vineri 01 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9639 articole
Eveniment

Protejatul lui Burduja cere de la DeFapt.ro 100.000 de lei pentru dezvăluirea asocierii cu șefa POT

Cateliu cere DeFapt.ro 100.000 de lei: trezorier al PNL Sector 1 și președinte al Consiliului de Administrație al Poștei Române, Daniel Cateliu a dat în judecată Asociația "Doar Fapte", editorul DeFapt.ro. Cateliu cere DeFapt.ro 100.000 de lei Potrivit portalului instanțelor de judecată, Cateliu are "pretenții" de 100.000 de lei. Pe 10 martie a.c., trezorierul PNL Sector 1 a trimis, prin avocați, o "somație". "În calitate de reprezentanți convenționali ai domnului Daniel Cateliu, vă rugăm să regăsiți atașată prezenta somație privind ștergerea articolului de presă cu privire la acesta", se arată în mesajul avocaților lui Cateliu. Era vorba despre articolul intitulat "EXCLUSIV Omul de încredere al ministrului PNL Burduja, asociat cu șefa POT, Anamaria Gavrilă, în două firme". POT "se bucură de o reputație nefavorabilă" Cateliu nu neagă că ar fi asociat cu Anamaria Gavrilă, dar susține că nu o cunoaște și că articolul a creat "o falsă impresie de parteneriat între subsemnatul și un partid care în prezent se bucură de o reputație nefavorabilă". Trezorierul PNL Sector 1 a fost citat, cu declarații similare celor din "somația" avocaților, în articolul pe care acum îl vrea șters. Mai mult, Cateliu a trimis un drept la replică după apariția articolului, drept la replică publicat chiar în corpul articolului.  Lui Cateliu nu-i place să se spună că a fost promovat de Burduja Trezorierul PNL Sector 1 se simte prejudiciat și de afirmația că ar fi fost beneficiarul influenței președintelui PNL Sector 1, Sebastian Burduja, pentru a fi numit în fruntea CA-ului Poștei Române. DeFapt.ro nu a șters și nu va șterge articolul și a și comunicat acest lucru avocaților trezorierului PNL Sector 1, Daniel Cateliu. Efectul, procesul intentat Asociației "Doar Fapte".

Cateliu cere DeFapt.ro 100.000 de lei (sursa: Facebook/Daniel Cateliu)
Procura de reprezentare, risc de furt (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Mare atenție cui dați procură să vă reprezinte: câteva cuvinte adăugate la notar duc la catastrofă

Procura de reprezentare, risc de furt: o ieșeancă stabilită în străinătate a fost victima unei înșelăciuni în familie, după ce l-a împuternicit pe fratele său să gestioneze drepturile de pensie și bunurile sale din România. Procura de reprezentare, risc de furt Un fals adăugat în procură i-a costat un teren situat într-o zonă valoroasă din Iași, pierdut în mod definitiv. Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea Femeia a luptat timp de șapte ani în instanță pentru a-și recupera proprietatea, iar după moartea acesteia, fiica ei a continuat procesul pentru încă opt ani. Cu toate acestea, timpul și birocrația au făcut ca terenul să fie pierdut irevocabil, iar vinovații nu vor mai putea fi trași la răspundere penală din cauza prescripției faptelor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Judecătorul din Ploiești, om de sistem (sursa: Facebook/Alexandru Vasile)
Eveniment

DOCUMENT Judecătorul de la Ploiești ce a suspendat Hotărârea CCR, cerut în MJ de Cazanciuc & Predoiu

Judecătorul din Ploiești, om de sistem: Alexandru Vasile, judecătorul de la Curtea de Apel care a suspendat Hotărârea CCR de anulare a alegerilor, a fost detașat de două ori în Ministerul Justiției, la Direcția de avizare acte normative. Judecătorul din Ploiești, om de sistem Prima dată, a fost detașat în Ministerul Justiției la data 1 august 2013, la cerea ministrului Justiției de atunci Robert Cazanciuc, actual senator PSD. Cea de-a doua cerere de detașare a fost semnată de liberalul Cătălin Predoiu, actual ministru de Interne și președinte interimar al PNL, chiar în ultima sa zi de ministru al Justiției. Citește și: Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată Dintr-o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii reiese că ministrul Cătălin Predoiu a invocat în cerere „experiența și pregătirea profesională” ale judecătorulu Alexandru Vasile. Aprobarea cererii de detașare a fost semnată de către judecătorul Mihai Bogdan Mateescu, actualul secretar general al ministerului Justiției. Predoiu l-a vrut cu o zi înainte de ajunul Crăciunului Liberalul Cătălin Predoiu a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii detașarea judecătorului Alexandru Vasile de la Tribunalul Prahova la Direcția de avizare acte normative din Ministerul Justiției pentru o perioadă de trei ani. Se întâmpla în data de 23 decembrie 2020, chiar în ultima sa zi de ministru al Justiției. „În motivarea solicitării se menționează că experiența și pregătirea profesionala a domnului judecător Alexandru Vasile, complexitatea activității și creșterea constantă a volumului de activitate la nivelul Ministerului Justiției, faptul că domnul judecător ar ocupa funcția de personal de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, judecătorilor și procurorilor, în cadrul Direcției de avizare acte normative și se precizează atribuțiile postului, în esență constând în analizarea și avizarea, din punct de vedere al legalității, a proiectelor de acte normative din sfera dreptului public”, se menționează în hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii.   Șefii nu au vrut să-l lase pe judecător să plece Judecătorul Alexandru Vasile și-a dat acordul scris pentru a putea fi detașat în Ministerul Justiției, așa cum a cerut ministrul Cătălin Predoiu. Dar președintele Tribunalului Prahova, respectiv cel al Curții de Apel din Ploiești nu au avizat favorabil cererea de detașare, motivând că schema de judecători de la cele două instanțe este incompletă. Cu toate acestea, detașarea a fost aprobată de CSM, sub semnătura judecătorului Mihai Bogdan Mateescu, actualul secretar general al Ministerului Justiției.  CSM a admis detașarea judecătorului Alexandru Vasile la Ministerul Justiției (sursa: CSM) Cazanciuc a deschis drumul detașărilor în MJ Dar judecătorul Alexandru Vasile nu era la prima detașare în Ministerul Justiției. Anterior, în perioada 01.08.2013 – 15.07.2017, a fost detașat tot la Direcția de avizare acte normative din cadrul Ministerului Justiției. Cererea de detașarea a fost semnată atunci de ministrul Justiției Robert Cazanciuc, actual senator PSD. Alina Gorghiu îl face praf pe judecător Liberala Alina Gorghiu, fost ministru al Justiției, nu are aceeași părere ca șeful ei de partid, ministrul Cătălin Predoiu, despre judecătorul Alexandru Vasile. „Povestea de azi este despre cum un judecător neprofesionist decredibilizează întregul sistem de justiție. Din punct de vedere juridic e imposibil de explicat o asemenea minune. E pur și simplu, o soluție aberantă care decredibilizeaza justiția profesionistă. Nu poate avea nicio consecința. Dar, sigur toată propaganda izolaționiștilor va spune: uite, vom avea turul 2 înapoi!”, a scris într-un comentariu pe Facebook Alina Gorghiu după ce judecătorul Alexandru Vasile a decis suspendarea hotărârii CCR privind anularea alegerilor prezidențiale. Magistratul Oțel neagă că i-ar fi naș Presa a relatat că judecătorul Alexandru Vasile ar fi finul magistratului Cătălin Oțel, unul dintre oamenii de bază ai Alinei Gorghiu, cel care a însoțit-o în mai multe deplasări externe, inclusiv în Japonia și Brazilia. Contactat de către DeFapt.ro, magistratul Cătălin Oțel a declarat că judecătorul Alexandru Vasile nu are nici o legătură de rudenie cu el:  „Nu e finul meu. E preluare eronată în presă, din păcate. Am fost colegi în MJ, ca și alte 220 de persoane. (…) Când am intrat în MJ dânsul era deja acolo”. 

A crescut lungimea drumurilor naționale de pământ sau pietruite Foto: facebook Marcel Ciolacu
Eveniment

Contraperformanța lui Grindeanu: a crescut lungimea drumurilor naționale de pământ sau pietruite

Contraperformanța lui Grindeanu: în 2024, a crescut ușor lungimea drumurilor naționale de pământ sau pietruite. Pe de altă parte, lungimea drumurilor naționalizate modernizate a crescut cu 327 de kilometri. Citește și: "Inginerie judiciară" la suspendarea Hotărârii CCR de anulare a alegerilor, acuză ex-judecătorul Danileț A crescut lungimea drumurilor naționale de pământ sau pietruite  Potrivit datelor Institului Național de Statistică (INS), România avea la final de 2024, 22 de kilometri de drum național de pământ, față de 18 km în 2023. Drumurile județene și comunale de pământ erau în lungime de 6.968 de kilometri. În 2017 și 2018, erau doar 13 kilometri de drumuri naționale din pământ. Legal, pentru cei 22 de kilometri de drum de pământ, șoferii trebuie să plătească o rovinietă. Drumurile naționale pietruite se întindeau, la finalul anului trecut, pe 114 km, față de 111 km în 2023.  În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 25,7% din lungimea drumurilor modernizate şi 37,7% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.  Lungimea drumurilor judeţene cuprindea în proporţie de 52,7% drumuri modernizate și 33,3% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite. 

Cazul Ploiești: legăturile judecătorului cu Predoiu (sursa: Facebook/Stelian Ion)
Eveniment

Predoiu l-a transferat în MJ pe judecătorul care a suspendat Hotărârea CCR de anulare a alegerilor

Cazul Ploiești: legăturile judecătorului cu Predoiu. USR-istul Stelian Ion, ex-ministru al Justiției, susține că judecătorul Curții de Apel Ploiești ar avea conexiuni cu actualul ministru al Internelor. Cazul Ploiești: legăturile judecătorului cu Predoiu Stelian Ion a scris, într-o postare pe Facebook, că, atunci când Cătălin Predoiu era ministru al Justiției, l-a transferat în MJ pe Alexandru Vasile, judecătorul care a suspendat Hotărârea CCR de anulare a alegerilor. Citește și: "Inginerie judiciară" la suspendarea Hotărârii CCR de anulare a alegerilor, acuză ex-judecătorul Danileț "Înțeleg că pentru niște indivizi e relevant cine a formulat în 23 decembrie 2020 din partea Ministerului Justiției cererea de detașare la MJ a judecătorului trăsnit care anulează decizii CCR pentru a readuce înapoi turul 2. În contextul ăsta, Mihai Gâdea ar fi rostit aseară numele meu, la fel ca alți <deontologi> care răspândesc același zvon.  Ghinion. N-ați vrea să-l întrebați mai bine pe Predoiu? Solicitarea de detașare a judecătorului a fost înregistrată la CSM pe 23.12.2020, eu am depus jurământul și am preluat mandatul de la Cătălin Predoiu seara, pe 23 decembrie, după ora 22, când cererea deja plecase de la MJ. Așa că poate vă lămurește Predoiu de unde îl cunoaște, ce l-a recomandat, finul cui este și de ce a vrut să îl înșurubeze la Direcția Avizare chiar în ultima lui zi de mandat. Pesemne era pentru el un om de încredere, om al Sistemului, executant de nădejde al sarcinilor trasate. Nu cred că sentința asta aberantă a picat de nicăieri. Iar ipoteza că  sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor ar fi fost fentat pentru ca speța să ajungă la acest judecător trebuie verificată serios pentru ca e plauzibilă. Sentința pare dată ca să agite apele și electoratul după niște calcule făcute de marii strategi care tot dau cu bâta-n baltă.", spune Ion.

"Inginerie judiciară" la suspendarea Hotărării CCR (sursa: Facebook/Cristi Danileț)
Eveniment

"Inginerie judiciară" la suspendarea Hotărârii CCR de anulare a alegerilor, acuză Danileț

"Inginerie judiciară" la suspendarea Hotărârii CCR de anulare alegerilor prezidențiale printr-un mecanism ca dosarul să ajungă la un judecător favorabil, acuză fostul judecător Cristi Danileț. "Inginerie judiciară" la suspendarea Hotărării CCR Într-o postare pe Facebook, Danileț a explicat cum a fost ocolit sistemul de repartizare aleatorie a dosarului. Citește și: BREAKING Hotărârea CCR de anulare a alegerilor, suspendată și anulată de CA Ploiești. Juriștii susțin că e o aberație "In cauza de la Curtea de Apel Ploiești iată dovada "ingineriei judiciare" de care am vorbit postarea anterioară: intuiția imi spune că s-a direcționat dosarul către un anumit judecător. Astfel, pentru a se eluda sistemul de repartizare aleatorie computerizată, mai multe persoane care nu au legătură cu dreptul au introdus aceeași cerere la aceeași instanță, Curtea de Apel Ploiești in aceeași zi. Dosarele s-au inregistrat unul după altul, de la nr 292 la 304. În felul acesta, este de ajuns ca unul singur să ajungă judecătorul "preferat". De ce Ploiești si nu București? De ce nu s-au reunit toate aceste dosare care vizează același obiect? De ce in aceeași zi pe aceeași problemă de drept un complet spune că e albă și unul că e neagră, in timp ce celelalte complete amână cauza sau nu publică soluția? Ei, sunt multe întrebări la care cineva din interior ar trebui să răspundă dacă Inspecția se va ocupa. Deocamdata, cei care ne pricepem, înțelegem.", a scris Danileț.

Haos după suspendarea Hotărârii CCR (alegeri) (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Suveraniștii exultă după suspendarea Hotărârii CCR de anulare a alegerilor, Parchetul atacă

Haos după suspendarea Hotărârii CCR (alegeri): statul atacă decizia Curții de Apel Ploiești, prin intermediul Parchetului, BEC anunță că-și continuă activitatea. Haos după suspendarea Hotărârii CCR (alegeri) "Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a declarat recurs împotriva deciziei pronunţate în cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2025, de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul numărul 301/42/2025", a anunţat Parchetul General. Citește și: BREAKING Hotărârea CCR de anulare a alegerilor, suspendată și anulată de CA Ploiești. Juriștii susțin că e o aberație În același timp, BEC a comunicat că, în ciuda deciziei de la Ploiești, "activitatea tuturor birourilor electorale continuă în temeiul şi pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative şi a celor administrative cu caracter normativ care vizează actuala procedură de alegere a Preşedintelui României." Suveraniștii, în delir Fără excepție, suveraniștii au salutat hotărârea Curții de Apel Ploiești. "Eu susţin revenirea la democraţie, la ordinea constituţională şi domnia legii: acestea toate înseamnă <Turul doi înapoi>", a scris George Simion (AUR), pe Facebook. "M-am exprimat deja foarte clar din punct de vedere politic: nu trebuiau anulate alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie. (...) Nu pot comenta decizia de astăzi a Curţii de Apel Prahova fără să citim măcar motivarea. Dacă însă, în final, Justiţia decide reluarea turului al doilea, consider că ar fi o soluţie politică pozitivă", a afirmat Victor Ponta, tot pe Facebook. Pe aceeași rețea socială, Diana Șoșoșacă a afirmat că "OUG 1/2025 pentru actualele alegeri este în vigoare. Nu a fost anulată, deci alegerile se pot ţine, dar, după alegeri, acestea pot fi anulate pe baza Hotărârii de azi a Curţii de Apel Ploieşti." "Astăzi un judecător a avut curajul de a decide pentru adevăr. Astăzi un judecător a salvat faţa justiţiei din România", a spus și Anamaria Gavrilă, de asemenea pe Facebook. Miniștri de Justiție, la unison: E aberant De cealaltă parte, opiniile au fost diametral opuse. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat la B1 TV că "nu există căi de atac în legislaţia din România prin care decizii sau hotărâri ale Curţii Constituţionale, care nu sunt acte administrative conform legislaţiei, să fie atacate în contenciosul administrativ. Legea, în momentul de faţă, nu permite adoptarea unor soluţii specifice contenciosului administrativ de suspendare sau anulare de către instanţele judecătoreşti ale unor decizii sau hotărâri ale Curţii Constituţionale." "Povestea de azi este despre cum un judecător neprofesionist decredibilizează întregul sistem de justiţie. Din punct de vedere juridic, e imposibil de explicat o asemenea minune. E pur şi simplu o soluţie aberantă care decredibilizează justiţia profesionistă. Nu poate avea nicio consecinţă", a scris Alina Gorghiu, ex-ministru al Justiției, joi, pe Facebook. "Deciziile CCR sunt definitive, generează efecte de la publicarea în Monitorul Oficial, şi nu pot fi supuse niciunei căi de atac. Judecătorul fondului, cum este şi cel în cauză, nu are nicio competenţă asupra jurisdicţiei constituţionale, care este în afara sistemului judecătoresc", a declarat fostul ministru Tudorel Toader, pentru Agerpres.

Uriașele venituri ale consilierilor ministrului Justiției, Radu Marinescu (sursa: Facebook/Ministerul Justiției)
Eveniment

Veniturile consilierilor ministrului Justiției: plus 40.000 lei net lunar (pensie specială, salariu)

Uriașele venituri ale consilierilor ministrului Justiției: peste 40.000 de lei net lunar în cazul celor care au fost și magistrați. Uriașele venituri ale consilierilor ministrului Justiției Trei din cei cinci consilieri ai lui Radu Marinescu, ministrul Justiției, sunt foști magistrați, potrivit Presshub. Citește și: Fostul judecător Cristi Danileț scrie că decizia Curții de Apel Ploiești de suspendare a hotărârii CCR de anulare a prezidențialelor este aberantă Fiecare din cei trei încasează o pensie specială între 20.000 și 26.000 de lei net lunar. Pe lângă acest venit, fiecare consilier încasează și un salariu de 18.000 de lei de la Ministerul Justiției. Astfel, veniturile cumulate ajung la aproape 45.000 de lei lunar, net (aproximativ 9.000 de euro).

Anularea alegerilor (CCR), suspendată în instanță (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

BREAKING Hotărârea CCR de anulare a alegerilor, suspendată și anulată de CA Ploiești

Anularea alegerilor (CCR), suspendată în instanță. Joi, 24 aprilie a.c., Curtea de Apel Ploiești a decis suspendarea și anularea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a invalidat alegerile prezidențiale din anul precedent. Anularea alegerilor (CCR), suspendată în instanță Conform portalului instanțelor de judecată, hotărârea poate fi atacată în termen de cinci zile, iar apelul va fi soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic pentru 2024 Însă, potrivit mai multor juriști consultați de DeFapt.ro, decizia Curții de Apel este profund eronată din punct de vedere legal. Aceștia subliniază că nu poate fi suspendată o hotărâre constituțională care deja și-a produs efectele. În plus, hotărârile CCR nu reprezintă acte administrative, astfel că nu pot fi contestate în instanțele de contencios administrativ. Pe 17 ianuarie a.c., Înalta Curte a respins definitiv cererea depusă de Călin Georgescu pentru reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale. Minuta hotărârii Curții de Apel Ploiești "Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru. Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Ploieşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei azi, 24.04.2025.", se arată pe portalul instanțelor.

SRI crește cu peste 50% salariile angajaților săi de la Rasirom Foto: Facebook SRI
Eveniment

SRI crește cu peste 50% salariile angajaților săi de la Rasirom, iar regia angajează masiv în 2025

SRI crește cu peste 50% salariile angajaților săi de la Rasirom, iar regia angajează masiv în 2025, reiese din proiectul de hotărâre de guvern privind bugetul pe 2025. În 2024, potrivit HG 223/2024, la Rasirom, câştigul mediu lunar pe salariat era de 12.174 de lei. În 2025, el este planificat să ajungă la 18.871 de lei.  Citește și: Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm va plătită de contribuabili, vrea guvernul Ciolacu. Compania, condusă de un politruc PSD SRI crește cu peste 50% salariile angajaților săi de la Rasirom În 2024, bugetul Rasirom prevedea 345 de salariați. În 2025, vor fi 436.  În 2022, erau doar 229 de angajați.  Cu toate acestea, potrivit notei de fundamentare a bugetului, „veniturile totale în valoare 445.655 mii lei reprezintă o diminuare cu 30% față de veniturile realizate la nivelul anului 2024 ( 635.370 mii lei)”. Și profitul pare a fi în scădere, deși SRI, în nota de fundamentare, a evitat să clarficie situația. Bugetul pe 2024 prevedea un profit de 25,6 milioane de lei. pentru 2025 acesta este estimat la 22,47 milioane de lei.  Regia are ca obiect principal de activitate ”Activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei și de management (gestiune și calcul) a mijloacelor de calcul”.  În februarie 2025, SRI răspunde oficial unor așa-zise „speculații din mass-media”, precizând că „profitul companiei RASIROM merge la bugetul de stat, nu se adaugă la bugetul SRI”.   

Lanuri de lalele în Grădina Botanică din Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Nu e nevoie să mergi până în Olanda pentru câmpuri de lalele de diverse soiuri, se găsesc și la Iași

Lanuri de lalele în Grădina Botanică din Iași pot fi admirate de vizitatorii "raiului" din Copou. Lanuri de lalele în Grădina Botanică Primăvara aduce un peisaj spectaculos la Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iași, care se transformă într-o destinație turistică de top în această perioadă. Citește și: Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic pentru 2024 Zeci de specii de lalele și narcise, în culori vibrante, atrag zilnic sute de vizitatori dornici să admire florile în toată splendoarea lor. Amenajate cu grijă de specialiștii grădinii, florile provin din regiuni diverse precum sudul Europei, nordul Africii și Asia, oferind o varietate impresionantă. Printre cele mai apreciate atracții florale se numără două grupe celebre de lalele: „Duble Târzii” și „Parrot” (Papagal). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm, plătită de contribuabili Foto: Inquam/Saul Pop
Eveniment

Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm, plătită de contribuabili, vrea guvernul Ciolacu

Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm va fi plătită de contribuabili, vrea guvernul Ciolacu. Guvernul are, azi, pe ordinea de zi, un proiect de hotărâre de guvern prin care datorii la buget de peste 488 de milioane de lei vor fi convertite în acțiuni. Compania, suborodnată ministerului Sănătății, este condusă de un politruc PSD, Adrian Dobre, fost purtător de cuvânt al acestui partid, în regimul Dragnea.  Citește și: Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic pentru 2024 Proiectul a fost inițiat de ministerul Sănătății din decembrie 2024, dar abia acum a ajuns pe ordinea de zi a ședinței de guvern. Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm, plătită de contribuabili „Conversia în acțiuni a obligațiilor bugetare principale la operatorul economic se realizează prin majorarea capitalului social pentru acțiunile emise în favoarea statului la operatorul economic menționat și înregistrarea operațiunii de majorare a capitalului la Oficiul Registrului Comerțului. Acțiunile nou-emise în favoarea statului român, urmare a conversiei, sunt administrate de Ministerul Sănătății, care le înregistrează în evidențele contabile”, se arată în nota de fundamentare a proiectului hotărârii de guvern.  În notă se mai afirmă că această conversie se face „fără efort suplimentar din partea acționarului, statul român prin Ministerul Sănătății”. În realitate, ANAF renunță să mai recupereze aproape 100 de milioane de euro, cât două spitale contruite de Asociația Dăruiește Viața.  În 2023, fostul director al Unifarm Adrian Ionel a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București, la un an de închisoare cu amânarea executării pedepsei, pentru instigare la fals intelectual. Magistrații l-au achitat de celelalte acuzații aduse de DNA, pentru care fusese condamnat, în primă instanță, la șase ani și opt luni de închisoare. O decizie similară a fost luată de Curtea de Apel și în cazul Danielei Lizica Radu, fost șef serviciu comercial al CN Unifarm SA.

Crește numărul incendiilor cauzate de neglijență (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Din ce în ce mai multe incendii cauzate de neglijențe casnice: improvizații electrice, sobe defecte

Crește numărul incendiilor cauzate de neglijență, în special în gospodării, dar și în spații deschise. Crește numărul incendiilor cauzate de neglijență Peste 360 de intervenții ale pompierilor ieșeni în perioada Paștelui 2024, cu un număr alarmant de incendii, marchează finalul sărbătorilor pascale din județul Iași. Citește și: Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic pentru 2024 În intervalul 17–22 aprilie, echipajele ISU „Mihail Sturdza” Iași au fost solicitate la 367 de intervenții, acționând non-stop pentru siguranța comunității. Un aspect îngrijorător este numărul mare de incendii: 20 de incendii în doar 6 zile, majoritatea izbucnite în locuințe sau anexe gospodărești. Printre cele mai frecvente cauze identificate de pompieri se numără: utilizarea necorespunzătoare a focului deschis în spații închise sau pe terenuri deschise; folosirea unor sisteme de încălzire defecte sau neizolate; improvizații electrice; surse de aprindere utilizate intenționat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cel mai mic număr de nașteri din ultimul secol în România, în 2024 (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Cel mai mic număr de nașteri din ultimul secol în România, în 2024. Populația peste 65 de ani crește

Cel mai mic număr de nașteri în România ultimului secol a fost înregistrat în 2024. Cel mai mic număr de nașteri În județul Iași, de exemplu, s-au născut doar 7.392 de copii în 2024 – cel mai mic număr de nașteri din anii 1950 până în prezent. Comparativ, în 2022 au fost 9.209 nașteri, iar în 2023 cifra a coborât la 7.661, indicând o tendință descendentă alarmantă. Citește și: Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic pentru 2024 La nivel național, situația este chiar mai severă: în 2024, România a înregistrat sub 150.000 de nașteri – cel mai redus nivel din ultimul secol. Conform datelor ONU din 2024, România a fost inclusă în categoria țărilor cu populație „super-îmbătrânită”, alături de Elveția, Coreea de Sud, Canada și Taiwan. Asta înseamnă că peste 20% din populația României are vârsta de peste 65 de ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cerealele, dejun ideal vs aliment ultraprocesat (sursa: Pexels/Isak Fransson)
Eveniment

Sunt cerealele pentru micul dejun sănătoase? Ce spun studiile despre un aliment aparent inofensiv

Cerealele, dejun ideal vs aliment ultraprocesat. Cerealele de mic dejun sunt promovate drept o alegere sănătoasă pentru o zi energică. Dar ce spun cu adevărat studiile despre aceste produse, uneori ultraprocesate? Cerealele, dejun ideal vs aliment ultraprocesat Cerealele sunt adesea prezentate ca un mic dejun ideal: rapid, gustos și bogat în nutrienți. Citește și: Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3% Însă, în ciuda imaginii lor sănătoase, o parte dintre ele intră în categoria alimentelor ultraprocesate, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la beneficiile lor reale pentru sănătate. În SUA, 53% din populație consumă săptămânal cereale la micul dejun. Porridge, granola, muesli, fulgi de porumb sau de tărâțe, opțiunile sunt aparent infinite, dar nu toate sunt la fel de benefice. Ce sunt cerealele și cum au ajuns pe masa noastră Cerealele sunt semințele comestibile ale unor ierburi cultivate, cum ar fi grâul, ovăzul, porumbul sau orezul. Fiecare bob de cereală conține tărâța (bogată în fibre și vitamine B), endospermul (bogat în amidon și proteine) și germenul (sursă de uleiuri, vitamine și minerale). John Harvey Kellogg, medic american, este considerat pionierul cerealelor de mic dejun, promovând inițial alimente precum granola și fulgii de porumb într-un sanatoriu din Michigan. Astăzi, producția cerealelor este industrializată, implicând rafinarea, adaosul de zahăr, arome, conservanți și vitamine sintetice. Fortificarea cerealelor, un avantaj pentru diete restrictive Un beneficiu des menționat al cerealelor este fortificarea lor cu vitamine și minerale, ceea ce le face utile pentru persoanele cu alimentație restrictivă, precum vegetarienii, veganii sau cei cu intoleranță la lactoză. Studii internaționale arată că fortificarea ajută populațiile să obțină micronutrienții esențiali, în special fier, calciu, vitamina D sau B12. De asemenea, fibrele din cereale susțin sănătatea intestinală, dar 90% dintre oameni nu consumă suficiente. Zahărul ascuns și indicele glicemic ridicat Mulți consumatori nu știu însă că unele cereale aparent sănătoase conțin cantități ridicate de zahăr. De exemplu, 30g de fulgi de porumb glazurați pot conține 11g de zahăr – adică 12% din doza zilnică recomandată. Cerealele cu zahăr ridicat pot duce la creșteri rapide ale glicemiei, urmate de scăderi bruște, ceea ce favorizează foamea, lipsa de energie și consumul excesiv de calorii la următoarea masă. Cerealele ultraprocesate, un mare semn de întrebare Cerealele ultraprocesate conțin adesea coloranți, aditivi și conservanți. Deși reglementările sunt stricte în unele țări, efectele pe termen lung asupra sănătății, în special asupra microbiomului intestinal, nu sunt încă pe deplin cunoscute. Sarah Berry, profesoară de nutriție la King's College London, atrage atenția asupra cerealelor pentru copii, uneori prea colorate sau cu ingrediente artificiale. Granola, muesli și ovăzul, în topul alegerilor sănătoase Granola și muesli, cu condiția să aibă puțin zahăr adăugat, pot fi opțiuni sănătoase. Acestea conțin nuci, semințe și fructe uscate, aducând un aport echilibrat de fibre, grăsimi sănătoase și proteine. Consumul regulat de ovăz reduce riscul de diabet tip 2 și de boli cardiovasculare, datorită conținutului de beta-glucan – o fibră solubilă care scade colesterolul LDL („rău”). Cerealele rafinate, mai puține beneficii, mai multe riscuri Cerealele din făină rafinată, inclusiv unele produse din ovăz instant, au un indice glicemic mai mare și determină creșteri rapide ale glicemiei. Studiile arată că cerealele integrale aduc beneficii reale, dar nu și variantele rafinate, cărora li s-au îndepărtat fibrele și germenii. Ce spun studiile despre consumul zilnic de cereale O cercetare din Australia, pe peste 140.000 de persoane, a arătat că muesli reduce riscul de boli cardiace, diabet și accident vascular cerebral. În Marea Britanie, un studiu pe 186.000 de participanți a asociat consumul de cereale integrale cu o scădere de 15% a riscului de deces, comparativ cu cei care nu mănâncă deloc cereale la micul dejun. Pe de altă parte, persoanele care consumă cereale îndulcite au prezentat un risc mai mare de deces prin cancer. Alegerea inteligentă: citirea etichetei Pentru a face alegeri mai sănătoase, specialiștii recomandă selectarea cerealelor cu mai puțin de 5g de zahăr per porție și mai mult de 3g de fibre per porție. Iar pentru un mic dejun complet, cerealele pot fi „îmbunătățite” cu adaosuri sănătoase: nuci, iaurt de tip kefir, fructe sau semințe.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră