duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: vânzare

20 articole
Eveniment

Faliment: brand-ul AfterHills, scos la vânzare

Faliment: brand-ul AfterHills, scos la vânzare, după ce singurul festival important din Moldova nu a avut succes financiar. Faliment: brand-ul AfterHills, scos la vânzare Brandul sub care s-a organizat la Iași, timp de trei ani, cel mai mare festival de muzică din regiunea Moldovei, are un preț de pornire de 400.000 de lei (fără TVA). Marți, 20 septembrie, marca ce a reunit pe dealurile Dobrovățului sute de mii de spectatori și artiști, a fost oferită pentru a treia oară spre vânzare. Citește și: Pe Putin îl lasă nervii, vrea să transforme „operațiunea militară specială” în război cu toate forțele. Soluția: alipirea prin referendum a Donbas la Rusia La licitațiile precedente nu s-a înscris niciun posibil cumpărător. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Faliment: brand-ul AfterHills, scos la vânzare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor (sursa: isab.lukoil.com)
Internațional

Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor

Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor. Ministrul italian al Energiei, Roberto Cingolani, şi-a exprimat speranţa că rafinăria Lukoil din Sicilia va fi cumpărată de un investitor străin, transmite Reuters. Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor Sancţiunile impuse de Uniunea Europeană asupra importurilor de ţiţei rusesc afectează sever rafinăria, responsabilă pentru aproximativ 20% din capacitatea de rafinare a Italiei. "Este o situaţie extrem de delicată, cel mai bun lucru ar fi o achiziţie internaţională", le-a spus jurnaliştilor Cingolani. Citește și: Lukașenko spune că România va fi implicată în războiul din Ucraina, împreună cu alte state împinse de SUA Rafinăria ISAB, la care lucrează aproximativ 1.000 de angajaţi, este deţinută de firma elveţiană de trading Litasco SA, care vinde 89% din producţia rafinăriei. La rândul său Litasco este controlată de grupul Lukoil. Înaintea pandemiei de COVID-19, rafinăria ISAB producea 10,6 milioane tone de produse rafinate pe an, 13% din producţia totală a Italiei.

Case până la trei milioane euro (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Case până la trei milioane euro

Case până la trei milioane euro. Conac în satul Vişan, cu piscină exterioară şi cu foişor de vară care comunică în subteran cu crama de la subsolul clădirii principale? Case până la trei milioane euro Sau vilă în Sărărie, cu şemineu în fiecare dormitor, cu beci şi cramă, cu piscină interioară şi saună? O clădire-monument, în care trebuie investit serios, dar care vine la pachet cu o suprafaţă generoasă de teren, într-o zonă care devine noul El Dorado al Iaşiului? Citește și: VIDEO Panică la propaganda Kremlinului, după victoriile Kievului: comentatori triști, nervoși și șocați. Noi amenințări cu arma nucleară Sau o vilă cu 15 camere, fiecare dotată cu propria baie, în Copou, în apropierea a mai multor unităţi medicale importante ale Iaşiului? Continuarea, în Ziarul de Iași.

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României. Proiectul legislativ intitulat "Legea acvaculturii" este unul din marile "tunuri" liberale, o afacere parlamentară controversată prin care s-a călcat în picioare Constituția României, ba chiar s-a intenționat și tăierea unei părți dintre atribuțiile Guvernului. În demersul lor legislativ, liberalii au fost ajutați de grupul deputaților PSD, condus de deputatul Alfred Simonis. Legea acvaculturii a fost blocată temporar de președintele Klaus Iohannis, care a trimis-o la Curtea Constituțională. USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României Legea acvaculturii a fost inițiată de un grup de 48 de parlamentari liberali, în iunie 2021, la șase luni după alegerile parlamentare. Printre inițiatori se află liberala Monica Anisie, fost ministru al Educației, deputatul Emil Florian Dumitru, fost secretar de stat la Agricultură, controversatul senator Virgil Guran, Robert Sighiartău, Sorin Dan Moldovan, Călin Ioan Bota etc. Din expunerea de motive întinsă pe opt pagini aflăm că structurarea unui sector de piscicultură modern a început o dată cu memoriul "Despre necesitatea introducerii unei pisciculturi sistematice în apele României", adresat de Grigore Antipa regelui Carol I în 1892. După o scurtă prezentare a istoriei, se vorbește despre productivitatea sectorului de acvacultură la nivel european. De abia la finalul documentului se face referire la faptul că prin acest proiect de lege se dorește dezvoltarea acvaculturii în România, atragerea de fonduri europene, includerea acesteia în domeniul zootehniei, reducerea birocrației și reducerea importurilor de pește de apă dulce. Guvernul, scos din joc Dar ce era mai important a fost lăsat la final de tot: prin acest proiect se vrea, în realitate, privatizarea fermelor piscicole (pretextul: absorția fondurilor europene), dar și acapararea terenurilor de sub lacuri. Chiar dacă în expunerea de motive se vorbește doar despre concesionarea terenurilor de sub lacuri, în textul legii se vorbește chiar și de vânzarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole. În forma inițială a proiectului legislativ, la articolul 14, alin. 4, se menționează că "terenurile din domeniul public al statului pe care se află amplasate amenajările piscicole și terenurile aferente acestora, trec în domeniul privat al statului la data intrării în vigoare a prezentei legi". Practic, prin această prevedere, liberalii au scos Guvernul din joc: trecerea unui teren din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului se realizează doar prin Hotărâre de Guvern. Vânzare în rate pe zece ani Ulterior, la articolul 30, alin. 1, liberalii au specificat negru pe alb că "terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole și terenurile aferente acestora, se vor vinde direct proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenție și se obligă să mențină activitatea de acvacultură”. Mai mult, liberalii voiau ca prețul pentru terenurile de sub lacuri să fie plătit în rate eșalonate pe o perioadă de zece ani, cu un avans de 10%. De vânzarea terenurilor de sub lacuri, acolo unde există amenajări piscicole, trebuia să se ocupe Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. Avize negative pe bandă rulantă Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă "Legea acvaculturii" pentru că nu respectă legislația europeană. Consiliul Legislativ a transmis că proiectul "nu respectă normele de tehnică legislativă, fiind structurat greșit". Mai mult, s-a făcut confuzie între termenii "concesiune", "arendare" și "privatizare", utilizați ca și cum ar fi noțiuni identice, deși denumesc regimuri juridice diferite. Într-un final, Florin Iordache, șeful Consiliului Legislativ, și-a justificat avizul negativ pe 61 de pagini. Citește și: VIDEO Mașina ideologului putinist Dughin a sărit în aer la Moscova, apoi a ars violent. În mașină era fiica lui Dughin, însă, care nu a supraviețuit Patronatele și sindicatele din Consiliul Economic și Social au dat un aviz negativ pentru că "prevederile propunerii legislative, în special cele care fac referire la vânzarea de terenuri aflate în proprietatea privată a statului, inclusiv cele aflate sub luciul de apă, conțin elemente interpretabile sau chiar ambigue, ce au potențialul de a permite acțiuni abuzive în legătură cu aceste active". Parlamentarii din Comisia Buget - Finanțe au dat, la rândul lor, un aviz negativ. Comisiile de Mediu și Administrație Publică au dat și ele avize negative. Doar Comisia Economică, industrii și servicii a dat aviz favorabil. Liberalul Dumitru, minciună în plenul Camerei Senatul României a adoptat tacit proiectul de lege în septembrie 2021. De acolo, legea s-a dus la Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională. La dezbaterea legii în plenul Camerei Deputaților, unul dintre inițiatorii proiectului, deputatul liberal Emil Florian Dumitru, fost secretar de stat la Agricultură, și-a mințit colegii susținând că proiectul respectă întocmai regulamentele și directivele europene. "După lungi discuții cu organizațiile profesionale reprezentative din sectorul acvaculturii, ne aflăm astăzi să adoptăm un proiect de lege care are ca scop să dezvolte sectorul acvaculturii din România. (…) Trebuie să dăm credit sectorului acvaculturii, trebuie să putem să ne dezvoltăm și să accesăm fonduri europene. Este o lege care respectă toate regulamentele și directivele europene și trebuie să atragem cât mai mulți bani în sectorul acvaculturii", a declarat liberalul Emil Florian Dumitru. Dar Consiliul Legislativ l-a contrazis anterior. Frăție PNL – PSD la Camera Deputaților Într-un final, legea acvaculturii a fost adoptată de Camera Deputaților cu 196 de voturi "pentru", "contra" - 67 și 18 abțineri. Legea a fost votată de 100 deputați PSD, 70 de la liberali, un vot a venit de la UDMR, 14 - de la minorități și 11 - de la neafiliați. Deputații USR, AUR și nouă neafiliați au votat "contra", 17 deputați UDMR s-au abținut, plus unul de la neafiliați. Camera Deputaților a trimis Legea acvaculturii la președintele Klaus Iohannis pentru a fi promulgată. Dar Iohannis a sesizat Curtea Constituțională. Printre altele, pentru că se eliminase fapta contravențională de deținere, transport sau comercializare fără documente legale a peștelui. Iohannis a "desființat" legea Argumentele principale pentru sesizarea CCR, însă, au avut legătură cu proprietatea. "În primul rând, apreciem că dispozițiile art. 14, alin. 4, din legea criticată contravin principiului separațiilor puterilor în stat (…), dar și rolului constituțional al Guvernului", se arată în documentul Cotroceniului. În sesizarea transmisă Curții Constituționale se mai menționează că "prin operarea transferului din domeniul public în domeniul privat al statului, cât şi prin dispunerea vânzării tuturor terenurilor pe care sunt amplasate amenajări piscicole şi terenurile aferente acestora, la simpla depunere a unei intenţii de dobândire, legiuitorul şi-a depăşit rolul constituţional, afectând atât rolul Guvernului, cât şi protecţia proprietăţii publice (...). În plus, condiţiile pe care legiuitorul le-a stabilit pentru modalitatea în care se face această vânzare sunt neclare, lipsite de precizie şi previzibilitate, încălcând standardele de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale".

Cum își mint dezvoltatorii imobiliari clienții (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum își mint dezvoltatorii imobiliari clienții

Cum își mint dezvoltatorii imobiliari clienții. Multe persoane au cumpărat case cu defecte de construcţie. Cum își mint dezvoltatorii imobiliari clienții Defecte pe care aveau să le descopere mai târziu, după ce au dat banii, şi nu se mai putea face nimic. Multe case din jurul Iaşiului au fost construite fără talpa de fundare, fără izolaţie a podelei, fără tencuială internă şi externă completă, cu probleme ale acoperişului şi altele. Citește și: Putin, afectat psihic masiv de atacurile asupra aerodromului militar din Crimeea, caută un responsabil pe care să dea vina. Flota rusă din Marea Neagră, obligată la manevre defensive Motivele ţin de dorinţa dezvoltatorului sau a constructorului să facă economie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră