Director al Staţiunii de cercetări marine şi fluviale Sf. Gheorghe: Nu se întâmplă nicio secare a Deltei fiindcă se draghează pe Bîstroe, este o trăznaie din punct de vedere ştiinţific
Alfred Vespremeanu, director al Staţiunii de cercetări marine şi fluviale Sf. Gheorghe a declarat luni în emisiunea Proiect de Ţară-România, de la Prima News că nu se întâmplă nicio secare a Deltei fiindcă se draghează pe braţul Bâstroe, este o trăznaie din punct de vedere ştiinţific.
"Cred că intenţia Ucrainei este de a putea naviga cu nave de pescaj mare până în portul lor principal de pe braţul Chilia, care este Izmail", a mai spus el.
Vespremeanu este profesor universitar de geografie fizică și și-a luat doctoratul cu teza „teză: Țărmul Deltei Dunării – studiu geomorfologic”. În plus, el are un stagiu de specializare în Geomorfologie costieră (bursă guvernamentală de doctorat), între 2002-2003, la Universitatea Loughborough, din Marea Britanie.
Nu se întâmplă nicio secare a Deltei fiindcă se draghează pe Bâstroe
„În cazul ăsta, din ce ştim cu siguranţă, la gura de intrare în braţul Bîstroe este o acţiune de dragare, adică de creştere a adâncimilor de la 4 metri la 8 metri. La capătul braţului lui Chilia, cel mai scurt este braţul Bîstroe, la gura lui de vărsare are loc această adâncire prin dragare.
Nu este periculoasă pentru natură, în primul rând sendimentele sunt extrem de tinere, se depun de la o zi la alta, nu formează un suport biologic, sunt predominant nisipoase. Impactul unei dragări la o gură de vărsare de tip Bâstroe este unul categoric local, în niciun caz nu afectează starea Deltei Dunării”, a spus Vespremeanu.
Specialistul a comentat şi informaţia privind riscul unei secări a Deltei din cauza acestor lucrări. ”Nici măcar cu unu la mie nu se poate întâmpla procesul acesta, nivelul apelor din Deltei Dunării este controlat de nivelul Mării Negre şi de nivelul de intrare al Dunării în Deltă şi nu de cât de adâncă este o gură de vărsare sau alta. Poate să fie şi de 100 de metri, asta nu afectează nivelul apei în Deltă este o trăznaie din punct de vedere ştiinţific”, a spus Alfred Vespremeanu, citat de news.ro.
„O trăznaie”
”Sentimentul unora că ar putea să se usuce Delta este fiindcă poate văd ei uneori aceste lacuri care nu mai arată a lacuri, arată a mlaştină dar nu are legătură cu Ucraina, are legătură cu noi. (..) O deltă, pentru a menţine aproape de forma iniţială înseamnă că îi controlezi fluxul de sedimente, prin dragaje.
De exemplu, pe termen lung, decenii, va trebui să creştem debitele braţelor Sulina şi Sfântul Gheorghe. Astăzi nu se schimbă nimic, nu se întâmplă nicio secare a Deltei fiindcă se draghează la gura lui Bâstroe şi mai departe, dacă are loc o redistribuire a apei pe braţe, asta se va întâmpla în defavoarea braţelor vecine ale lui Bîstroe, nu braţul Chilia”, a mai explicat el.
Ucraina vrea să navigheze până la Izmail
Întrebat dacă partea română ar cunoaşte dacă se draghează în zonă, specialistul a spus: ”Noi ştim oricum ce se întâmplă, există pe coasta românească sisteme, partea maritimă, unde cunoaştem pe zeci de km, vedem, este o tehnică vizuală în care vezi ce se întâmplă, informaţia asta există în statul român. Noi am ştiut de la prima cupă dragată”.
Citește și: Surse: PSD a ajuns la 28% și cade pe măsură ce se apropie momentul preluării Guvernului. AUR – 20%. Ascensiunea AUR, explicația atacurilor PSD împotriva Ucrainei, pe tema Bâstroe
Despre intenţia părţii ucrainene, specialistul a spus: ”Cred că intenţia lor este de a putea naviga cu nave de pescaj mare până în portul lor principal de pe braţul Chilia, care este Izmail”.
Ucraina adânceşte canalul Bâstroe pentru a-şi majora exporturile de cereale, a anunţat ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, transmite Reuters. Însă demnitarul de la Kiev a spus că Ucraina este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată, menționând că Bucureștiul a fost informat încă din august 2022, dar nu a transmis obiecții.
