joi 12 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9397 articole
Eveniment

Săptămână caniculară în România: maxime de până la 38 de grade, disconfort termic și furtuni de vară

Zile caniculare și furtuni de vară. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) anunță că, în săptămâna 14–20 iulie 2025, vremea va deveni caniculară în cea mai mare parte a țării, inclusiv în București. Disconfortul termic va fi ridicat, cu temperaturi ce pot atinge 38 de grade Celsius. Pe alocuri, instabilitatea atmosferică va genera ploi torențiale, descărcări electrice și grindină. Zile caniculare și furtuni de vară În intervalul 14 iulie, ora 9:00 – 15 iulie, ora 9:00, vremea va fi predominant călduroasă, cu disconfort termic accentuat. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” Indicele temperatură-umezeală (ITU) va ajunge la 80 de unități în vest, sud, sud-est și pe alocuri în estul țării. Canicula se va instala în Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și Dobrogea continentală. Sunt prognozate averse, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului, mai ales după-amiaza și seara, în zonele montane, în Maramureș, Transilvania, Moldova și izolat în celelalte regiuni. Cantitățile de apă pot depăși 15–20 l/mp, iar local va cădea grindină. Temperaturi estimate: Maxime: 27–37°C Minime: 14–23°C (până la 10°C în estul Transilvaniei) 15–16 iulie: caniculă extinsă în sud și sud-est Vremea va rămâne caniculară în cea mai mare parte a țării. În Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și local în Dobrogea, temperaturile vor atinge sau depăși pragul de 36 de grade. ITU va fi peste 80 de unități în sud, sud-est și parțial în est și vest. Vor exista intervale cu instabilitate atmosferică, manifestate prin averse torențiale, descărcări electrice și vânt intens, în special la munte, în zonele submontane și local în cele joase de relief. Posibilitatea apariției grindinei rămâne crescută. Temperaturi estimate: Maxime: 28–36°C Minime: 14–24°C (în jur de 11°C în depresiunile intramontane) 16–17 iulie: scădere ușoară a temperaturilor și vreme instabilă Valorile termice vor începe să scadă ușor, dar căldura se va menține în sud, est și vest. Instabilitatea atmosferică va fi accentuată în jumătatea nordică a țării și în zonele montane. Se vor semnala averse, descărcări electrice, vânt puternic și, pe alocuri, grindină. Temperaturi estimate: Maxime: 25–34°C Minime: 13–23°C (în jur de 10°C în depresiuni montane) 17–20 iulie: temperaturi în jurul mediilor normale Pe final de săptămână, valorile termice vor fi apropiate de mediile climatologice, dar nu vor lipsi episoadele de ploi, în special la deal, la munte și local în zonele joase, mai ales în primele două zile. În Capitală, vremea va fi caniculară în perioada 14–16 iulie, cu maxime de 37–38°C și minime între 18–21°C. ITU va depăși ușor pragul critic de 80. Cerul va fi variabil, cu posibile averse și descărcări electrice după-amiaza și seara. Pe 17–20 iulie, Bucureștiul va rămâne sub influența unei mase de aer cald. Vremea va fi călduroasă, chiar caniculară în prima zi, iar probabilitatea pentru averse va fi mai mare în primele două zile.

Zile caniculare și furtuni de vară (sursa: Pexels/Alex P)
Elena-Simina Tănăsescu, aleasă președintă a CCR (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Eveniment

CCR are un nou președinte: cine este Elena-Simina Tănăsescu

Elena-Simina Tănăsescu, aleasă președintă a CCR. Pe 13 iulie 2025, Elena-Simina Tănăsescu a fost aleasă, prin vot secret, de către Plenul Curții Constituționale a României (CCR), în funcția de președinte al instituției, pentru un mandat de trei ani. Elena-Simina Tănăsescu, aleasă președintă a CCR „În urma votului secret, cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenţi, doamna Elena-Simina Tănăsescu a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale, pentru un mandat de trei ani", a transmis CCR printr-un comunicat oficial. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” În aceeași zi, duminică dimineața, cei trei noi membri ai Curții Constituționale — Mihai Busuioc, Asztalos Csaba și Dacian Cosmin Dragoș — au depus jurământul la Palatul Cotroceni. Ulterior, plenul Curții s-a întrunit pentru a-și desemna noul președinte. Parcurs academic și formare profesională Elena-Simina Tănăsescu s-a născut pe 18 iulie 1968. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1991, iar în 1997 a obținut titlul de doctor în drept constituțional la Universitatea „Aix-Marseille III” din Franța. În 2011, a finalizat studii postdoctorale la Universitatea din București. În 2015, a obținut abilitarea de a conduce doctorate la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne, Franța. Este profesor universitar în cadrul Departamentului de Drept Public și îndrumător de doctorat în științe juridice. Printre domeniile sale de predare se numără Dreptul constituțional, Contenciosul constituțional, Sistemul normativ al UE și Metodologia cercetării juridice. Experiență profesională Cariera Elenei-Siminei Tănăsescu include funcții importante în administrația publică, instituții europene și organizații internaționale: Judecător la Judecătoria Sectorului 1 București (1991–1993) Expert la Organizația Internațională pentru Migrații (1994) Consilier de preaderare la Delegația Comisiei Europene la București (2000–2006) Reprezentant al României în Grupul de experți independenți ai Consiliului Europei (2001–2017) Membru în Consiliul de Administrație al Agenției pentru Drepturile Fundamentale a UE (2007–2012) Formator la Institutul Național al Magistraturii și Institutul European din România (2004–2019) Activitate internațională și colaborări academice A fost profesor invitat la universități și institute de prestigiu din întreaga lume, inclusiv: Universitatea din Toulon-Var (Franța) Academia Internațională de Drept Constituțional din Tunis Universitatea din Fribourg (Elveția) Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne Universitatea din Sao Paulo (Brazilia) Universitatea din Poitiers și Bordeaux (Franța) De asemenea, a participat la proiecte de cercetare în colaborare cu centre din Atena, Kassel, Lucerna, Padova, Siena, Kaohsiung, Craiova și altele. Funcții publice și roluri instituționale importante A fost consilier prezidențial (2015–2018), funcție din care a demisionat în iunie 2018. De asemenea a fost judecător la Curtea Constituțională a României, numită de președintele Klaus Iohannis în mai 2019, pentru un mandat de 9 ani (începând cu 9 iunie 2019) Afilieri și contribuții în domeniul dreptului Tănăsescu este membru fondator al mai multor organizații profesionale, inclusiv: Asociația Juriștilor Europeni – ELSA (București) Rețeaua Rigas pentru Drept Constituțional în Europa de Sud-Est Institutul de Științe Administrative al României „Paul Negulescu” A fost membră în Consiliul Științific Internațional al Academiei Internaționale de Drept Constituțional, dar și în Comitetul de selecție a judecătorilor la Tribunalul Funcției Publice al Uniunii Europene (2012–2015). Din 2018, a ocupat funcția de vicepreședinte al Asociației Internaționale de Drept Constituțional. Lucrări publicate și recunoașteri Este autoare sau co-autoare a unor lucrări de referință în domeniul dreptului, printre care: Principiul egalității în dreptul românesc (1998) Interpretarea Constituției. Teorie și practică (2002) – Premiul „Andrei Rădulescu” Constituția României – comentariu pe articole (2008, 2019) – Premiul „Hannibal Teodorescu” Constitutional Review and Democracy (2015) Migration – New Challenges for Europe... (2017) A semnat peste 75 de articole, studii și recenzii apărute în reviste de specialitate din România și din străinătate. Distincții naționale și internaționale Elena-Simina Tănăsescu a fost decorată în două rânduri. În 2011, a primit Ordinul Național pentru Merit, în grad de Cavaler. În 2018, i-a fost conferită Legiunea de Onoare (grad de Cavaler) de către Republica Franceză.

Cine sunt noii judecători ai CCR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Tablagiul Busuioc a depus jurământul la Curtea Constituțională. Cine sunt ceilalți doi noi membri

Cine sunt noii judecători ai CCRl. Mihai Busuioc, Asztalos Csaba și Dacian Cosmin Dragoș sunt noii judecători ai Curții Constituționale a României (CCR). Cine sunt noii judecători ai CCR Ceremonia de depunere a jurământului a avut loc duminică, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan, a premierului Ilie Bolojan, a președintelui Senatului, Mircea Abrudean, a vicepreședintei Camerei Deputaților, Raluca Turcan, și a membrilor CCR. Citește și: Premieră: primar PSD condamnat la pușcărie pentru că a furat alegerile. Decizia nu este definitivă Mandatul noilor judecători a început duminică pentru două dintre nominalizări și urmează să înceapă luni pentru cea de-a treia. Mihai Busuioc, propus de grupul PSD din Senat, îl înlocuiește pe Marian Enache. Asztalos Csaba, propus de grupul UDMR din Camera Deputaților, a fost numit în locul unui judecător al cărui mandat a expirat. Dacian Cosmin Dragoș, propus de președintele Nicușor Dan, își va începe oficial mandatul luni. Nouă judecători cu mandat unic Potrivit articolului 142 din Constituția României, CCR este formată din nouă judecători numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi reînnoit. Nominalizarea acestora se face astfel: 3 de către Camera Deputaților 3 de către Senat 3 de către Președintele României Președintele Curții este ales prin vot secret pentru un mandat de 3 ani. CCR se înnoiește cu o treime din componență o dată la trei ani, conform prevederilor legii organice. Astfel, se asigură o continuitate echilibrată în activitatea Curții. Condițiile pentru a deveni judecător constituțional Pentru a putea fi numit judecător la CCR, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele criterii: Studii juridice superioare Competență profesională ridicată Cel puțin 18 ani de experiență în domeniul juridic sau în învățământul juridic superior Funcția de judecător constituțional este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția celei de cadru didactic în învățământul juridic superior (art. 143 și 144 din Constituție). Cei șase judecători care își continuă mandatele la CCR Pe lângă noii membri, șase judecători își continuă activitatea la Curtea Constituțională: Simina Tănăsescu – numită de președintele României în 2019 Cristian Deliorga – numit de Senat în 2019 Gheorghe Stan – numit de Camera Deputaților în 2019 Mihaela Ciochină – numită de președintele României în 2022 Laura Iuliana Scântei – numită de Senat în 2022 Bogdan Licu – numit de Camera Deputaților în 2022

Iga Swiatek obține victoria la Wimbledon (sursa: Facebook/Wimbledon)
Eveniment

Iga Swiatek a câștigat trofeul la Wimbledon după un sec 6-0, 6-0 cu Anisimova, revelația turneului

Iga Swiatek obține victoria la Wimbledon. Jucătoarea poloneză de tenis Iga Swiatek a obținut sâmbătă primul ei titlu la Wimbledon, după o finală categorică în care a învins-o cu 6-0, 6-0 pe americanca Amanda Anisimova. Meciul s-a desfășurat pe terenul central de la All England Club și a durat doar 57 de minute. Iga Swiatek obține victoria la Wimbledon Victoria de la Wimbledon îi aduce polonezei al șaselea titlu de Mare Șlem, după cele patru cucerite la Roland Garros (2020, 2022, 2023, 2024) și cel de la US Open (2022). Citește și: Premieră: primar PSD condamnat la pușcărie pentru că a furat alegerile. Decizia nu este definitivă Singurul turneu major care îi lipsește din palmares este Australian Open, unde a ajuns în semifinale în 2022 și 2025. O performanță istorică: finală fără set pierdut Swiatek a devenit prima jucătoare din Era Open care câștigă finala de la Wimbledon fără să cedeze vreun game, o performanță nemaiîntâlnită din 1911. La meci a asistat și prințesa Kate, prezentă în loja regală. Prima campioană poloneză la Wimbledon în Era Open Iga Swiatek scrie istorie și pentru țara sa: este prima reprezentantă a Poloniei, la feminin sau masculin, care cucerește trofeul de la Wimbledon în Era Open, începută în 1968. Adversara din finală, Amanda Anisimova (23 de ani), cap de serie nr. 13, a disputat prima finală de Grand Slam din carieră. În semifinale, americanca a reușit o victorie surprinzătoare în fața liderului mondial Arina Sabalenka, scor 6-4, 4-6, 6-4.

Ucigaș periculos, urmărit în județul Mureș (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Ucigașul din Mureș, vânat de forțe impresionante de Poliție după ce a ucis o femeie prin incendiere

Ucigaș periculos, urmărit în județul Mureș. Purtătorul de cuvânt al Poliției Române, Georgian Drăgan, a anunțat sâmbătă că unele persoane apropiate de Emil Gânj, principalul suspect în cazul crimei de la Miheșu de Câmpie, au început să ofere informații relevante anchetatorilor. O primă persoană a fost deja adusă la audieri. Ucigaș periculos, urmărit în județul Mureș „Această persoană audiată oferă detalii importante cu privire la potențialele locuri în care s-ar putea ascunde suspectul”, a declarat Georgian Drăgan. Citește și: Premieră: primar PSD condamnat la pușcărie pentru că a furat alegerile. Decizia nu este definitivă Autoritățile speră ca prin aceste colaborări să îl localizeze cât mai curând pe Emil Gânj. Emil Gânj, considerat „deosebit de periculos” Reprezentantul Poliției a subliniat că suspectul este extrem de periculos și că forțele de ordine au fost suplimentate pentru a accelera căutările. Emil Gânj este dat în urmărire națională și internațională. Poliția avertizează complicii: risc de închisoare Georgian Drăgan a transmis un avertisment clar celor care l-au ajutat sau îl ajută pe fugar: „Fapta de favorizare a infractorului se pedepsește cu închisoare. Îi rugăm să înceteze orice sprijin și să contacteze imediat poliția.” Femeie găsită carbonizată într-o locuință incendiată Crima a avut loc marți, când pompierii au descoperit trupul carbonizat al unei femei într-o casă cuprinsă de flăcări în comuna Miheșu de Câmpie, județul Mureș. Ancheta a stabilit că incendiul a fost provocat intenționat. Suspectul, antecedente penale și mandat de arestare Emil Gânj, în vârstă de 37 de ani, fusese deja vizat de un mandat de arestare preventivă în lipsă, pentru violență în familie și încălcarea ordinului de protecție. În trecut, fusese condamnat pentru omor calificat și eliberat din închisoare în 2020. Inspectoratul Județean de Poliție Mureș avertizează populația să nu încerce să interacționeze cu suspectul, ci să apeleze imediat numărul de urgență 112 în cazul în care Emil Gânj este observat.

Nicușor Dan promite viitor tangibil României (sursa: Inquam Photos/Codrin Unici)
Eveniment

Nicușor Dan, la Congresul PNL: "România are un viitor nu peste 20-30 de ani, ci peste doi-trei ani"

Nicușor Dan promite viitor tangibil României. Președintele Nicușor Dan a declarat sâmbătă, în cadrul Congresului extraordinar al PNL desfășurat la Palatul Parlamentului, că România are perspective clare de dezvoltare într-un orizont apropiat. Potrivit acestuia, țara noastră poate ieși din perioada de corecție economică în doi-trei ani și poate deveni o destinație importantă pentru investițiile străine. Nicușor Dan promite viitor tangibil României Nicușor Dan a evidențiat potențialul sectorului privat românesc, descris ca fiind „dinamic și competitiv”, și a subliniat importanța momentului în care România ar putea adera la OCDE. Citește și: Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Ministerul de Finanțe care au protestat spontan față de tăierea sporurilor Acest pas ar permite atragerea unor investiții externe semnificative până la finalul anului viitor. „România are viitor și într-un timp tangibil”, a afirmat el cu încredere. Mesaj de susținere pentru PNL Președintele le-a mulțumit liberalilor pentru asumarea guvernării în perioade dificile și pentru deciziile curajoase luate. Totodată, a recunoscut că partidul a făcut și greșeli de-a lungul celor 35 de ani de existență, însă a apreciat că direcția generală a fost una bună pentru România. „Românii nu ne vor ierta în 2028” În discursul său, Nicușor Dan a făcut apel la responsabilitate pentru perioada care urmează, atrăgând atenția că greșelile din trecut trebuie corectate. „Suntem cu toții obligați să reparăm lucrurile greșite din societate. Altfel, românii în 2028 nu ne vor mai ierta”, a avertizat președintele, exprimându-și totodată optimismul că se pot face schimbări semnificative în următorii ani. Susținerea forțelor pro-europene La finalul intervenției, Nicușor Dan a adresat un mesaj de sprijin Republicii Moldova, în contextul participării lui Igor Grosu, președintele Parlamentului de la Chișinău, la evenimentul PNL. El a urat succes forțelor pro-occidentale la alegerile care vor avea loc în luna septembrie.

Fitch a ridicat ratingul Bulgariei la BBB+ Foto: Guvernul Bulgariei
Eveniment

Fitch a ridicat ratingul Bulgariei la BBB+ pentru că va adopta euro. România este la BBB-

Fitch a ridicat ratingul Bulgariei la BBB+ pentru că va adopta euro. România este la BBB- și este amenințată cu retrogradarea în categoria junk. Citește și: Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Ministerul de Finanțe care au protestat spontan față de tăierea sporurilor Fitch a ridicat ratingul Bulgariei la BBB+ Ce arată Fitch în decizia în care anunță că ratingul Bulgariei este BBB+: „Ne așteptăm la o creștere a PIB-ului real stabilă la 2,8% în 2025, deoarece incertitudinile comerciale globale sunt compensate de o situație politică internă îmbunătățită” (FMI estimează o creștere a PIB-ului României de 1,6%, iar Comisia Europeană - 1,4%).  Inflație de 2,9% în mai 2025. În România, este 5,7%. Fitch estimează că deficitul public va rămâne la 3% din PIB în perioada 2025-2026 (România speră să ajungă la circa 8%) Rata datoriei publice a Bulgariei va rămâne foarte scăzută în comparație cu țările UE și printre cele mai scăzute din categoria „BBB”, în ciuda creșterii preconizate. Estimăm că datoria publică/PIB va ajunge la 34,7% în 2029, de la 24,1% în 2024, din cauza planurilor de recapitalizare a anumitor întreprinderi de stat în 2025 (3,3% din PIB) și a creșterii cheltuielilor pentru apărare pe termen mediu, inclusiv plata pentru echipamente militare în 2026. Datoria publică a României este la 54,8%. Însă Fitch critică instabilitatea politică din Bulgaria și slaba absorbție a fondurilor europene: „Constrângerile instituționale au întârziat progresul reformelor structurale în raport cu țările similare, în pofida finalizării cu succes a procesului de adoptare a monedei euro și a renegocierii planului în cadrul Facilității pentru redresare și reziliență (RRF). Istoricul recent al guvernelor de coaliție instabile a afectat, de asemenea, punerea în aplicare a reformelor, iar Bulgaria este în urmă cu absorbția fondurilor RRF și a fondurilor de coeziune obișnuite. Partidele politice GERB, BSP și TISP au format un guvern minoritar în ianuarie 2025, în urma alegerilor anticipate din octombrie 2024 (al șaptea set de alegeri din 2021)”. 

Bolojan, candidat unic la șefia PNL (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Bolojan va deveni președinte plin al PNL după congresul extraordinar. Miza - restul funcțiilor

Bolojan, candidat unic la șefia PNL. 1.200 de delegați se reunesc sâmbătă la Palatul Parlamentului pentru a vota noua echipă de conducere a Partidului Național Liberal. Ilie Bolojan este candidatul unic. Bolojan, candidat unic la șefia PNL Congresul extraordinar al PNL, convocat pentru sâmbătă, are ca principal scop alegerea noii conduceri a partidului. Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Ilie Bolojan, președinte interimar al formațiunii și actual premier, este singurul candidat pentru funcția de președinte al PNL. Zece candidați pentru pozițiile de prim-vicepreședinte Pentru cele patru funcții de prim-vicepreședinte, și-au depus candidatura zece membri PNL: Este vorba despre Valeriu Iftime, Adrian Veștea, Florin Roman, Alin Tişe, Nicoleta Pauliuc, Ioan Popa, Dan Motreanu, Ciprian Ciucu, Mircea Minea și Cătălin Predoiu Alegeri și pentru Curtea de Arbitraj și Comisia de Revizie Pentru președinția Curții de Arbitraj concurează: Costică Lupușoru, Daniel Buda, Ciprian Dobre Pentru conducerea Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori, singura candidatură este cea a lui Virgil Guran. Votul pentru aceste funcții, inclusiv cele de președinte și prim-vicepreședinți, va fi secret. Vicepreședinții regionali, validați prin vot deschis Congresul va valida și vicepreședinții regionali, care vor deveni membri ai Biroului Executiv Național. Votul va fi deschis, iar candidații sunt: Alexandru Muraru – Nord-Est, Alexandru Popa – Sud-Est, Toma Petcu – Sud-Muntenia, Gigel Știrbu – Sud-Vest Oltenia, Gheorghe Falcă – Vest, Florin Birta – Nord-Vest, Ion Dumitrel – Centru, Hubert Thuma – București-Ilfov Mandate mai scurte și criterii de performanță Congresul are loc în urma Consiliului Național PNL din 28 iunie, care a aprobat mai multe modificări ale statutului partidului. Printre cele mai importante: Reducerea mandatului conducerii PNL la doi ani Eliminarea moțiunii ca element definitoriu pentru candidatura la funcția de președinte Descentralizarea procesului de alegere a liderilor Recompensarea performanței politice și administrative Asumarea responsabilității în gestionarea funcțiilor de conducere Alegerea președintelui devine „competiție personalizată” Gabriel Andronache, președintele Comisiei de Statut, a explicat că noul mod de alegere a liderului PNL se bazează pe o „competiție personalizată”. Acesta a prescizat că programul politic va fi aprobat ulterior, ca o sinteză doctrinară a ideilor din partid. Structură mai suplă pentru conducerea centrală Noul Birou Executiv va fi format din: președinte, patru prim-vicepreședinți, secretar general Secretarul general va fi propus ulterior de președintele ales și validat de Biroul Politic Național. Reducerea dimensiunii Biroului Executiv După Congres, președintele PNL va putea propune două personalități publice care nu îndeplinesc condiția de vechime, acestea fiind cooptate în Biroul Executiv. Noua structură va include 27 de membri, reprezentând o reducere cu 50% față de actuala componență. Sancțiuni pentru organizațiile cu rezultate slabe Gabriel Andronache a anunțat că organizațiile județene care nu au performat în alegeri vor fi nevoite să își depună mandatul. În aceste cazuri, vor fi numite conduceri interimare care să restructureze activitatea filialelor.

Catalog vs Evaluarea Națională, discrepanțe uriașe (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Elevi cu note foarte mari în catalog au luat sub 5 la Evaluarea Națională

Catalog vs Evaluarea Națională, discrepanțe uriașe. Rezultatele Evaluării Naționale 2025 din județul Iași evidențiază diferențe majore între notele din catalog și cele de la examen. Catalog vs Evaluarea Națională, discrepanțe uriașe Zeci de elevi cu medii generale peste 8,00 au obținut note sub 3,00 la testarea națională. Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm În unele cazuri, diferențele ajung și la 5 puncte, ceea ce ridică semne de întrebare asupra evaluării din timpul gimnaziului. Cazuri precum cel al unui elev cu media 9,67 și notă finală 4,92 devin exemple ale dezechilibrului din sistem. Continuarea, în Ziarul de Iași

Venit minim necesar pentru credit ipotecar (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Eveniment

Care este venitul minim necesar pentru a cumpăra o locuință prin credit ipotecar după 1 august

Venit minim necesar pentru credit ipotecar. TVA-ul pentru locuințele noi va crește de la 9% la 21% începând cu 1 august, avertizează Imobiliare.ro Finance. Venit minim necesar pentru credit ipotecar Ieșenii care doresc să achiziționeze o locuință prin credit ipotecar mai au la dispoziție doar două săptămâni pentru a beneficia de cota redusă. Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Pentru a profita de această oportunitate, cumpărătorii trebuie să găsească rapid o locuință ce poate fi livrată în maximum un an, să semneze un antecontract, să plătească un avans de minimum 20% și să obțină un credit potrivit. Condițiile de eligibilitate și nivelul veniturilor necesare diferă în funcție de valoarea imobilului și de tipul creditului ales. Continuarea, în Ziarul de Iași

Condamnare dură pentru un șofer beat (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Închisoare pentru conducere sub influența alcoolului, deși doar a acroșat trei stâlpișori

Condamnare dură pentru un șofer beat. Un fost militar, veteran al teatrelor de operații, a fost condamnat la închisoare cu executare pentru conducere sub influența alcoolului, o decizie rară în astfel de cazuri. Condamnare dură pentru un șofer beat Acesta a fost prins cu o alcoolemie de 2,45‰, fără permis, conducând în plină zi chiar în fața sediului Poliției Rutiere. Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Aventura s-a încheiat după doar 50 de metri, când șoferul a fost oprit imediat după ce a acroșat trei stâlpișori. Comportamentul sfidător în fața instanței a cântărit decisiv în hotărârea judecătorilor de a aplica pedeapsa cu executare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Sporurile bugetarilor pentru proiecte europene, secretizate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Stupefiant: numărul funcționarilor care iau spor pentru proiecte europene, secretizat

Sporurile bugetarilor pentru proiecte europene, secretizate: Consiliul Județean Iași păstrează discreția totală în privința numărului exact de angajați care beneficiază de sporuri pentru lucrul cu proiecte finanțate din fonduri europene. Sporurile bugetarilor pentru proiecte europene, secretizate În prezent, administrația județeană nu dezvăluie câți salariați primesc majorarea salarială de până la 50% pentru activitatea în proiecte europene (procent redus la 40% după măsurile recente de austeritate). Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm CJ a precizat doar că „numărul beneficiarilor variază în funcție de numărul de proiecte și de perioada de implementare”. În schimb, în 2023, aceste date erau publice: 40 de angajați ai Consiliului primeau între 10% și 50% în plus la salariu pentru implicarea în echipele de implementare a proiectelor cu finanțare europeană. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bolojan, atac la sistemul de sănătate Foto: Facebook
Eveniment

Bolojan, atac la sistemul de sănătate: cheltuielile cresc exploziv, percepția nu se îmbunătățește

Premierul Ilie Bolojan a lansat un atac dur la sistemul public de sănătate: cheltuielile cresc exploziv, dar percepția nu se îmbunătățește. El a arătat că angajații spitalelor își primesc salariile indiferent de numărul de cazuri tratate. Citește și: CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR În plus, Bolojan a atacat legislația prin care șefii de secții din spitalele de stat sunt numiți de facultățile de medicină. Bolojan, atac la sistemul de sănătate Ce a arătat premierul despre situația din Sănătate: „În urmă cu 10 ani, 2014, 2015 ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului erau 11%, acum au crescut la 14-16%. Asta înseamnă niște sume foarte mari. De exemplu, 2021 – 49 de miliarde, 2022- 54 miliarde, 2023 – 59 de miliarde, 2024 - 73 miliarde, iar pentru 2025 este estimat un total de 77 de miliarde”  „Se vede clar că în ultimii ani aceste cheltuieli sunt mult mai mari, cu cel puțin 10% față de ritmul de creștere a veniturilor. Nu este o direcție bună” „De ce avem această risipă în zona de sănătate? Avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nu este legată în sănătatea din România numărul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal. Există alocări dedicate cheltuielilor de personal și nimeni nu are interesul să facă economii corecte sau performanță, pentru că nu are de ce” „Există o limitare de sporuri de 30%, dar spitalele din subordinea autorităților locale nu o respectă. La calculul bazei de salarii introduc și primăria sau consiliul județean, ceea ce ocolește plafonul.” Bolojan a sugerat că medicii prescriu medicamente foarte scumpe, iar apoi se plimbă la congrese organizate departe de România. 

CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților Foto: Facebook CSM
Eveniment

CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR

CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR: toate măsurile avansate acum de premierul Bolojan și de ministrul Muncii au fost deja respinse. Citește și: Sondaj făcut de o firmă apropiată PSD, CURS: partidul lui Grindeanu cade, AUR crește accelerat Ce vor premierul Ilie Bolojan și ministrul Muncii, Florin Manole: creșterea vârstei de pensionare și reducerea pensiilor magistraților la 65% din veniturile pe ultimele 48 de luni. Dar CSM a respins încă din aprilie 2025 aceste variante, invocând decizii ale CCR. Acum, ele sunt la nivelul a 80% din veniturile pe ultimele luni.  CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților Cum a susținut CSM că nu se pot tăia aceste pensii speciale, la 15 aprilie 2025: „Reducerea cuantumului pensiei la 65% din veniturile realizate în ultimele 48 luni de activitate, față de 80% cât este în prezent, este în mod evident contrară jurisprudenței Curții Constituționale care a statuat în mod constant că legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”. CSM invocă decizia 900/2020 a CCR. „Legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”, citează CSM din CCR.  Și propunerea de creștere a vârstei de pensionare, de la 48 de ani la 65 de ani, s-a ciocnit de opoziția CSM. Inteersant este că, în aprilie, CSM recunoștea că vârsta de pensionare este de 48 de ani. Acum câteva zile, un comunicat al CSM afirma: „Contrar celor exprimate în spaţiul public, în anul 2025, până la acest moment, vârsta medie de pensionare la judecători se menţine la 52 de ani”. 

Complexul memorial Vasile Alecsandri, proces absurd (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Alecsandri se răsucește în mormânt: Academia Română și CJ Iași s-au judecat 14 ani ca să dea cu var

Complexul memorial Vasile Alecsandri, proces absurd: a durat 14 ani și s-a purtat între Consiliul Județean Iași și Academia Română pentru dreptul de proprietate asupra Casei Memoriale și Mausoleului Vasile Alecsandri de la Mircești. Complexul memorial Vasile Alecsandri, proces absurd CJ Iași a pierdut, dar monumentul a fost totuși lăsat în administrarea Consiliului, întrucât Academia nu dispune de fonduri pentru lucrări de întreținere. Citește și: Sondaj făcut de o firmă apropiată PSD, CURS: partidul lui Grindeanu cade, AUR crește accelerat La peste un an de la preluarea administrării, Consiliul Județean Iași face primii pași concreți pentru restaurarea monumentului de patrimoniu. CJ alocă 86.500 de lei pentru servicii de proiectare și elaborarea documentației necesare restaurării și consolidării clădirii istorice, inclusiv expertiza tehnică și documentația DALI (Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenții). Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră