miercuri 11 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

vamă

29 articole
Investigații

EXCLUSIV Adjuncta Vămii Otopeni, acuzată că a orchestrat furtul sacului cu 700.000 de euro. Simona Nicula este soția fostului deputat PSD Cosmin Nicula

După dispariția stupefiantă a 700.000 de euro dintr-un depozit securizat al Biroului Vamal Otopeni, apar acuzații extrem de grave la adresa adjunctei Biroului Vamal, Simona Nicula. Aceasta este responsabilă de traficul de călători prin Otopeni, calitate în care avea obligația să supervizeze depozitarea și securitatea valorilor reținute de agenții vamali. Însă, potrivit mai multor sesizări ale agenților vamali de la Otopeni către Ministerul de Finanțe, Simona Nicula ar fi sabotat constant măsurile de siguranță care ar fi trebuit să protejeze bunurile reținute de vameși. Astfel, potrivit documentelor menționate, Nicula s-ar fi opus montării de camere video în încăperea folosită la Biroul Vamal Otopeni pentru a depozita valorile. Mai mult, adjuncta Vămii Otopeni ar fi pus presiune pe unii agenți vamali să nu menționeze oficial faptul că sacul în care se afla suma reținută de aproximativ 700.000 de euro era deteriorat. Simona Nicula este soția lui Cosmin Nicula, fost deputat PSD, fost vicepreședinte al Curții de Conturi și actual membru al Directoratului Transelectrica. Valize cu bijuterii și bani din Dubai La începutul acestui an, pe 9 ianuarie, două femei s-au reîntors în țară din Dubai la bordul unui avion privat care a aterizat la terminalul Țiriac de pe Otopeni. Un control amănunțit al vameșilor a scos la iveală că, desi nu declaraseră nimic, cele două femei aduseseră în România mai multe valize și genți. În bagaje, vameșii au descoperit, în dirhami (moneda Emiratelor Arabe Unite) și euro, o sumă echivalentă cu aproximativ 700.000 de euro. Suma, însă, nu fusese declarată, așa că vameșii au decis reținerea banilor. Teancurile de dirhami și euro au fost depozitate, apoi, în magazia Biroului Vamal Otopeni. Bunuri de lux (ceasuri), bijuterii, haine și încălțăminte fuseseră de asemenea aduse în țară de cele două femei. Banii reținuți de vameși, neinventariați Potrivit informațiilor obținute în exclusivitate de către DeFapt.ro din interiorul Biroului Vamal Otopeni, procedura de reținere a banilor ar fi fost deficitară. Astfel, nu ar fi fost notate seriile bancnotelor, nu ar fi fost întocmit un monetar exact, nu ar fi fost folosit un sac de valori, ci un banal sac de rafie, necorespunzător. În final, sacul cu bani ar fi fost introdus într-un seif a cărui ușă nu a fost nici închisă, nici sigilată. Astfel, oricine avea acces în magazia de valori a Biroului Vamal Otopeni putea fără nici o piedică să aibă acces și la sacul de rafie cu 700.000 de euro. După cum arată sesizările către Ministerul de Finanțe ale unor agenți vamali de la Otopeni, oprațiunea de reținere a sumelor provenite din Dubai ar fi fost coordonată direct de către adjuncta Simona Nicula. Nicula ar fi refuzat investigarea situației Aceleași surse indică mai multe comportamente ciudate ale Simonei Nicula. Potrivit relatărilor scrise ale unor agenți vamali de la Otopeni, consultate de către DeFapt.ro, Nicula a schimbat magazionerele după ce una dintre acestea a arătat, la începutul lunii septembrie a.c., că sacul cu 700.000 de euro părea a fi deteriorat. Mai mult, și un lucrător vamal a reclamat către adjuncta Simona Nicula, tot în septembrie a.c., că sacul cu 700.000 de euro prezenta urme clare de violare: sigiliul era intact, dar cusătura de pe partea de jos a sacului era neregulată, indicând distrugerea cusăturii originale și refacerea acesteia. În acest sac au fost 700.000 de euro, bani înlocuiți cu coli albe (sursa: defapt.ro) După cum arată documentele consultate de către DeFapt.ro, Nicula nu a cerut verificări suplimentare, ci rezolvarea problemei prin introducerea sacului deteriorate într-un alt sac de valori. Potrivit surselor menționate, adjuncta Vămii Otopeni chiar i-ar fi reproșat lucrătorului vamal că nu era treaba lui să verifice acel sac. Refuz categoric de a monta camere video Ba chiar, în trecutul apropiat, Simona Nicula s-ar fi opus ca magazia de valori să fie monitorizată video. „(…) lucrătorul (…) a insistat să se pună camere video în magazie, pe fondul unor alte evenimente, dar a fost refuzat categoric de Nicula Simona pe motiv că acolo se schimbă de haine magazionerele”, se menționează într-o sesizare trimisă autorităților de către angajați de la Vama Otopeni.  Sesizare penală doar după ce Nicula a fost evitată De ce, însă, brusc, în septembrie 2026, la opt luni de la reținerea sumei echivalente cu 700.000 de euro, s-a creat agitație în legătură cu sacul de bani? Dintr-un motiv simplu: în august 2026, dosarul penal de sustragere de la vămuire, deschis imediat după reținerea banilor, a fost clasat definitiv. Prin urmare, Biroul Vamal Otopeni nu mai putea reține banii și trebuia să-i returneze. Ceea ce avocatul celor două femei care aduseseră banii din Dubai deja îi pusese în vedere directoarei adjuncte Simona Nicula. Dar banii, așa cum suspectau mai mulți angajați ai Vămii Otopeni, nu mai erau în depozit. A trebuit să mai treacă mai bine de o lună pentru ca situația să fie denunțată oficial. S-a întâmplat pe 23 octombrie a.c., când Biroul Vamal Otopeni a făcut o sesizare penală în legătură cu suspiciunea că banii ar fi dispărut. A fost nevoie, însă, ca lucrătorul vamal care-i reclamase adjunctei Simona Nicula situația dubioasă a sacului cu bani să ajungă și la șefa Vămii Otopeni, Roxana Mititelu, care a alertat procurorii instant. Șefa Vămii Otopeni, avertisment pentru adjuncta Nicula Pe 29 octombrie 2026, șefa vameșilor de pe Otopeni, Roxana Mititelu, a dat o „dispoziție urgentă” pentru „gestionarea solicitărilor și cooperarea cu organele de cercetare penală și Direcția de verificări interne” în cazul jafului de 700.000 de euro. „Având în vedere gravitatea situației, solicit întregului personal din cadrul Compartimentului Călători maximă responsabilitate, implicare, transparență și operativitate în gestionarea tuturor aspectelor legate de acest caz (…). Solicit tuturor lucrătorilor vamali să manifeste disponibilitate totală pentru colaborarea cu organele de cercetare penală și cu persoanele desemnate să efectueze verificările interne”, cerea prin dispoziție șefa Vămii Otopeni. În același document, Mititelu lansat un avertisment neuzual la adresa adjunctei sale Simona Nicula, pe care se pare că o suspectează că pune bețe în roate anchetei legate de dispariția subită a banilor. „Doamna Nicula, vă solicit să asigurați personal, fără întârzieri sau sincope, îndeplinirea tuturor dispozițiilor, transmiterea corectă și la timp a informațiilor și documentelor solicitate. Subliniez că prioritatea absolută este aflarea adevărului, clarificarea tuturor împrejurărilor și stabilirea eventualelor responsabilități de către organelle competente, indiferet de persoanele implicate”, a menționat Roxana Mititelu. Contactată de către DeFapt.ro, Roxana Mititelu a solicitat să ne adresăm biroului de presă al Autorității Vamale. „De asemenea, există un dosar penal în lucru, nu aș putea să vă furnizez foarte multe informații. Ceea ce pot să vă sun că Biroul Vamal Otopeni are doi adjuncți. Unul este responsabil de marfă, unul - de călători”, a menționat Roxana Mititelu.   Soția fostului deputat PSD Cosmin Nicula Simona Nicula, adjuncta de la Biroul Vamal Otopeni, este soția pesedistului Vasile Cosmin Nicula, fostul vicepreședinte al Curții de Conturi a României și actual membru în Directoratul Transelectrica. Conform declarației de avere din octombrie 2024, cei doi soți dețineau o vilă impunătoare de 455 mp în Voluntari, în jur de 30.000 lei în conturile bancare, dar și datorii la bănci de peste 200.000 lei. În calitate de vicepreședinte al Curții de Conturi a României, pesedistul Vasile Cosmin Nicula încasa un salariu anual de aproape 294.000 lei. Soția sa, Simona Nicula, în calitate de adjunct al Biroului Vamal Otopeni primea anual un salariu de aproximativ 108.000 lei. Simona Nicula: „Nu vă pot spune așa ceva la telefon” Vameșii de la Otopeni care au trimis sesizări la Ministerul de Finanțe susțin că adjuncta Simona Nicula ar fi făcut recent achiziții imobiliare și auto de sute de mii de euro. Fără, însă, să furnizeze probe pentru aceste afirmații. DeFapt.ro i-a adresat Simonei Nicula întrebări în legătură cu toate acuzațiile împotriva sa. „Nu vă pot da eu nicio informație. Nu pot să vă dau vreo explicație. Cum să comentez la telefon? Nu vă pot spune așa ceva la telefon”, a declarat Simona Nicula. Cât despre faptul că s-ar fi opus montării de camere de supraveghere la magazia de valori a Biroului Vamal Otopeni, Simona Nicula s-a enervat rapid și a spus: „Sunați la comunicare. Eu nu sunt în măsură să vă dau explicații! La revedere! La revedere!” A supraviețuit scandalului banilor ucraineni Simona Nicula a mai supraviețuit unui scandal care a cutremurat Biroul Vamal Otopeni anul acesta: cel al transporturilor de numerar efectuate de cetățeni ucraineni prin România. Controale le Ministerului de Finanțe au identificat deplasări repetate, sume foarte mari transportate de puține persoane și risc repetat de spălare a banilor. Potrivit informațiilor comunicate de minister publicației Gândul, traseul presupunea frecvent intrarea prin Siret, deplasarea către aeroporturile Otopeni sau Iași și transportarea numerarului către destinații externe, în special Turcia. Autoritățile au observat că aceleași persoane foloseau rute similare și justificări asemănătoare. Transporturile erau fragmentate la intrare și consolidate la ieșire. Astfel, autoritățile au înregistrat 1,261 miliarde de euro declarate la intrarea în UE și 511,7 milioane de euro, la ieșire. Ucraina figura ca sursă în 73% dintre declarațiile de intrare. Dintre cele 1.464 de declarații aferente intrărilor din Ucraina, 943 fuseseră depuse de numai 21 de persoane, potrivit raportului prezentat de minister. Raportul a fost transmis instituțiilor competente pentru investigarea infracțiunilor economico-financiare. Ca efect, la Vama Otopeni, Bogdan-Lari Mihei a fost înlocuit în aprilie 2026 de Roxana Mititelu. Potrivit relatărilor din presă, Mihei a fost transferat la conducerea Biroului Vamal Prahova. Simona Nicula, însă, a rămas pe poziție, ca adjunctă la Biroul vamal Otopeni, deși se ocupa, ca și acum, de traficul de călători. Ar fi protejat ucraineni, e protejată de Finanțe Vameșii care au făcut sesizări la Ministerul de Finanțe susțin că, în perioada 2024 – 2025, Bogdan-Lari Mihei, ca șef al Vămii Otopeni, împreună cu subalterna sa, Simona Nicula, și un alt lucrător vamal ar fi asigurat protecția „refugiaților de război” ucraineni care transportau banii numerar. Mai mult, deși vameșii susțin că au făcut numeroase sesizări, echipa Corpului de Control al Ministerului de Finanțe a „pus batista pe țambal”.  „Atitudinea echipei de control fiind vădit părtinitoare, ușor de încadrat penal ca favorizare a infractorilor. (...) Prin identificarea și intimidarea lucrătorilor vamali care au contribuit la sesizarea acestui fenomen, cu scopul clar de a fi acuzați pe răspundere disciplinară, se poate trage concluzia că de fapt se urmărește pedepsirea oamenilor care au deranjat traficul valutar al cetățenilor ucraineni”, se menționează în sesizare. 

EXCLUSIV Adjuncta Vămii Otopeni, acuzată că a orchestrat furtul sacului cu 700.000 de euro. Simona Nicula este soția fostului deputat PSD Cosmin Nicula
Vameși de pe Otopeni au confiscat 700.000 de euro, dar, când a trebuit să-i returneze, dispăruseră
Eveniment

Vameși de pe Otopeni au confiscat 700.000 de euro, dar, când a trebuit să-i returneze, dispăruseră

Autoritatea Vamală Română (AVR) a sesizat Poliţia şi a declanşat un control intern după ce a constatat dispariţia unei sume de aproape 700.000 de euro, reţinută de către lucrătorii vamali, în ianuarie 2026, şi ulterior depozitată în incinta Biroului Vamal de Frontieră Aeroport Otopeni Călători. Dispariția banilor a fost constatată în momentul în care, urmare a unei decizii a Justiției, banii trebuiau returnați celui de la care fuseseră confiscați. Citește și: Cine este obscurul baron local care a promovat-o ministru pe Intotero: a terminat liceul la 24 de ani. L-a amenințat pe Bolojan că scoate minerii în stradă În sacul cu bani mai era doar hârtie „Banii fuseseră reţinuţi la 9 ianuarie 2026, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă, de la o persoană sosită din Dubai, în cadrul unei acţiuni de control vamal. Bunurile au fost ulterior depozitate în spaţiul destinat păstrării acestora, în aşteptarea clarificării situaţiei juridice. În momentul reţinerii bunurilor, cei responsabili erau obligaţi să respecte mai multe proceduri, printre care întocmirea unui monetar şi notarea seriilor bancnotelor. Dispariţia a fost constatată în contextul demersurilor pentru restituirea sumei, după emiterea unei ordonanţe de clasare în cazul respectiv. La verificarea sacului în care erau păstraţi banii, s-a constatat că acesta conţinea doar o bancnotă şi coli de hârtie. Camera de depozitare nu este prevăzută cu sistem de supraveghere video, însă culoarul de acces este monitorizat", se arată într-un comunicat de presă al instituţiei vamale. Potrivit sursei citate, în prezent, poliţiştii desfăşoară cercetări pentru stabilirea împrejurărilor în care a dispărut suma, iar controlul intern al AVR vizează respectarea procedurilor de reţinere, evidenţă şi depozitare a bunurilor, precum şi responsabilităţile persoanelor care aveau acces la spaţiul respectiv.  La 10 ianuarie 2026, Vama și Poliția de frontieră Otopeni anunțau triumfătoare: „Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului Poliției de Frontieră Aeroport Henri Coandă, împreună cu lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Aeroport Otopeni au descoperit, ascunse în bagajele unor femei, 2 kg de metal galben sub forma de bijuterii susceptibile a fi din aur, 5 ceasuri de lux de diferite mărci si sumele de 73.400 de euro și 2.718.500 de AED pe care persoanele încercau să le introducă ilegal în țară. În data de 09.01.2026, în jurul orei 16:00, la Punctul de Trecere a Frontierei Aeroportul Internațional Henri Coandă, s-au prezentat pentru a intra în ţară, din direcţia Dubai, două femei, cetăţeni români, în vârstă de 20 de ani, respectiv 49 de ani. După ce au efectuat formalitățile de frontieră, persoanele în cauză s-au deplasat spre ieșire, fără a declara autorităților vamale bunurile și sumele deținute. Polițiștii de frontieră efectuează cercetări privind săvârșirea infracțiunii de tentativă la contrabandă prevăzută și pedepsită de art. 32 CP, în raport cu art. 270 (2) lit. A din Legea 86/2006, iar în cauză a fost întocmită lucrare penală în acest sens”. 

Se înăspresc controalele la produsele care ajung în UE din afara blocului comunitar (PE)
Economie

Se înăspresc controalele la produsele care ajung în UE din afara blocului comunitar (PE)

Controalele vamale pentru produsele din afara UE trebuie să fie mai dure, a cerut Parlamentul European prin vot, potrivit europarlamentarului PNL (membru PPE) Dan Motreanu. 60% din produsele din afara UE, neconforme „Uniunea Europeană trebuie să aloce mai mulți bani pentru controalele vamale, protecția consumatorilor și consolidarea pieței unice. Am votat în Parlamentul European noul program privind piața unică și domeniul vamal. Modificările susținute de Parlamentul European sunt și în avantajul cetățenilor și firmelor din România. ℹ️ Solicităm creșterea bugetului acestui program cu 700 de milioane de euro, de la 6,2 miliarde de euro la 6,9 miliarde de euro. ℹ️ Vor fi finanțate achiziționarea, întreținerea și modernizarea echipamentelor de control vamal, infrastructura necesară, sisteme electronice și soluțiile digitale. ℹ️ Sprijinim creșterea eficienței controalelor pentru produsele care intră pe piața UE. Controalele de până acum au relevat că majoritatea produselor cumpărate online din afara UE nu corespund standardelor europene. De exemplu, procentul de neconformitate a depășit 60% la controalele efectuate din octombrie până în decembrie 2025. ℹ️ Se asigură finanțare pentru supravegherea pieței și aplicarea normelor privind siguranța și conformitatea produselor, inclusiv a celor cumpărate online. ℹ️ Susțin investițiile în digitalizarea și interoperabilitatea administrațiilor, astfel încât firmele românești să piardă mai puțin timp cu procedurile administrative atunci când lucrează în alte state membre. ℹ️ Prin apartenența la Uniunea Europeană, România are acces liber la o piață de aproape 450 de milioane de locuitori.”, a scris Motreanu pe Facebook. 5,9 miliarde de colete mici în 2025 Creșterea comerțului electronic a adus pe piața europeană un volum foarte mare de produse expediate direct consumatorilor din state din afara Uniunii Europene. Potrivit Comisiei Europene, în 2025 au intrat în UE aproximativ 5,9 miliarde de colete cu valoare redusă, în creștere cu peste un sfert față de anul precedent. Numărul mare de expedieri îngreunează verificarea individuală a mărfurilor de către autoritățile vamale. Riscul este accentuat de practica fragmentării comenzilor în colete mici, de declarațiile vamale incorecte și de vânzătorii care își schimbă rapid identitatea pe platforme digitale. O acțiune amplă de control inițiată de Comisia Europeană a arătat că peste 60% dintre produsele verificate nu respectau cerințele europene privind conformitatea și siguranța. Procentul se referă la eșantionul controlat, nu la totalul produselor importate. Verificările au vizat în special jucării, electronice de mici dimensiuni, cosmetice, echipamente individuale de protecție și suplimente alimentare. Neconformitățile pot lua forme diferite. Unele produse conțin substanțe interzise sau în concentrații peste limitele admise. Altele prezintă riscuri de electrocutare, incendiu, sufocare ori rănire. Autoritățile identifică și etichete incomplete, avertismente absente, instrucțiuni necorespunzătoare, documentație tehnică insuficientă sau lipsa informațiilor care permit identificarea producătorului și importatorului. Marcajul CE este obligatoriu numai pentru anumite categorii de produse, precum jucăriile, aparatele electrice sau unele echipamente de protecție. Acesta nu reprezintă un certificat de calitate și nici dovada că produsul a fost fabricat în Uniunea Europeană. Marcajul indică asumarea conformității cu cerințele aplicabile, dar poate fi utilizat incorect sau falsificat. Regulamentul european privind siguranța generală a produselor, aplicabil din decembrie 2024, prevede că un produs provenit din afara UE nu poate fi comercializat legal pe piața europeană fără existența unui operator economic responsabil stabilit în Uniune. Datele acestuia trebuie să poată fi identificate pe produs, ambalaj sau în oferta online. Platformele au obligații privind identificarea comercianților, cooperarea cu autoritățile și eliminarea ofertelor pentru produse periculoase. Înainte de cumpărare, consumatorii pot verifica identitatea și adresa vânzătorului, datele operatorului responsabil din UE, avertismentele, instrucțiunile și eventualele alerte publicate în sistemul european Safety Gate. Un preț foarte mic, fotografiile generice, descrierile incomplete și recenziile repetitive pot indica un risc sporit. Dacă vânzătorul este stabilit în afara Uniunii, exercitarea dreptului de retragere, obținerea unei rambursări sau aplicarea garanției pot fi mai dificile. Autoritățile vamale și cele de supraveghere a pieței pot opri, retrage sau distruge produsele periculoase, însă responsabilitatea verificării ofertelor revine și cumpărătorului.

Vama Iași, cele mai mari ținte din țară: aproape 450 de controale și amenzi estimate la 1,9 milioane de lei
Eveniment

Vama Iași, cele mai mari ținte din țară: aproape 450 de controale și amenzi estimate la 1,9 milioane de lei

Direcția Regională Vamală Iași are stabilite pentru semestrul al II-lea din 2026 aproape 450 de controale și amenzi estimate la 1,9 milioane de lei, cele mai ridicate valori din țară. Autoritatea Vamală Română precizează însă că acestea sunt repere orientative, nu cote obligatorii, scrie Ziarul de Iași. Mai puține controale decât în primul semestru Documentul intern prevede pentru Iași 448 de acțiuni de control, 179 de constatări și amenzi totale de 1.879.500 lei. Citește și: EXCLUSIV Cea mai mare primă de pensionare la stat: 532.000 de euro, pentru un angajat al ROMATSA Față de primul semestru, activitatea prognozată este mai redusă: controalele scad cu 19%, constatările cu peste 60%, iar valoarea amenzilor cu 38%. În primele șase luni, echipele mobile au efectuat 553 de controale și au aplicat 487 de sancțiuni. De ce Iașul are cele mai mari valori DRV Iași coordonează șase județe din Moldova și cea mai extinsă zonă de frontieră terestră din țară, inclusiv 184 km de graniță cu Ucraina și 562 km cu Republica Moldova. Autoritatea Vamală subliniază că valorile din document sunt folosite pentru planificare managerială, iar neatingerea lor nu atrage automat sancțiuni.

Marfă suspectată de posibil uz militar, blocată în România: firmele cer milioane de euro despăgubiri
Eveniment

Marfă suspectată de posibil uz militar, blocată în România: firmele cer milioane de euro despăgubiri

Zece TIR-uri cu țesătură din fibră de sticlă, oprite în 2024 în vămile Albița și Sculeni, se află încă în centrul unui amplu litigiu. Potrivit Ziarul de Iași, transporturile plecaseră din Belarus și aveau ca destinație uzina Moldavizolit din Tiraspol, suspectată de legături cu industria militară rusă. Autoritățile române au blocat marfa, considerând că materialele ar putea avea dublă utilizare, inclusiv în producția de drone. Valoarea litigiului depășește trei milioane de euro. Amenzile au rămas, confiscarea a fost anulată În martie 2026, Tribunalul Vaslui a menținut amenzile de câte 10.000 de lei aplicate transportatorilor Trans Eugilion și Dimarco Trans, dar a anulat confiscarea a peste 33 de tone de fibră de sticlă. Citește și: Date proaste din economie: consumul populației și turismul au căzut, ING estimează o scădere a PIB, în 2026. Nazare e optimist Judecătorii au analizat și implicarea unor bănci sancționate internațional, printre care Sberbank și Priobank. Compania cehă cere deblocarea transporturilor Firma cehă Labara SRO a deschis un nou proces la Curtea de Apel București, solicitând anularea deciziilor vamale și recuperarea mărfii. Avocatul companiei susține că fibra de sticlă nu este produs cu dublă utilizare și anunță posibile cereri de despăgubire. Disputa privind destinația finală și utilizarea materialelor rămâne însă nesoluționată definitiv.

Mihai Savin, șeful Vămilor, reținut de DNA, era clientul PSD, deși a fost numit în funcție de Bolojan, arată datele din biografia sa
Politică

Mihai Savin, șeful Vămilor, reținut de DNA, era clientul PSD, deși a fost numit în funcție de Bolojan, arată datele din biografia sa

Mihai Savin, șeful Vămilor, reținut de DNA, era clientul PSD, mai exact al Gabrielei Firea, deși a fost numit în funcție de Bolojan, arată datele din biografia sa: din iulie 2019 în iulie 2020 el a ocupat mai multe funcții de conducere în companiile municipale ale Capitalei.  Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Mihai Savin, președinte al Autorității Vamale Române (AVR), a fost reţinut de procurori într-un caz de fals şi uz de fals, după ce ar fi emis retroactiv un ordin de misiune pentru a salva permisul de conducere al unui angajat. În acelaşi dosar, au fost reţinuţi şi un consilier şi un alt funcţionar de la Galaţi.  În urmă cu aproximativ o lună, un oficial al Vămilor și consilierul de la cabinet se îndreptau către Galați, iar în județul Ialomița i-ar fi oprit Poliția, deoarece circulau cu girofarul si cu viteză.  Consilierul a rămas fără permis. El nu a putut justifica folosirea sistemelor de urgență. Apoi, potrivit acuzaţiilor din dosar, s-ar fi emis retroactiv, în fals, ordinul de misiune pe care l-ar fi depus ca probă în contestaţia depusă de consilier, în instanță.  Savin a fost adus de Firea la conducerea celebrelor companii municipale Deși mai multe publicații insistă pe faptul că Savin a fost numit în funcție de premierul Bolojan, biografia sa arată că a fost în anturajul Gabrielei Firea și, probabil, a fost propus de PSD. Mihai Savin a fost: Membru in Consiliul de Administratie la Compania Muncipala de Dezvoltare Duabila, Bucuresti, din noiembrie 2019 în iulie 2020. Director General la Compania Muncipala Managementul Transportului, Bucuresti, din martie în iulie 2020 Director General la Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, din iulie 2019 în ianuarie 2019 Toate aceste companii erau subordonate primăriei Capitalei, condusă la acel moment de Gabriela Firea. Savin a părăsit aceste funcții când Nicușor Dan a venit la primărie.  Din martie în noiembrie 2022 a fost director general la Termoficare Prahova, o companie a municipiului Ploiești. În 2022, primar era Andrei Voloșevici, un penelist care a trecut la PSD. Din biografia sa lipsesc locurile de muncă din 1991, când a terminat TCM-ul la Politehnica București, până în 2011. El susține că are un „Executive MBA, Insitutul National de Arte si Meserii, Paris”, luat în 2002, când România nu era membră a UE. Ulterior, între 2006 și 2008, ar fi obținut și un „Certificat Profesional in Management, Open University, London”.  Fanatik scrie că în ultima sa declarație de avere publică el figura cu un venit anual de 624.000 de lei de la Apa Nova, companie unde era director general adjunct. Asta înseamnă că, pe lună, ajungea la un salariu de 52.000 de lei, o sumă considerabilă chiar și pentru standardele companiilor multinaționale din România. Tot în acea perioadă, mai încasa un salariu anual de 63.000 de la Veolia Apa Servicii și puțin peste 23.000 de lei de la Veolia Energie Iași. La momentul numirii în fruntea ASSMB, Mihai Savin avea în conturile bancare aproximativ 3 milioane de lei, mai arată Fanatik.   

A alimentat mai ieftin în Republica Moldova și a fost sancționat în vamă: mașină confiscată și amendă de 10.000 de lei
Eveniment

A alimentat mai ieftin în Republica Moldova și a fost sancționat în vamă: mașină confiscată și amendă de 10.000 de lei

Un bărbat din Iași a rămas fără mașină după ce a alimentat cu motorină mai ieftină din Republica Moldova, fiind acuzat de contrabandă la întoarcerea în țară. Alimentare peste Prut, sancțiune în vamă Autoutilitara a fost confiscată în vamă, iar șoferul a primit o amendă de 10.000 de lei pentru presupusa sustragere de la controlul vamal a unor bunuri accizabile. Citește și: VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”: criterii ridicole de evaluare a șefilor Transelectrica Situația a apărut după ce acesta a montat un rezervor second-hand, mai mare, și a alimentat suplimentar, ajungând la o cantitate totală semnificativă de combustibil. Șoferul a contestat măsura în instanță, solicitând recuperarea temporară a vehiculului pentru a-și putea continua activitatea, însă până în prezent nu a obținut o decizie favorabilă. Continuarea, în Ziarul de Iași

EXCLUSIV Șefii Vămii Agigea, prinși în flagrant de mită, au fost salvați de DNA în 2021 prin clasare după un denunț din 2019
Investigații

EXCLUSIV Șefii Vămii Agigea, prinși în flagrant de mită, au fost salvați de DNA în 2021 prin clasare după un denunț din 2019

Vameșii Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu, șefii Vămii Agigea și foști șefi ai Vămii Constanța Sud, au fost prinși în flagrant de procurorii anticorupție. Parfenie și Gudu cereau bani de la agenți economici pentru ca formalitățile vamale pentru containerele cu marfă să se desfășoare cu „ușurință” și „prioritate”. Cei doi vameși urmează să fie duși la Tribunalul București cu propunerea de arestare preventivă. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume DeFapt.ro a obținut un răspuns de la DNA din care reiese că mai mulți vameși, inclusiv Lică Octavian Parfenie și Christian Gudu, au fost „turnați” la DIICOT în iunie 2019. Ulterior, după ce dosarul a ajuns la DNA Constanța, acesta a fost clasat pentru că „fapta nu există”. Flagrant organizat de DNA Direcția Națională Anticorupție a reușit în noaptea de joi spre vineri să îi prindă în flagrant pe Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu, din cadrul Direcției Regionale Vamale București – Biroul Vamal de Frontieră Constanța, în timp ce primeau șpagă pentru containerele de mărfuri care intrau în țară.  Anchetatorii susțin că cei doi vameși „au primit sume de bani în legătură cu urgentarea îndeplinirii unui act ce intra în îndatoririle lor de serviciu, mai precis pentru ca formalitățile vamale pentru importurile de mărfuri din perioada 01.12.2025-05.12.2025, realizate de agenți economici având comisionar vamal pe Quality Broker SRL, să se desfășoare cu ușurință și cu prioritate”. Șpagă de 300-700 de euro pentru fiecare container de marfă Aceștia cereau șpăgi cuprinse între 300 și 700 de euro de la agenți economici pentru fiecare container cu marfă care ajungea în România. În cazul în care importatorii nu acceptau să plătească șpăgile către vameși, riscau întârzieri semnificative la efectuarea formalităților vamale. După finalizarea audierilor, vameșii Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu, urmează să fie duși la Tribunalul București cu propunerea de arestare preventivă. Vameșul Gudu, fratele deputatului PNL Gudu Corupția din Autoritatea Vamală Română este protejată la cel mai înalt nivel, atât de decidenții din Ministerul Finanțelor, cât și de politicienii care girează numirile pe funcțiile de conducere. Printre beneficiarii acestei protecții erau și vameșii Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu. Acesta din urmă este fratele lui Michael Gudu, deputat PNL în legislatura 2020 – 2024, un apropiat al primarului Ștefan Ilie, șeful PNL Tulcea. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că pe numele celor doi vameși, în cursul lunii iunie 2019, a fost depus un denunț la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) de către reprezentanții unei societăți comerciale. Denunțul viza „comiterea unor presupuse fapte penale de către funcționarii Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud”. Tot în anul 2019, dosarul a fost declinat de la DIICOT Constanța la DNA Constanța.   Denunțați la DIICOT, salvați de DNA Într-un răspuns transmis de către DNA la solicitarea DeFapt.ro se menționează că la dosar au fost atașate ulterior ale două sesizări. Una - anonimă, cealaltă - făcută de o instituție publică.  „În cauza respectivă, în care urmărirea penală a fost începută doar cu privire la faptă (“in rem”), după epuizarea tuturor cercetărilor, la data de 07 ianuarie 2021, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, în conformitate cu prevederile art.16 lit. a (“fapta nu există”) din Codul de Procedură Penală”, se menționează în răspunsul DNA. Corupția din Portul Constanța, publică din 2019 Mai multe publicații au primit în anul 2019 un „armaghedon” atribuit vameșului Octavian Lică Parfenie, care atunci deținea funcția de adjunct al Biroului Vamal de Frontieră Constanța, în care se susținea că decidenții din ANAF și Ministerul Finanțelor acoperă corupția din Vama Constanța. În documentul respectiv se menționa că Christian Gudu a ajuns șef la Vama Agigea Sud în urma intervențiilor făcute de ministrul de Finanțe din aceea perioadă, Orlando Teodorovici, prin interpusul acestuia Lilian Onescu, care avea funcția de secretar general ANAF. Mai mult, s-ar fi plătit importante sume de bani pentru ca Parfenie și Ghudu să fie numiți în funcții de șef, respectiv adjunct al Vămii Agigea, principalul punct de intrare în țară al containerelor cu mărfuri. Totodată, în delațiunea transmisă presei se preciza că vameșul Octavian Lică Parfenie ar fi depus un denunț la DNA. În anul 2023, la solicitarea DeFapt.ro, DNA a transmis că „ pe rolul DNA – Serviciul teritorial Constanța, nu a fost identificat vreun dosar penal care să fi fost constituit ca urmare a vreunui denunț depus de către persoana menționată în cererea dvs”. Vameșul Christian Gudu, ascuns la Călărași după denunțurile la DIICOT și DNA Christian Gudu figura în anul 2008 ca angajat pe funcția de inspector asistent - director executiv adjunct la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Ialomița din cadrul Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Constanța. Atunci, acesta a declarat investiții de 47.000 de dolari în fondul de investiții Capital Invest. De la Banc Post luase în 2008 un credit de 39.000 CHF, scandent în 2018. De la fratele lui, Michael Gudu, împrumutase 20.000 de euro, conform declarației de avere depusă în 2009.  În acea perioadă, vameșul Gudu avea un salariu anual de 42.000 lei, iar soția sa, Anamaria Gudu, câștiga 15.000 lei de la Neptun TV. Din funcția de director executiv la Ialomița, vameșul a plecat în anul 2014 pe postul de șef Birou Vamal la Biroul Vamal de Interior Ialomița din cadrul Direcției Regionale Vamale Ploiești. De acolo, a ajuns în mai 2019 pe funcția de director al Direcției Regionale Vamale Ploiești. După numai o lună, avea funcția de șef Biroul Vamal la Biroul Vamal de Frontieră Constanța Sud. În urma denunțurilor din 2019 de la DIICOT, Christian Gudu a fost mutat pe funcția de șef birou vamal la Biroul Vamal de Interior Călărași. Apoi, în 2021, a revenit pe funcția de birou vamal la Biroul Vamal de Interior Ialomița. Într-un final, s-a întors adjunct al Biroul Vamal de Frontieră Constanța Sud – Vama Agigea.

Șpaga minimă la vama Albița, 20 de euro. Zeci de vameși și polițiști de frontieră, prinși în fapt
Eveniment

Șpaga minimă la vama Albița, 20 de euro. Zeci de vameși și polițiști de frontieră, prinși în fapt

Zeci de vameși din Punctul de Trecere a Frontierei Albița vor ajunge în fața instanței anul viitor. Un număr de 27 de angajați – vameși și polițiști de frontieră – sunt acuzați de DNA de luare de mită și trafic de influență, după ce ar fi transformat una dintre cele mai importante porți estice ale României într-un punct de trecere „la tariful corect”, pornind de la 20 de euro. Cu șpagă, totul intra în România Potrivit rechizitoriului, faptele s-au petrecut în perioada 2021–2022. Vameșii sunt acuzați că solicitau și primeau bani pentru a permite intrarea în țară a unor cantități mari de țigări și alcool, fără a face verificările obligatorii. Citește și: Surpriză: Guvernul vrea să le taie bugetarilor singura punte din 2026 În alte situații, ar fi cerut mită pentru a interveni pe lângă polițiștii de frontieră maghiari, astfel încât persoane din Republica Moldova care nu aveau dreptul de a intra în spațiul Schengen să fie totuși lăsate să treacă. Tarifele percepute variau: „standardul” era de 20 de euro, dar în anumite cazuri mita putea ajunge la 100 sau chiar 250 de euro. Procurorii descriu în actul de acuzare o practică de corupție extinsă, devenită, potrivit acestora, aproape regulă în activitatea de la Albița. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Semnal dur de la Washington: eforturile de combatere a corupției au slăbit, condamnările se răresc
Politică

Semnal dur de la Washington: eforturile de combatere a corupției au slăbit, condamnările se răresc

Semnal dur de la Washington: eforturile de combatere a corupției au slăbit, condamnările se răresc, se arată într-un raport al Departamentului de Stat al SUA privind climatul investițional din România. Citește și: Georgescu îl ia părintește, de sus, pe Simion: „Mai are multe de făcut, mai ales cu el însuși” Mesajul autorităților americane vine în contextul în care noul președinte, Nicușor Dan, a criticat în repetate rânduri DNA-ul și a spus că ar dori schimbarea conducerii: „Sunt mari dosare de corupție care s-au prescris (...) E o problemă de management, câte resurse alocăm pentru niște chestiuni importante pentru societate. Eu am fost printre cei care am criticat tot timpul managementul Parchetului general și al parchetelor speciale, cum ar fi DNA”.  Semnal dur de la Washington: eforturile de combatere a corupției au slăbit Acum, raportul Departamentului de stat prezintă numărul uriaș al dosarelor închise prin prescrierea faptelor: „Modificările anterioare ale legilor din domeniul justiției și presiunile exercitate asupra procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au slăbit eforturile de combatere a corupției. Condamnările pentru corupție continuă să fie dificil de obținut, în parte din cauza problemelor legate de termenul de prescripție a răspunderii penale. Între 2022 și 2025, 9.635 de dosare penale au fost închise din cauza intervenției termenului de prescripție a răspunderii penale” „Investitorii americani s-au plâns atât de corupția din cadrul guvernului, cât și din mediul de afaceri din România, menționând cel mai frecvent serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale. Conform Eurobarometrului din iulie 2024 privind atitudinea întreprinderilor față de corupție, 94% dintre oamenii de afaceri români consideră că corupția este răspândită în țara lor, ceea ce este peste media UE de 64%. De asemenea, 59% dintre oamenii de afaceri români consideră că funcționarii publici favorizează membrii propriilor familii sau prietenii” „Studiul economic al OCDE din 2024 a avertizat că practicile corupte în anumite sectoare rămân răspândite și că progresul în dezvoltarea mecanismelor care descurajează corupția este lent” „Sistemul judiciar rămâne în mare parte bazat pe hârtie și ineficient, deși digitalizarea a înregistrat unele progrese în timpul pandemiei. În 2024, România a pierdut 62 de cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din cauza duratei excesive a proceselor. România a avut 137 de cauze depuse la CEDO în 2024, ceea ce o plasează printre primele cinci state europene în ceea ce privește numărul de cauze în fața CEDO” „ANAF are mandatul de a asigura colectarea tuturor impozitelor și de a preveni fraudele fiscale și vamale. Există legi privind confiscarea bunurilor, dar un regim funcțional este încă în curs de elaborare” „Guvernele din România au permis în repetate rânduri ca interesele politice sau imperativele bugetare să prevaleze asupra practicilor comerciale acceptate, în detrimentul intereselor investitorilor. Sectorul energetic este deosebit de vulnerabil la modificările frecvente și neprevăzute ale legislației, inclusiv în materie de impozite, care pot schimba peisajul în mod imprevizibil. Investițiile care implică autorități publice pot fi mai complicate decât investițiile sau asocierile în participațiune cu companii private românești. Tranzacțiile mari care implică guvernul, în special parteneriatele public-privat, pot fi blocate de interese politice și economice sau întârziate de lipsa de coordonare între ministerele guvernamentale”, se mai arată in document.

Materiale care pot fi folosite la producția de drone, sechestrate în vama Albița în drum spre Transnistria
Eveniment

Materiale care pot fi folosite la producția de drone, sechestrate în vama Albița în drum spre Transnistria

Materiale pentru drone, sechestrate la vamă. Zece TIR-uri încărcate cu fibră de sticlă, în valoare de peste trei milioane de euro, au fost sechestrate în Vama Albița, pe ruta Belarus – Transnistria. Materiale pentru drone, sechestrate la vamă Autoritățile române au suspectat că materialele aveau posibil uz militar și ar fi putut fi folosite în fabricarea de drone sau alte echipamente de război. Citește și: Justiția coruptă l-a protejat pe Iliescu. Rămâne sistemul, rămân complicii, cu ei trebuie să luptăm în continuare Destinația finală era o fabrică din Tiraspol, despre care oficialii moldoveni spun că are capacitatea de a produce astfel de tehnologii. Sechestrul a fost instituit în vara și toamna anului trecut, iar avocații implicați în caz au oferit ulterior explicații juridice privind transportul. Continuarea, în Ziarul de Iași

Jucăriile Labubu de la Pop Mart, atât de populare încât au ajuns să fie traficate
Eveniment

Jucăriile Labubu de la Pop Mart, atât de populare încât au ajuns să fie traficate

Jucăriile Labubu, capturate de vameșii chinezi. Într-o scenă surprinzătoare, autoritățile vamale chineze au prezentat luna trecută, în fața camerelor de filmat, cea mai recentă captură: nu droguri, nici arme, ci valize pline cu jucării de pluș. Printre ele, zeci de figurine Labubu de la Pop Mart, micile personaje care au declanșat adevărate frenezii de cumpărare în întreaga lume. Jucăriile Labubu, capturate de vameșii chinezi Chiar și în China, țara de origine a brandului Pop Mart, Labubu este aproape imposibil de achiziționat pe căi oficiale. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Într-un magazin Pop Mart dintr-un centru comercial aglomerat din Beijing, reporterii CNN nu au găsit niciun exemplar la vânzare, doar mostre de expus în vitrine. „Se epuizează în câteva secunde de la lansare”, a spus Evelyn Lin, fană Pop Mart de mulți ani. Fanii recurg la contrabandă Frustrați că nu găsesc Labubu în magazine, fanii recurg la surse alternative – inclusiv la cumpărarea prin contrabandiști. Din aprilie, autoritățile vamale din China au confiscat 462 de jucării Pop Mart, potrivit unei analize CNN. Administrația Vamală a Chinei a publicat imagini cu o captură recentă, precizând că obiectele erau destinate revânzării ilegale și au fost confiscate conform legii. Nu s-au oferit detalii despre posibile sancțiuni penale pentru contrabandiști. Ce este Labubu și de ce provoacă obsesie Labubu este creația ilustratorului hongkongez Kasing Lung și a fost lansat în 2015. Are corp de iepure și chip de elf, o combinație bizară de grotesc și adorabil. În ultimele luni, popularitatea lui a explodat. Celebrități precum Rihanna, Dua Lipa și Lisa (Blackpink) au fost văzute purtând Labubu ca talisman, iar jucăriile au apărut și la Săptămâna Modei de la Paris. Prețurile explodează pe piața second-hand Potrivit presei chineze de stat, o cutie „blind box” din seria Labubu 3.0, cu preț inițial de 584 de yuani (aprox. 81 dolari), se revinde cu până la 2.000 de yuani (aprox. 278 dolari) pe piața second-hand. Raportul financiar anual Pop Mart arată o creștere a profitului brut global de peste 125% în ultimul an, iar veniturile din China continentală au depășit 1,09 miliarde de dolari, cu 34% mai mult decât în 2023. Riscuri pentru fani: falsuri și prețuri exagerate Achiziționarea de la revânzători vine cu riscuri. Kate Yang, o fană Labubu din Beijing, a declarat că ultimele două figurine cumpărate s-au dovedit a fi falsuri. „Dacă vrei să faci un cadou rapid unui prieten, e imposibil să găsești modelele populare la timp. Singura soluție este să plătești în plus pe platformele de revânzare”, a explicat ea.

Șocant: în unele vămi românești de la granița cu Moldova nu există aparatură de control și, în unele cazuri, nici măcar consumabile de uz curent
Eveniment

Șocant: în unele vămi românești de la granița cu Moldova nu există aparatură de control și, în unele cazuri, nici măcar consumabile de uz curent

Vămi românești, fără aparatură de control. Sindicatul Național Meridian desfășoară acțiuni de consultare a angajaților Autorității Vamale Române pentru posibila declanșare a unui conflict de muncă, ca urmare a nemulțumirilor legate de condițiile de muncă și de neacordarea unor drepturi esențiale. Vămi românești, fără aparatură de control Potrivit sindicatului, sediul Autorității Vamale Române din București funcționează de mai mulți ani într-un cămin de nefamiliști, fără condiții corespunzătoare pentru desfășurarea activităților. Citește și: EXCLUSIV Sediul AUR Caraș Severin, într-o clădire a unor condamnați urmăriți internațional, Adina și Valentin Armașu Situația este similară și în alte unități teritoriale, cum ar fi cele din Tulcea, Gorj, Argeș, Albița și Dâmbovița, unde clădirile sunt într-o stare avansată de degradare din lipsa fondurilor pentru întreținere zilnică. „Lipsa alocării sumelor necesare, implicit a unor servicii minime de întreținere și chiar de igienizare, a dus la deteriorarea lor fiind obligatorii acum și unele operațiuni de consolidare. Totodată, în prezent, angajații tremură la propriu, nefiind asigurată o temperatură adecvată în aceste spații, cum este cazul la Brăila, Vrancea, Stânca-Costești, Giurgiulești ș.a.”, avertizează Sindicatul Național Meridian. Deficiențe în aparatură, achiziții Insuficiente Sindicatul menționează lipsa aparaturii esențiale pentru control, în special în birourile de frontieră, în ciuda unor achiziții recente de echipamente, care sunt însă insuficiente: „Verificarea mijloacelor de transport făcându-se în continuare cu metode din secolul trecut.” Lipsa fondurilor a dus la situații în care unii angajați și-au cumpărat din bani proprii materiale de birou și alte resurse necesare. „Lipsa fondurilor este atât de gravă încât unii angajați își cumpără din bani proprii cele necesare activității zilnice,” precizează sindicatul, subliniind și o discriminare în drepturi salariale față de alte categorii de personal care lucrează în aceleași puncte de frontieră, precum polițiștii și personalul ANSVSA. Apel pentru îmbunătățirea Condițiilor de Muncă Sindicaliștii cer luarea unor măsuri urgente pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și pentru reglementarea statutului profesional al angajaților Autorității Vamale Române, avertizând că, în caz contrar, vor declanșa acțiuni de protest imediate. Sindicatul Național Meridian reprezintă peste o treime dintre angajații Autorității Vamale Române și susține că situația actuală nu poate rămâne nerezolvată la nesfârșit.

Vama de est a României (dar și a UE), ciuruită de șpăgi: traficanții știu ce agenți iau mită iar șpăgarii au programul contrabandiștilor
Eveniment

Vama de est a României (dar și a UE), ciuruită de șpăgi: traficanții știu ce agenți iau mită iar șpăgarii au programul contrabandiștilor

Vămile cu Moldova, ciuruite de corupție. Prin frontiera estică a României pot trece persoane și bunuri aproape fără nicio restricție, atât timp cât cei implicați știu cui și cât să ofere. Vămile cu Moldova, ciuruite de corupție Recent, un șofer de autocar din Republica Moldova a trecut cu ușurință prin vamă, având autocarul încărcat cu marfă, după ce a oferit o bancnotă polițiștilor de frontieră la Sculeni. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche Procurorii au descoperit că la acest punct de trecere a frontierei exista un sistem bine organizat, protejat de șeful poliției de frontieră din acea zonă, subcomisarul Cristian Mancaș. Astfel, agenții de poliție de frontieră și șefii de grupă cunoșteau zilele în care urmau să sosească autocare și microbuze încărcate cu colete, având ca destinație țări din Europa de Vest. De asemenea, șoferii știau exact când vor fi de serviciu polițiștii dispuși să accepte mită pentru a facilita trecerea fără verificări amănunțite. Continuarea, în Ziarul de Iași.

EXCLUSIV Șeful vameșilor le cerea angajaților corupți să-i plătească hainele de la branduri de lux. A fost pedepsit exemplar: acum este secretar general adjunct al ANAF, iertat de DNA
Investigații

EXCLUSIV Șeful vameșilor le cerea angajaților corupți să-i plătească hainele de la branduri de lux. A fost pedepsit exemplar: acum este secretar general adjunct al ANAF, iertat de DNA

Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați. Ion Cupă, secretarul general adjunct al ANAF și fost șef al Autorității Vamale Române, a fost iertat de procurorii DNA, deși le-ar fi cerut subalternilor săi, adică vameșilor corupți, să-i plătească o factură de 2.000 de euro pentru hainele de lux pe care le comandase de la firma CANALI. Citește și: EXCLUSIV Secretarul general adjunct al ANAF, Ion Cupă, și soția, donații politice de 1,2 milioane de lei. Cupă e sprijinit de PSD, soția - de PMP La solicitarea DeFapt.ro, DNA a transmis că Ion Cupă nu are nici o calitate în dosarul de corupție al vameșilor șpăgari. Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a refuzat să comunice ce atribuții are Ion Cupă ca secretar general adjunct al ANAF, dar și dacă a luat vreo măsură împotriva acestuia. Adjunct la Fisc, cerut de PSD șef la Vămi Pesedistul Adrian Câciu, în mandatul său de ministru al Finanțelor, l-a numit pe Ion Cupă în funcția de secretar general adjunct al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Se întâmpla în iulie 2022. Ulterior, filiala PSD Mehedinți, condusă de Aladin Georgescu, i-a transmis o depeșă ministrului Adrian Câciu prin care îl informa că social – democrații îl recomandă și îl susțin pe Ion Cupă pentru funcția de președinte al Autorității Vamale Române. Ministrul Câciu a luat recomandarea și s-a dus la premierul Nicolae Ciucă, căruia i-a cerut să-l numească pe Ion Cupă pe funcția solicitată de PSD. Ordinul a fost executat: premierul Ciucă a emis decizia în data de 30 mai 2023. Ceea ce nu știa Ion Cupă la preluarea mandatului de președinte al Vămii era faptul că procurorii Direcției Naționale Anticorupție îi filau pe mai mulți vameși corupți din subordinea sa. Printre aceștia se afla și Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București. Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați Interceptările din dosarul de corupție arată că, pe 28 decembrie 2023, vameșul șef Paul Petrof se afla în biroul lui împreună cu patru subalterni și cu evazionistul Cătălin Bucura. Vameșul Paul Petrof și-a exprimat nemulțumirea față de cei prezenți în biroul său că trebuie să suporte mai multe cheltuieli făcute de Ion Cupă, șeful Autorității Vamale. Cea mai recentă cheltuială atunci era legată de plata unor articole de îmbrăcăminte de lux: costum, cămașă, pantofi, fular și curea. Valoarea cumulată a acestora era de aproximativ 2.000 de euro. Vameșii Paul Petrof și Răzvan Cosmin Stamatescu i-au sugerat, apoi i-au cerut afaceristului evazionist Cătălin Bucura să suporte o parte din costuri. Evazionistul nu voia să apară pe cameră "Acesta (Bucura - n.r.) își arată disponibilitatea să remită suma de 5.000 de lei, dar solicită să nu participe la momentul plății pentru a nu fi surprins de camerele de luat vederi în magazin sau în apropierea acestuia. De asemenea, din aceste discuții reiese că Bucura Cătălin („Nepotu”) a mai contribuit cu sume de bani în favoarea lui Petrof Paul sau/și a lui ION CUPĂ („Păduraru”) (acest aspect reiese din indicarea de către Petrof Paul pe o hârtie a unor sume de bani, afirmând către Stamatescu Răzvan Cosmin: i-am arătat ce-ai făcut tu. RĂZVAN, ți-am arătat ce-a făcut el ieri? – indicând biletul din mână)", susțin procurorii DNA, potrivit referatului de reținere din speță. DNA a "uitat" complet de Cupă Vameșii corupți au fost reținuți, apoi arestați la jumătatea lunii februarie a acestui an. Între timp, Ion Cupă a revenit pe funcția de secretar general adjunct al ANAF. DeFapt.ro a solicitat DNA să comunice ce acuzații i se aduc lui Ion Cupă, în contextul în care acesta a abuzat de funcție pentru a beneficia de diverse foloase necuvenite de la subalternii săi și evazioniști. În răspunsul sec primit de la DNA se menționează că "în acest moment, persoanele la care faceți referire nu au calitatea de suspect sau inculpat în cauza menționată". Cupă și Boloș, no comment Am încercat să obținem un punct de vedere și de la Ion Cupă în legătură cu mențiunile făcute cu privire la persoana sa de procurorii anticorupție în referatul de arestare al vameșilor corupți, dar Cupă nu a răspuns. DeFapt.ro a solicitat în plus un punct de vedere oficial din partea ministrului Marcel Boloș, în subordinea căruia se află ANAF, respectiv Ion Cupă. Nici ministrul Marcel Boloș nu a vrut să răspundă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră