vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: urși

19 articole
Internațional

Armata, trimisă în munți pentru a prinde urșii ucigași. În ultimele șase luni, 12 morți (Japonia)

Armata Japoniei a fost mobilizată miercuri în regiunea muntoasă din nordul țării, după o solicitare urgentă a autorităților locale copleșite de un val de atacuri ale urșilor. Decizia vine pe fondul unei creșteri alarmante a numărului de incidente, cu peste 100 de atacuri raportate și 12 persoane ucise din luna aprilie. Operațiune militară în Kazuno, zona cea mai afectată Intervenția armatei a început în orașul Kazuno, prefectura Akita, unde locuitorii trăiesc de săptămâni întregi sub teroarea urșilor care coboară din păduri în căutare de hrană. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR Oamenii au fost avertizați să evite pădurile dese, să nu iasă din case după lăsarea întunericului și să poarte clopoței pentru a-i descuraja pe urși. Prefectura Akita, împreună cu cea vecină Iwate, concentrează două treimi din decesele provocate de animale sălbatice în ultimele luni. Guvernul de la Tokyo intervine „În condițiile în care urșii continuă să pătrundă în zone locuite și numărul atacurilor crește zilnic, nu ne putem permite absolut deloc să amânăm contramăsurile”, a declarat secretarul șef adjunct al cabinetului nipon, Kei Sato, într-o conferință de presă la Tokyo. Autoritățile din Akita au raportat o creștere de șase ori a observărilor de urși față de anul precedent, depășind pragul de 8.000 de incidente. Situația l-a determinat pe guvernatorul prefecturii să ceară sprijinul Forțelor de Autoapărare ale Japoniei. Soldați și vehicule militare mobilizate pentru instalarea capcanelor Miercuri dimineață, în Kazuno au sosit un camion militar, mai multe jeepuri și peste o duzină de soldați, unii echipați cu veste antiglonț. Rolul armatei este logistic – militarii vor transporta și amplasa capcanele, iar verificarea acestora se va face în colaborare cu echipele locale. Capturarea și sacrificarea urșilor vor fi realizate exclusiv de vânători autorizați, dotați cu arme potrivite acestui tip de intervenție. Cauzele crizei: schimbările climatice și depopularea satelor Experții japonezi susțin că tot mai frecventele întâlniri dintre oameni și urși au la bază o combinație de factori: modificarea surselor naturale de hrană din cauza schimbărilor climatice, defrișările masive și depopularea zonelor rurale. Totodată, corpul îmbătrânit al vânătorilor – pe care autoritățile se bazau în trecut – este copleșit de situație, iar capacitatea locală de intervenție a scăzut considerabil. Atacuri în locuri publice: de la supermarketuri la stațiuni termale În ultimele luni, presa niponă a relatat o serie de incidente șocante: clienți atacați într-un supermarket, un turist mușcat într-o stație de autobuz de lângă un sit UNESCO și un muncitor mutilat în timp ce curăța o baie termală. Urșii negri japonezi, întâlniți în majoritatea regiunilor țării, pot atinge 130 de kilograme, iar cei bruni de pe insula Hokkaido pot depăși 400 de kilograme – devenind extrem de periculoși atunci când se apropie de zonele populate. Precedente istorice Nu este prima dată când Japonia recurge la sprijin militar pentru gestionarea faunei sălbatice. În urmă cu un deceniu, Forțele de Autoapărare au oferit suport aerian pentru vânătoarea de cerbi, iar în 2001, armata britanică a intervenit într-un mod similar, acordând sprijin logistic pentru sacrificarea animalelor în timpul crizei de febră aftoasă. Mobilizarea din Kazuno arată însă dimensiunea unei crize fără precedent, care a transformat conviețuirea omului cu natura într-o problemă de siguranță națională.

Japonia trimite armata să prindă urșii (sursa: Pexels/Crisis Band)
Japonia cere ajutorul armatei contra urșilor (sursa: Pexels/Rasmus Svinding)
Internațional

Urșii ucid necontrolat oameni și animale, s-a cerut ajutorul Armatei în nordul Japoniei

Guvernatorul regiunii Akita, din nordul Japoniei, a cerut marți intervenția armatei pentru a face față unei crize fără precedent provocate de atacurile tot mai dese ale urșilor. Zece persoane au fost ucise de la începutul anului, depășind recordul anterior de șase victime înregistrat în perioada aprilie 2023 – martie 2024, potrivit datelor Ministerului Mediului. Autoritățile locale, în alertă maximă Guvernatorul Kenta Suzuki a avertizat că situația a devenit „cu adevărat îngrozitoare” și că populația nu mai poate fi protejată fără sprijinul Forțelor de Autoapărare. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară El a explicat că atacurile se concentrează adesea asupra feței și gâtului, provocând răni fatale, și a atras atenția că urșii ajung acum nu doar în zonele montane, ci și în orașe. „Nu este normal ca viața cotidiană să fie perturbată în acest mod”, a declarat oficialul japonez. Ministerele Apărării și Mediului promit măsuri ferme Noul ministru al apărării, Shinjiro Koizumi, a afirmat că armata va utiliza toate resursele disponibile pentru a restabili siguranța cetățenilor. La rândul său, ministrul Mediului, Hirotaka Ishihara, a catalogat situația drept „o problemă serioasă”, anunțând intensificarea pregătirii vânătorilor autorizați și măsuri suplimentare pentru controlul populației de urși. Urșii coboară tot mai des în orașe Numărul victimelor ar putea fi mai mare, întrucât ultimele cazuri – inclusiv cel al unei femei găsite moarte lângă un câmp de orez și al unui bărbat atacat împreună cu câinele său – sunt încă investigate. Urșii au fost observați recent lângă școli, parcuri și magazine din nordul Japoniei, semănând panică în comunități. Încălzirea globală și penuria de hrană, cauze majore Experții pun creșterea numărului de atacuri pe seama schimbărilor climatice, care au redus drastic cantitatea de ghinde – principala sursă de hrană pentru urși – și au perturbat ciclurile de hibernare. În căutarea hranei, animalele ajung tot mai frecvent în zone populate. Japonia este habitatul a două specii de urși: ursul negru asiatic și ursul brun din insula Hokkaido. Reguli relaxate pentru vânătorii urbani Pe fondul acestei crize, guvernul nipon a relaxat recent regulile privind folosirea armelor de foc în mediul urban, pentru a permite intervenții mai rapide în cazurile de urgență. Totodată, mii de urși sunt împușcați anual în arhipelag, în încercarea de a limita atacurile asupra oamenilor. Autoritățile japoneze au anunțat că vor întări măsurile de prevenție și educație pentru populație, cu scopul de a reduce riscurile pe termen lung.

În România sunt 10-12.000 de urși, susține ministrul Mediului Foto: Facebook Observatorul de ursi
Eveniment

În România sunt 10-12.000 de urși - ministrul Mediului

În România sunt 10-12.000 de urși,a afirmat, azi, ministrul Mediului, Diana Buzoianu (USR). Date exacte ar putea fi prezentate la final de an, când va fi finalizat un studiu. Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu, șef peste un aeroport bine subvenționat, responsabil de ratarea finanțării UE, salariu cu 40% peste Bolojan În România sunt 10-12.000 de urși „România a cheltuit deja multe-multe milioane de euro pentru a număra aceşti urşi. O analiză preliminară a studiului, cu probe ADN - nu luat în funcţie de urme, ci un studiu care cu greu poate să fie contestat - indică o numărătoare preliminară între 10.000 - 12.000. Până la finalul anului trebuie să avem finalizat proiectul şi să avem cifra finală. În funcţie de această cifră va trebui să fie pus în aplicare planul de management al carnivorelor mari, care va trebui să vină şi cu nişte răspunsuri concrete la cum putem să facem faţă, ca stat, la un număr care depăşeşte capacitatea pe care noi o avem de gestionare", a explicat ea, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, la finalul şedinţei Executivului.Diana Buzoianu a declarat că îşi doreşte să fie protejate atât biodiversitatea, cât şi vieţile oamenilor.În acest sens, ea a pledat pentru măsuri "echilibrate", care să ţină cont de datele existente.„Trebuie să găsim nişte măsuri echilibrate, pentru că până acum discursurile au fost întotdeauna în extremă: fie nu ne atingem deloc de niciun urs, fie îi omorâm pe toţi cu vânătorii. Şi ambele extreme au dus, de fapt, la morţi de oameni. Trebuie să gestionăm această problemă cu cifrele pe masă, ţinând cont şi de biodiversitate, dar şi de viaţa oamenilor. Nu este normal ca întregi comunităţi să trăiască un coşmar, o teamă constantă că ar putea să fie alarma dată în două secunde cu privire la urşi", a spus ea.

40 de urși, recoltați în Covasna (sursa: Pexels/Janko Ferlic)
Eveniment

În Covasna, 40 de urși au fost eliminați în 2024 pentru a reduce riscurile și pagubele

40 de urși, recoltați în Covasna. Un număr de 40 de urși au fost recoltați în județul Covasna în acest an, conform datelor furnizate de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Covasna. 40 de urși, recoltați în Covasna Intervențiile au avut loc atât în baza cotei aprobate de Ministerul Mediului, cât și în urma aplicării măsurilor legale pentru eliminarea exemplarelor considerate periculoase. Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu, șef peste un aeroport bine subvenționat, responsabil de ratarea finanțării UE, salariu cu 40% peste Bolojan Potrivit directorului APM Covasna, Gheorghe Neagu, 28 de urși au fost recoltați în baza Legii 242/2024, dintr-o cotă totală de 54 de exemplare alocate județului. În plus, 12 urși periculoși au fost eliminați în baza Ordonanței 81/2021, care permite intervenția rapidă în cazuri urgente. Comparativ, anul trecut au fost împușcați doar 5 urși în cadrul intervențiilor, ceea ce arată o creștere semnificativă în 2025. Pagubele provocate de urși, în scădere Intervențiile autorităților au avut un impact vizibil: pagubele provocate de animalele sălbatice s-au redus considerabil. „Anul acesta, valoarea pagubelor raportate este de aproximativ 250.000 de lei, provocate de urși, lupi, șacali și alte specii sălbatice”, a declarat Gheorghe Neagu pentru AGERPRES. Populația de urși din România, de trei ori peste nivelul optim Situația devine din ce în ce mai dificil de gestionat, în contextul în care populația de urși din România este estimată la 10.500 - 12.000 de exemplare, de trei ori mai mult decât nivelul optim, estimat la aproximativ 4.000 de exemplare. În județul Covasna, se estimează că trăiesc aproximativ 2.350 de urși, în condițiile în care numărul optim ar fi de cel mult 500-600 de exemplare. Alerta rămâne ridicată în tot județul Covasna Prezența urșilor a fost raportată inclusiv în municipiul Sfântu Gheorghe, iar apelurile la 112 sunt frecvente. „În fiecare seară primim sesizări și ne așteptăm ca numărul lor să crească, odată cu începerea perioadei de coacere a porumbului”, a precizat directorul APM. Reprezentanții locali consideră că situația este consecința directă a lipsei de intervenții în anii trecuți, ceea ce a permis înmulțirea necontrolată a populației de urși.

Hrănirea neautorizată a urșilor, amenzi mărite (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Eveniment

Amenzile pentru cei care hrănesc urșii pe marginea drumurilor vor crește, anunță ministrul Mediului

Hrănirea neautorizată a urșilor, amenzi mărite. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a anunțat miercuri că legislația va fi modificată pentru a înăspri sancțiunile aplicate persoanelor care hrănesc urșii pe marginea drumurilor, în special în zona Transfăgărășanului. Hrănirea neautorizată a urșilor, amenzi mărite Măsura vine în contextul intensificării incidentelor periculoase cu animale sălbatice în această regiune turistică. Citește și: Dobânzile cu care statul român s-a împrumutat, la cel mai mic nivel din 2025 „Trebuie să trimitem un semnal foarte clar: hrănirea ilegală a urșilor pune în pericol oameni și animalele, deopotrivă”, a declarat Diana Buzoianu. Ministrul a subliniat că această practică iresponsabilă va fi sancționată mai dur prin modificarea legislației și creșterea amenzilor. Autoritățile locale, ONG-urile și instituțiile naționale, mobilizate La reuniunea de urgență organizată la sediul Ministerului Mediului au participat reprezentanți ai Romsilva, Direcției Silvice Argeș, Gărzilor Forestiere, Gărzii Naționale de Mediu, primari din județul Argeș și prefectul Ioana Făcăleață. Diana Buzoianu a cerut Direcției Silvice Argeș și Romsilva să colaboreze urgent cu ONG-uri cu experiență în conservarea faunei, pentru a sprijini autoritățile în căutarea și salvarea celor trei pui de urs rămași orfani. Controale și sancțiuni pe Transfăgărășan Ministrul a dispus controale în teren cu echipe mixte în zona Transfăgărășan, pentru a sancționa persoanele care oferă mâncare animalelor sălbatice sau fotografiază urșii încălcând legislația. Autoritățile vor aplica amenzi tuturor celor care ignoră regulile de siguranță și protecție a faunei. Măsuri urgente pentru capturarea și salvarea puilor Direcția Silvică Argeș a declanșat procedurile pentru capturarea și relocarea celor trei pui de urs. Printre măsurile adoptate se numără: monitorizarea permanentă a zonei, instalarea camerelor de supraveghere cu transmisie live, patrule mixte cu jandarmeria, dotarea echipelor cu arme și substanțe pentru tranchilizare, administrarea hranei complementare în zonă. Șapte angajați sunt deja mobilizați în teren pentru identificarea puilor, care, până la acest moment, nu au fost găsiți. Incident tragic: motociclist ucis de o ursoaică Săptămâna trecută, un motociclist a fost atacat mortal de o ursoaică pe DN 7C – Transfăgărășan. Animalul a fost ulterior împușcat de autorități. Cei trei pui ai ursoaicei sunt încă de negăsit, ceea ce accentuează nevoia de intervenție coordonată și măsuri ferme de prevenție.

De ce urșii sunt mai agresivi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Urșii, mai agresivi în această perioadă: ursoaicele au pui și atacă omul mai frecvent

De ce urșii sunt mai agresivi O tragedie a avut loc vineri seară în județul Harghita, unde o tânără de 18 ani, Andreea-Cristiana Oană, elevă în clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Ion Neculce” din Târgu Frumos, s-a înecat în lacul de acumulare Frumoasa, din cauza unui urs. De ce urșii sunt mai agresivi Adolescenta s-a speriat de apariția unui urs, a fugit, s-a dezechilibrat și a căzut în apă de la înălțime. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Incidentul readuce în prim-plan pericolul tot mai des al întâlnirilor dintre oameni și animale sălbatice. Experții consultați de „Ziarul de Iași” explică de ce urșii devin mai agresivi în această perioadă a anului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Slovacia va împușca 350 de urși (sursa: Pexels/Rasmus Svinding)
Internațional

Slovacia urmează modelul României: aprobă împușcarea a 350 de urși, după creșterea atacurilor

Slovacia va împușca 350 de urși. După un atac recent al unui urs, soldat cu moartea unui om, guvernul slovac a aprobat împușcarea a 350 de urși bruni în cursul acestui an. Slovacia va împușca 350 de urși Decizia vine pe fondul creșterii numărului de atacuri asupra oamenilor și a extinderii populației de urși din regiunile muntoase ale țării. Citește și: Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari, mercenari pentru Potra Săptămâna trecută, un bărbat de 59 de ani a fost ucis de un urs în apropierea orașului Detva, situat în centrul țării. Incidentul a fost relatat pe larg de presa locală și a amplificat presiunea publică pentru luarea unor măsuri ferme. Este cel mai grav incident dintr-o serie de atacuri înregistrate în ultimii ani. Slovacia urmează modelul României Premierul slovac Robert Fico a susținut măsura în cadrul unei conferințe de presă transmise live pe Facebook, declarând: „Nu putem trăi într-o țară în care oamenii se tem să meargă în pădure, unde oamenii devin hrană pentru urși.” Ministerul slovac al Mediului a precizat că se va inspira din modelul aplicat de România, care a stabilit un sistem de cote de vânătoare pentru controlul populației de urși. În 2023, România a aprobat împușcarea a 481 de urși, dublu față de anii anteriori. Populația de urși din Slovacia Slovacia, o țară central-europeană cu vaste regiuni împădurite și muntoase, găzduiește între 1.000 și 3.000 de urși bruni, potrivit estimărilor specialiștilor. În ultimii ani, numărul acestor animale a crescut constant, ceea ce a dus la mai multe conflicte cu oamenii. În trecut, Slovacia înregistra anual sub 10 exemplare împușcate, însă în 2023 cifra a crescut semnificativ, ajungând la 144 de urși eliminați. În același an s-au înregistrat 13 atacuri asupra oamenilor.

Zeci de urși, împușcați în Covasna (sursa: Facebook/Romsilva)
Eveniment

Zeci de urși, împușcați în Covasna

Zeci de urși, împușcați în Covasna. În 2024, pagubele cauzate de urși în județul Covasna au scăzut considerabil, atât ca număr, cât și ca valoare, comparativ cu anul 2023. Potrivit șefului Agenției Județene de Protecție a Mediului (APM), Gheorghe Neagu, această reducere se datorează implementării cotelor de vânătoare și recoltării urșilor periculoși conform legislației în vigoare. Au fost împușcați zeci de urși, în virtutea acestor cote. Zeci de urși, împușcați în Covasna Anul trecut, 55 de urși au fost împușcați, dintre care 54 în baza cotelor de vânătoare stabilite prin Legea 292 și unul ca urmare a Ordonanței de Urgență 81/2021. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție De asemenea, nouă urși au murit accidental, fiind loviți de trenuri sau mașini. „Este cel mai mare număr de urși recoltați în județul Covasna din 2011 și până în prezent”, a declarat Gheorghe Neagu. Șeful APM apără cotele de vânătoare Reducerea efectivului de urși a dus la scăderea pagubelor raportate în 2024. Conform datelor oficiale, s-au înregistrat 193 de incidente în culturile și gospodăriile populației, comparativ cu 335 în 2023. Valoarea totală a pagubelor a scăzut de la 1.098.592 lei în 2023 la 588.813 lei în 2024. „Astea ar fi explicațiile pentru care nu mai avem atâtea pagube ca în 2023: au fost extrași urșii problematici din zonele locuite și a fost implementată cota anuală de vânătoare”, a explicat Neagu. Creșterea populației de urși în ultimii ani În județul Covasna, populația de urși a crescut semnificativ, ajungând la peste 2.200 de exemplare în 2024, dublu față de estimările din 2014. Neagu a subliniat că urșii mari resping urșii tineri din habitatul lor, forțandu-i pe aceștia să caute hrană în gospodării. „Dacă în 2014 s-a estimat un efectiv de 1.200 de urși, în 2024 am ajuns la 2.263 de exemplare. Ursoaicele rareori au un singur pui; majoritatea au doi, trei sau chiar patru pui”, a declarat el. Solicitări pentru anularea cotelor Deși activiștii pentru protecția animalelor au cerut în instanță anularea cotelor de vânătoare, autoritățile din Covasna consideră că reducerea efectivului de urși este esențială pentru protejarea vieții și bunurilor oamenilor. „Sperăm că și anul acesta se vor extrage cotele alocate prin lege”, a adăugat Gheorghe Neagu, subliniind importanța continuării acestor măsuri pentru a reduce riscurile asociate unei populații supradimensionate de urși. Până la sfârșitul anului 2025, Covasna are alocată o cotă suplimentară de 54 de urși care urmează să fie extrași. Această măsură este considerată crucială pentru gestionarea populației de urși și reducerea pagubelor în comunitățile locale.

Atacurile urșilor în Prahova în 2024 (sursa: Facebook/Parcul Național Retezat National Park)
Eveniment

Atacurile urșilor în Prahova în 2024

Atacurile urșilor în Prahova în 2024. Anul 2024 a înregistrat un număr semnificativ de incidente cauzate de urși în județul Prahova, soldate cu o victimă mortală, două persoane rănite și pagube materiale însemnate. Potrivit datelor comunicate de Inspectoratul Județean de Jandarmi Prahova (IJJ), cele mai multe intervenții ale autorităților au avut loc în stațiunile Sinaia și Bușteni, Atacurile urșilor în Prahova în 2024 Potrivit datelor comunicate de Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Prahova la solicitarea AGERPRES, în 2024, jandarmii prahoveni au executat 744 de intervenții pentru îndepărtarea urșilor. Citește și: Ciolacu spune că Simonis nu i-a dat voturi lui George Simion, a fost doar o glumă pe TikTok Numărul a fost în scădere față de cele 904 intervenții înregistrate în 2023. Localitățile cu cele mai frecvente incidente rămân Sinaia, cu 221 de intervenții în 2024 (comparativ cu 137 în 2023), și Bușteni, cu 184 de intervenții în 2024 (față de 221 în 2023). Atacuri mortale și răniri: bilanț tragic În 2024, au fost raportate trei victime umane în urma atacurilor urșilor. O tânără de 19 ani, originară din Iași, dar cu viză de flotant în București, a fost ucisă pe traseul Jepii Mici din Bușteni. Salvamontiștii au declarat că fata a fost târâtă și sfâșiată de animal, iar recuperarea trupului a fost dificilă din cauza prezenței ursului, care ulterior a fost împușcat. Alte două persoane au fost rănite în localitățile Lutu Roșu și Aluniș. În 2023, numărul victimelor rănite s-a ridicat la două, în localitățile Telega și Măneciu. Pagube materiale semnificative Atacurile urșilor au provocat pagube materiale semnificative, incluzând animale ucise sau rănite (porci, vaci, oi, capre, păsări). Au fost și distrugeri de bunuri (stupi de albine, garduri și alte proprietăți). Relocarea și recoltarea urșilor: măsuri de gestionare Pentru a gestiona problema, în 2024 a fost relocat un urs din localitatea Ștefești. Alți trei urși au fost recoltați în Bușteni, Izvoarele și Dumbrăvești. Comparativ, în 2023, au fost relocați șapte urși din mai multe localități, inclusiv Ploiești, Sinaia, Bușteni și Măneciu. Au fost recoltați trei urși în Comarnic, Cornu și Cheia. Provocări continue pentru autorități Deși numărul intervențiilor a scăzut în 2024, situația din județul Prahova rămâne alarmantă, cu impact semnificativ asupra siguranței publice și a bunurilor. Autoritățile continuă să caute soluții pentru a gestiona conviețuirea cu fauna sălbatică, în condițiile unui număr ridicat de incidente.

Bistrița, măsuri urgente contra atacurilor urșilor (sursa: Facebook/Regia Nationala a Padurilor - Romsilva)
Eveniment

Bistrița, măsuri urgente contra atacurilor urșilor

Bistrița, măsuri urgente contra atacurilor urșilor. Primarul municipiului Bistrița, Gabriel Lazany, a discutat marți, în cadrul unei ședințe cu reprezentanții Jandarmeriei, Poliției Locale, Agenției pentru Protecția Mediului și ocolului silvic, despre măsuri urgente pentru a preveni atacurile urșilor, a căror prezență a fost semnalată frecvent pe străzile periferice ale orașului. Bistrița, măsuri urgente contra atacurilor urșilor Într-o acțiune recentă de alungare pe Dealul Cocoș, în cartierul Unirea, aproximativ 30 de urși au fost îndepărtați, însă metoda nu s-a dovedit eficientă, aceștia revenind constant. Citește și: Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă” „Inacțiunea poate costa vieți! Am analizat soluții urgente pentru a opri prezența urșilor pe străzile orașului”, a subliniat Gabriel Lazany, menționând că doar în luna octombrie au fost raportate 14 incidente, dintre care 10 în oraș. Propuneri pentru prevenirea intrării urșilor în oraș Pentru a descuraja coborârea urșilor în oraș, primarul Bistriței propune: - Eliminarea surselor de hrană, desființarea platformelor semi-îngropate de deșeuri. - Înlocuirea arborilor fructiferi cu arbori ornamentali, reducerea atractivității zonelor urbane pentru urși. - Instalarea emițătoarelor de sunet, dispozitive de respingere amplasate în jurul municipiului. - Colare de monitorizare, identificarea și monitorizarea urșilor care revin frecvent în oraș. Situația populației de urși din Bistrița-Năsăud Gabriel Lazany a adăugat că în județul Bistrița-Năsăud trăiesc peste 930 de urși. Până în prezent, au fost recoltate 16 exemplare din cele 21 de autorizații emise de Agenția pentru Protecția Mediului.

54 de urși vor fi împușcați (sursa: Facebook/Regia Nationala a Padurilor - Romsilva)
Eveniment

54 de urși vor fi împușcați

54 de urși vor fi împușcați. Un număr de 54 de urşi de pe fondurile de vânătoare din judeţul Covasna vor fi împuşcaţi până la finele acestui an, în baza Legii 242 aprobată de Parlamentul României, a anunţat, marţi, prefectul Raduly Istvan. 54 de urși vor fi împușcați Istvan a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că, potrivit noilor prevederi legislative intrate recent în vigoare, judeţului Covasna i-a fost alocată o cotă de recoltare de 54 de exemplare pentru acest an şi 54 pentru anul viitor, iar administratorii fondurilor de vânătoare au depus deja cereri pentru extragerea a 53 de urşi. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore "A fost aprobată Legea 242 din 2024, care a completat Legea vânătorii 407/2006 şi care clar a stabilit care este numărul de urşi pe care putem să-i recoltăm în judeţul Covasna: 54 pentru anul 2024 şi tot 54 pentru anul 2025 (...). La nivelul judeţului Covasna sunt 34 de fonduri de vânătoare, care sunt gestionate de către 16 asociaţii de vânători, iar la ora actuală s-au depus cereri de către asociaţiile vânători pentru 53 de urşi din cei 54 ca să fie recoltaţi, împuşcaţi. Toate 53 au primit autorizaţie (...) Am ajuns ca, pe lângă acele exemplare care ne creează probleme şi care încă din 2021 pe baza OG 81 puteau să fie recoltate după toată procedura premergătoare, acum avem clar stabilit un număr de 54 de exemplare, care este, dacă nu mă înşel, a doua sau a treia cotă a nivel naţional, după Harghita şi Mureş", a afirmat prefectul Raduly Istvan. 2.000 de urși, în județ Directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului Covasna, Gheorghe Neagu, a menţionat că, potrivit estimărilor, în judeţ există circa 2.000 de urşi, aceştia înmulţindu-se foarte mult în ultimii zece ani. Neagu a adăugat că pagubele cauzate de urşi au scăzut considerabil în acest an faţă de anul trecut, iar acest lucru s-a datorat, în mare măsură, extragerii urşilor periculoşi. "Anul trecut am avut 366 de pagube, iar anul acest avem 150 până la ora actuală (...) Dacă în anul 2023 am avut 1.100.000 valoare a pagubelor, până la ora actuală avem pagube estimate la 306.878 de lei (...) Cele mai mari probleme sunt la culturile de porumb şi la animale (...) Dacă în anul 2023 am plătit integral suma de 1.098.592 lei, anul acesta am plătit până la ora actuală 177.293 lei. Avem o restanţă de 129.585 lei, să sperăm că acum, după rectificarea bugetară, vom primi ca să achităm şi această sumă (...)" Distrugerea habitatelor, o "poveste" "În judeţul Covasna sunt peste 2.000 de urşi, lucru care se poate demonstra cu metoda ştiinţifică (...) Deci s-au aruncat tot felul de poveşti pe piaţă, că le-am tăiat pădurile, că le-am distrus habitatele. Nici pe departe", a menționat Gheorghe Neagu. "Şi domnul prefect ştie foarte bine, cum ştiu şi eu, că fondul forestier al judeţului Covasna, în 10 ani, a crescut cu 10.000 de hectare. Deci, urşii trebuiau împuşcaţi la timp şi cu cotele adecvate şi nu mai ajungeam aici (...) Ursoaicele în ultima perioadă au fătat 2, 3 şi chiar 4 pui (...) Chiar mă uitam în statistică, am plecat de la 1.000 de urşi în 2016 şi am ajuns la 2.000 în ziua de azi. Plătim nişte sume colosale pe despăgubiri, bani care se puteau duce în altă parte, la un cămin, la o şcoală, la un drum, la o autostradă", a mai spus Gheorghe Neagu.

Amenzi pentru turiștii care hrănesc urșii (sursa: transfagarasan.travel)
Eveniment

Amenzi pentru turiștii care hrănesc urșii

Amenzi pentru turiștii care hrănesc urșii. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) a cerut sprijinul Jandarmeriei Române şi Direcţiei Rutiere pentru prevenirea unor noi incidente provocate de urşi, pe o porţiune de aproximativ 15 kilometri, de pe Transfăgărăşan. Amenzi pentru turiștii care hrănesc urșii Astfel, echipele mixte de control vor putea da câte două amenzi contravenienţilor, o dată pentru hrănirea urşilor şi, separat, pentru staţionarea pe drumul naţional, a anunţat preşedintele ANPM, Laurenţiu Alexandru Păştinaru. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Solicitarea a venit ca urmare a numărului tot mai mare de incidente în urma cărora Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin intermediul ANPM şi Agenţiilor judeţene pentru Protecţia Mediului (APM) trebuie să plătească despăgubiri de sute de mii de lei, pentru pagubele sau vătămările provocate de animalele sălbatice, celor care se opresc să le hrănească. "Având în vedere situaţia tot mai alarmantă de pe DN7C Transfăgărăşan, din judeţul Argeş, provocată de prezenţa aşa-numiţilor urşi-cerşetori pe porţiunea cuprinsă între zona de acces către traseul Valea lui Stan şi Valea cu Peşti, am solicitat sprijinul Jandarmeriei Române şi Direcţiei Rutiere, în interes public, pentru a putea preveni, în perioada următoare, eventualele incidente care se pot solda cu victime umane sau pagube materiale. Cu siguranţă, prezenţa reprezentanţilor celor două organe de control, alături de noi, pe zona respectivă, va descuraja, practica ilegală a hrănirii animalelor sălbatice şi staţionarea autovehiculelor pe partea carosabilă, care au devenit obişnuinţă pentru majoritatea turiştilor care vizitează zona sau pentru şoferii aflaţi în tranzit, pe acest drum naţional cunoscut pentru porţiunile cu vizibilitate scăzută şi cu foarte multe curbe", a declarat preşedintele ANPM, citat în comunicat. Relocarea nu mai dă rezultate Potrivit oficialului, urşii nu pot face obiectul unor intervenţii, "având în vedere că se află în zone atât de frecventate de către oameni, iar alungarea, respectiv, relocarea nu mai dau rezultate, animalele revenind de fiecare dată în locurile în care s-au obişnuit să primească hrană de la cei care trec prin zonă". În 2023, au fost încheiate 260 de procese-verbale, pentru astfel de incidente, doar în judeţul Argeş, în sumă totală de 509.158 de lei. În acest an, numărul proceselor verbale încheiate în urma unor incidente de acest fel a ajuns la 68, iar valoarea totală a sumelor care trebuie achitate de statul român este de 236.872 de lei. În prezent, potrivit directorului executiv Cristiana Elena Surdu, APM Argeş şi Direcţia Silvică Argeş au început demersurile pentru capturarea şi relocarea acestor urşi - unii din ei având mai mulţi pui - în adăposturi special amenajate, astfel încât animalele sălbatice să nu mai intre în contact cu oamenii. Conform articolului 48 din Legea 407/2006, hrănirea animalelor sălbatice, reprezintă contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 500 şi 1.500 de lei. De asemenea, potrivit Codului Rutier, oprirea neregulamentară se sancţionează cu două-trei puncte amendă (290-435 de lei) şi două puncte de penalizare, iar staţionarea neregulamentară, cu 4-5 puncte amendă (580-725 de lei) şi trei puncte de penalizare

Urșii, înfometați voluntar la presiunile vânătorilor (sursa: Inquam Photos/Cătălin Urdoi)
Mediu

Urșii, înfometați voluntar la presiunile vânătorilor

Urșii, înfometați voluntar la presiunile vânătorilor, după ce "extragerea" animalelor pentru trofee a fost sistată în România. Cum au scăpat de împușcare 552 de urși Deși legislația UE interzice vânarea urșilor, oferă posibilitatea obținerii unor derogări, în situațiile în care animalele amenință siguranța oamenilor. Citește și: Ce trebuie să faci când te întâlnești cu ursul pe traseele montane – sfaturi de la jandarmii din Maramureș. Culmea ironiei, au fost postate online cu patru zile înainte de atacul mortal din Jepii Mici În baza acestor derogări, Ministerul Mediului a emis în 2016 un ordin care prevedea aproape 1.700 de "intervenții" pentru urși, lupi și pisici sălbatice. Intervențiile presupuneau recoltarea (adică împușcarea) sau capturarea animalelor "în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic". Din cei 552 de urși incluși în acest ordin, 492 erau repartizați gestionarilor de fonduri cinegetice și60 erau la dispoziția autorității publice centrale pentru protecția mediului. Însă autoritățile publice puteau ceda această cotă gestionarilor de fonduri cinegetice. Mai mult, ordinul aproba "comerțul cu produse obținute din exemplare de urs recoltate", dând astfel undă liberă vânătorilor de trofee. Serviciul de Urgență pentru Animalele Sălbatice, pe hârtie Ordinul fusese emis pe baza unui studiu întocmit de președintele unei asociații de vânători. În urma presiunii publice iscate de WWF, Cristiana Pașca Palmer, pe atunci ministrul Mediului, a suspendat ordinul, menționând necesitatea unor studii relevante. În paralel, Palmer anunța înființarea unui Serviciu de Urgență pentru Animalele Sălbatice (SUAS), pentru cazurile în care omul sau bunurile acestuia sunt ameninţate de urs, lup sau alte carnivore. "Vom folosi dispeceratul 112 pentru a activa echipele de intervenţie, iar acestea vor interveni cu tranchilizante, arma urmând să fie ultima opţiune", a declarat la vremea respectivă Cristiana Paşca Palmer, ministrul Mediului. SUAS nu a fost niciodată înființat. Însă, din 2017, ordinele emise prevedeau că acele cote de intervenții vor rămâne la Ministerul Mediului și vor fi folosite sub stricta supraveghere a autorității de mediu, doar pentru cazurile în care sunt raportate conflicte între populație și carnivorele mari. Nu pentru vânătoare sportivă. Urșii, înfometați voluntar la presiunile vânătorilor Odată cu anularea ordinului din 2016, multe dintre fondurile de vânătoare au sistat alimentarea punctelor de hrană pentru urși. Asociațiile de vânători luau în concesiune fondurile de vânătoare pentru perioade de circa zece ani, fiind cele care asigurau hrana animalelor. Sumele plătite ministerului se stabileau în funcție de cât de ofertant era locul pentru vânătoare. Vânătorii erau cei care asigurau hrana animalelor și administrau relația cu ciobanii păgubiți în urma atacurilor urșilor. În 2020, Direcția Silvică Argeș (DSA), care avea în administrare fondul de vânătoare de pe Transfăgărășan, a fost amendată pe motiv că nu a asigurat hrana animalelor în pădure. Ministrul Mediului spune că nu avem resurse de hrană Directorul DSA, Armand Chiriloiu, a declarat că Direcția punea hrană urșilor doar când era permis vânatul și comercializarea trofeelor: "Atunci câștigam 80.000 de euro pe an și foloseam din aceşti bani pentru hrană. Acum nu mai este așa! (…) Nu pot să plătesc 2.000 de lei din contul societăţii pentru ceva ce nu avem obligaţia să facem.". În 2021, primarul Brașovului, Allen Coliban, a convocat o întâlnire cu gestionarii fondurilor de vânătoare, solicitând reluarea alimentării punctelor de hrană. În 2023, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că fondurile cinegetice nu pot hrăni "ca la grădina zoologică o populație estimată care depășește cu mult întreaga populație de urși din UE". La înfometarea sistematică cauzată de autorități s-au adăugat defrișările masive, care au limitat habitatul urșilor și febra comerțului cu fructe de pădure și ciuperci, exportate în străinătate, care a exploatat haotic resursele pădurilor din România. În lipsa hranei, urșii au început să coboare spre așezările umane. Atacurile, creștere de 30 de ori În 2017, la un an după interzicerea vânătorii de urși pentru trofee, reprezentanții Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud raportau că numărul urşilor crescuse în județ cu peste 50 de exemplare faţă de 2016. În același an, în Harghita, s-au înregistrat 73 de cazuri de pagube provocate în urma atacurilor urşilor, un număr aproape dublu faţă de 2016. A crescut și numărul apelurilor de urgență care semnalau prezența urșilor în apropierea habitatelor. Dacă, în 2016, STS raportase 231 de astfel de apeluri, în 2020 înregistrase 1.757. În 2021, numărul acestora ajunsese la 6.269. În același an, Guvernul adoptase Ordonanța 81, privind aprobarea metodelor de intervenție imediată și graduală a autorităților asupra urșilor aflați în intravilan. Metodele specificate: alungare, tranchilizare şi relocare, eliminare prin eutanasiere sau împuşcare. În 2022, Klaus Iohannis a promulgat și un amendament depus de UDMR: intervenţia imediată împotriva urşilor periculoşi se putea face și în exteriorul localităţilor. Peste 20 de apeluri la 112 zilnic Ministrul Mediului de la acea dată, Tanczos Barna, afirma că soluţia pe termen lung rămâne însă "gestionarea corectă a populaţiei de urs". Barna afirma că Ministerul Mediului derula un proiect de zece milioane de euro pentru estimarea populaţiei de urs brun, proiect care urmărea scăderea numărului conflictelor om-urs, prin conservarea habitatului natural al ursului. La începutul anului 2023, Tánczos Barna afirma că pe teritoriul României există un număr cuprins între 7.536 exemplare și 8.093 exemplare de urs brun. Ministrul amintea și că, urmare a Ordonanței 81, nici 5% din intervenții nu fuseseră de recoltare (împușcare), peste 80% din intervenții fiind prin alungare. În plus, ministrul spunea că apelurile la 112 scăzuseră față de anii precedenți până la 3.473 (dar numai până în luna aprilie a lui 2023). La finalul anului 2023, însă, STS raporta cea mai mare cifră înregistrată din 2016: peste 7.500 de apeluri care anunțau prezența sau atacurile urșilor.

Profesor universitar: prea mulți urși liberi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Profesor universitar: prea mulți urși liberi

Profesor universitar: prea mulți urși liberi. Plecând de la tragedia care a avut loc marți după-amiază pe traseul Jepii Mici din Bucegi, cu toții ne-am întrebat cum s-ar fi putut totuși salva tânăra de 19 ani din Iași. Profesor universitar: prea mulți urși liberi Sau, raportându-ne la urs, care au fost "mecanismele" ce au generat un atac atât de violent și de neobișnuuit, animalul nefiind provocat? Citește și: Misterul agresivității extreme a ursului care a ucis-o pe tânăra de pe Jepii Mici: s-a bănuit că e turbat, analizele arată că nu Răspunde unul din cei mai calificați specialiști ieșeni: un universitar specializat în cinegetică. Șef. lucr. dr. Mugurel Munteanu, din cadrul Universității de Științele Vieții, specializat în Cinegetică, a oferit mai multe explicații privind acest caz șocant. În primul rând, o realitate fără dubii: numărul urșilor din România este mult prea mare, raportat la habitatul lor. Rezultatele preliminare ale recensământului urşilor bazat pe probe genetice dovedesc că există peste opt mii de exemplare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România vrea derogare pentru vânarea urșilor (sursa: Facebook/Greenpeace Romania)
Mediu

România vrea derogare pentru vânarea urșilor

România vrea derogare pentru vânarea urșilor. Autorităţile trebuie să implementeze soluţii pe termen lung care să prioritizeze conservarea biodiversităţii, în loc să satisfacă solicitările vânătorilor, care pretind "cote preventive" de împuşcare a urşilor de trei ori mai mari şi derogări de la Directiva Europeană pentru Habitate, susţin activiştii organizaţiei de mediu Greenpeace, într-un comunicat de presă transmis marţi. România vrea derogare pentru vânarea urșilor "În conformitate cu Directiva Europeană privind Habitatele şi alte patru Convenţii Internaţionale, urşii sunt incluşi în Anexa II ca specie strict protejată. Asta înseamnă că statele-membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a menţine sau restabili populaţiile de urşi în arealul lor natural. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În loc să protejeze urşii, eforturile de lobby ale industriei vânătorii încearcă să impună pentru a reintroduce practicile comerciale ale vânătorii la trofeu şi ale turismului de tip safari, înlocuind gestionarea durabilă a interacţiunilor dintre om şi urs cu o strategie crudă şi ineficientă: uciderea aleatorie a urşilor. Ministerul Mediului din România încă nu a realizat un recensământ oficial al populaţiei de urşi din ţară şi nu face mare lucru pentru a preveni tăierile ilegale şi nesustenabile de păduri care distrug habitatele vieţii sălbatice. Urşii sunt, astfel, împinşi mai aproape de comunităţile umane, unde găsesc adesea hrană uşor accesibilă la puncte de hrănire amplasate în scopuri turistice şi, în multe alte cazuri, din pricina gestionării deficitare a deşeurilor. În loc să implementeze ca o măsură ineficientă, barbară şi dăunătoare, autorităţile ar trebui să se concentreze pe soluţii dovedite, cum ar fi gardurile electrice şi o mai bună gestionare a deşeurilor şi, mult mai important, să abordeze cauzele principală: defrişările, distrugerea habitatelor, supra-exploatarea pădurilor", precizează sursa citată. Expediție în cinci țări În acest context, reprezentanţii Greenpeace solicită parlamentarilor europeni să acţioneze pentru protejarea biodiversităţii, "nu în beneficiul industriei vânătorii". "Greenpeace cere autorităţilor să efectueze o analiză cuprinzătoare a situaţiei şi să implementeze soluţii pe termen lung care să prioritizeze conservarea, în loc să satisfacă cererile vânătorilor, care pretind de împuşcare a urşilor de trei ori mai mari şi derogări de la Directiva Europeană pentru Habitate. Citește și: Activiștii de mediu ar putea fi primiți chiar pe covorul roșu de la Cannes anul acesta Membrii Comisiei pentru Petiţii a Parlamentului European vin în România pentru a evalua cota triplă de ucidere a urşilor propusă de Ministerul Mediului din România, autorităţile locale şi asociaţiile de vânători", se menţionează în comunicat. Activişti Greenpeace, experţi şi iubitori ai naturii pornesc într-o expediţie de 40 de zile prin cinci ţări carpatice: România, Ucraina, Ungaria, Slovacia şi Polonia. Caravana acestora, denumită "Mobile Rescue Station", are ca obiectiv crearea unei alianţe a celor care apără Carpaţii şi de a atrage atenţia asupra lipsei de protecţie strictă a ultimelor păduri virgine şi seculare ale Europei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră