sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: viktor orban

64 articole
Eveniment

Eșecul politicilor economice ale lui Orban

Eșecul politicilor economice ale premierului Viktor Orban, idolul lui Șoșoacă și Simion, este evidențiat de datele prezentate azi de Eurostat: economia Ungariei rămâne în recesiune tehnică. În trimestrul I din 2023, PIB-ul a scăzut cu 1,1% față de perioada similară din 2022. Eșecul politicilor economice ale lui Orban „Ungaria a înregistrat din nou o scădere trimestrială a PIB-ului, în primul trimestru din 2023. În prezent, vedem o șansă de aproximativ 50% ca economia maghiară să iasă din recesiunea tehnică înainte de trimestrul al treilea (...) Biroul de Statistică a subliniat în comunicatul său de presă că cel mai mare contribuitor la scăderea performanței economice a fost industria. Acest lucru nu este deloc surprinzător, având în vedere că industria a înregistrat scăderi de 6-10% de la an la an în volumele de producție pe tot parcursul primului trimestru. În plus, activitatea de investiții se prăbușește rapid din cauza nivelului ridicat al ratelor dobânzilor, astfel încât, din punctul de vedere al contribuției la PIB, ambele componente vor afecta probabil creșterea. Singura salvare ar putea fi exporturile nete, însă, judecând după recenta subperformanță a industriei, vedem puține șanse pentru o revenire timpurie în trimestrul al doilea. În opinia noastră, judecând după datele disponibile în prezent, ar fi considerată o surpriză pozitivă dacă economia ar reuși să evite o scădere trimestrială”, apreciază ING. „În timp ce PIB-ul Ungariei s-a contractat, economia României a crescut cu 2,8% pe an în primul trimestru. La nivel trimestrial, economia a avansat cu 0,1%. PIB-ul slovac a înregistrat, de asemenea, o creștere atât în termeni anuali, cât și trimestriali”, arată Reuters. Inflația în Ungaria este de 24%. În octombrie 2021, senatoarea Diana Șoșoacă Șoșoacă îl saluta pe Viktor Orban în plenul parlamentului României: „Poate cândva vom avea un guvern naționalist după exemplul Ungariei”. Ea se opunea, la acel moment, vehement, purtării măștii sanitare. Și liderul AUR, George Simion, îl considera pe premierul Ungariei un model: „Sunt Viktor Orban al României, pentru că AUR și Fidesz au aceeași ideologie”.

Eșecul politicilor economice ale lui Orban Foto: Facebook
Idolul lui Șoșoacă și Simion ridică ultimele reglementări privind purtarea măștii Foto: Facebook
Eveniment

Idolul lui Șoșoacă și Simion ridică ultimele reglementări

Idolul lui Șoșoacă și Simion, Viktor Orban, ridică abia acum ultimele reglementări privind obligativitatea purtării măştii sanitare. Ungaria ridică obligativitatea purtării măştii sanitare în spitale de la 1 mai, anunță Centrul Naţional de Sănătate Publică (NNK), preluat de agenția maghiară de stat MTI. În octombrie 2021, senatoarea Diana Șoșoacă Șoșoacă îl saluta pe Viktor Orban în plenul parlamentului României: „Poate cândva vom avea un guvern naționalist după exemplul Ungariei”. Ea se opunea, la acel moment, vehement, purtării măștii sanitare. Și liderul AUR, George Simion, îl considera pe premierul Ungariei un model: „Sunt Viktor Orban al României, pentru că AUR și Fidesz au aceeași ideologie” Idolul lui Șoșoacă și Simion ridică ultimele reglementări Începând de luni, 1 mai, în Ungaria, nici angajaţii instituţiilor sanitare şi de asistenţă socială, nici vizitatorii, vor mai trebui să poarte măşti în aceste locuri. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Conducerea spitalelor va avea însă în continuare autoritatea de a ordona purtarea măştilor sanitare în spitale sau în anumite secţii din cadrul acestora. Citește și: Simona Halep: „Nu cer un tratament special. Vreau doar să fiu judecată. Cât mai trebuie să aştept?” În Ungaria, s-a ridicat obligativitatea purtării măștilor sanitare în spații închise din 7 martie 2022, dar aceasta trebuia păstrată în spitale și instituții sociale.

Ungaria va elimina plafonarea preţurilor la produsele alimentare Foto: Facebook
Eveniment

Ungaria plafonarea preţurilor produsele alimentare

Eșec al guvernării Viktor Orban: Ungaria va elimina gradual plafonarea preţurilor la produsele alimentare de bază sub pretextul reducerii inflației. Însă, în februarie, inflația anuală era de 25,4%. Anunțul privind eliminarea plafonării prețurilor la produse alimentare a fost făcut de premierul Viktor Orban, care însă nu a oferit un calendar exact. Orban se confruntă cu cele mai mari dificultăţi de când a venit la putere, în 2010, deoarece economia încetineşte semnificativ, ratele dobânzililor sunt la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană iar rata anuală a inflaţiei depăşeşte 25%. Plafonarea preţurilor introdusă de Guvern a fost "utilă" în lupta contra inflaţiei dar a cauza perturbări pe piaţă iar Executivul lucrează la planuri de eliminare a măsurii, a explicat Orban. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ungaria va elimina plafonarea preţurilor la produsele alimentare "În privinţa produselor alimentare, în urma incetinirii inflaţiei vom retrage actualele plafonări ale preţurilor şi, în mod similar, plafonarea ratelor dobânzilor la creditele ipotecare", a declarat premierul la postul naţional de radio. Acesta a adăugat: "Dacă inflaţia scade sub un anumit nivel, va trebui să luăm decizii de renunţare la mecanismele de apărare pe care le-am introdus din cauza inflaţiei ridicate". În decembrie, Guvernul de la Budapesta a eliminat brusc plafonarea preţurilor la carburanţi, în condiţiile în care mulţi oameni au intrat în panică şi au achiziţionat cantităţi mari de combustibili, dar şi din cauza importurilor insuficiente. Preţul la benzină va creşte la aproximativ 640 forinţi pe litru, în timp ce preţul la motorină va fi de 699 forinţi pe litru. Companiile străine şi-au redus livrările de combustibili spre Ungaria, după ce autorităţile au plafonat preţurile la benzină şi motorină la 480 forinţi (1,22 dolari) pe litru. Guvernatorul Băncii Naționale cere Guvernului să reducă inflația Pentru prima dată de la mijlocul lui 2021, rata anuală a inflaţiei în Ungaria a încetinit uşor, la 25,4%, în februarie, iar Banca Naţională a Ungariei a menţinut nemodificată rata dobânzii, în linie cu estimările, şi a anunţat că va înăspri şi mai mult condiţiile de lichiditate, sfidând presiunile Guvernului de a reduce costurile de împrumut, în contextul încetinirii creşterii economiei. Comisia Europeană previzionează că anul acesta rata inflaţiei în Ungaria se va situa la 16,4%, cel mai ridicat nivel din UE. Citește și: Ungaria: peste jumătate din cetățeni declară că se confruntă sistematic cu lipsa alimentelor, care nu se găsesc pe piață Guvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy, a cerut Guvernului premierului Viktor Orban să contribuie la eforturile de reducere a inflaţiei, spunând că ţara se confruntă cu riscuri, de la creşterea costurilor serviciului datoriei la o convergenţă mai lentă. El a cerut la începutul anului eliminarea tuturor plafoanelor de preţ deoarece ar fi adăugat inflaţiei încă 3% - 4%, iar bugetul pe 2023 este afectat din cauza presiunilor inflaţioniste.

Ungaria: cel mai ridicat ritm de creştere al preţului mediu al producţiei agricole Foto: Facebook Viktor Orban
Economie

Cel ridicat ritm creştere preţului producţiei agricole

Ungaria a înregistrat cel mai ridicat ritm de creştere al preţului mediu al producţiei agricole, arată datele prezentate azi de Eurostat. Datele se referă la trimestrul IV din 2022, comparat cu același trimestru din 2021. Citește și: Înfrângere majoră a guvernului Viktor Orban: Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi. Cozi uriașe la benzinării și panică au marcat ultimele zile de plafonare Potrivit Eurostat, invadarea Ucrainei de către Rusia a afectat semnificativ pieţele agricole globale în 2022. Rusia şi Ucraina erau exportatori majori de cereale, grâu, porumb, seminţe oleaginoase (în special floarea soarelui) şi îngrăşăminte, când a izbucnit războiul. Cel mai ridicat ritm de creştere al preţului mediu al producţiei agricole Cel mai ridicat ritm de creştere al preţului mediu al producţiei agricole în această perioadă a fost observat în Ungaria (53%) şi Polonia (44%). Urmează nouă ţări cu creşteri între 30% şi 40%: Germania, Slovacia, Belgia, Ţările de Jos, Danemarca, Luxemburg, Portugalia şi România. Grafica: Eurostat Cele mai reduse rate de creştere au fost în Malta (4%), Franţa (14%), Cipru şi Italia (ambele cu 15%). Cel mai ridicat ritm de creştere al preţului mediu al mijloacelor de producţie care nu au legătură cu investiţiile s-a înregistrat în Lituania (51%), Ungaria (47%) şi Slovacia (39%), iar cel mai redus în Malta (7%), Portugalia (17%) şi Luxemburg (20%). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În Ungaria, supermarke­turi­le sunt obligate să limiteze preţurile za­hă­rului, uleiului de floarea-soare­lui, laptelui, pieptului de pui şi pulpei de porc. După ce guvernul condus de premierul Viktor Orban a decis să plafoneze preţurile la produsele alimentare de bază, retailerul Aldi a decis să introducă o limită de un kilogram de cartofi şi un litru de lapte pentru fiecare cumpărător, ca urmare a creşterii cererii. Alte lanţuri de magazine precum Spar, Lidl şi Tesco au introdus restricţii similare. La 7 decembrie 2022, Ungaria a eliminat plafonarea prețului la carburanți, după ce măsura a provocat o criză de aprovizionare.

Un deputat PSD cere ca România să nu mai susțină Ucraina Foto: Facebook Alin Chirilă
Politică

Deputat PSD cere ca România să nu mai susțină Ucraina

Încă un deputat PSD, Alin Chirilă, din Mehedinți, cere ca România să nu mai susțină Ucraina și să se opună aderării la UE: „Ucraina nu are ce căuta în Uniunea Europeană! Să învețe întâi să se comporte ca stat european înainte de a cere să devină membru al Uniunii Europene!”, a scris el pe Facebook. Poziția sa este extrem de asemănătoare cu cea a premierului Ungariei, Viktor orban. Începând din 2017, Ungaria a făcut de mai multe ori, cel mai recent în februarie 2022, uz de veto față de cooperarea NATO cu Ucraina, din cauza politicii ucrainene privind minoritățile. Un deputat PSD cere ca România să nu mai susțină Ucraina „România trebuie să #suspende orice formă de #sprijin pentru #Ucraina până când Kievul se conforma convențiilor internaționale privind #Delta_Dunării”, a afirmat deputatul PSD. Ulterior, Chirilă și-a editat postarea, renunțând la mesajul în care propunea ca România să nu mai ajute Ucraina și și să se opună aderării acestei țări la UE. Totuși, aceste mesaje au rămas în istoricul editărilor. O poziție identică a avut, constant, deputatul PSD Daniel Ghiță. „„În România încă sunt copii care merg flămânzi la culcare. Nu sunt bani pentru educație, decât pentru arme și pentru războiul din Ucraina? (...) A ajuns măscariciul de Zelenski să le dicteze tuturor cum sa vină îmbrăcați, slugile UE! Nu aveți voie in kaki: că nu-mi dă voie campania de PR!? Banii EU sunt îngropați în Ucraina, in timp ce românii trăiesc în sărăcie! Nu sunt bani pentru popor, decât pentru arme și Ucraina?”, a scris el, recent, pe Facebook. Citiți și: ANALIZĂ Trei atacuri propagandistice împotriva Ucrainei dirijate de Antena 3 „CNN” și preluate de PSD, AUR și Șoșoacă

Atac împotriva diplomației românești dinspre presa lui Viktor Orban, folosind mesajele AUR Foto: Facebook
Eveniment

Atac împotriva diplomației românești

Atac dur al unei publicații controlate de Viktor Orban, Magyar Nemzet, împotriva diplomației românești: „Eșecul diplomației române de tip chelner”, titrează ziarul de la Budapesta. O analiză a articolului arată că România este certată pentru că susține Ucraina și nu adoptă poziția pro-rusă a guvernului de la Budapesta. Citește și: Serviciile secrete maghiare sifonează la ruși de ani întregi, susține un europarlamentar francez. Surprinzător este că nimeni din Consiliul European nu reacționează Atac împotriva diplomației românești Articolul este semnat de Istvan Pataki, care scrie, printre altele, la Maszol.ro. Acest site este publicat de Fundația Progress, „înființată de UDMR, bugetul acestuia provenind, în mare parte, de la UDMR (cu toate că, printre finanțatori, se numără și statul ungar: Fondul Bethlen Gábor, compania de electricitate Magyar Villamos Művek Zrt., respectiv compania de jocuri de noroc Szerencsejáték Zrt.)” - scria, în iulie 2022, atlatszo.ro. Magyar Nemszet s-a definit încă din 2021 ca fiind apropiat guvernării Viktor Orban. În articolul din Magyar Nemzet este preluată o afirmație a lui Dan Dungaciu. „Analistul român geopolitic cunoscut, Dan Dungaciu, a caracterizat într-un interviu difuzat zilele trecute politica externă română din ultimii ani printr-o comparație frapantă. După cum a formulat ironic la adresa poziției diplomației bucureștene, România duce o diplomație de tip «chelner»…«cu ce vă putem servi?». Însă expertul a adăugat că în schimbul unei asemenea atitudini în politica internațională te poți aștepta la un bacșiș maxim”, scrie Magyar Nemszet, potrivit Rador. Dungaciu, fan declarat al AUR Însă „analistul român geopolitic cunoscut” Dan Dungaciu este celebru pentru modul în care a apărat poziția Moscovei și a sprijinit AUR, în alegerile din Republica Moldova, împotriva Maiei Sandu. Cu puțin înainte de invazia Rusiei în Ucraina, DeFapt.ro a scris despre intervențiile lui Dungaciu în favoarea Moscovei. Citți și: Dan Dungaciu, angajatul Academiei, îl apără din nou pe Putin, la Pro TV: apel la sancțiuni economice blânde „Rusia se va opri atunci când va obține garanții din partea Occidentului că Ucraina nu intră în NATO și NATO nu intră în Ucraina și că Occidentul se retrage pe linia de dinainte de 1997. Atunci se va opri. Totul este instrumentalizare, inclusiv amenințarea cu invazia”, a explicat, în februarie 2022, Dan Dungaciu la Europa FM. În vara lui 2021, el anunța că AUR Moldova va fi „lebăda neagră”, adică marea surpriză, a alegerilor parlamentare. „Această formațiune poate să ducă votul unioniștilor de 44-47 la sută în Parlament. Și în acel moment s-ar putea să fie un partid, care chiar să joace politic acolo”, declara Dan Dungaciu. AUR Moldova a obținut sub 1% la acele alegeri. Acum, afirmația lui Dungaciu despre „politica de tip chelner” a României, a fost făcută la podcastul „România lui Cristache” de la Evenimentul Zilei. Imediat, ea a fost rostogolită pe mai multe site-uri apropiate AUR, începând cu r3media. R3Media, fan Dungaciu „Noi facem o politică externă de tip chelner. Ne ducem la alții și spunem: cu ce vă servim? Ce putem face pentru dvs? Avem un meniu, alegeți-vă ceva de-aici. Când faci o politică externă de tip chelner, tu poți să primești, eventual, un bacșiș, dar nu faci politică. Harta politică externă este strategia ta, diplomații îndeplinesc această viziune. Problema noastră este la nivelul strategiei, nu diplomației”, a suținut Dungaciu, care este angajat al Academiei Române. De altfel, Dungaciu apare pe acest site, r3media, cu mai multe declarații care preiau teme al propagandei Moscovei și care sunt rostogolite și de AUR: „Occidentul nu ne-a recunoscut niciodată ca fiind de-ai lor, ca ei” sau „Prof. Dan Dungaciu despre criza românilor din Ucraina: Nu vor mai putea ține o slujbă în limba română: dacă vei predica în română, vine SBU și te ia / Statul român nu mai inspiră respect”. România, criticată că nu acționează la fel ca V.Orban Articolul din Magyar Nemzet pare a fi, în principal, despre eșecul României de a adera la spațiul Schengen. Dar: În articol este lăudat fostul ministru al Apărării, Vasile Dîncu. „Vasile Dîncu a îndrăznit să afirme că în opinia sa este nevoie de negocieri pentru a obține pacea în războiul din Ucraina”, scrie Pataki România este criticată pentru că nu ar ține suficient cu românii din Bucovina de Nord: „Conducerea română este sensibil frustrată de lipsa unor rezultate în problema anulării drepturilor în cazul românilor din Ucraina, iar potențialii alegători consideră acest lucru drept un nou eșec” Magyar Nemzet critică România pentru că n-ar fi condiționat aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei de situația românilor din Bucovina de Nord - așa cum procedează guvernul Viktor Orban în relația cu Kievul.

Orban: Ungaria va bloca sancţiuni privind energia nucleară rusă Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Orban: Ungaria va bloca sancţiuni energia nucleară rusă

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că Ungaria va bloca prin veto eventuale sancţiuni UE privind energia nucleară rusă. Anunțul său vine în continuarea declarațiilor oficialilor maghiari care doresc să accelereze lucrările la centrala nucleară Paks 2, construită împreună cu Rosatom. Orban: Ungaria va bloca sancţiuni privind energia nucleară rusă "Nu vom permite ca planul de a include energia nucleară în sancţiuni să fie pus în aplicare", a declarat premierul ungar Viktor Orban, citat de news.ro. "Acest lucru iese din discuţie", a punctat el. Ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto a declarat, joi, că a purtat o conversație telefonică cu viceprim-ministrul rus Alexander Novak, în timpul căreia părțile au convenit să accelereze investițiile în construcția centralei nucleare (NPP) Paks-2. "Am convenit că energia nucleară este energia viitorului și este o veste bună pentru noi că guvernul rus acordă, de asemenea, o mare importanță dezvoltării Paks. Am convenit că vom accelera investițiile ori de câte ori este posibil", a spus șeful diplomației maghiare. Ungaria, membră a UE, a criticat în repetate rânduri sancţiunile Bruxelles-ului împotriva Rusiei, afirmând că acestea nu au reuşit să slăbească semnificativ Rusia, în timp ce riscă să distrugă economia europeană. Centrala nucleară Paks din Ungaria are patru mici reactoare VVER 440 construite în Rusia, cu o capacitate combinată de aproximativ 2.000 de megawaţi, care au început să funcţioneze între 1982 şi 1987. Centrala generează aproximativ jumătate din energia din Ungaria, iar centrala îşi procură combustibilul nuclear din Rusia. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise În cadrul unui acord semnat în 2014 cu Rusia, Ungaria intenţionează să extindă centrala Paks cu două reactoare VVER de fabricaţie rusească cu o capacitate de 1,2 gigawaţi fiecare.

Maia Sandu, mai populară în Ucraina decât Macron Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu, mai populară în Ucraina decât Macron

Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, este mai populară în Ucraina decât șeful statului francez, Emanuel Macron, sau cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, arată un sondaj New Europe Center, din Kiev. Premierul Ungariei, Viktor Orban, se află pe locul IV la capitolul neîncredere, prima poziție fiind deținută, previzibil, de președintele Rusiei, urmat de șefii de stat din Belarus și China comunistă. Sondajul nu măsoară credibilitatea unor lideri precum cei din țările baltice, Finlanda sau România. Maia Sandu, mai populară în Ucraina decât Macron Sondajul a fost efectuat în Ucraina, dar nu și pe teritoriile ocupate de Rusia, în perioada 16-25 decembrie. Eșalonul celor chestionați a fost de 1553 de persoane, iar interviurile au fost realizate prin metoda CATI. Marja de eroare este de 3,1%. Maia Sandu este pe locul VI în topul liderilor în care ucrainenii au încredere. Puțin peste 50% dintre cei chestionați au încredere în ea, față de doar 31,9% în 2021 - potrivit datelor colectate de New Europe Center. Most trusted foreign leaders by Romanians are, in this order: Maia Sandu ??, Emmanuel Macron ??, Volodymyr Zelenskyy ?? & Joe Biden ??. Least trusted foreign leader: Vladimir Putin ?? (3% of Romanians trust him). The only surprise is Macron, more popular in ?? than I thought. pic.twitter.com/64GIA9aJk0— Sorin Melenciuc (@SorinMelenciuc) November 9, 2022 Pe locul întâi este președintele Poloniei, Andrzej Duda, care a câștigat încrederea opiniei publice din Ucraina pentru al doilea an consecutiv - 87% dintre cetățeni au încredere în el. În 2021, doar 52,5% din ucraineni aveau încredere în el. Președintele SUA Joe Biden (79%) și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, (73%) ocupă locul al doilea, respectiv al treilea. Pe locul IV se află premierul britanic, Rishi Sunak (64,2%) probabil și datorită sprijinului uriaș acordat regimului de la Kiev de către fostul premier conservator Boris Johnson. Pe locul V, Charles Michel, președintele Consiliului European, cu o cotă de încredere de 51,3%. Umrează, în ordine, în marja de eroare a sondajului, Maia Sandu și Olaf Scholz. În președintele Macron au încredere doar 43,9% din ucraineni. Citește și: Nicuşor Dan: Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei. Bucureştiul a trecut pe lângă un faliment Previzibil, Putin, Lukașenko și Xi Jinping sunt liderii în care ucraineii au cea mai mare neîncredere. Însă premierul Ungariei, Viktor Orban se află pe locul IV în acest clasament, fiind urmat de Macron și Recep Tayip Erdogan, președintele Turciei.

Pe cine a felicitat Putin de Anul Nou Foto: Kremlin.ru
Internațional

Pe cine a felicitat Putin de Anul Nou

Pe cine a felicitat Vladimir Putin de Anul Nou: doar doi actuali șefi de stat sau de guvern din Europa, în afara republicilor ex-sovietice, au beneficiat de atenția sa, arată lunga listă publicată azi de Kremlin. Însă președintele Rusiei nu a uitat doi aliați care acum nu mai sunt la putere: el le-a urat Crăciun Fericit, precum și un An Nou fericit, lui Silvio Berlusconi, fostul premier al Italiei, și lui Gerhard Schroeder, controversatul ex-cancelar al Germaniei. Pe cine a felicitat Putin de Anul Nou În spațiul european din afara republicilor ex-sovietice, doi lideri aflați în funcție au fost consemnați în comunicatul Kremlinului: premierul Ungariei, Viktor Orban, și președintele Serbiei, Aleksandar Vucic. „Vladimir Putin i-a transmis urări de Crăciun și Anul Nou prim-ministrului ungar Viktor Orban, subliniind că, în ciuda situației internaționale dificile, relațiile dintre țări au menținut un trend pozitiv. Președintele Rusiei și-a confirmat, de asemenea, intenția de a continua activitatea comună pe teme de actualitate de pe agenda bilaterală”, se arată în comunicatul Kremlinului. Putin și Orban Foto: Kremlin.ru „Felicitându-l pe Președintele Republicii Serbia, Aleksandar Vucic, pentru Anul Nou și Crăciun, Vladimir Putin s-a concentrat asupra faptului că relațiile ruso-sârbe în anul care a trecut au continuat să se dezvolte progresiv pe principiile parteneriatului strategic: cooperarea practică în domeniul comercial, economic, sferele culturale și umanitare au fost întărite, încrederea s-a adâncit”, arată comunicatul președinției ruse. Vucic și Putin Foto: Kremlin.ru Printre ceilalți lideri felicitați de Putin se află președintele chinez Xi Jinping, premierul indian Narenda Modi, președintele turc Recep Tayyip Erdogan și președintele sirian Bashar al-Assad. Putin nu l-a felicitat pe liderul nord-coreean Kim Jong-un. Liderul de la Kremlin nu l-a uitat nici pe dictatorul din Belarus, Aleksandr Lukașenko, pe cel din Cuba - Miguel Mario Díaz-Canel Bermúdez, sau pe liderii Venezuela, Brazilia sau Bolivia. În plus, liderii separatiști din Osetia de Sud și Abhazia sunt menționați în comunicatul oficial. Însă Transnistria nu apare pe listă. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina Purtătorul de cuvânt al prezidențial, Dmitri Peskov, a declarat că Putin nu îi va felicita pe liderii „țărilor neprietenoase”, deoarece „practic nu există contacte” cu aceștia.

Înfrângere majoră a guvernului Viktor Orban: Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi
Eveniment

Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi

Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi, a anunțat, marți noapte, Gergely Gulyas, directorul de Cabinet al premierului Viktor Orban. „Nu mai putem aştepta…deoarece acesta este singurul mod de a asigura securitatea aprovizionării”, a afirmat Gergely Gulyas, într-o conferinţă comună cu preşedintele director general al Mol, Zsolt Hernadi. Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi Oficialul ungar a subliniat că din cauza sancţiunilor de la Bruxelles nu mai poate fi asigurat preţul de 480 de forinţi pe litru pentru cetăţenii maghiari, scrie Hirado. Eliminarea plafonării preţurilor va duce la majorarea inflaţiei, a avertizat Gulyas, fără a da estimări. Deja rata anuală a inflaţiei în Ungaria depăşeşte 21%. Marţi, Mol avertizase că singura soluţie pentru a atenua deficitul sever de combustibili este crearea condiţiilor pentru creşterea importurilor, deoarece grupul nu poate importa şi mai multe produse. Din cauza lucrărilor de mentenanţă, rafinăria Mol de la Szazhalombatta opera la 50-55% din capacitate, ceea ce a afectat toate produsele companiei. Reuters și AP au relatat, la finalul săptămânii trecute, că sunt probleme cu aprovizionarea cu carburanți. A dispărut nu doar combustibilul care se vindea la un preț subvenționat, ci toți carburanții. Citește și: Amicii de la Budapesta ai lui Putin au rămas fără benzină. Cozi și panică la benzinăriile din Ungaria. În paralel, Ungaria blochează prin vot ajutorul UE către Ucraina „Marți dimineață, unul dintre cititorii noștri a filmat o benzinărie Mol situată pe autostrada 4, între Monor și Monorierdő, precum și blocajul imens de la benzinărie. Șoferii au încercat să se apropie de benzinărie în rânduri lungi din ambele sensuri. Se poate observa că pe o latură s-ar fi putut forma o coloană de mașini în lungime de aproximativ trei sute de metri. Atât de mulți oameni încercau să alimenteze încât banda de întoarcere care ducea la benzinărie a fost închisă de un vehicul marcat distinct, probabil o mașină de poliție, care direcționa traficul”, scrie 24.hu, care prezintă și o filmare a cozilor.

Președinta Ungariei, Katalin Novak, la Kiev Foto: Twitter
Eveniment

Președinta Ungariei, Katalin Novak, la Kiev

Președinta Ungariei, Katalin Novak, se află la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Este prima vizită a unui înalt oficial maghiar de la începerea invaziei rusești. Ungaria a anunțat acum câteva zile că va furniza un ajutor financiar de 187 de milioane de euro pentru Ucraina, drept contribuţie a sa la viitorul pachet de sprijin al Uniunii Europene. Arrived upon the invitation of ?? President @ZelenskyyUa to #Kyiv. Where it’s needed, we help! pic.twitter.com/I17yIXuaT3— Katalin Novák (@KatalinNovakMP) November 26, 2022 Președinta Ungariei, Katalin Novak, la Kiev „Ungaria a sprijinit Ucraina la nivel bilateral. Astăzi, am anunțat la Kiev că susținem financiar inițiativa #GrainfromUkraine, pentru că noi, maghiarii, avem o afiliere puternică la viață și supraviețuire, știm perfect importanța de a fi solidari”, a scris Novak, pe Twitter. Ungaria s-a oferit să livreze 10.000 de tone de cereale în valoare de 3,5 milioane de dolari către Africa în actualul program de sprijin şi contribuie de asemenea sub aspect logistic, cu un terminal intermodal la graniţa ungaro-ucraineană care ajută la transportul şi, dacă este necesar, depozitarea bunurilor, a precizat Katalin Novak. Duminică, preşedinta ungară avea programată o vizită în Transcarpatia. Însă fotografiile arată o primire rece din partea lui Zelenski, care a dat mâna cu Novak, în timp ce președintele Ucrainei l-a îmbrățișat pe premierul belgian Alexander de Croo. Foto: Twitter Alexander de Croo Esența programului, intitulat Cereale din Ucraina, GrainFromUkraine, este că țările participante la proiect cumpără produse agricole de la producătorii ucraineni – prioritatea sunt întreprinderile mici și mijlocii – și le transferă în țările aflate în pragul înfometării. Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a fost deja de acord să ofere până la 20 de milioane de dolari prin Programul Alimentar Mondial al ONU. James Cleverly, secretarul de externe britanic, a anunțat și el fonduri suplimentare pentru vizita sa în Ucraina de joi. Și alte țări, printre care Germania sau Suedia și-au anunțat contribuția la acest program. 90 years after the Holodomor, the Kremlin is again using food as a weapon. We stand with Ukraine to guarantee global food security.Under President @ZelenskyyUa's Grain from Ukraine initiative, the @EU_Commission will pay to ship 40,000 tons of Ukrainian grain via two boats. pic.twitter.com/YGMxiIVRND— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 26, 2022 Egiptul și Madagascarul depind fie de Rusia, fie de Ucraina pentru mai mult de 70-80% din grâu, în timp ce Somalia importă mai mult de 90% din necesarul său de grâu. Eritreea importă 100% din cereale din Ucraina și Rusia.

Viktor Orban a convocat Consiliul de Securitate al Ungariei
Eveniment

Orban a convocat Consiliul de Securitate al Ungariei

Fluxul de petrol prin conducta Drujba spre Ungaria a fost oprit, iar Viktor Orban a convocat Consiliul de Securitate al acestei țări, a anunțat, pe Twitter, Zoltan Kovacs, secretar de stat pe probleme de comunicare internațională la cabinetul premierului Ungariei. Un alt motiv al convocării Consiliului de Securitate al Ungariei este lovirea Poloniei de către rachete rusești și uciderea a doi civili din această țară. Ar fi fost afectate de oprirea livrărilor prin Drujba și celelalte țări din estul Europei care primesc petrol din Rusia prin această conductă, Cehia și Slovacia. Foto: Twitter Orban a convocat Consiliul de Securitate al Ungariei „În această seară, la ora 20:00, am convocat o ședință a Consiliului de Securitate din cauza ultimelor evoluții din războiul ruso-ucrainean”, a scris și Viktor Orban, pe Facebook. In response to the stop in oil transfer through the Druzhba pipeline and the missile hitting territory of Poland, @PM_ViktorOrban has convened HU's Defense Council for 8 p.m.— Zoltan Kovacs (@zoltanspox) November 15, 2022 Agenția maghiară de presă Hirado scrie că fluxul de petrol a fost oprit pentru că rachetele rusești ar fi lovit o stație electrică din apropierea graniței cu Belarus, stație care aproviziona cu energie pompele conductei. Compania maghiară MOL susține că, deocamdată, are suficient petrol pentru a aproviziona Ungaria. „Monitorizăm evenimentele și împreună cu partenerii ucraineni examinăm condițiile pentru repornirea conductei”, a anunțat MOL. Tranzitul de petrol prin conducta Drujba a mai fost oprit și la 4 august. Petrolul nu mai ajungea astfel în Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, motivul invocat de către monopolul rus de conducte Transneft fiind faptul că sancţiunile impuse de Occident împotriva Rusiei au împiedicat plata taxelor de tranzit către Ucraina.

Viktor Orban, măsuri populiste de stânga Foto: Facebook
Eveniment

Viktor Orban, măsuri populiste de stânga

Guvernul Ungariei, condus de Viktor Orban, adoptă noi măsuri populiuste de stânga: a plafonat prețul la ouă și cartofi. Anunțul a fost făcut de Gergely Gulyas, directorul de cabinet al premierului ungar, după ce datele oficiale privind inflaţia arată că preţurile la alimente au explodat în luna octombrie. În octombrie, o măsură asemănătoare a fost luată în Belarus. „Începând din 6 octombrie, orice creştere de preţuri este interzisă. Interzisă!", a spus preşedintele Aleksandr Lukaşenko. Belarus’ Alexander Lukashenko has found a novel way to fight inflation: ban prices from rising pic.twitter.com/n33vLdxklh— max seddon (@maxseddon) October 6, 2022 Viktor Orban, măsuri populiste de stânga În luna februarie a acestui an, Executivul de la Budapesta a impus un preţ maximal la lapte, zahăr, făină, ulei de floarea soarelui, carne de porc şi de pui, în încercarea de a proteja gospodăriile de creşterea costurilor, iar ulterior au fost plafonate şi preţurile la carburanţi şi ratele la creditele ipotecare. Gov't decision: New caps introduced on price of eggs and potatoes. While the sanctions remain the greatest threat to HU's economy, gov't aims to halve inflation by end of 2023.— Zoltan Kovacs (@zoltanspox) November 9, 2022 Miercuri, Gergely Gulyas a precizat că în cazul ouălor şi cartofilor, preţurile de vânzare în magazine şi supermarketuri vor fi plafonate la nivelul la care erau la data de 30 septembrie. Pieţele agroalimentare sunt exceptate de plafonul de preţ, a adăugat Gulyas. When the ?? government puts price caps on eggs and potatoes for consumers, @Telexhu goes ahead and literally puts caps on these food items in their thumbnail for the article. ? ? pic.twitter.com/4t4ppd5CvE— Peter Matkovsky (@matkovsky) November 9, 2022 Anunţul Executivului de la Budapesta vine în aceeaşi zi în care au fost publicate o serie de date oficiale care arată că rata anuală a inflaţiei în luna octombrie a crescut cu un punct procentual, până la 21,1%. Conform acestor cifre, Ungaria se apropie de cele trei state baltice, care sunt campioane la creşterea preţurilor în UE. Inflaţia este "cea mai mare problemă" în Ungaria, a spus miercuri Gergely Gulyas, la finalul şedinţei de Guvern. Preţurile la energie pentru gospodării au crescut cu 64%, în timp ce preţurile la alimente au crescut cu 40%, mai mult decât dublu faţă de media din UE. Preţurile la pâine, brânză şi ouă aproape s-au dublat în ultimul an, în cazul ouălor preţurile fiind mai mari cu 92% comparativ cu luna octombrie a anului trecut. Citește și: VIDEO Șoc la televiziunea rusă în momentul în care corespondentul de război este întrebat cu cât avansează, zilnic, forțele Kremlinului

Orban nu-l abandonează pe Putin Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Orban nu-l abandonează pe Putin

Viktor Orban nu-l abandonează pe Putin: insistă să se ridice sancțiunile împotriva Rusiei. Zoltan Kovacs, secretar de stat pentru comunicare internațională la cabinetul premierului Ungariei, a anunțat, azi, pe Twitter că aceasta a fost propunerea făcută azi de Orban în cadrul unei videoconferințe cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și mai mulți șefi de guvern din UE. Orban nu-l abandonează pe Putin „Sancțiunile nu sunt însoțite de propuneri de reducere a prețurilor. Acum, suferim de inflația sancțiunilor și plătim o suprataxă de sancțiune pentru energie. Singura soluție este ca UE să renunțe la politica de sancțiuni”, a scris Kovacs, relatând mesajul premierului Ungariei. (1/2) .@PM_ViktorOrban in video call with @CharlesMichel in advance of EU summit: Sanctions lack proposals to reduce prices. Now, we suffer from sanction inflation and are paying a sanction surcharge for energy. The only solution is for the EU to abandon sanctions policy.— Zoltan Kovacs (@zoltanspox) October 17, 2022 La videoconferință au mai participat premierul Maltei, Roberto Abela, al Belgiei, Alexander de Croo, al Greciei, Kiriákosz Micotákisz, și al Sloveniei, Robert Golob. Citește și: EXCLUSIV Miniștrii Grindeanu și Bode și-au împărțit Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile: au pus prieteni și subordonați politic (unul e agricultor) „Ungaria a cheltuit 7 miliarde de euro pentru importurile nete de energie în 2021. Această factură de energie va crește la 17 miliarde de euro anul acesta. Acesta este elefantul din camera pe care Comisia ar trebui să se concentreze”, a scris și Viktor Orban, pe Twitter. What is the European interest? To switch Russian energy dependence to US energy dependence? No. We need energy independence instead. pic.twitter.com/fCt46YKaWp— Orbán Viktor (@PM_ViktorOrban) October 14, 2022 Zilele trecute, la o conferință ținută la Berlin, premierul Ungariei a spus că nu este interesul Ungariei să schimbe dependența energetică de Rusia cu dependența de SUA. „Avem nevoie de independență energetică”, a spus Orban, fără a preciza ce face în acest scop.

Orban și Vucic vor un nou oleoduct pentru petrolul rusesc Foto: Facebook Aleksandar Vucic
Eveniment

Orban Vucic vor nou oleoduct petrolul rusesc

În ziua în care Putin a ucis zeci de civili ucraineni, premieru Ungariei, Viktor Orban, și președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, anunță că vor să construiască un nou oleoduct pentru petrolul rusesc. Orban și Vucic vor un nou oleoduct pentru petrolul rusesc Budapesta şi Belgrad au stabilit să construiască un nou oleoduct pentru ca Serbia să poată să primească petrol rusesc după ce se va sista furnizarea prin conductele care acum trec prin Croaţia, a anunţat luni purtătorul de cuvânt al Guvernului ungar, Zoltan Kovacs, citat de agenţia EFE, scrie Agerpres. Anunţul a venit într-un moment în care Uniunea Europeană se pregăteşte pentru a implementa un embargo parţial pentru importurile de petrol rusesc, aceasta fiind una dintre sancţiunile impuse Kremlinului pentru invazia din Ucraina. Premierul ungar, Viktor Orban, este principalul aliat comunitar al Moscovei, iar Serbia este o ţară care îşi menţine relaţiile tradiţionale de prietenie cu Rusia. „Premierul ungar Orban a fost de acord cu construcţia unui oleoduct către Ungaria. Această nouă conductă va permite aprovizionarea Serbiei cu petrol mai ieftin din Urali (Rusia), prin conectare cu oleoductul Druzhba”, a scris purtătorul de cuvânt Zoltan Kovacs pe contul său de Twitter. Acesta a reamintit că aprovizionarea cu petrol a Serbiei se realizează în prezent „prin intermediul unui oleoduct care trece prin Croaţia”. „Este puţin probabil ca aceasta să mai fi posibil în viitor, din cauza sancţiunilor (comunitare împotriva Rusiei) adoptate”, a adăugat el. Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, anunţase sâmbătă că a ajuns la un acord cu Orban în legătură cu construcţia oleoductului pentru diversificarea surselor de aprovizionare. Vucic spune că nu are încredere în Croația Potrivit lui Vucic, instalarea noii conducte, de 128 kilometri lungime şi care va ajunge la rafinăria ungară din apropierea graniţei cu Serbia, va dura circa doi ani şi va costa în jur de 100 milioane de euro. “Croaţia s-a dovedit a fi un furnizor nesigur”, a spus Vucic sâmbătă, făcând referire la planurile Zagrebului de a nu permite trecerea petrolului rusesc pe teritoriul său. Intrarea în vigoare a acestei măsuri, care va fi adoptată în cadrul sancţiunilor impuse Rusiei de Uniunea Europeană, este prevăzută pentru data de 1 noiembrie. Totuşi, a fost întârziată cel puţin o lună în aşteptarea unei decizii din partea celor 27 de state membre cu privire la excluderea ţărilor balcanice şi embargoul petrolier care va începe să fie aplicat în decembrie. Petrolul pe care în prezent îl importă Serbia din Rusia vine pe cale maritimă în Croaţia şi de acolo prin oleoduct. Vucic a subliniat că Executivul său intenţionează, de asemenea, construirea altui oleoduct care să ajungă la portul albanez Durres, trecând prin Macedonia de Nord. Citește și: ANALIZĂ WSJ Sistemele HIMARS au transformat bătălia din Ucraina: au oprit avasnul rusesc și sunt responsabile pentru 70% din avansul din zona Herson Serbia depinde în mare măsură de Rusia pentru aprovizionarea cu petrol, deşi importă şi din alte ţări şi are şi surse proprii pentru a acoperi 20% din necesităţile sale. Ungaria importă din Rusia 65% din petrol şi 85% din gazele pe care le utilizează.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră