vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: usr

358 articole
Politică

Fritz, în conflict de interese, a decis ÎCCJ. USR susține că nu-și pierde mandatul de primar

Primarul municipiului Timişoara, Dominic Fritz, a pierdut definitiv joi, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procesul cu Agenţia Naţională de Integritate, în care a fost declarat în conflict de interese.  Citește și: Tribunalul Ilfov a judecat fulgerător contestația taberei anti-Bolojan și i-a dat dreptate După sentință, Fritz a anunțat că va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind faptul că s-a aflat în conflict de interese, care are ca efect interzicerea candidaturii sale la orice funcţie aleasă până în anul 2030 inclusiv. „Sentința nedreaptă nu a venit din senin. A venit după ce eu personal și întregul partid USR am ajuns pe lista „dușmanilor Justiției" întocmită chiar de CSM”, a comentat, pe Facebook, primarul Timișoarei.  Fritz spune că rămâne primar „Sancţiunea este una administrativă, nu reprezintă o condamnare penală şi nici nu conduce la pierderea mandatului de primar al Timişoarei, cum a fost fals speculată în presă”, a precizat USR, joi seară, într-un comunicat de presă. Conform USR, raportul ANI, rămas definitiv cu sentinţa ICCJ, a constatat un conflict de interese în urma unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) elaborat în întregime înainte de preluarea mandatului său de primar.    „I se impută o singură faptă: a semnat, în a doua zi de mandat, dublura unui referat deja semnat de predecesor. Cu această semnătură, deşi complet inutilă şi fără vreo valoare juridică, ANI spune că Dominic Fritz a adus beneficii unui arhitect care a lucrat ca proiectant la PUZ şi care împrumutase campania USR cu 25.000 de lei, sumă restituită de Autoritatea Electorală Permanentă”, se arată în comunicat.   „Agenţia Naţională de Integritate (ANI) nu a văzut cele 8 apartamente cumpărate de părinţii primarului Daniel Băluţă chiar în ziua în care fiul lor a înaintat spre aprobare Consiliului Local blocul în care se aflau apartamentele. Nici pe premierul desemnat Adrian Veştea care, în calitate de primar, a aprobat construcţii pe terenurile pe care chiar el personal le vânduse beneficiarului. În schimb, ANI l-a văzut pe Dominic Fritz, care a semnat un duplicat al unui referat, parafat deja de predecesorul său în funcţia de primar al Timişoarei”, se mai arată în comunicat.    Potrivit USR, sancţiunea vine într-un context „care ridică semne de întrebare asupra imparţialităţii ei, după ani în care USR a susţinut eliminarea pensiilor speciale, inclusiv pentru magistraţi, şi după poziţionări politice care au afectat interesele sistemului politic tradiţional”.   „Fiecare dintre aceste elemente, luate separat, ar putea fi considerate coincidenţe. Împreună, însă, ridică semne de întrebare cu privire la motivaţia şi momentul acestei decizii”, a declarat Dominic Fritz, citat în comunicat.

Dominic Fritz sugerează că Justiția lui Savonea l-a pedepsit Foto: Facebook
Csoma Botond îl ia în balon pe Nicușor Dan Foto: Facebook
Politică

Un lider UDMR îl ironizează pe Nicușor Dan: „Îmi iau telefonul, dacă mâine sunt eu candidat”. Plan comun PNL-USR-UDMR

„Bag picioru’, mă duc să beau o bere. În zori am de gând să alerg 21 km. Îmi iau telefonul cu mine, în caz că, din întâmplare, aș fi eu noul candidat. Doamne ajută!”, a scris pe contul personal de Facebook, cu acces limitat la prieteni, deputatul UDMR Csoma Botond. El este cel care a anunțat azi că UDMR nu va intra în guvernul Veștea, iar conducerea Uniunii recomandă parlamentarilor să nu voteze cu acest cabinet.  Citește și: Veștea, plimbat între PSD și UDMR. Liderii maghiari nu vor suveraniști în viitoarea coaliție PNL, USR, UDMR insistă ca Grindeanu să încerce să formeze o majoritate Pe de altă parte, surse politice susțin că liderii UDMR, PNL și USR s-au întâlnit azi și au decis o strategie comună.  Aceasta strategie este în doi pași: președintele Nicușor Dan să-i ofere mandat lui Sorin Grindeanu să facă noul Guvern. USR, PNL și UDMR ar susține, punctual, măsurile cerute de PNRR, SAFE sau pentru accederea în OECD.  dacă Grindeanu eșuează, cele trei partide se oferă să prezinte un guvern propriu, minoritar, susținut însă în Parlament și de PSD. Aceste surse politice susțin că Ilie Bolojan nu ar mai insista să fie premier. Nu este clar cine de la PNL ar putea fi susținut de el pentru a ocupa această poziție.  Antena 3 arată că luni seara a existat o altă rundă de discuţii, între Nicuşor Dan şi preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, Adrian Veştea şi Sorin Grindeanu, discuţii în care s-a ridicat problema susţinerii în Parlament a guvernului Veştea de către parlamentarii extremişti şi anti-occidentali, lucru care a generat respingerea de către conducerea UDMR a ofertei lui Veştea de a participa la guvernare.  Azi, întrebat dacă va discuta cu AUR, Adrian Veștea a spus: „Nu am niciun fel de rezervă de a sta de vorbă cu absolut oricine. Eu sunt un om de bună credință”. „Nu mă deranjează faptul că vor fi parlamentari AUR care dau dovadă de patriotism și se gândesc că este un moment important în care trebuie să lăsăm orgoliile”, a mai spus el. 

Lucian Stanciu Viziteu, apel la calm Foto: Facebook
Politică

Primarul USR din Bacău, Lucian Stanciu Viziteu, după nominalizarea lui Veștea: „Să ascultăm cu atenție ce se propune și abia apoi să tragem concluzii”

Primarul USR din Bacău, Lucian Stanciu Viziteu, a făcut un apel la „calm, responsabilitate și dialog”, după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al PNL.  Citește și: Lovitură pentru Bolojan: prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea acceptă să fie desemnat premier. Tomac și-a depus mandatul Viziteu este la al doilea mandat de primar al Bacăului. „Fără stabilitate politică este greu să construim stabilitate economică” „Președintele României a făcut un apel la dialog și la găsirea unei soluții politice stabile pentru țară. Cred că este momentul să ascultăm cu atenție ce se propune și abia apoi să tragem concluzii. Să ascultăm pentru a înțelege, nu doar pentru a răspunde.   România are nevoie de stabilitate, de încredere și de decizii care să răspundă problemelor reale cu care oamenii se confruntă zi de zi. Fiecare perioadă de incertitudine se resimte în economie, în mediul de afaceri și, în cele din urmă, în viața fiecărei familii.   Ca primar, dar și ca om, văd în fiecare zi preocupările oamenilor. Văd cum costurile cresc, cum grijile sunt tot mai multe și cum mulți se întreabă ce va aduce ziua de mâine. Tocmai de aceea cred că avem nevoie de calm, responsabilitate și dialog.   Fără stabilitate politică este greu să construim stabilitate economică. Iar fără stabilitate economică este greu să oferim oamenilor siguranța și perspectivele pe care le merită.   Să rămânem uniți, să ne respectăm opiniile și să avem încredere că, prin dialog și înțelepciune, România poate găsi drumul cel bun”, a scris el pe Facebook. 

USR, la fel ca PNL: nu votează guvernul Tomac
Politică

Dominic Fritz: USR a decis să nu susţină Guvernul Tomac

Comitetul Politic al USR a decis să nu susţină guvernul propus de premierul desemnat Eugen Tomac, a anunţat vineri seara preşedintele Uniunii Salvaţi România, Dominic Fritz. Citește și: Date catastrofale de la INS: inflația a urcat spre 11%, salariul mediu a scăzut, pensiile, mai miciDecizia a fost susţinută de o majoritate de peste 90% dintre membrii Comitetului Politic. Fritz îi spune lui Tomac că nu e nimic personal „După o săptămână de deliberări interne, de discuţii cu Eugen Tomac şi de multe conversaţii cu cetăţeni din toate judeţele României, USR a ajuns la concluzia că nu putem susţine această soluţie", a precizat Dominic Fritz, într-o declaraţie de presă.El a subliniat că un guvern tehnocrat ar fi "nefuncţional", deoarece nimeni nu ar răspunde "cu adevărat" pentru decizii şi nu va putea pune capăt crizei."Nu am luat această decizie cu uşurinţă. Nu este o decizie împotriva persoanei Eugen Tomac, pe care îl apreciem. Nu este o decizie împotriva preşedintelui, a cărui îngrijorare faţă de pericolul extremismului în România o împărtăşim. Dar astăzi avem obligaţia de a fi sinceri cu noi înşine şi cu cetăţenii. Credem că vom putea ieşi din blocajul politic doar cu adevărul, doar dacă spunem lucrurilor pe nume", a punctat Dominic Fritz.Potrivit acestuia, un guvern tehnocrat ar masca faptul că PSD "doreşte să fie în barcă" şi cu AUR, şi cu o majoritate pro-europeană."Doreşte să fie la putere, dar fără să îşi asume nimic. Într-un guvern tehnocrat nimeni nu ar mai şti cine dă comanda şi cine plăteşte. Iar cine ar profita de o astfel de ceaţă politică? Cu siguranţă nu cetăţenii de rând, care îşi doresc claritate şi dare de seamă. Ei sunt cei care trebuie să ştie pe cine să sancţioneze la vot", a precizat Fritz.Preşedintele USR a subliniat că acest punct de vedere este împărtăşit de alegători şi de cetăţeni din întreaga ţară. Astfel de mesaje au fost transmise prin reţelele sociale, dar şi pe stradă."Încrederea cetăţenilor, care ne-a fost dată prin vot, ne obligă să acţionăm şi în această criză, în concordanţă cu valorile şi cu obiectivele pentru care am fost votaţi: curaj reformist, buna guvernare, care să îmbunătăţească nivelul de trai al tuturor românilor. Onestitate faţă de oameni", a precizat liderul USR.Criza este politică şi soluţia trebuie să fie tot una politică, a punctat el. Dominic Fritz a afirmat că USR este pregătit pentru a guverna alături de parteneri de încredere, iar dacă nu există susţinere în acest sens, se poate recurge la alegeri anticipate."Noi credem că actuala formulă de guvernare cu PNL, USR, UDMR şi minorităţi poate să continue într-un guvern politic cu puteri depline. Ar fi un guvern care, chiar dacă ar fi minoritar, şi-ar asuma răspunderea politică şi pe care cetăţenii îl vor judeca la alegeri. Dacă nu găsim susţinere, trebuie să ne întoarcem la cetăţeni şi să îi lăsăm pe ei să decidă, prin alegeri anticipate. USR e pregătit pentru a guverna responsabil alături de parteneri de încredere. Dacă nu găsim susţinere, trebuie să ne întoarcem la cetăţeni şi să îi lăsăm pe ei să decidă, prin alegeri anticipate", a declarat preşedintele USR.

Lia Savonea și asociații au început să facă liste negre cu persoane care ar fi deranjat judecătorii, prin opiniile lor Foto: Declic
Politică

Fără precedent: CSM face lista neagră a politicienilor USR și PNL care și-ar fi permis să denigreze Justiția

Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat o rezoluție de 76 de pagini în care se plânge de „un atac fără precedent, exprimat prin multiple mijloace, de la acţiuni directe, politice, la injurii, formule de atac în media, în social-media, cu instigări directe, individual, împotriva magistraţilor (judecători şi procurori), dar şi împotriva formelor instituţionale ale profesiei, instanţe, Inspecţia Judiciară sau Consiliul Superior al Magistraturii”. Citește și: Dezastrul lăsat de Grindeanu la Tarom, prezentat de Gheorghiu. Director Tarom, ex-șef de pușcărie „3.580 judecători denunță în unanimitatea adunărilor generale încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică”, a anunțat, azi, CSM.  Lista neagră a lui Savonea et. co.  În document este prezentată o listă cu „politicieni ai coaliţiei de guvernare, în special de la USR şi PNL” care ar fi participat la așa-zisa campanie de denigrare.  Pe listă se află:  președintele USR, Dominic Fritz vicepremierul Oana Gheorghiu Ana Birchall Cristian Ghinea Ionel Stoica, definit drept „jurnalist/influencer apropiat de USR” Ruben Latcau (viceprimar USR Timișoara)  Fostul judecător Cristian Danilet este acuzat că ar fi inițiat „acţiuni de hărţuire a judecătorilor, incluzând aici mai ales membrii Consiliului şi Preşedintele Înaltei Curţi, prin ameninţarea cu acţiuni disciplinare/ penale sau prin solicitări publice de demisii”.  „În raport de principiile internaţionale ale spaţiului occidental, din care şi România face parte, astfel cum au fost descrise mai sus, sunt identificate în situația descrisă în prezenta hotărâre, următoarele aspecte:  campanii de presă împotriva instituţiilor fundamentale ale puterii judecătoreşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară; campanii de presă prin dezinformare duse împotriva unor judecători, individual, în special faţă de preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi faţă de preşedinţii Consiliului Superior al Magistraturii; judecarea unor procese în presă, cu scopul prezentării unei imagini negative a persoanelor şi instituţiilor menţionate mai sus;  „Sistemul judiciar a fost supus unor manifestări explicite de ostilitate din partea unor exponenți ai factorului politic, cu funcţii de conducere în instituţiile centrale din România, susținuți de o parte din presă și ONG-urile afiliate mesajului acestora, iar astfel de manifestări, generate în mod evident de dorința de acumulare a capitalului politic și de exercitare a unui control asupra justiției, afectează fără îndoială încrederea publicului în magistraţi și în activitatea puterii judecătorești”, se arată în comunicatul CSM. 

Simonis, cu ciocate italienești, crede că îi poate disprețui pe liderii USR Foto: Basilica.ro
Politică

VIDEO Alfred Simonis, care poartă pantofi italienești de 1.500 USD, scârbit de faptul că useriștii au „galoși”

Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a vorbit extrem de disprețuitor, la podcastul „Conversații Fără Filtru”, despre faptul că liderii USR ar purta galoși. În iulie 2023, DeFapt.ro a scris că Marcel Ciolacu, și prietenul său, Alfred Simonis, președintele Camerei Deputaților, s-au afișat cu pantofi italienești identici, de peste 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel. Citește și: VIDEO Cristian Diaconescu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre anularea alegerilor din 2024: „Vorbim de contracararea unui atac hibrid” Pantofii erau produși de Santoni, o companie din Italia care se laudă cu faptul că produce manual toți pantofii. Modelul folosit de cei doi era „MEN’S POLISHED BLUE LEATHER WHOLECUT SHOE” și se vindea la diferite prețuri, fie la 1.050 de euro pe site-ul companiei, dacă se vând în Europa, fie la peste 1.500 USD, dacă se vând în SUA. Simonis crede că în Occident contează cum te îmbraci, nu ce faci  Acum, Simonis și-a manifestat deschis disprețul față de politicienii care nu cheltuie pe haine la fel de mult ca el. „Te uiți la ei (Nota redacției: USR-iștii) cum se îmbracă și îți dai seama cum arată orașul, e aceeași chestie. Ai un pic de calitate și știi vestimentar cum arată un om elegant care vrea să pretindă că e om politic și când mergi în occident foarte mult contează eticheta asta... și îi vezi pe ei cu galoșii în picioare și îți dai seama că așa arată și orașul (N.R: Timișoara). Cu găuri, cu gropi, cu mizerie, cu praf, cu bolovani îngrozitori… pentru că există și pietre frumoase”, a teoretizat liderul social-democrat.  Alfred Simonis a absolvit liceul sportiv din Timișoara, după care ar fi făcut dreptul la Universitatea Tibiscus. ARACIS a evaluat această universitate „cu grad de încredere limitat”. În perioada 2006 – 2012, președintele Camerei Deputaților a fost director la SC BAYKOZ COM&DIST SRL. În acei șapte ani în care Simonis a fost directorul firmei, aceasta a avut un singur angajat și a fost mereu pe pierdere. Cu toate acestea, în 2012, Simonis ajunge director executiv în cadrul Aeroportului Internațional Timișoara. Așa că, după ce în 2012, aeroportul a avut profit, în 2013, a înregistrat o pierdere istorică, de peste 21 de milioane de lei. „Unul din cei mai bogați deputați ai PSD, Alfred Simonis, nu are cum să-și justifice cele cinci apartamente și case, mașinile de lux și nici sumele din conturi. Așa că a apelat la un truc: a vândut o parte din acestea. Dar nu se știe cui. Poate fi bănuit că lui însuși?”, scria Newsweek România în decembrie 2020. Acesta vânduse două apartamente și două mașini (un Audi și un Porsche). Nici unul din cumpărătorii bunurilor nu a fost menționat în declarația de avere, deși legea cere expres pomenirea numelor în rubrici specifice din declarația de avere.

Academia Oamenilor de Știință, numită de Ioan Aurel Pop „un fel de pecingine”, protejată de AUR și PSD Foto: AOSR
Politică

Coaliția PSD-AUR-UDMR respinge desființarea a cinci institute și „academii de știință”

O coaliție formată din senatorii PSD, AUR și UDMR a respins, azi, la Senat cinci proiecte de lege privind desființarea a cinci institute și așa-zise academii de știință. Proiectele de desființare au fost inițiate de USR. Citește și: Clientul Olguței Vasilescu, Câciu, respinge guvernul Tomac. Presa scrie despre un conflict în PSD Majoritatea senatorilor PNL s-au abținut, fiind însă înregistrate unul sau două voturi în favoarea desființării. Proiectele prevedeau desfiinţarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR), Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului şi a Institutului Român pentru Drepturile Omului. Academia Oamenilor de Știință are un buget de peste 11 milioane de lei, din care majoritatea este cheltuit pe salarii și indemnizații ale membrilor. Academia are 199 de membri aflaţi pe statele de plată, aleşi pe viață, precum şi 67 de angajaţi care deservesc această structură.  Ioan Aurel Pop, ignorat de fanii de la AUR și PSD „Academia Oamenilor de Știință este ca un fel de pecingine, ca un fel de corp străin pe societatea românească, pentru că și acolo se dă un buget, are un număr de salariați, funcționari“, a acuzat fostul președinte al Academiei Române, Ioan Aurel Pop. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, Ioan Aurel Pop a spus că a anunțat Guvernul României cu privire la „falsa academie“ pe care Executivul continuă să o finanțeze inclusiv în an de austeritate.   La dezbateri, reprezentanţii USR şi cei ai PSD şi AUR au avut mai multe schimburi de replici.Senatorul USR Cristian Ghinea, iniţiator al proiectelor, a afirmat că aceste institute şi academii de ştiinţă reprezintă o risipă bugetară."Am depus un pachet de lege privind desfiinţarea unor instituţii pe care, atunci când aveam problema bugetară, părea că ne punem de acord să le desfiinţăm, acum ne-a trecut cheful de reforme", a spus Ghinea.El a susţinut că cei de la Academia Oamenilor de Ştiinţă din România iau o indemnizaţie peste salariul lor obişnuit, menţionând că "aceştia au nişte job-uri şi nu au timp să facă cercetare şi în cadrul Academiei". "Este pur şi simplu o sinecură dată unor oameni de prestigiu. Pe lângă rectori, prorectori şi şefi de departamente, mai sunt şi politicieni, (...) care nu fac cercetare", a adăugat el.Cristian Ghinea a precizat că USR nu are nimic cu rectorii, dar aceştia sunt oameni ocupaţi şi nu fac cercetare în altă parte şi totul este "o parodie".Senatorul PSD Dan Caşcaval a spus că "rectorii sunt blamaţi de cei care nu au ajuns nu numai rectori, dar nici măcar profesori". "Desfiinţarea acestor academii ar influenţa bugetul într-o proporţie absolut nesemnificativă. (...) PSD nu susţine această iniţiativă legislativă", a spus acesta.Gabriela Dumitrescu (AUR) a afirmat că USR este un "partid extremist antiromânesc" şi propunerile privind desfiinţarea acestor instituţii nu au legătură cu o reformă reală."Aceste priorităţi politice ale dumneavoastră... Probabil n-aţi putut să vă băgaţi şi pe acolo nişte oameni, nu-mi dau seama exact ce problemă aveţi cu aceste instituţii, însă nu au o legătură cu o reformă reală. O reformă reală ar trebui să pornească de la o evaluare. De aceea, vă propun să nu le desfiinţăm, să facem o comisie parlamentară să facem această evaluare", a replicat Dumitrescu."Constatăm că există o grupare în acest Senat care este împotriva învăţaţilor şi cred că este totul cât se poate de clar", a afirmat senatorul PSD Adrian Streinu-Cercel.El i-a numit pe susţinătorii desfiinţării acestor institute şi academii drept "analfabeţi funcţionali". "Bag de seamă că în Senatul României s-au strecurat nişte persoane care beneficiază de analfabetism funcţional. "Citiţi definiţia din DEX ce înseamnă academie. Nu este for de cercetare, este for ştiinţific care adună minţile luminate dintr-o ţară", a adăugat Streinu-Cercel. Senatul este primul for sesizat cu aceste proiecte. Camera Deputaţilor este decizională.       

Roxana Dumitrache, propusă de USR pentru președinția ICR Foto: Facebook
Politică

Scriitorul Radu Vancu, un critic al PSD, propus de USR în conducerea ICR. Roxana Dumitrache, susținută pentru președinția instituției

USR a propus-o pe Roxana Dumitrache pentru funcția de președinte al Institutului Cultural Român și pe Radu Vancu pentru Consiliul de Conducere al Institutului. Roxana Dumitrache a absolvit un program masteral la London School of Economics and Political Science (LSE) și are un doctorat în științe politice. Ea a condus timp de un an ICR Londra. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite Scriitorul Radu Vancu este conferențiar universitar la Universitatea Blaga din Sibiu. pe Facebook, este un critic al PSD.  „Horia-Roman Patapievici reprezintă un reper fără echivoc” „A trecut în Parlament o lege pe model Orban-Putin împotriva ONG-urilor. A fost votată de o alianță AUR-PSD.   Adică o alianță între un partid al cărui președinte și-a început cariera politică dansând pe mormintele altora & un partid al cărui președinte și-a sfârșit cariera politică săpând groapa altuia”, a scris Vancu la 19 mai.   „Mi se rupe sufletul când văd cât de nervos e domnul Grindeanu. E de înțeles, îl resping brutal până și partide precum UDMR, până mai ieri atât de devotate.   Mai bine s-ar întoarce la prima lui dragoste, matematica. Poate de data asta reușește să-și găsească faimoasa carte dispărută, mai enigmatică până și decât marea teoremă a lui Fermat.   Sau decât majoritățile din parlamentul României”, a postat Vancu, la 14 mai.   Și el, și Roxana Dumitrache, au confirmat faptul că USR îi susține la șefia ICR.    „Mă onorează că alături de mine, pentru Consiliul de conducere, USR l-a nominalizat pe Radu Vancu, un scriitor și un intelectual public pe care îl prețuiesc și alături de care am fost în nenumărate contexte culturale și civice (...)   Aleg să nu intru în retorica deconstrucției, reflex pe care l-au avut mulți din cei care și-au dorit sau au ajuns să conducă ICR. Dimpotrivă, cred că puterea de construcție instituțională a echipei lui Horia-Roman Patapievici reprezintă un reper fără echivoc. De atunci, instituția a traversat multe momente complicate, unele suprarealiste de-a dreptul și au rămas, în mod cert, anecdotice (și dureroase) în memoria publicului și în istoria instituției (...)   Intru într-o cursă cu finalul aproape scris, însă și bătaia unei aripi de fluture poate muta, în momente alese, plăci tectonice”, a scris Roxana Dumitrache.     

Radu Miruță, Dragoș Pîslaru și Ilie Bolojan păreau că au un drum politic comun Foto: Facebook
Politică

VIDEO Radu Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”: nu poate răspunde dacă USR trece în opoziție

Ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), a afirmat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că nu poate răspunde la întrebarea dacă partidul său va rămâne sau nu în opoziție. Emisiunea a fost înregistrată luni, 25 mai. Între timp, a apărut declarația ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, numit în această funcție cu susținerea PNL, că ar putea face parte dintr-un guvern de tehnocrați condus de Alexandru Nazare: „Este ceva ce, cu siguranţă, dacă mă sfătuiesc şi cu prim-ministrul şi există şi din partea dumnealui un acord de principiu pentru a mă asigura că o să continuăm o relaţie bună în continuare, da, este una din opţiuni. Dar este ceva ce trebuie să vedem ce configuraţie va fi”.  Pe de altă parte, surse politice susțin că o parte din miniștrii USR ar dori să rămână în Guvern, ignorându-l pe președintele USR, Dominic Fritz. Acesta va ști pe 5 iunie dacă pierde sau nu procesul de incompatibilitate cu ANI. Dacă pierde, el va trebui să plece din funcția de primar al Timișoarei, iar autoritatea sa în USR se va prăbuși. Miruță spune că USR a crescut fiind la guvernare, pin ceea ce au făcut miniștrii săi Înregistrarea discuției cu Radu Miruță începe la minutul 18.45: „Q: Unde se va termina pentru USR această criză? În opoziție sau la putere? Radu Miruță: Este o întrebare la care nu am să vă dau un răspuns, având în vedere dinamica politică din ultimele săptămâni. Însă, atunci când nu ai chestii cuantificabile despre a spune rămânem în guvern pentru că se va întâmpla asta, nu rămânem pentru că se va întâmpla asta, trebuie să ne uităm la ce a făcut USR în guvern. Pentru că, la urma urmei, oamenii în funcție de asta judecă. USR era acuzat, domnule, fac scandal, nu se poate lucra cu ei. Uite, am intrat în guvern, scandalul n-a fost de USR făcut deloc. Q: Dar vedeți că vă ia Bolojan voturi în ultimul sondaj din INSCOP. V-a luat vreo 2%, s-au mutat la PNL. Radu Miruță: Domnul Bolojan a făcut, în analiza mea, lucruri sănătoase pentru România în acest guvern. (...) Pe datele pe care le avem noi, pentru cum am făcut noi, bine, rău, lucruri și USR a crescut în urma participării în acest guvern. Faptul că oamenii văd că deciziile astea de a da la o parte tot felul de amiciții, de a face tot felul de combinații pe banul public, se suprapun și la USR, și la domnul Bolojan, nu-i ceva rău din asta. Eu îmi doresc să existe pe piață, pe piața politică, mai mulți decidenți care să meargă în direcția asta, că atunci creșc șansele ca România să ajungă pe o zonă, zic eu, mai bună. Adică eu nu văd nimic rău.  Dacă domnul Bojan a crescut, a crescut pentru modul în care a condus acest guvern. Dacă USR a crescut, a crescut pentru modul în care miniștrii s-au manifestat și au decis în acest guvern. Dacă a scăzut, de asemenea din motivele astea.”

În pofida uriașelor dispute, Grindeanu și Bolojan au semnat un acord privind legea salarizării bugetarilor, jalon PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PSD, PNL, USR şi UDMR, acord ca noua lege a salarizării, jalon PNRR, să fie adoptată până la 1 iunie, anunță Administrația Prezidențială

Administraţia Prezidenţială a anunţat vineri că, în urma unui proces de mediere desfăşurat sub coordonarea sa, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Salvaţi România şi Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârşitul prezentei sesiuni parlamentare. Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Grindeanu și Bolojan au semnat acordul"Noua lege a salarizării constituie o etapă esenţială din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie", se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.  Conform sursei citate, niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăşi cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situaţia de a-şi încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu şi lung. Noua lege a salarizării va intra în vigoare în totalitate la data de 1 ianuarie 2027, fără aplicare eşalonată, şi nu va mai fi modificată ulterior prin intervenţii speciale, a subliniat Administraţia Prezidenţială. Acordul care stă la baza angajamentului politic de a adopta noua legislaţie a fost semnat de Sorin Grindeanu - preşedintele PSD, Ilie Bolojan - preşedintele PNL, Dominic Fritz - preşedintele USR şi Kelemen Hunor - preşedintele UDMR.În baza acestui acord, Ministerul Muncii va publica proiectul de lege şi va organiza consultări cu toate categoriile vizate de lege. 

Fanii lui Simion speră să ajungă la putere prin alegeri anticipate Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Alegătorii AUR și USR, cei mai puternici susținători ai alegerilor anticipate

Prevzibil, alegătorii AUR își doresc cel mai mult alegerile anticipate, arată un sondaj INSCOP. Însă, pe locul II vine electoratul USR, deși acest partid a scăzut în intenția de vot, potrivit unui sondaj realizat tot de INSCOP.  Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Potrivit INSCOP, 50.7% dintre participanții la sondaj sunt de părere că cea mai bună soluție pentru depășirea actualei crize politice este formarea unui nou guvern în jurul partidelor reprezentate în Parlament, în timp ce 41.3% cred că ar trebui organizate alegeri parlamentare anticipate. Ponderea non-răspunsurilor este de 8%. Cu AUR pe primul loc în sondaje, alegătorii săi vor anticipate Din electoratul AUR, 62% vrea anticipate, doar 33% susține că este nevoie de un guvern format din actualele partide parlamentare. Circa 39% din alegătorii USR preferă anticipatele, 58% sunt pentru un guvern susținut de acest Legislativ. Un sfert din alegătorii PNL și 26% din cei ai PSD sunt pentru alegeri anticipate. Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai.  Bărbații, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații din sectorul privat consideră într-o proporție mai ridicată decât restul populației că cea mai bună soluție ar fi organizarea de alegeri parlamentare anticipate. „În acest moment, nu se conturează o majoritate critică în favoarea alegerilor anticipate, doar 41% fiind de părere că cea mai bună soluție pentru depășirea crizei politice este organizarea de alegeri anticipate. Marea majoritate a votanților PNL, PSD și USR se opune alegerilor anticipate, în timp ce votanții AUR susțin alegerile anticipate ca soluție de ieșire din criză. Două treimi dintre români își doresc continuarea direcției pro-europene / pro-occidentale, însă un sfert din populație (26%) consideră că viitorul Guvern nu ar trebui să mai contiunue actuala direcție pro-europeană/pro-occidentală. Procentul este semnficativ mai mare în cazul votanților AUR (42% care nu susțin continuarea direcției pro-europene/pro-occidentale față de 49% care susțin direcția pro-europeană / pro-occidentală). Marea majoritate a votanților PNL (95%), USR (89%) și PSD (74%) susțin continuarea direcției pro-europene / pro-occidentale. Acest procent de 26% din populație sceptică față de direcția pro-occidentală a României este destul de apropiat de procentul de 22% dintre români care ar susține ideea ieșirii României din Uniunea Europeană”, a explicat directorul INSCOP, Remus Ștefureac.  Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Adevărata conducere a PSD: Olguța Vasilescu și Claudiu Manda Foto: Facebook
Politică

Siegfried Mureșan scrie cine conduce PSD

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a reacționat, după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a susținut că USR este ținut captiv de Ilie Bolojan, iar PNL ar fi condus de USR. „Efectiv, este captiv USR-ul. Chiar întrebam pe nişte reprezentanţi de la USR dacă ei realizează că preşedintele lor nu mai e Fritz, e Bolojan”, a spus Grindeanu, miercuri. Citește și: Bolojan sugerează că Grindeanu nu muncește decât când e în campanie electorală Acum, Mureșan îi răspunde că PSD este condus, de fapt, de Olguța Vasilescu, primarul PSD al Craiovei.  Olguța Vasilescu, ex-PRM, dă direcția în PSD „Sorin Grindeanu încearcă să dezbine PNL, spunând că suntem conduși după voința USR. Domnule Grindeanu, liderul PNL este președintele partidului, Ilie Bolojan. Atât.La noi nu e ca la PSD, unde președinte este Sorin Grindeanu, dar partidul e condus de Olguța Vasilescu”, a scris europarlamentarul, pe Facebook.   Oficial, Olguța Vasilescu nu mai are nici o funcție de conducere în PSD, ea abandonând inclusiv poziția de vicepreședinte regional. Însă soțul ei, europarlamentarul Claudiu Manda, este secretarul general al PSD, poziție din care gestionează, printre altele, finanțele partidului.    PNL și USR vor acționa coordonat în Parlament, a anunțat Dominic Fritz, la 7 mai: „Nu vom spune lucruri care să ne surprindă reciproc la Cotroceni”.    „Înseamnă că PNL şi USR, împreună, sunt cea mai mare facţiune din Parlament şi au împreună o forţă pentru a determina ca România să nu piardă calea reformistă şi pentru a ne opune la ce au început PSD şi AUR în Parlament şi orice decizii pe care va trebui să le luăm, le vom lua împreună”, a afirmat Dominic Fritz, la Digi24.   Siegfried Mureșan a afirmat, ieri, pe Facebook, că PNL va rămâne în opoziție: „Din opoziție vom susține, în Parlament, în mod responsabil, programele ce țin de implementarea PNRR, de implementarea programului european de apărare SAFE și de aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OCDE”.

Consultările de la Cotroceni, ce vor partidele (sursa: presidency.ro)
Politică

Haosul de la Cotroceni: Șoșoacă atacă, AUR cere guvernarea, POT vrea occident pro-românesc, PSD și PNL, în război, UDMR e pragmatic

Consultările de la Cotroceni au arătat că aproape toate partidele vor puterea, dar foarte puține sunt dispuse să guverneze împreună. PSD și PNL se exclud reciproc. USR refuză PSD. UDMR exclude AUR. AUR cere guvernare sau anticipate. SOS contestă legitimitatea întregului proces. POT este ambiguu ideologic. În acest moment, președintele Nicușor Dan se află în fața unei ecuații politice extrem de dificile. Orice variantă de guvernare riscă fie să fie fragilă parlamentar, fie să producă costuri electorale uriașe pentru partidele implicate. De la discursuri radicale, la refuzuri categorice În timp ce unele formațiuni au venit cu revendicări explicite privind accesul la guvernare, altele au trasat „linii roșii” ferme privind viitoarele alianțe. Citește și: Grindeanu îl insultă dur pe Ilie Bolojan, dar îl cheamă la negocieri De la discursurile radicale ale opoziției suveraniste până la refuzurile categorice dintre PSD și PNL, consultările au arătat că România intră într-o perioadă de negocieri politice dure, într-un moment în care presiunile economice și bugetare devin tot mai mari. Cele trei direcții conturate Dincolo de declarațiile spectaculoase și de atacurile reciproce, întâlnirile de la Cotroceni au conturat trei mari direcții. În primul rând, lupta pentru legitimitatea viitoarei guvernări. Apoi, competiția pentru definirea „taberei pro-occidentale”. Cea de-a treia, și cea mai importantă: încercarea partidelor de a evita costurile politice ale unei eventuale austerități. Diana Șoșoacă l-ar fi pus pe președinte pe „fugă” Lidera Diana Șoșoacă a fost, din nou, personajul cel mai exploziv al zilei. Eurodeputata a susținut că delegația SOS România a fost „singura care a pus punctul pe i” și a afirmat că președintele Nicușor Dan ar fi „fugit din sală” în timpul discuțiilor. Discursul său a continuat în registrul confruntațional deja consacrat, atacând legitimitatea consultărilor și acuzând încălcări constituționale. Șoșoacă a criticat ordinea invitațiilor la consultări și prezența minorităților naționale, afirmând că articolul 103 din Constituție nu le menționează explicit. „Noi am fost singurii care am pus punctul pe i”, a spus lidera SOS, adăugând că i-a oferit președintelui Constituția României „ca să învețe ce înseamnă Constituția”. Diana Șoșoacă i-a făcut cadou șefului statului și un volum cu propriile declarații politice, spunând că acestea reprezintă „lupta pentru România”. Mai important însă decât spectacolul retoric este mesajul politic transmis de SOS România: contestarea legitimității instituționale și capitalizarea frustrărilor sociale. AUR cere intrarea la guvernare și amenință cu alegeri anticipate Dacă SOS România a mers pe linia contestării radicale, George Simion a încercat să transmită imaginea unui partid pregătit să preia puterea. Liderul AUR a anunțat că formațiunea sa a cerut oficial mandat pentru formarea noii guvernări și că este dispusă să „scoată România din criză”. „Ne asumăm, așadar, intrarea la guvernare și scoaterea României din criză”, a declarat Simion. Mesajul liderului AUR a avut două componente strategice. Prima a fost legitimarea partidului drept principal reprezentant al nemulțumirii populare. Simion a insistat asupra ideii că „jumătate din România” își pune speranțele în AUR și că această parte a electoratului nu mai poate fi ignorată. A doua componentă a fost presiunea pentru alegeri anticipate. Liderul AUR a transmis clar că, dacă actualul Parlament nu poate produce o majoritate funcțională, soluția ar trebui să fie „întoarcerea la popor”. „Dacă în actuala componență a Parlamentului nu vom găsi majoritatea necesară, să ne întoarcem înapoi la popor”, a afirmat George Simion. Logica electorală este evidentă: AUR încearcă să capitalizeze erodarea partidelor tradiționale și să transforme instabilitatea actuală într-un argument pentru resetarea întregii scene politice. În același timp, partidul încearcă să se prezinte nu doar ca forță de protest, ci și ca alternativă de guvernare. POT încearcă să ocupe zona „pro-occidentală, dar pro-românească” Anamaria Gavrilă a avut un discurs mai moderat decât cel al altor partide suveraniste, încercând să poziționeze POT într-o zonă de echilibru între retorica națională și asumarea orientării occidentale. „Vom susține orice formulă pro-occidentală și suntem gata să fim componenta pro-românească din această formulă”, a declarat Gavrilă. Președinta POT a insistat asupra ideii că România are nevoie nu doar de un guvern, ci și de o direcție strategică pe termen lung. În discursul său au apărut teme precum digitalizarea ANAF, sprijinul pentru tineri, antreprenoriat și burse pentru elevii performanți. Spre deosebire de AUR sau SOS, POT a lăsat deschisă posibilitatea colaborării cu aproape orice formațiune, inclusiv PSD sau UDMR, atât timp cât există „proiecte concrete”. Astfel, POT încearcă să se legitimeze drept actor pragmatic, nu exclusiv contestatar. În același timp însă, ambiguitatea ideologică poate fi o vulnerabilitate, într-un Parlament în care polarizarea devine tot mai puternică. Ruptura totală dintre PNL și PSD Cea mai importantă declarație politică a zilei a venit însă din partea Ilie Bolojan. Liderul liberal a anunțat fără echivoc că PNL nu va mai participa la un guvern împreună cu PSD. „Partidul Național Liberal nu va mai susține un guvern și nu va mai participa la un guvern în care se va regăsi și Partidul Social Democrat”, a spus Bolojan. Este, practic, certificatul oficial de deces al formulei PSD-PNL care a dominat politica românească în ultimii ani. Mai mult, Bolojan a exclus inclusiv varianta unui premier tehnocrat susținut de PSD. Discursul liderului liberal a avut și o puternică dimensiune ideologică. El a acuzat marile coaliții că au administrat puterea fără reforme și a vorbit despre „vânzători de iluzii” care au creat așteptări imposibil de susținut bugetar. „A fost o eroare majoră”, a spus liderul PNL despre promisiunile făcute populației în ultimii ani. Bolojan a încercat astfel să repoziționeze PNL drept partidul austerității responsabile și al realismului economic, într-un context în care deficitul bugetar și presiunile europene privind reformele devin tot mai mari. De fapt, mesajul liberalilor pare să fie unul dublu: delimitare de PSD și pregătire pentru o perioadă în care măsurile nepopulare vor deveni inevitabile. PSD încearcă să păstreze controlul negocierilor Replica social-democraților a venit rapid. Sorin Grindeanu a anunțat că PSD nu acceptă un nou guvern condus de Ilie Bolojan. „Nu mai putem avea un guvern cu Ilie Bolojan prim-ministru”, a declarat liderul PSD. Argumentul invocat de Grindeanu a fost atât consultarea internă din partid, cât și votul moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan. PSD încearcă astfel să evite scenariul în care liberalii ar capitaliza politic imaginea reformistă și anti-risipă promovată de Bolojan. În același timp, social-democrații încearcă să rămână pivotul oricărei viitoare majorități, fără să își asume costul unei alianțe cu partidele radicale. Grindeanu a insistat și asupra unei alte „linii roșii”: excluderea unei alianțe care să includă partide considerate în afara zonei pro-occidentale. Această poziționare sugerează că PSD încearcă să transmită atât către electoratul intern, cât și către partenerii europeni, că rămâne garantul stabilității geopolitice a României. USR refuză orice formulă cu PSD Dominic Fritz a avut una dintre cele mai tranșante poziții ale zilei. Liderul USR a spus că partidul său nu poate guverna alături de PSD și că, dacă social-democrații vor forma o majoritate, USR va merge în opoziție. „PSD a blocat, a șantajat și tocmai de aceea nu vedem cum am putea face, într-un guvern comun cu PSD, reformele pentru un stat mai suplu”, a declarat Fritz. USR a respins și ideea unui guvern tehnocrat, argumentând că acesta ar rupe legătura dintre responsabilitatea politică și putere. În realitate, poziția USR arată dificultatea partidului de a găsi un echilibru între identitatea reformistă și necesitatea compromisurilor politice. După experiențele anterioare de guvernare, partidul pare decis să evite orice formulă în care ar putea deveni partener minor într-o coaliție dominată de PSD. UDMR, rolul mediatorului pragmatic În contrast cu discursurile radicale și cu veto-urile reciproce, Kelemen Hunor a adoptat tonul cel mai pragmatic. Liderul UDMR a insistat asupra nevoii unei majorități parlamentare „transparente și solide” și a avertizat că un guvern minoritar nu ar putea supraviețui. „Varianta cea mai corectă ar fi să existe în spatele Guvernului o majoritate parlamentară transparentă și solidă”, a declarat Kelemen Hunor. UDMR a exclus însă susținerea unui guvern sprijinit de AUR și a transmis că preferă o soluție politică asumată, nu una improvizată. Interesant este că Hunor a sugerat că prima nominalizare de premier ar putea eșua și că abia „la a doua încercare” s-ar putea contura o majoritate. UDMR anticipează, astfel, negocieri lungi și complicate.

Bolojan a dus în spate PNL-ul până a ajuns deasupra PSD Foto: Inquam/George Calin
Politică

Bolojan a tras PNL-ul deasupara PSD cu aproape trei procente. USR a pierdut alegători

Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Citește și: Dan Negru, teorie conspiraționistă virală despre Eurovision: Bulgaria a câștigat fiindcă a adoptat euro Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai.  Bolojan l-a zdrobit pe Grindeanu Ce arată sondajul INSCOP în ceea ce privește intenția de vot: AUR, 37%, față de 38,2% în aprilie PNL a ajuns la 20,3%, față de 15,5% în aprilie PSD a coborât la 17,5% față de 20,1% USR cade la 10% de la 12,7% UDMR este la o intenție de vot de 5%. Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. „În premieră în ultimii șase ani, PNL trece în fața PSD cu un scor de 20-22% (în creștere cu cinci procente comparativ cu luna anterioară), în timp ce PSD cade pe locul 3, cu o pierdere importantă, înregistrând un scor de 13-17% (scădere de trei procente față de aprilie). Diferența dintre cele două partide variază între trei puncte în clasamentul votanților care au o opțiune și peste opt puncte procentuale în clasamentul votanților mobilizați. USR este, de asemenea, în regres, ajungând la 10%, în timp ce UDMR se menține în zona obișnuită de 3-5%. Moțiunea de cenzură a determinat o polarizare puternică a societății românești, ceea ce a provocat o creștere importantă a PNL, tractat de premierul Ilie Bolojan, a cărui popularitate a crescut rapid și oarecum neașteptat. Pe de altă parte, se poate observa totuși că variația susținerii electorale pentru marile bazine politice din aprilie până în mai nu este deocamdată atât de mare nici în cazul votanților care aleg un partid (blocul AUR - SOS - POT se menține la 43%, blocul PNL – USR crește ușor două procente de la 28% la 30%, în timp ce PSD pierde trei procente de la 20% la 17%), și nici în cazul votanților mobilizați (blocul AUR - SOS - POT de la 45% la 46%, blocul PNL – USR de la 31% la 33%, în timp ce PSD pierde trei procente, de la 16% la 13%). Interesant este că, în comparație cu situația din urmă cu un an (mai 2025), AUR, PSD și UDMR sunt practic la același scor, în timp ce PNL crește cu patru procente, iar USR scade cu 2 procente”, a comentat Remus Ștefureac, directorul INSCOP. 

Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP (sursa: Facebook/Irineu Darău)
Investigații

EXCLUSIV Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP

Senatorul Irineu Ambrozie Darău, actualul ministru al Economiei din partea USR, cere lunar bani de la Senatul României pentru plata chiriei a șase birouri de parlamentar din județul Brașov, dar nu are nici un consilier angajat care să gestioneze relația cu cetățenii care l-au votat. Cinci din cele șase birouri închiriate pe banii Senatului României au fost transformate în sedii ale filialelor USR Brașov, deși USR primește subvenții de la statul român pentru plata chiriilor. DeFapt.ro a dezvăluit că o situație asemănătoare se întâmplă și la PSD, acolo unde foștii miniștri de la Muncă și Transporturi, Petre Florin Manole, respectiv Ciprian Constantin Șerban, primesc peste 80.000 de euro anual pentru birouri parlamentare fantomă. Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Manole: 80.000 de euro pentru birou parlamentar fantomă și bani de transport, deși are mașină SPP cu șofer  Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP Senatorul Darău plătește din banii Senatului chiriile pentru USR Senatorul Irineu Ambrozie Darău, actualul ministru al Economiei, este președintele filialei județene USR Brașov. În calitatea sa de senator al României, Irineu Darău a încasat în perioada ianuarie – decembrie 2025 nu mai puțin de 27.530 lei, adică echivalentul a 5.500 de euro, pentru a plăti chiria a șase spații în care ar trebui să funcționeze biroul său de parlamentar. Însă în cinci din cele șase spații funcționează exclusiv filiale locale ale organizației județene USR Brașov, dar și acelea sunt închise. Filiale a căror chirie ar trebui decontată din banii pe care USR îi primește ca subvenție din partea statului român, nu din banii Senatului României. Un raport de monitorizare al Expert Forum arată că USR a cheltuit anul trecut 37,4 milioane lei, din care trei milioane lei pentru chirii și utilități sedii. 7.000 de euro lunar pentru funcționare, zero angajați Biroul parlamentar reprezintă structura locală de lucru a unui deputat sau senator, situată în circumscripția electorală în care parlamentarul a fost ales. Acesta funcționează ca o punte de legătură directă între cetățeni și parlamentar, oferind un spațiu fizic în care alegătorii pot fi primiți în audiență sau să fie informați despre proiectele legislative. Dar în realitate nu se întâmplă acest lucru.   Cele șase sedii în care ar trebui să funcționeze cabinetul de parlamentar al senatorului Irineu Darău sunt situate în localitățile Cristian, Râșnov, Săcele, Sânpetru, Făgăraș și Dumbrăvița. Majoritatea acestor spații a căror chirie este plătită senatorului Irineu Darău de către Senatul României par a fi lăsate în paragină. Asta, deși pentru funcționarea cabinetului său de parlamentar (nu pentru chirie), senatorul Irineu Darău a primit aproximativ 7.000 de euro lunar în decursul anului 2025. La solicitarea DeFapt.ro, Senatul României a transmis că senatorul Irineu Darău nu are angajată nici o persoană pe cabinetul său de parlamentar. Chirii plătite de stat, spații lăsate în paragină Pe Strada Mare din localitatea brașoveană Dumbrăvița, la nr. 128, vizavi de biserică, se află un corp mic de casă neîngrijit, parcă abandonat, cu geamuri și ușa ferecate cu grilaje. Un banner prins deasupra ușii indică faptul că acolo își are sediul doar USR Dumbrăvița, una din filialele locale a USR. Nici urmă de cabinet parlamentar. La aproape 38 de kilometri distanță de această cămăruță, în localitatea brașoveană Săcele, pe bulevardul George Moroianu la nr. 289 B, se află un spațiu închiriat în care ar trebui să funcționeze un alt birou de parlamentar al senatorului Darău. Imaginile surprinse de Google Street View arată că acolo se află o cameră dotată cu un frigider, de care stă rezemată o mătură, un birou și două scaune. Pe geam a fost lipit un afiș al USR cu Daniela Olariu. Biroul de parlamentar din Săcele al lui Irineu Darău (sursa: Google Street View) Situația este identică pe Strada Lungă, din localitatea Cristian. Acolo, pe un corp de casă veche, a fost montată o casetă din plastic pe care stă scris „Uniunea Salvați România Filiala Cristian – Brașov”. Iar pe geam a fost lipit un afiș cu mesajul „USR, singurul partid care luptă împotriva hoției”. Biroul de parlamentar din Cristian al lui Irineu Darău (sursa: Google Street View) Seidler: „Orice parlamentar plătește chirie doar pentru biroul său parlamentar”  Contactat de către DeFapt.ro, senatorul Irineu Ambrozie Darău a refuzat să comenteze. A răspuns, însă, Cristian Seidler, purtătorul de cuvânt al USR, care a transmis la solicitarea DeFapt.ro că „USR plătește chiriile aferente sediilor de partid din toată țara, atât din fonduri publice cât și din surse proprii, conform legii, fiind verificat în acest sens atât de Curtea de Conturi cât și de Autoritatea Electorală Permanentă”. Întrebat cum explică faptul că senatorul Irineu Darău plătește din suma forfetară pe care o primește de la Senatul Romaniei chiriile pentru filiale USR nefuncționale, Cristian Seidler a expicat că „orice parlamentar plătește chirie doar pentru biroul său parlamentar. Faptul că un spațiu poate fi împărțit, ca suprafață și costuri, între mai mulți chiriași, dintre care unul este un birou parlamentar, se încadrează în prevederile legale”. Ia bani de transport, deși îl plimbă gratuit SPP Senatorul Irineu Ambrozie Darău a preluat funcția de ministru al Economiei în data de 23 decembrie 2025. De atunci și până în prezent, a cerut Senatului României să-i plătească cheltuielile cu transportul, adică 1.400 lei pe lună, deși acest serviciu este asigurat non-stop de Serviciul de Protecție și Pază. Am încercat să obținem un punct de vedere de la senatorul Darău, dar acesta a refuzat să răspundă. Însă Cristian Seidler a transmis că „regulile sunt unitare și se aplică la fel parlamentarilor care ocupă și o funcție de ministru”. Dar atunci când a fost întrebat dacă este legal și moral ca senatorul Irineu Ambrozie Darău să primească banii pentru transport, în contextul în care serviciul îi este asigurat de SPP, Seidler a refuzat să mai răspundă. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră