist în timpul războiului din Croația. Potrivit ultimului sondaj național, cele mai multe violențe rămân neraportate. Peste 60% dintre victime vorbesc despre agresiuni cu cineva apropiat. Majoritatea nu semnalează violența poliției. Spania: legi dure, creșteri ale infracțiunilor sexuale Teoretic, cadrul legal din Spania protejează femeile contra violenței. Violența domestică este încadrată în Codul Penal și se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani. În ceea ce privește violul, Spania are, din 2022, una dintre cele mai dure legi din Uniunea Europeană. Legea, supranumită "Doar un Da este un Da", instituie obligaţia consimţământului explicit pentru un act sexual. În caz contrar, poate fi considerat viol. Pedeapsele pentru agresiuni sexuale sunt de la patru la 12 ani de închisoare. În 2023, Spania a înregistrat o creștere cu 53,2% a atacurilor sexuale față de 2019. Spania se confruntă și cu o epidemie de femicid: 55 de femei, ucise în 2023 în urma violenței domestice. În 2023, s-au emis cu 17% mai multe ordine de protecție decât în 2022. Anul trecut, Ministerul Afacerilor Interne a luat o măsură radicală: în noiembrie, peste șapte mii de femei au fost informate de poliție de antecedentele de violență ale partenerului. Suedia, 200 de centre pentru femei agresate În 2020, Suedia s-a confruntat cu o creștere a violenței contra femeilor. Potrivit Brå (Consiliul Național Suedez pentru Prevenirea Criminalității), atacurile asupra femeilor cu vârsta de peste 18 ani în Suedia au crescut cu 4% în prima jumătate a anului 2020, comparativ cu anul precedent. În 2021, au fost raportate 38.300 de infracțiuni de agresiune și 8.600 de violuri împotriva femeilor sau fetelor. În 2022, legea penală privind violența bărbaților împotriva femeilor a fost înăsprită. Statul a mărit subvențiile pentru combaterea și prevenirea violenței. Au fost alocate fonduri anuale de 150 de milioane SEK (13.386.750 de euro) pentru adăposturile destinate femeilor și organizațiilor naționale care lucrează cu victimele violenței. Agențiile regionale au primit resurse suplimentare pentru a sprijini implementarea strategiei naționale privind violența bărbaților împotriva femeilor. Începând cu 2023, o sumă suplimentară de 50 de milioane SEK anual a fost prevăzută pentru măsurilor preventive pentru combaterea violenței îndreptate contra femeilor. Măsurile guvernamentale au încurajat din ce în ce mai multe femei să denunțe actele de violență. Potrivit cifrelor publicate de Consiliului pentru Prevenirea Crimelor, rapoartele abuzurilor au crescut cu 5% în 2023 față de 2022. Suedia, are în prezent aproximativ 200 de centre de primiri de urgență pentru fete și femei și 280 de locuri de cazare protejate. Ungaria dă vina pe Bruxelles Potrivit guvernului maghiar, femeile pot fi perfect protejate și fără a respecta prevederile Convenției de la Istanbul. Statisticile privind actele de violență contra femeilor nu sunt făcute publice și pot fi obținute doar printr-o solicitare de date de interes public. Astfel, conform datelor emise presei maghiare de Poliția Națională, un total de 211 femei și-au pierdut viața între 2020 și 2021. Cauza omuciderii: vătămările corporale grave. Statistici ale femicidului din 2023 arată că, în medie, o femeie maghiară a murit în fiecare săptămână în Ungaria din cauza unei crime violente. Violența sexuală este de asemenea un tabu în societatea maghiară. Potrivit cifrelor obținute de presă în ceea ce privește rapoartele de violență sexuală, două treimi din cazuri semnalate poliției nu au fost niciodată anchetate. La sfârșitul anului trecut, mai multe ONG-uri au cerut parlamentului maghiar să ia măsuri pentru protecția femeilor. Răspunsul guvernului maghiar: violența împotriva femeilor crește în Ungaria din cauza politicilor pro-imigrație ale Bruxelles-ului și a politicii de stânga.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră