luni 11 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ue

466 articole
Eveniment

Maia Sandu publică în The Economist

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, publică un eseu în The Economist, în care scrie: „Războiul nemilos și lipsit de sens al Rusiei împotriva Ucrainei ar trebui să ne facă pe noi și pe alte țări să cedăm sub presiune. Nu o vom face”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Eseul este intitulat „Eforturile Rusiei de a destabiliza Moldova vor eșua, afirmă președintele acesteia. Maia Sandu consideră că țara sa este destinată să adere la UE”. Maia Sandu publică în The Economist „Războiul nemilos și lipsit de sens al Rusiei împotriva Ucrainei ar trebui să ne facă pe noi și pe alte țări să cedăm sub presiune. Nu o vom face. În calitate de președinte, sunt încurajat să văd rezistența și perseverența poporului nostru în fața crizelor întrepătrunse: războiul de la ușa noastră, șantajul energetic al Rusiei și inflația în creștere, recesiunea economică și protestele înscenate care au rezultat. Cetățenii noștri au rămas fermi, iar parteneriatele noastre cu prietenii și aliații ne-au ajutat să trecem peste furtună. Moldova devine mai puternică. Aceasta este o criză care cred că va consolida, nu va rupe, țara noastră și va stabili direcția în care vom călători în următoarele decenii”, scrie președintele Republicii Moldova. Ea descrie, în eseul publicat de The Economist, războiul hibrid dus de Rusia împotriva țării pe care o conduce și modul în care România și UE au ajutat-o. „Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei este o invazie militară. Asaltul ei asupra Moldovei este hibrid și este conceput pentru a ne destabiliza și a ne forța, pe noi, ca și pe Ucraina, să ne întoarcem pe orbita Moscovei. Strategia nu a reușit în Ucraina și nu va reuși nici în Moldova. Am menținut linia de rezistență mai bine de un an și vom continua să facem acest lucru. Luptăm împotriva acestei ofensive hibride prin consolidarea rezistenței noastre, prin reformarea instituțiilor noastre și prin apropierea de UE. Interconexiunile energetice cu România și cu alte țări europene ne-au ajutat să rezistăm șantajului cu gazele, să accesăm noi surse de energie și să menținem lumina aprinsă și casele încălzite în timpul unei ierni dificile. Ne-am reorientat exporturile către noi piețe și am menținut economia în funcțiune. Două treimi din schimburile noastre comerciale sunt cu UE”, arată Maia Sandu. Moldova vrea ca, în 2024, să înceapă negocierile de aderare la UE Ea roagă însă Uniunea Europeană să înceapă negocierile de aderare a Republicii Moldova în 2024: „Acest pas ne va da impulsul de care avem nevoie pentru a susține reformele și pentru a consolida poziția Moldovei ca viitor membru”. „Lumea s-a schimbat dramatic din februarie anul trecut, dar nu în modul în care s-ar fi așteptat cei care au comandat războiul. Ei au sperat să ne forțeze, împreună cu Ucraina, să privim înapoi, dar au reușit doar să ne întărească hotărârea de a rămâne parte a lumii libere. Au sperat să slăbească securitatea colectivă a Europei, dar, în schimb, noi am consolidat-o. Au vrut ca fragilitatea să înlocuiască agilitatea, dar a fost încă o eroare de calcul. Noi nu facem decât să devenim și mai agili pe măsură ce ne continuăm traiectoria europeană. Republica Moldova, un viitor membru al UE, este fermă, puternică și încrezătoare”, își încheie Maia Sandu eseul. Citește și: Penurie șocantă de medicamente la un spital de provincie: o fiolă de calmant împărțită între doi pacienți ieșiți din operație! Medicii operează fără analize preliminare, fiindcă nu sunt bani

Maia Sandu publică în The Economist Foto: Facebook
Academia Română, proiect european de mediu (sursa: Facebook/Institutul de Economie Mondiala)
Mediu

Academia Română, proiect european de mediu

Academia Română, proiect european de mediu. Institutul de Economie Mondială (IEM) al Academiei Române anunţă finalizarea unui proiect ce vizează stimularea cercetării şi inovării în domeniul mediului şi schimbărilor climatice şi încurajarea participării directe a cercetării româneşti la competiţii deschise la nivel european. Academia Română, proiect european de mediu Potrivit unui comunicat transmis marţi, scopul proiectului a fost crearea şi dezvoltarea unui Centru suport în cadrul Institutului de Economie Mondială al Academiei Române, care să sprijine cercetătorii în scrierea şi depunerea mai multor proiecte de cercetare în programul-cadru al Uniunii Europene Orizont 2020. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Proiectul dezvoltat de Institutul de Economie Mondială a beneficiat de o finanţare nerambursabilă în valoare de 1.985.537,55 lei, fiind cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Competitivitate 2014 - 2020. La finalizarea proiectului, după trei ani de activitate (aprilie 2020 - aprilie 2023), Institutul raportează o serie de rezultate concrete, între care, cele mai importante sunt: crearea şi funcţionalizarea Centrului suport pentru aplicaţii în Orizont 2020 sau alte programe UE şi internaţionale, realizarea a opt parteneriate de cercetare împreună cu organizaţii europene în domeniul mediu şi schimbărilor climatice, perfectarea a 17 parteneriate bilaterale cu instituţii din România şi din Uniunea Europeană. Proiecte pentru competiţii deschise în Orizont 2020 Pe parcursul desfăşurării proiectului, Institutul de Economie Mondială a organizat cu cercetătorii interesaţi 12 seminare de informare privind oportunităţi de finanţare, apeluri deschise în domeniile ştiinţifice vizate de proiect şi posibili parteneri, precum şi zece ateliere de lucru pentru pregătirea unor propuneri de proiecte la competiţii deschise în Orizont 2020 sau alte programe de cercetare din cadrul UE. Citește și: Norvegia, furnizor major de energie pentru Europa, îngrijorată de vulnerabilitatea infrastructurilor sale submarine strategice Centrul suport din cadrul Institutului de Economie Mondială al Academiei Române va continua să asigure îndrumare cercetătorilor interesaţi să scrie şi să depună proiecte de finanţare în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, punându-le la dispoziţie atât ghidurile, cât şi bazele de date realizate, precizează sursa citată.

UE, muniție pentru Ucraina, un miliard (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

UE, muniție pentru Ucraina, un miliard

UE, muniție pentru Ucraina, un miliard. Statele membre ale Uniunii Europene au finalizat miercuri o schemă pentru achiziţionarea în comun de muniţii pentru Ucraina, după săptămâni de divergenţe legate de acordarea contractelor, spre iritarea liderilor de la Kiev. UE, muniție pentru Ucraina, un miliard Ambasadorii celor 27 de stat membre au aprobat acordul în cadrul reuniunii COREPER (Comitetul reprezentanţilor permanenţi pe lângă UE). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Suedia, care asigură preşedinţia semestrială prin rotaţie a Consiliului UE, a declarat că ambasadorii statelor membre au aprobat decizia "de a sprijini forţele armate ucrainene cu 1 miliard de euro pentru achiziţionarea comună de muniţii şi rachete". Schema de achiziţii comune face parte dintr-un efort mai amplu al UE de a obţine un milion de obuze pe an cu scopul refacerii stocurilor naţionale, dar şi pentru a ajuta Ucraina. Franța, o eternă cârcoteală Ţările membre conveniseră deja să limiteze schema la companii din Uniunea Europeană şi din Norvegia, ţară ce are legături economice strânse cu blocul comunitar. Dar mai mulţi diplomaţi au afirmat că Franţa, care susţine consolidarea sectorului apărării european, a insistat ca însăşi producerea muniţiilor să aibă loc în Europa. Această poziţie a provocat nemulţumirea altor ţări din UE, printre care statele est-europene, ţările baltice, Germania şi Olanda, care s-au declarat sceptice. Ele susţin că industria europeană nu are capacitatea de a produce suficiente obuze rapid, fără a utiliza componente din afara Uniunii Europene. Citește și: Spionii ruși au reușit să importe din Uniunea Europeană tehnologii avansate, în pofida sancțiunilor (Financial Times) Luna trecută, ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, şi-a exprimat frustrarea faţă de faptul că acordul nu a fost încă pus în practică, avertizând că respectivul "cost al inacţiunii este măsurat în vieţi umane".

Pensiile speciale, răspândite în toată Europa (sursa: Facebook/European Commission)
Economie

Pensiile speciale, răspândite în toată Europa

Pensiile speciale, răspândite în toată Europa. Majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au scheme de beneficii, destinate unor anumite categorii profesionale, care prevăd un prag mai mic de vârstă pentru pensionare și avantaje financiare. Pensiile speciale, răspândite în toată Europa Extra-beneficiile sunt acordate fie sub forma unor pensii mai mari decât cele obișnuite, fie prin adaosuri, prin subvenții lunare, acordate pe viață. În unele cazuri, aceste pensii speciale pot fi și moștenite. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit celor mai recente date europene, Portugalia și România sunt pe primele locuri în Uniunea Europeană, având cele mai multe categorii profesionale care beneficiază de aceste scheme. La polul opus se situează Suedia, țară care nu oferă nici o formă de pensie "de lux", bazată pe statutul profesional. Cum majoritatea acestor tratamente preferențiale au fost introduse cu mult timp în urmă, din motive care azi sunt din ce în ce mai greu de justificat, tendința reformelor naționale din țările Uniunii Europene este de le a elimina. Pensie specială acordată doar 20 de ani Recent, presa din Portugalia a dezvăluit că în propunerea pentru bugetul statului din 2023 sunt incluse, pe lângă pensiile speciale, și subvențiile pe viață acordate foștilor politicieni și magistrați, care vor costa statul portughez 8,63 milioane de euro. Ce sunt aceste subvenții? Între 1985 și 2005, funcționarii guvernamentali și deputații (precum și judecătorii Curții Constituționale) aveau dreptul la o subvenție pe viață din momentul în care împlineau opt sau 12 ani în funcție (consecutivi sau interpolați), indiferent de vârstă. Subvenția lunară pe viață se calculează în cotă de 4% din salariul de bază, pe an de serviciu, corespunzătoare datei încetării funcției, în limita a 80% și poate fi acumulată cu alte pensii și venituri. Se plătește prin CGA (Caixa Geral de Aposentação, Fondul de pensii al funcționarului public) și, de la vârsta de 60 de ani a beneficiarului, suma se dublează. În 2005, la inițiativa Guvernului condus de José Sócrates, dreptul la subvenția pe viață a fost revocat, însă fără efecte retroactive. Prin urmare cei care o primeau deja o primesc în continuare. Și oricine avea la acel moment dreptul la subvenția pe viață (adică împlinise deja opt sau 12 ani în funcție) mai avea dreptul să o solicite – fapt ce a provocat în 2005 o goană după aceste subvenții, numărul beneficiarilor crescând substanțial. 35 de grupuri profesionale cu extra-pensii Potrivit unor date ale CGA din 2022, în Portugalia există 35 de grupuri de regimuri speciale de pensionare, printre care judecătorii, militarii sau instituțiile publice – precum Banco de Portugal. Însă nu toate detaliile privind meseriile incluse în aceste regimuri sunt cunoscute publicului, CGA invocând "confidențialitatea datelor". O pensie specială poate reflecta, în mare măsură, un salariu foarte mare, însă regulile diferă, fie în numărarea anilor de vechime în muncă (care în cazul magistraților se dublează), fie în formula de calcul. Astfel, beneficiarii unor pensii speciale nu sunt doar cei care și plătesc taxe mari. "Un militar poate poate intra în rezervă la vârsta de 50 de ani, poate primi și pensie, dar și salariul pentru cei cinci ani anteriori pensionării, iar asta reprezenta un avantaj de multe mii de euro, chiar dacă pensia în sine nu e mare", comentează Jorge Bravo, specialist în asigurări sociale și profesor la Nova IMS. În Portugalia, judecătorii și procurorii sunt categoriile profesionale care beneficiază de cele mai mari pensii – peste 6.290 de euro. Cei care optează pentru pensionare, cale preferată de mulți, pot avea o pensie echivalentă cu ultimul lor salariu, pensia actualizându-se pe măsură ce crește numărul personalului activ. Pensie mai mare decât salariul, în Portugalia Până în 2020, existau și mai multe avantaje, pentru judecătorii care se pensionau și care aveau de câștigat la pensie mai mult decât dacă ar fi lucrat, deoarece calculul pensiei excludea taxele (azi 11%), pensia devenind astfel mai mare decât salariul. Azi, regulile pentru o pensie specială sunt apropiate de cele ale regimului general în ceea ce privește vechimea în muncă, însă nu și a beneficiilor financiare. Iar pentru unele funcții, cum ar fi Președintele Curții Supreme Administrative, fiecare an de vechime se dublează. "Judecătorii Curții Constituționale beneficiază de cea mai favorabilă schemă de pensii aplicabilă funcționarilor publici", se arată în legea organică a TC (Tribunal de Contas, Biroul de audit), căci oferă avantaje atât în accesarea pensiei, cât și în calculul acesteia. Legea stabilește că, în cele șase luni de la încetarea funcției, judecătorii "pot solicita pensionarea voluntară din acea funcție". Iar condițiile pentru a putea face acest lucru, unice printre regimurile pensiilor speciale în vigoare, prevăd că judecătorii au nevoie doar de zece ani de serviciu, consecutivi sau interpolați, și să îndeplinească mandatele până la final. Militari și polițiști Pensia este egală cu remunerația unui judecător consilier în serviciu activ, dedusă din contribuția la CGA. Regulile mai prevăd că pensia crește în aceeași proporție cu salariul judecătorilor în funcție. Astfel, cu doar un deceniu de muncă, aceștia pot primi o pensie egală cu ultimul salariu, care va urmări evoluția salariului actual. În prezent, în Portugalia, printre beneficiarii regimurile care generează pensii avantajoase (peste 5.000 de euro) se mai numără militarii sau polițiștii, dar și directorii de școli private care, în anii 1980 și 1990, au încheiat contracte cu statul și și-au văzut pensiile echivalate, printr-o lege din 1987, cu cele ale funcției publice de atunci (pensia lor fiind egală cu ultimul salariu). Trei sisteme de pensii, plus cele speciale, în Franța În prezent, în Franța, statul cheltuiește aproape șase miliarde de euro pe an pentru schemele de pensii speciale acordate angajaților EDF (Électricité de France), Engie, SNCF (La Société nationale des chemins de fer français) și RATP (Régie autonome des transports parisiens) În Franța, există trei sisteme majore de securitate socială. În primul rând, schema generală, care privește aproximativ 80% dintre lucrători, în principal salariați din sectorul privat. Apoi, sistemul agricol de care depind angajații agricoli și fermierii. Și, în sfârșit, schema pentru lucrători independenți și neagricoli. Însă, pe lângă aceste trei scheme principale de asigurări sociale, există și un alt pilon major - cel al schemelor speciale. Acestea datează din 1946 și vizează profesii sau companii foarte specifice, funcționând în baza unor reguli diferite de cele ale celorlalte sisteme majore de securitate socială. De la lucrători în gaze până la Operă În Franța schemele pentru pensiile speciale pot fi clasificate în trei categorii principale: serviciul public, companii și organisme publice și categorii diverse (precum angajații Operei Naționale din Paris). În detaliu acestea sunt destinate funcționarilor publici, Banque de France, RATP, SNCF, minelor, personalului Operei Naționale din Paris și al Comédie Française, angajaților porturilor din Paris și Bordeaux, marinarilor din Instituția Națională a Invalizilor Navali, Cultelor, Grefierilor și Notarilor, Senatului parlamentar, angajaților Adunării Naționale, EDF și GDF (pentru Industriile Electrice și Gaze), lucrătorilor din unitățile industriale de stat și agenților autorităților locale. Angajații din aceste domenii au posibilitatea de a se pensiona înainte de vârsta legală de 62 de ani. Astfel, în timp ce în 2017, vârsta medie de pensionare era de 63 de ani în regimul general, aceasta a fost de 57,7 ani pentru angajații din domeniul industriilor Electrice și Gaze, 56,9 ani pentru cei din SNCF și 55,7 ani pentru angajații RATP. Pentru profesiile care implică un grad ridicat de risc, vârsta de pensionare scade și mai mult - polițiștii, controlorii de trafic aerian, gardienii, șoferii RATP sau SNCF, lucrătorii de la canalizare pot pleca de la vârsta de 52 de ani. Gunoierii, asistenții medicali sau chiar vameșii au posibilitatea de a ieși la pensie la vârsta de 57 de ani. Și financiar, schemele speciale prevăd condiții mai avantajoase, deoarece calculul pensiei nu se realizează în funcție de cele mai bune 25 de salarii, precum prevede schema generală, ci în mod diferit, în funcție de profesie. De exemplu, pentru grefieri sau notari, se iau în calcul cele mai bune salarii din zece ani de muncă, pentru marinari, ultimii trei ani, iar pentru funcționarii publici sau feroviari, ultimele șase luni. În plus, pensiile speciale pot fi moștenite - moștenitorii beneficiarului unei pensii speciale având dreptul să primească, pe toată perioada vieții, jumătate din valoarea acesteia. Macron a reformat doar 7% din pensiile speciale În 2022, președintele Macron susținea eliminarea pensiilor speciale invocând faptul că acestea țin de trecut, iar motivele care au stat la baza înființării acestora "nu se mai potrivesc realității țării". Anul acesta, în plin tumult al reformei pensiilor, Senatul a votat eliminarea mai multor scheme speciale. În fapt, s-a decis doar eliminarea beneficiilor angajaților din domeniul electricității și gazelor, ai RATP-ului și câteva micro-scheme, precum cea aplicată angajaților Banque de France sau a Consiliul Economic, Social și de Mediu (Cese) – care reprezintă doar 7% din membrii tuturor schemelor speciale. În vizor nu au intrat marile schemele speciale destinate funcționarii publici, care prind cea mai mare parte a pensiilor speciale. În plus, reforma nu se va aplica actualilor beneficiari ai acestor scheme, protejați de celebra "clauză a bunicului" (expresie folosită pentru a descrie implementarea în viitor a unei reforme, fără ca aceasta să aibă impact în prezent), ceea ce înseamnă că primele "roade" se vor vedea după aproximativ patruzeci de ani și chiar mai mult, luând în calcul și moștenitorii acestor pensii speciale. În Germania, funcționarii publici sunt regi Nici în Germania nu există un sistem unificat de pensii, funcționarii publici federali beneficiind de o schemă de pensii diferită de sistemul general. Chiar dacă, din 2005, toate beneficiile legate de vârsta de pensionare au dispărut, spre deosebire de alți angajați care trebuie să plătească contribuții de asigurări sociale de aproximativ 20%, funcționarii publici sunt scutiți de orice contribuție. În plus, pensia funcționarilor publici reprezintă aproximativ 72% din salariul lor brut de muncă, ceea ce este peste media din sectorul privat, iar dacă un funcționar public activează în serviciu doar cinci ani, acesta are dreptul la o pensie minimă, în valoare de 1.897 de euro. Potrivit noilor cifre guvernamentale, în Germania pensiile generoase ale funcționarilor publici sunt aproape imposibil de obținut pentru angajații obișnuiți, care cotizează toată viața la fondul de pensii, pensia unui funcționar public putând ajunge la 5.018 euro. Belgia vrea eliminarea pensiilor speciale Chiar dacă până azi pensiile speciale au fost subiect tabu în Belgia (după cum le numește premierul Alexander De Croo), acestea trebuie luate în discuție în cadrul reformei pensiilor, pe care guvernul belgian își propune să o definitiveze până în vară. Potrivit lui De Croo, vârsta pivot de pensie a militarilor sau a angajaților SNCB (Société Nationale des Chemins de fer Belges), de 55 sau 58 de ani, "nu are sens și trebuie să trecem la un sistem corect". Citește și: Averea totală a oligarhilor ruși a crescut în 2022 cu 152 de miliarde de dolari (Forbes) Însă, în Belgia, nu doar militarii sau șoferii SNCB beneficiază de pensii speciale, ci și funcționarii publici, minerii, personalul de zbor din aviația militară, angajați ai RATP sau chiar jurnaliștii, și nu este vorba doar despre vârsta de pensionare, ci și de beneficii financiare. În cazul angajaților funcționarilor publici și ai angajaților RATP, cuantumul pensiei se calculează luând în considerare ultimele șase luni de salariu, față de cei mai buni 25 de ani din sectorul privat. CRP, fondul de pensii pentru agenții RATP, este în mare parte deficitar. În 2023, statul îi va plăti o subvenție de 810 milioane euro pentru a-l menține în echilibru, după ce în 2022 l-a subvenționat cu 753 milioane euro. Modelul suedez are regrete Deși Suedia, o țară care nu oferă pensii de lux bazate pe statutul profesional este dată de multe ori ca exemplu în ceea ce privește reforma sistemului de pensii, Karl Gustaf-Scherman, inițiatorul acestei reforme a declarat recent că "modelul suedez nu trebuie copiat", căci va sărăci populația în vârstă. Realizată în urmă cu 20 de ani, reforma a împins vârsta pivot de pensionare la 65 de ani, însă potrivit lui Scherman, suedezii nu pot munci până la acea vârstă, pentru a primi o pensie completă. Drept urmare se pensionează anticipat, primind o pensie redusă, confruntându-se în prezent cu pericolul sărăciei. Potrivit unui studiu din 2019 al fondului suedez de pensii, 72% dintre bărbații pensionari și 92% dintre femeile pensionare se confruntă cu lipsuri, din cauza unei pensii reduse, puterea de cumpărare, după reforma sistemului, fiind în plină cădere.

Ucraina este pregătită să reia exporturile către UE și Republica Moldova Foto: Twitter UN Development
Eveniment

Ucraina pregătită reia exporturile UE Republica Moldova

După luni de bombardamente brutale, Ucraina a reușit să-și repare rețeaua de transport de energie și este pregătită să reia exporturile către UE și Republica Moldova. Ministrul ucrainean al Energiei, Gherman Galușcenko a semnat, pe 7 aprilie, un decret care permite reluarea exporturilor de energie electrică în condițiile în care se înregistrează un surplus de capacitate de producție. Începând din septembrie 2022, Rusia a bombardat sistematic rețeaua ucraineană de producție și distribuție de energie, ceea ce a cauzat întreruperi constante ale curentului în întreaga țară, dar și în Republica Moldova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ucraina este pregătită să reia exporturile către UE și Republica Moldova „Sistemul energetic ucrainean funcționează fără restricții de consum de aproape două luni, cu capacități excedentare. Am obținut acest rezultat datorită muncii titanice a inginerilor energeticieni, a partenerilor noștri internaționali care au ajutat la restabilirea sistemului. Cea mai dificilă iarnă s-a încheiat. Următorul pas este deschiderea exporturilor de energie electrică, ceea ce va face posibilă atragerea de resurse financiare suplimentare pentru refacerea necesară a infrastructurii energetice distruse și deteriorate”, a declarat Galușcenko, relatează epravda.ua. #Ukraine plans to resume electricity exports to Western countriesThe energy infrastructure of Ukraine has been successfully restored and operates without interruption. This was stated by Minister of Energy Galushchenko. pic.twitter.com/zYVmQJg9bT— NEXTA (@nexta_tv) April 8, 2023 Ministrul a precizat că rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport ENTSO-E este autorizată să exporte o capacitate de 400 MW. Cu toate acestea, volumele efective de export pot fluctua în funcție de momentul zilei și de condițiile de piață, a explicat ministerul. Citește și: „Dacă vreți să înțelegeți viața de zi cu zi din Ucraina, gândiți-vă la lifturi” – Center for European Policy Analysis (CEPA) „Furnizarea de energie electrică consumatorilor noștri este o prioritate absolută. Prin urmare, exporturile de energie electrică vor funcționa cu condiția ca consumatorii ucraineni să fie alimentați cu energie electrică și pot fi întrerupte în cazul în care situația se schimbă”, a adăugat el, citat de newsmaker.md. Citește și: Nicușor Dan închide o regie care nu mai avea activitate de 23 de ani. Regia de Apă București, uitată cu un singur angajat și plină de datorii Potrivit lui Galușcenko, creșterea producției și deschiderea exporturilor este un răspuns al inginerilor ucraineni de energie electrică la bombardamentele rusești și la încercările de a distruge sistemul energetic. Massive blackout in northeastern #Ukraine after strikes on the power plant/plants in #Kharkiv. pic.twitter.com/b1NE6jvYT0— Military Advisor (@miladvisor) September 11, 2022 Exporturile au fost oprite din 11 octombrie, urmare a bombardamentelor rusești care au țintit infrastructura energetică a Ucrainei.

Albinele, în pericol: decimate de pesticide (sursa: pexels.com/Alexas Fotos)
Mediu

Albinele, în pericol: decimate de pesticide

Albinele, în pericol: decimate de pesticide. Comisia Europeană a salutat miercuri iniţiativa cetăţenească europeană "Salvaţi albinele şi fermierii! Către o agricultură propice albinelor pentru un mediu sănătos" şi recunoaşte importanţa sa, în special deoarece crizele interconectate legate de schimbările climatice, poluare şi pierderea biodiversităţii reprezintă provocări din ce în ce mai mari pentru agricultura şi securitatea alimentară a Europei. Albinele, în pericol: decimate de pesticide Potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, succesul iniţiativei cetăţeneşti este un semn clar al sprijinului public larg pentru acţiuni în favoarea polenizatorilor, a biodiversităţii şi a agriculturii durabile. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În acest context, Comisia solicită Parlamentului European şi Consiliului să ajungă la acorduri rapide şi ambiţioase cu privire la propunerile legislative deja prezentate, care vor contribui la protejarea şi refacerea polenizatorilor în Europa şi la transpunerea în legislaţie a ambiţiilor cetăţenilor. "Această iniţiativă subliniază că trebuie să îi sprijinim, mai mult ca niciodată, pe fermierii europeni pentru a asigura aprovizionarea cu alimente şi protejarea naturii. Acesta este motivul pentru care politica agricolă comună îi ajută pe fermieri să consolideze protecţia polenizatorilor, de exemplu prin sprijinirea conservării habitatelor, a agriculturii ecologice, a agroecologiei şi a programelor apicole durabile. Multă birocrație, puțină eficiență Cu cât lucrăm mai mult cu fermierii în vederea protejării polenizatorilor, cu atât vom înregistra mai multe progrese pentru asigurarea securităţii alimentare durabile", a declarat comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici Printre acţiunile Comisiei din cadrul Pactului verde european menite să asigure sustenabilitatea sistemelor alimentare se numără, în special: Strategia UE "De la fermă la consumator" şi Strategia privind biodiversitatea, Regulamentul privind refacerea naturii, Regulamentul privind utilizarea durabilă a pesticidelor, Iniţiativa revizuită a UE privind polenizatorii, Noul pact pentru polenizatori, precum şi noua politică agricolă comună a UE pentru perioada 2023-2027. Împreună, aceste propuneri şi iniţiative ale Comisiei reprezintă un răspuns cuprinzător la solicitările formulate în ICE.

Bucureștiul decide ce bani iau județele (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Bucureștiul decide ce bani iau județele

Bucureștiul decide ce bani iau județele. Programele naționale aferente Politicii de Coeziune 2021-2027 au fost prezentate la Iași de miniștrii Investițiilor și Proiectelor Europene și al Muncii. Bucureștiul decide ce bani iau județele Alături de comisarii europeni pentru coeziune și reforme, respectiv pentru locuri de muncă și drepturi sociale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Aceștia din urmă, Elisa Ferreira și Nicolas Schmit, vizitează, zilele acestea județele Iași și Vaslui pentru a vedea rezultatele unor proiecte finanțate din fonduri europene în Regiunea Nord-Est. Citește și: România, cel mai tăcut susținător al Ucrainei: în timp ce Polonia tocmai a anunțat că a trimis deja avioane MiG-29 Ucrainei, Aurescu susține în continuarea muțenia Bucureștiului Evenimentul de lansare a celor opt programe naționale menite să aducă investiții pentru ocuparea forței de muncă, infrastructură, educație, locuințe, sănătate și servicii sociale s-a desfășurat la Palatul Culturii, în fața unei audiențe numeroase. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Judecătorii români, plătiți peste nivelul UE (sursa: TVR)
Eveniment

Judecătorii români, plătiți peste nivelul UE

Judecătorii români, plătiți peste nivelul UE. La începutul carierei, un judecător român primeşte un salariu anual net echivalent cu 25.285 euro. Suma reprezintă de 3,2 ori salariu mediu net din România. Judecătorii români, plătiți peste nivelul UE Şi în restul Europei salariul magistraţilor depăşeşte de regulă semnificativ salariul mediu net pe economie, dar în medie, de doar două ori. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Salariul mediu net al unui judecător începător din România este cu doar 20% mai mic decât media europeană a magistraţilor aflaţi în acelaşi punct al carierei. În schimb, salariul mediu net pe economie în România este de două ori mai mic decât cel mediu european. Citește și: Trump, sfidător la adresa procurorului care-l cercetează în cazul plății către o fostă divă porno, anunță că va face o declarație de acasă după primul termen Nivelul maxim de salarizare a unui judecător român depăşeşte de 6,5 ori salariul mediu net. Media europeană este de doar patru ori salariul obişnuit. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, locul I în UE la producția de floarea soarelui Foto: Facebook
Economie

România, locul I în UE la producția de floarea soarelui

În anul 2022, România a fost pe locul I în UE la producția de floarea soarelui, locul II la porumb și locul IV la grâu, arată datele Institutului Național de Statistică publicate azi. La producția de cartofi, România a fost pe locul IX. România s-a clasat anul trecut pe primul loc în Uniunea Europeană la floarea soarelui atât din punct de vedere al producţiei obţinute, cât şi al suprafeţei cultivate, cu o recoltă totală de 2,079 milioane de tone de pe un 1,082 milioane hectare. Producția a fost mai mică în 2022 cu aproape 27% faţă de 2021, respectiv cu 765.000 de tone, suprafaţa cultivată înregistrând o diminuare cu 42.000 de hectare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online România, locul I în UE la producția de floarea soarelui Cum arată situația din agricultură, prin comparație cu alte state, potrivit INS: La porumb boabe, România s-a situat pe primul loc la suprafața cultivată și pe locul doi la producția realizată, după Franța; La grâu, România s-a situat pe locul cinci la suprafața cultivată după Franța, Germania, Polonia și Spania și pe locul patru la producția realizată după Franța, Germania și Polonia; La cartofi, România s-a situat pe locul șase la suprafața cultivată după Germania, Polonia, Franța, Olanda, Belgia și pe locul nouă la producția realizată după Germania, Olanda, Franța, Polonia, Belgia, Danemarca, Spania și Italia. În general, în anul 2022 s-a înregistrat o scădere a suprafețelor și a randamentelor la principalele culturi, arată INS. Citește și: Suspectați de „blat” la stabilirea prețurilor la ulei de floarea soarelui, primii patru producători din România au o cifră de afaceri de șase miliarde de lei și profituri de 250 de milioane de lei În noiembrie 2020, George Simion, liderul AUR, distribuia pe Facebook o filmare intitulată „Agricultura românească pe moarte!”, în care ssuținea că „din grânarul Europei am ajuns groapa de gunoi a Europei”. Fimarea a avut peste 810.000 de vizualizări.

UE a convenit să accelereze procesul de renunţare la carburanţii fosili Foto: News.ro
Mediu

UE accelereze procesul renunţare carburanţii fosili

UE a convenit joi să accelereze procesul de renunţare la carburanţii fosili, fiind gata să-şi intensifice obiectivele de adoptare a energiei regenerabile pentru 2030. Negociatorii Consiliului European şi ai Parlamentului au ajuns joi la un acord provizoriu pentru a furniza 42,5% din energia blocului celor 27 de naţiuni din tehnologii regenerabile, cum ar fi energia eoliană şi solară, până la sfârşitul deceniului, a declarat parlamentarul UE Markus Pieper, pe Twitter, citat de news.ro. Pieper a descris acordul drept ”o zi bună pentru tranziţia energetică a Europei”. Citește și: Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari UE a convenit să accelereze procesul de renunţare la carburanţii fosili Acordul va include o încărcare indicativă” suplimentară de 2,5 de puncte procentuale, pentru a permite blocului să ajungă la o cotă de 45%. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acesta urmează să înlocuiască obiectivul actual al directivei UE privind energiile regenerabile, privind o cotă de 32% de energie regenerabilă până în 2030, care este în vigoare din decembrie 2018. Propunerea trebuie acum aprobată de reprezentanţii statelor membre UE în Consiliu şi apoi în Parlament. Astfel de acorduri sunt de obicei adoptate cu modificări minime. UE a spus că doreşte să fie neutră în carbon până în 2050. Pe termen mediu, doreşte ca emisiile nete de gaze cu efect de seră să fie reduse cu cel puţin 55% până în 2030, ceea ce UE numeşte planul său ”Fit for 55”. Pachetul ”Fit for 55” a fost prezentat pentru prima dată în iulie 2021 şi urmăreşte să alinieze cadrul legislativ al UE în materie de climă şi energie cu obiectivul său de neutralitate climatică pentru 2050. Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, din februarie 2022, şi criza energetică care a urmat au schimbat fundamental peisajul energetic al regiunii în ultimele luni. Legislatorii blocului au fost supuşi presiuni pentru a aduce obiectivele regiunii în conformitate cu această nouă realitate. UE riscă să ”omoare impulsul” tranziţiei sale energetice UE s-a angajat să renunţe la combustibilii fosili ruşi până în 2027, ca răspuns la ostilităţile preşedintelui Vladimir Putin din Ucraina. Cercetările publicate la sfârşitul lunii februarie de grupul independent de energie Ember au arătat că rata de instalare proiectată de UE a aşa-numitelor tehnologii de energie curată era pe cale să depăşească aşteptările pachetului său ”Fit for 55”. Analiştii de la Ember au avertizat că UE riscă să ”omoare impulsul” tranziţiei sale energetice, păstrând un obiectiv scăzut. Arderea combustibililor fosili precum cărbunele, petrolul şi gazul este principalul motor al crizei climatice.

România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi  Foto: News.ro
Mediu

România riscă sancţiuni din cauza gropilor de gunoi

România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, arată datele unui raport al Curţii de Conturi care a făcut, în anul 2022, un audit pe această temă. Raportul, publicat vineri și citat de news.ro, mai relevă că România nu a accesat programul european pentru închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi a suportat toate costurile din bugetul naţional. De asemenea, pentru că nu colectează selectiv şi nu reciclează suficient plastic, România plăteşte anual o taxă consistentă. Citește și: Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi Curtea de Conturi anunţă că a desfăşurat, în perioada 10.01.2022 – 30.05.2022, o misiune de audit de conformitate cu tema "Evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile oraşe", pentru perioada 2015-2021, la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu, Administraţia Fondului pentru Mediu, şapte unităţi administrativ-teritoriale judeţene şi locale (Argeş, Bihor, Braşov, Constanţa, Iaşi, Neamţ şi Municipiul Bucureşti) şi Agenţii judeţene pentru protecţia mediului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ”Obiectivul general al misiunii de audit a vizat evaluarea riscului de declanşare a unei proceduri de infringement împotriva României privind depozitele de deşeuri din marile oraşe şi identificarea factorilor care amplifică condiţiile de producere a acestui risc. Potrivit raportului, autorităţile administraţiei centrale şi locale au acţionat insuficient şi au monitorizat deficitar activitatea de management al deşeurilor, astfel că România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării şi netratării corespunzătoare a deşeurile municipale”, a transmis Curtea de Conturi. Autoritățile locale au ignorat resursele UE Sursa citată a precizat că, deşi în decursul timpului au existat posibilităţi de atragerea a fondurilor europene pentru realizarea unor Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), ”autorităţile locale nu au reuşit construirea unui astfel de sistem în toate judeţele”. ”Uniunea Europeană a finanţat, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, activităţi de închidere a depozitelor neconforme, însă Administraţia Fondului pentru Mediu nu a accesat programul de finanţare respectiv şi, astfel, s-a ajuns la situaţia în care acestea au fost închise prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului”, mai arată Curtea de Conturi. Potrivit instituţiei, în prezent, administratorii depozitelor de deşeuri au obligaţia de constituire a fondului pentru închidere şi urmărire postînchidere, însă legislaţia nu stabileşte un cuantum valoric al acestuia, ci tot administratorul, prin proiectul de închidere. În cazul nerespectării acestei obligaţii, sancţiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, astfel că pot deveni convenabile. ”Sistemele integrate de management al deşeurilor sunt funcţionale în mai puţin de o treime (29%) din unităţile administrativ-teritoriale evaluate (judeţele Argeş, Bihor), majoritatea (71%) neavând încă un sistem integrat de management al deşeurilor (Braşov, Municipiul Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Neamţ). Mai mult, structurile de tratare şi sortare a deşeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantităţi semnificative de deşeuri care nu au fost supuse operaţiunilor prealabile impuse de lege”, se mai arată în raportul Curţii de Conturi. Instituţia precizează că ţintele prevăzute în planul de gestionare a deşeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu s-a implementat colectarea separată. ”Colectarea din poartă în poartă nu este încă implementată integral, iar în oraşe, în zonele de blocuri, se colectează preponderent în amestec. De asemenea, sortarea deşeurilor este insuficientă, iar tratarea mecano-biologică nu se realizează. Autoritatea centrală nu a adoptat cadrul legal În ceea ce priveşte modul de reglementare a aplicării unor instrumente de mediu la nivel naţional, s-a constatat că autoritatea publică centrală în domeniul protecţiei mediului nu a adoptat cadrul legal de colectare a resurselor financiare necesare plăţii cotei de apel pe care statul român o datorează UE pentru deşeurile de ambalaje din plastic nereciclate”, se mai arată în Raport. Potrivit acestuia, deşi Uniunea Europeană a instituit statelor membre obligaţia de gestionare a întregii cantităţi de plastic pusă în piaţă, România şi-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deşeuri din plastic pusă pe piaţă. ”Statul român a impus operatorilor economici obligaţia de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferenţei de 77,5% din cantitatea de deşeuri de plastic nu revine nimănui. Întrucât Uniunea Europeană impune statelor membre plata unei contribuţii de 0,8 euro/kg de deşeuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecinţa este că statul român este obligat la plata anuală a acestei cote de apel”, se mai arată în documentul citat.

UE: Energia regenerabilă, 42,5% din total (sursa: Twitter/Markus Pieper)
Mediu

UE: Energia regenerabilă, 42,5% din total

UE: Energia regenerabilă, 42,5% din total. Negociatorii UE au ajuns la un acord joi privind ţinte mai ambiţioase pentru extinderea folosirii energiei regenerabile până în 2030, un element cheie al planurilor blocului comunitar de a lupta contra schimbărilor climatice şi a renunţa la combustibilii fosili din Rusia. UE: Energia regenerabilă, 42,5% din total Statele membre UE şi Parlamentul European (PE) au convenit ca până în 2030 blocul comunitar să obţină 42,5% din energie din surse regenerabile, cum sunt cea eoliană şi cea solară, a anunţat într-un mesaj postat pe Twitter europarlamentarul Markus Pieper (foto). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acordul politic trebuie acum aprobat de Parlamentul European şi statele membre UE, înainte de a deveni lege. De obicei aceste voturi sunt o formalitate, fiind aprobate fără modificări. Noua lege va înlocui actualul obiectiv al UE de a avea o pondere a surselor regenerabile în mixul de energie de 32% până în 2030. Conform datelor actuale, în 2021, ponderea surselor regenerabile (eoliană, fotovoltaică şi biomasă) în mixul de energie al UE a fost de 22%. Această pondere variază foarte mult în rândul statelor membre, de la 63% în Suedia până la sub 13% în Luxemburg, Malta, Ţările de Jos şi Irlanda. Investiţii suplimentare de 113 miliarde de euro O trecere rapidă la energia regenerabilă este crucială dacă UE vrea să-şi îndeplinească obiectivele climatice. Blocul comunitar vrea să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030, faţă de nivelul din 1990, şi să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Ţintele mai ambiţioase pentru extinderea folosirii energiei regenerabile şi-au sporit importanţa de la invadarea Ucrainei de către Rusia, UE făcând eforturi pentru a-şi reduce dependenţa de combustibilii fosili din Rusia şi de a avea energie produsă în mare parte local, cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Atingerea obiectivelor va necesita investiţii masive în capacităţile de producţie pentru energia eoliană şi solară şi în reţelele care să integreze energia din surse regenerabile. Conform Comisiei Europene, investiţii suplimentare de 113 miliarde de euro în energie regenerabilă şi infrastructură pentru hidrogen vor fi necesare până în 2030, pentru stoparea dependenţei statelor membre UE de combustibilii fosili din Rusia.

Boloș arată ce se va întâmpla dacă România nu convinge UE că a rezolvat problema pensiilor speciale Foto: Facebook MIPE
Eveniment

Boloș arată România problema pensiilor speciale

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL), arată ce se va întâmpla dacă România nu convinge UE că a rezolvat problema pensiilor speciale: „Pierdem tot”. România va pierde între 700 de milioane și 3,2 miliarde de euro, din PNRR, dacă abandonează jalonul privind pensiile speciale, a arătat europarlamentarul PNL Cristian Bușoi într-un interviu pentru PSNews, la 24 martie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Boloș arată ce se va întâmpla dacă România nu convinge UE că a rezolvat problema pensiilor speciale „Dacă ajungem la un blocaj în ceea ce privește reforma și nu putem să validăm jalonul nu spun eu, ci regulamentul Comisiei Europene spune că se suspendă parțial sumele la plată și banii, dacă după șase luni de zile nu am dus la bun sfârșit ceea ce am stabilit, pierdem tot”, a declarat Boloș la Antena 3. El nu a precizat dacă se referă la o tranșă din PNRR sau la toate sumele de care ar urma să mai beneficieze România. Demnitarul a explicat care este stadiul discuțiilor cu Comisia Europeană. „Am spus și subliniez că discuțiile privind baza de calcul și rata de înlocuire a veniturilor încă sunt deschise în relația cu Comisia. Va urma să avem în perioada următoare această întâlnire cu reprezentanții comisiei pentru a stabili principalele chei de reformă sistemică a pensiilor speciale”, a spus el, fără să ofere alte detalii. Citește și: Ministrul Câciu minte când afirmă că „PNRR-ul spune că trebuie să reducem ponderea cheltuielilor în PIB cu aceste pensii de serviciu”. Ce scrie în PNRR despre „pensiile speciale” „Aici este problema noastră de fond pe care este foarte greu să o explicăm și să o justificăm la Comisie, discrepanța între sistemul de pensii general și sistemul de pensii special. Aici este cheia discuțiilor cu comisia și am spus care sunt componentele de reformă importante care au rămas încă în discuție cu privire la baza de calcul și rata de înlocuire a veniturilor, pentru că esența reformei înseamnă să avem rate de înlocuire justificate și compatibile cu sistemul de pensii general și o bază de calcul pentru stabilirea pensiei care este reportată la principiul contributivității”, a mai spus Marcel Boloș.

Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035 Foto: News.ro
Mediu

Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035

Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035, adoptat definitiv: statele membre UE au validat prevederea care obligă automobilele noi să nu mai emită absolut deloc disoxid de carbon (CO2) începând de la jumătatea viitorului deceniu şi care interzice de facto orice vehicule pe benzină, motorină şi hibride, în favoarea maşinilor electrice. Numai Polonia a votat ”împotrivă”. Italia, România şi Bulgaria s-au abţinut la acest vot al Miniştrilor Energiei din UE, reuniţi la Bruxelles, arată news.ro. Ambasadorii Celor 27 s-au pus de acord luni să procedeze la această adoptare oficială marţi - ultima etapă a unui îndelungat proces legislativ. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035 Acest text se înscrie în obiectivul european al neutralităţii carbonului în 2050. Germania şi-a stupefiat partenerii, la începutul lui martie, când a blocat regulamentul, după ce acesta a fost aprobat la jumătatea lui februarie de către Parlamentul European (PE), în sesiune plenară, în urma unei unde verzi a statelor membre UE, inclusiv a Berlinului. Pentru a-şi justificat această răzgândire extrem de rară în acest stadiu al procedurii, Berlinul a cerut Comisiei Europene (CE) să prezinte o propunere care să deschidă calea vehicuelor care funcţionează cu carburanţi de sinteză. Această tehnologie, controversată şi încă nedezvoltată, constă în producerea de carburant pe bază de CO2 provenind din activităţi industriale. Apărată de constructori de lux din Germania şi Italia, această tehnologie permite prelungirea folosirii motoarelor termice după 2035. CE şi Germania au anunţat sâmbătă că au ajuns la un acord în vederea deblocării textului, care rămâne neschimbat. Bruxellesul s-a angajat doar să deschidă mai clar calea carburanţilor de sinteză, în cadrul unei propuneri separate, care urmează să fie validată până în toamna lui 2024. Vehiculele echipate cu un motor cu combustie vor putea să fie înmatriculate după 2035, dacă folosesc exclusiv carburanţi neutri în emiterea de CO2, şi-a exprimat satisfacţia ministrul german al Transporturilor Volker Wissing. Însă, numeroşi experţi consideră că tehnologia carburanţilor de sinteză are puţine şanse să se impună pe piaţă şi va privi în cel mai bun caz doar o minoritate de maşini de lux. Această tehnologie este contestată de ONG-uri de mediu, care o denunţă drept costisitoare, energivoră şi poluantă.

Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe (sursa: Facebook/IGSU)
Economie

Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe

Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe. Zece milioane de euro va plăti Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din subordinea secretarului de stat Raed Arafat, pentru achiziția a trei șalupe multirol. Licitația cu un singur ofertant a fost câștigată de o companie din Turcia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Banii pentru această achiziție provin din proiectul european "Viziune 2020", finanțat cu aproape 682 milioane de euro din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare. În cadrul aceluiași proiect au mai fost cumpărate două nave multirol pentru stingerea incendiilor și salvarea de vieți omenești de la compania olandeză Damen. Contractul în valoare de 45 de milioane euro a fost semnat cu o zi înainte de vizita în România a premierului olandez Mark Rutte. Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), condus de generalul Dan Paul Iamandi, subordonatul secretarului de stat Raed Arafat, a anunțat că a finalizat achiziția pentru trei șalupe multirol printr-o licitație deschisă accelerată. Contractul în valoare de 48,79 milioane lei, echivalentul a zece milioane de euro, a fost atribuit în urma licitației cu un singur ofertant companiei turcești Ada Denizcilik ve Tersane Isletmeciligi AS. Șalupele multirol vor fi folosite pentru stingerea incendiilor pe mare și salvarea de vieți omenești. Autoritatea contractantă a justificat alegerea acestui tip de procedură prin faptul că "finanțarea produselor încetează la data de 31.12.2023 (termen ce include și efectuarea recepțiilor și a plăților), termenul maxim de implementare a proiectului Vizune 2020 prin intermediul căruia sunt finanțate cele 3 (trei) șalupe multirol". Ceea ce înseamnă că recepția și plata celor trei șalupe trebuie să se facă până la sfârșitul anului pentru a nu se pierde finanțarea europeană. 45 milioane de euro pentru Damen În flota maritimă a IGSU urmează să intre alte două nave multirol contractate în octombrie 2022. Contractul a fost atribuit companiei olandeze Damen și a fost semnat cu o zi înainte de vizita la București a premierului olandez Mark Rutte. În acea perioadă, Olanda se opunea aderării României la spațiul Schengen. Citește și: Lavrov, amenințare nu foarte subtilă la adresa Moldovei: pomenește trupele ruse transnistrene care „păzesc uriaşul depozit de muniţii din Kobasna”. Noi acuzații la adresa Maiei Sandu Raed Arafat, secretar de stat în MAI și șeful DSU, a menționat atunci că valoarea navelor de căutare salvare, ajutor medical și stingere este de 20.866.651 de euro și, respectiv, 24.831.315 euro. "Amândouă sunt nave de cautare salvare și recuperare oameni. Una dintre ele este clasificată ca navă intervenție de pompieri", a spus Raed Arafat. Cele două nave vor fi construite la șantierul naval Damen Galați în termen de 14 luni de la semnarea contractului. Adică vor intra în dotarea IGSU la finalul anului 2023, la fel ca cele trei șalupe multirol.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră