luni 15 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: vină

4 articole
Eveniment

Apele Române, vina principală pentru criza apei din Prahova (raport preliminar Mediu)

Raportul preliminar întocmit la solicitarea ministrei Mediului, Diana Buzoianu, privind situația de la Barajul Paltinu, evidențiază probleme grave de comunicare, coordonare și gestionare a operațiunilor între toate instituțiile implicate: Administrația Bazinală de Apă (ABA) Buzău-Ialomița, operatorul Exploatare Sistem Zonal Prahova și Administrația Națională „Apele Române”. Concluzia principală: întârzierile, lipsa informărilor și nerespectarea procedurilor au dus la întreruperea alimentării cu apă pentru populația și industria din Prahova și Dâmbovița. Probleme identificate la ABA Buzău–Ialomița Raportul arată că la 17 iunie 2025, în timpul manevrei de deschidere a vanei GF2, jetul de evacuare a apei s-a diminuat până la oprire, din cauza unei obturații pe canalul de aducțiune. Citește și: Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder, se cere intervenția CSAT S-a decis apoi scăderea nivelului apei până la cota 620 mdM, conform unui program estimat pentru perioada 21 iulie – 31 octombrie 2025. Ulterior, în urma unei inspecții subacvatice cu ROV, a fost stabilită necesitatea reducerii nivelului până la cota 603–604 mdM. Cu toate acestea, ABA Buzău–Ialomița nu a informat operatorul Exploatare Sistem Zonal Prahova despre acțiuni și riscuri, inclusiv cel privind creșterea turbidității apei. Nerespectarea obligațiilor de informare și planificare La întâlnirea din 22 octombrie 2025, s-a stabilit elaborarea unui program detaliat de scădere a nivelului până la cota 605 mdM și informarea tuturor utilizatorilor din aval. Raportul arată că aceste documente nu au fost puse la dispoziția autorităților, iar ABA nu a informat nici administrațiile locale despre riscuri și lucrări. De asemenea, ABA Buzău–Ialomița nu a solicitat prognoze hidrologice și meteorologice de la ANM și INHGA pe perioada operațiunilor, ceea ce a complicat gestionarea situației în contextul avertizărilor cod galben și cod portocaliu din 27–28 noiembrie 2025. Lucrările au fost întârziate până în sezonul rece Deși incidentul la golirea de fund GF2 a fost constatat în 17 iunie 2025, iar documentele tehnice au confirmat problema în iulie, scăderea nivelului apei necesară intervențiilor a fost întârziată până în sezonul rece, marcând o gestionare deficitară cu risc meteorologic și hidrologic ridicat. Raportul menționează și lipsa verificărilor efectuate de ABA Buzău–Ialomița la SC ESZ Prahova privind respectarea Autorizației de gospodărire a apelor din 2023. Deficiențe majore la Exploatare Sistem Zonal Prahova Deși în 22 octombrie 2025 operatorul a fost avertizat asupra riscului de creștere a turbidității, SC Exploatare Sistem Zonal Prahova nu a informat distribuitorii de apă despre potențialele probleme. Operatorul nu a asigurat rezervele necesare de apă pentru Stația de tratare Voila, încălcând prevederile Convenției de exploatare, care stabilește rolul Bazinului Lunca Mare ca tampon în situații de viitură. Raportul subliniază și nerespectarea Autorizației de Gospodărire a Apelor, care impune întreținerea instalațiilor, monitorizarea zilnică în condiții de precipitații și informarea imediată a autorităților în caz de neajunsuri. Probleme în activitatea Administrației Naționale „Apele Române” ANAR, administratorul barajului, a prelungit în mod repetat contractul de operare semnat în 2013 cu SC Exploatare Sistem Zonal Prahova, deși nu a efectuat verificări periodice ale bunurilor aflate în gestiunea operatorului, așa cum prevede contractul. Raportul evidențiază faptul că ANAR nu a fost informată asupra riscului de sistare a alimentării cu apă, deși avea obligația de a coordona intervențiile și de a monitoriza modul de exploatare. Lipsă de coordonare la toate nivelurile Raportul concluzionează că Administrația Națională „Apele Române” nu a coordonat eficient activitățile de intervenție pentru remedierea incidentului de la Barajul Paltinu. Deficiențele cumulate ale ABA Buzău–Ialomița, SC Exploatare Sistem Zonal Prahova și ANAR au contribuit la agravarea situației și la întreruperea alimentării cu apă în două județe.

Apele Române, vina principală pentru criza apei din Prahova (sursa: gov.ro)
Pasager, într-o mașină cu șofer beat (sursa: Pexels/M.Emin BİLİR)
Eveniment

Cât de vinovat ești, ca pasager, dacă te urci în mașina unui șofer care știi că e beat

Pasager, într-o mașină cu șofer beat. Judecătorii au fost chemați să decidă cât de responsabil este un pasager care se urcă într-o mașină condusă de un șofer despre care știe că a consumat alcool. Pasager, într-o mașină cu șofer beat Într-un caz din Iași, două persoane au fost grav rănite după ce șoferul, cu o alcoolemie de 1,77‰, a pierdut controlul volanului într-o curbă periculoasă. Citește și: Deși la CNI salariul mediu este peste 24.000 lei/lună, compania cumpără pișcoturi de 33,8 euro Deși pasagerii au fost victime, asigurătorul a susținut că și aceștia poartă o parte din vină pentru că și-au asumat riscul. Judecătorii au fost nevoiți să analizeze dacă acceptarea voluntară a unui astfel de pericol poate influența cuantumul despăgubirilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Trump acuză Ucraina pentru începerea războiului (sursa: BBC)
Internațional

VIDEO Trump, atac brutal la Zelenski: Nu trebuia să înceapă războiul, trebuia să facă o înțelegere

Trump acuză Ucraina pentru începerea războiului. Președintele american Donald Trump a declarat marți că Ucraina poartă responsabilitatea pentru invazia pe scară largă lansată de Rusia în 2022. Afirmațiile sale vin în urma negocierilor dintre miniștrii de externe ai SUA și Rusia la Riad, discuții din care Ucraina a fost exclusă. Trump acuză Ucraina pentru începerea războiului Într-un interviu acordat BBC la Mar-a-Lago, Trump a criticat reacția președintelui Zelenski, care denunțase negocierile ca fiind „discuții despre Ucraina, fără Ucraina”. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Într-un atac direct la adresa liderului ucrainean, Trump a susținut că Zelenski putea ajunge la un acord înainte ca războiul să înceapă. „Nu trebuia niciodată să începeți asta. Puteați ajunge la o înțelegere”, a afirmat Trump, sugerând că Ucraina este vinovată pentru conflict. De asemenea, fostul președinte american a declarat că, dacă ar fi fost la putere în 2022, ar fi negociat un acord care ar fi păstrat teritoriul Ucrainei și ar fi prevenit distrugerea orașelor. „Vreau să văd pace. Nu vreau să mai văd cum sunt uciși toți acești oameni”, a subliniat Trump. Trump susține că Rusia vrea să oprească „barbaria” În ciuda invaziei masive și a atacurilor continue asupra Ucrainei, Trump a afirmat că „Rusia vrea să facă ceva și să pună capăt barbariei sălbatice”. Totodată, a lăsat să se înțeleagă că o întâlnire cu Vladimir Putin ar putea avea loc până la sfârșitul lunii, spunând doar „Probabil”, când a fost întrebat despre acest subiect. Ucraina trebuie să organizeze alegeri Trump a criticat absența alegerilor în Ucraina, reluând un punct de propagandă folosit de Rusia, care susține că mandatul lui Zelenski a expirat și că Ucraina trebuie să organizeze scrutin prezidențial. „Nu Rusia crede asta. Aceasta este ceea ce cred eu și multe alte țări de asemenea”, a spus Trump. Zelenski a respins această solicitare, invocând legea marțială care interzice organizarea alegerilor în timpul războiului. Trump a mai susținut că Zelenski i-a spus recent că nu știe unde sunt jumătate din fondurile primite de la SUA, insinuând posibile nereguli în administrarea ajutorului american. Europa trebuie să contribuie mai mult În cadrul interviului, Trump a solicitat o „reechilibrare” a ajutorului oferit Ucrainei, considerând că SUA au contribuit prea mult în comparație cu Europa. „Noi le-am dat cred 350 de miliarde de dolari (...), este mult și trebuie să reechilibrăm cu Europa, pentru că ei au dat mult mai puțin”, a declarat Trump. De asemenea, a comentat ideea controversată de a trimite trupe europene de menținere a păcii în Ucraina, spunând că este „total favorabil” inițiativei, dar că SUA nu au motive să intervină: „Noi nu avem de ce să trimitem trupe acolo, pentru că, știți, suntem foarte departe”. Ucraina sub Atac, în timp ce Trump susține negocierile În timp ce Trump se declară „încrezător” că negocierile dintre SUA și Rusia vor aduce pacea, atacurile rusești continuă pe teritoriul ucrainean. Miercuri, orașul-port Odesa a fost parțial distrus, locuitorii rămânând fără curent electric și căldură.

Putin, șocat de atacurile din Crimeea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, șocat de atacurile din Crimeea

Putin, șocat de atacurile din Crimeea. Recentele explozii care au avut loc mult în spatele liniilor ruseşti în Crimeea au avut un efect psihologic major asupra conducerii de la Moscova, au declarat vineri oficiali occidentali, citaţi de DPA. Putin, șocat de atacurile din Crimeea Mai mult de jumătate din avioanele de luptă ale Flotei ruse din Marea Neagră aflate pe aerodromul militar Saki, în vestul Crimeii, au fost scoase din funcţiune ca urmare a exploziilor de săptămâna trecută, într-o zonă considerată sigură anterior de Moscova, potrivit Ministerului britanic al Apărării. Kremlinul caută pe cine să dea vina pentru dezastru, iar preşedintele Vladimir Putin întâmpină dificultăţi în a ascunde succesul Ucrainei de populaţia rusă, în timp ce mii de ruşi care fug din Crimeea au intrat în ţară, au declarat oficiali occidentali vineri. Aceste atacuri, potrivit lor, au forţat Flota Rusiei din Marea Neagră să adopte o postură defensivă şi au afectat capacitatea Rusiei de a lansa cu succes un asalt amfibiu asupra Odesei, oraş-port situat pe coasta ucraineană a Mării Negre. Stagnare operațională de ambele părți Aceasta intervine în timp ce războiul a intrat într-o fază apropiată de o stagnare operaţională, forţele terestre ale niciuneia dintre cele două părţi neavând suficientă putere concentrată de luptă pentru a lansa acţiuni ofensive eficiente. Citește și: Încordare maximă în legătură cu siguranța centralei nucleare de la Zaporojie: rușii de la Rosatom au părăsit incinta, ucrainenii se tem de un „atac terorist” asupra zonei Rusia se confruntă cu o penurie din ce în ce mai acută de stocuri, chiar şi de muniţii de bază, precum şi de oameni, în timp ce se străduieşte să-şi reconstituie forţele, observă aceiaşi oficiali occidentali. Putin a pierdut războiul informațional În acelaşi timp, şeful serviciului britanic de informaţii GCHQ (Government Communications Headquarters) a spus că Moscova nu a reuşit să câştige teren în războiul informaţional împotriva Ucrainei. "Până acum, preşedintele Putin a pierdut complet războiul informaţional în Ucraina şi în Occident", apreciază Sir Jeremy Fleming într-un editorial în The Economist. "La fel ca în cazul invaziei sale terestre, planurile iniţiale online ale Rusiei par să nu-şi fi atins obiectivele", consideră el. 160 de piloți ruși, scoși din joc La 9 august, o serie de explozii au zguduit aerodromul militar Saki, baza principală a aviaţiei Flotei ruse din Marea Neagră, în Crimeea. După acest atac, care nu a fost revendicat de Ucraina, Statul Major al armatei ucrainene a declarat că ruşii au pierdut nouă avioane de luptă, potrivit publicaţiei ucrainene Focus. Conform unor informaţii ale Ministerului ucrainean de Interne, citate de Focus, circa 160 de piloţi ruşi au fost ucişi sau răniţi în urma acestui atac. La 16 august, o altă explozie s-a produs la un depozit militar situat în apropiere de Djankoi, în nordul Crimeii. Crimeea, peninsulă a Ucrainei anexată în 2014 de Moscova, se afla în prima linie a ofensivei militare declanşate de Rusia împotriva vecinului său ucrainean din 24 februarie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră