sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ue

402 articole
Politică

Punctul de amendă, înghețat la nivelul din 2017

Punctul de amendă rămâne înghețat la nivelul din 2017, deși România este pe primul loc în UE la decese în accidente rutiere, arată Asociația Pro Infrastructură. Punctul de amendă ar trebui să fie 10% din salariul minim brut pe economie, iar acesta a crescut constant, urmând să ajungă la 3.000 de lei pe lună în 2023. Menținerea valorii de 145 de lei pentru punctul de amendă, la nivelul din 2017, a fost anunțată de ministerul de Finanțe. Punctul de amendă, înghețat la nivelul din 2017 „Bizoneală ieftină în continuare în Țara lui Papură Vodă! Miercuri, Finanțele au anunțat că punctul de amendă rămâne înghețat și în 2023 la 145 de lei, încremenit în timp de la începutul lui 2017 chiar dacă, teoretic, el este 10% din salariul minim brut pe economie. La salariul minim brut actual, ar trebui să fie 255 lei, iar dacă acesta ar sări la 3000 lei de la 1 ianuarie 2023, punctul de amendă ar trebui să fie 300 lei. Să ne mai mirăm că vreo 2000 de oameni mor anual pe drumurile noastre? Că suntem primii în Europa la acest capitol? Infrastructura rutieră proastă și șoferii inconștienți ne vor ține în top și în 2023. Politicienii fără scrupule și conștiință, dar cu girofar albastru și mari iubitori de voturi, cu larga participare a Poliției Române care ridică din umeri, ascund în continuare coasa după fiecare curbă mai periculoasă. În van URLĂM de ani de zile să se ia măsuri nepopulare, dar necesare: creșterea amenzilor, pușcărie pentru faptele grave (precum intrarea intenționată pe contrasens pe drumurile cu parapet median), radare fixe și, bineînțeles, creșterea nivelului de siguranță a infrastructurii rutiere (de la 2+1 alternativ pe DN2 și până la separarea sensurilor pe bretelele bidirecționale în nodurile de autostradă). Degeaba. Soluțiile de bun simț, logice, simple și eficiente pe care le cerem obsesiv de ani de zile stau la sertar și sunt tergiversate din motive stupide. Iar pe drum tronează nesimțirea, ilogica, bizoneala și moartea. Somn ușor, România!”, a scris, pe Facebook, această asociație. „Punctul de amendă rămâne la fel ca în 2022, 1.45 de lei”, a precizat Adrian Câciu, la Digi24. În plus, amenzile de circulație luate în România pot fi reduse cu 50% dacă sunt plătite într-un interval de 15 zile. România, pe primul loc în UE Cu 92 de decese la un milion de locuitori, în 2021, România este pe primul loc în UE la capitolul morți în accidente rutiere, arată datele publicate recent de Comisia Europeană. În România, numărul deceselor din accidente rutiere a crescut cu 7% în 2021 față de 2020. În perioada 1 ianuarie – 30 august 2022, în toată țara, au fost înregistrate 2.878 de accidente, soldate cu decesul a 1.029 de persoane și rănirea gravă a altor 2.258. Citește și: Sondaj comandat de Academia Română în Moldova: procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim. Popularitatea lui Putin, uriașă, peste Zelenski. Aderarea la NATO – nepopulară Comparativ cu aceeași perioadă din anul 2021, au fost înregistrate cu 253 mai puține accidente (-8%), cu 88 mai puține persoane decedate (-7,9%) și cu 185 mai puține persoane rănite grav (-7,6%) .

Punctul de amendă, înghețat la nivelul din 2017 Foto: Poliția română
Patriarhul lui Putin nu a fost lăsat să intre în UE Foto: Facebook
Eveniment

Patriarhul lui Putin nu a fost lăsat să intre în UE

Patriarhul lui Putin, Chiril, se plânge că nu a fost lăsat să intre în UE: el a făcut acest anunț la o întâlnire la Moscova cu Întâiestătătorul Bisericii Asiriene Catolice Apostolice din Răsărit, Mar Ava III. Patriarhul lui Putin nu a fost lăsat să intre în UE „A fost luată o decizie fără precedent: să nu lași patriarhul să intre pe teritoriul Uniunii Europene. Acest lucru nu s-a întâmplat nici în timpul Războiului Rece. Se pune întrebarea: de ce? Dacă ei au dreptate, iar dacă eu greșesc invitați-mă la televizor, intrați cu mine într-un dialog, dovediți-vă adevărul”, a spus patriarhul, citat de Newsmaker.md. „Le este frică de asta, pentru că dreptatea este de partea noastră, nu a lor. Au o poziție foarte slabă – în general, poziția de a izola este întotdeauna slabă. Noi suntem deschiși comunicării cu cei care ne iubesc și cu cei care nu ne iubesc”, a adăugat el. El a legat această decizie de recenta adunare plenară a Consiliului Mondial al Bisericilor din orașul german Karlsruhe, explică Radio Libertatea, secțiunea în limba rusă. Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, în discursul său din 31 august de la această reuniune, a criticat aspru Biserica Ortodoxă Rusă, acuzând-o că sprijină războiul din Ucraina. Potrivit lui Chiril, Steinmeier „nu a reușit să influențeze adunarea și să discrimineze împotriva Bisericii Ruse”, dar ulterior au decis să nu-l lase pe patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse să intre în Europa. mai arată Radio Libertatea. Liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Chiril, a fost exceptat de la sancţiunile aplicate de Uniunea Europeană Rusiei, la început de iunie. Ungaria s-a opus includerii patriarhului rus pe lista neagră prevăzută în cel de-al şaselea pachet de sancţiuni propus de Bruxelles, relatează AFP. Citește și: Spionaj electronic masiv la Cop27: sute de ofițeri egipteni au supravegheat reuniunea. Britanicii au venit cu telefoane „burner”. Delegația germană s-ar fi plâns de spionajul agresiv Viktor Orban a declarat că Ungaria nu susține sancționarea patriarhului Kiril, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, pentru că este o „chestiune de libertate religioasă”. Însă, la 23 iunie, Lituania, țară Schengen, i-a interzis să intre pe teritoriul ei.

Șantajul rusesc al grânelor, de neoprit (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Șantajul rusesc al grânelor, de neoprit

Șantajul rusesc al grânelor, de neoprit. Preşedintele american Joe Biden a calificat sâmbătă drept scandaloasă decizia Rusiei de a suspenda acordul privind exporturile de cereale din porturile ucrainene. Șantajul rusesc al grânelor, de neoprit "Este pur şi simplu scandalos. Nu există niciun motiv să facă asta", a spus el reporterilor după ce a votat anticipat la alegerile la jumătate de mandat în oraşul său natal Wilmington din statul Delaware. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe a declarat că Rusia foloseşte alimentele ca armă. "Rusia încearcă din nou să folosească războiul pe care l-a început ca pretext pentru a utiliza alimentele ca armă, ceea ce afectează direct ţările nevoiaşe şi preţurile alimentelor din întreaga lume şi exacerbează crizele umanitare deja grave şi insecuritatea alimentară", a spus Adrienne Watson într-un comunicat. Moscova a anunţat sâmbătă că îşi suspendă participarea la acest acord după un atac cu drone sâmbătă dimineaţa care a vizat flota rusă din Marea Neagră staţionată în golful Sevastopol din peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia. UE, declarație seacă Uniunea Europeană sprijină eforturile conduse de ONU de a menţine în viaţă acordul privind exportul de cereale cu Ucraina, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt, după ce Moscova a anunţat retragerea din acord. Citește și: Putin dă un semnal clar că e dispus să sacrifice orice ca să câștige ceva în Ucraina: șantajează țările sărace care depind de grâne ucrainene, se retrage din acordul exporturilor maritime "Subliniem că toate părţile trebuie să se abţină de la orice acţiune unilaterală care ar pune în pericol Iniţiativa pentru cereale la Marea Neagră, care este un efort umanitar critic care are în mod clar un impact pozitiv asupra accesului la hrană pentru milioane de oameni din întreaga lume", a declarat purtătoarea de cuvânt a Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE), Nabila Massrali.

UE: Bunurile rusești înghețate, posibil confiscate (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

UE: Bunurile rusești înghețate, posibil confiscate

UE: Bunurile rusești înghețate, posibil confiscate. Activele aparţinând cetăţenilor ruşi şi belaruşi confiscate de Ucraina ar putea fi folosite pentru efortul masiv de reconstrucţie după război, a indicat vineri ministrul de finanţe Serhii Marcenko. În Ucraina, bunuri de 44 miliarde de grivne Guvernul ucrainean a îngheţat active ruse şi belaruse în valoare de circa 44 miliarde de grivne (1,21 miliarde de dolari) de la debutul invaziei ruse, potrivit Biroului pentru Securitate Economică, o agenţie de stat. "Căutăm în prezent resursele necesare pentru refacerea critică", a declarat Marcenko pentru postul public Suspilne, propunând crearea unui fond special ca unică sursă bugetară pentru reconstrucţie. "Banii confiscaţi pe teritoriul Ucrainei de la cetăţeni ruşi şi belaruşi pot fi implicaţi în acest fond", a adăugat el, fără a da alte detalii. Oficiali ucraineni spun că guvernul va avea nevoie să cheltuiască în jur de 38 miliarde de dolari pentru reconstrucţie doar în 2023. Costurile totale ale reconstrucţiei au fost estimate la 750 miliarde de dolari. UE: Bunurile rusești înghețate, posibil confiscate Uniunea Europeană încearcă de asemenea să folosească pentru reconstrucţia post-război activele ruse îngheţate sub sancţiunile impuse de Occident Moscovei, a arătat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, la un summit UE săptămâna trecută. Prim-ministrul eston Kaja Kallas a spus că este vorba despre aproximativ 300 miliarde de euro, deşi Berlinul şi alţii au avertizat că o confiscare a activelor ar putea fi ilegală. Citește și: Un miliardar rus și-a recuperat iahtul sechestrat de statul francez. Aleksei Kuzmicev a fost sancționat de UE pentru legături cu Putin Moscova a declarat joi că va reacţiona dacă UE va face demersuri pentru a confisca proprietăţi ale statului rus sau ale cetăţenilor săi. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a afirmat că orice astfel de măsură ar însemna "furt".

Pod nou peste Prut, bani europeni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pod nou peste Prut, bani europeni

Pod nou peste Prut, bani europeni. Sursa de finanţare a podului care va lega Autostrada Unirii de infrastructura rutieră din stânga Prutului a fost identificată. Pod nou peste Prut, bani europeni Cererea de suport pentru execuţia podului de la Ungheni a fost depusă cu o zi înainte de închiderea apelului de proiecte menite să adapteze reţeaua rutieră europeană TEN-T la utilizarea duală civilă-apărare. În termeni tehnici, programul se numeşte „Mecanismul de conectare europeană”, iar proiectele din domeniul infrastructurii de transport au putut fi depuse în perioada 12 mai – 29 septembrie. Citește și: VIDEO Putin, show-delir de trei ore și jumătate: discurs și răspunsuri la întrebări despre decadența Occidentului mercantil care vrea să supună Rusia „Pachetul de mobilitate militară promovează acţiuni care contribuie la adaptarea infrastructurii de transport pentru a permite deplasarea trupelor şi echipamentelor militare”, preciza Cătălin Urtoi, consilier al ministrului Transporturilor, la momentul înregistrării cererii de finanţare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pe Putin, frustrat, îl lasă nervii (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Pe Putin, frustrat, îl lasă nervii

Pe Putin, frustrat, îl lasă nervii. Ministerul rus de Externe a declarat joi că livrările de arme ale Uniunii Europene către Kiev fac ca blocul comunitar să fie parte a conflictului în Ucraina, iar ţările care pompează arme Ucraina sunt "sponsori ai terorismului". Pe Putin, frustrat, îl lasă nervii Într-un briefing, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reiterat criticile agresive ale Moscovei la adresa Occidentului pentru că a livrat Ucrainei arme avansate în valoare de miliarde de dolari pentru a ajuta Kievul să se apere împotriva campaniei militare a Rusiei, care a ajuns în a opta lună. Decizia UE privind crearea unei misiuni de asistenţă militară pentru regimul de la Kiev creşte implicarea UE şi o face să devină parte a conflictului în Ucraina, a subliniat Zaharova, citată de agenţiile oficiale de presă ruse TASS şi RIA Novosti, referindu-se la programul de instruire a militarilor ucraineni. În acest context, ea a amintit că, în reuniunea lor din 17 octombrie, miniştrii de Externe ai UE au anunţat lansarea unei misiuni de instruire a armatei ucrainene, care ar urma să înceapă să fie implementată peste o lună. În decurs de doi ani, această misiune, pentru care Bruxellesul a alocat 107 milioane de euro, ar urma să pregătească personal ucrainean de comandă la diferite niveluri, potrivit TASS. "Linia periculoasă a unei confruntări" "Această decizie merge mână în mână cu furnizarea de arme letale regimului de la Kiev şi creşte calitativ implicarea Uniunii Europene, făcând-o, desigur, parte a conflictului", a declarat Zaharova. Prin furnizarea de arme Ucrainei, Occidentul se apropie de linia periculoasă a unei confruntări militare directe cu Rusia, a avertizat Zaharova, potrivit RIA Novosti. "Ţările membre NATO, de parcă ar fi într-o competiţie, continuă să pompeze în regimul de la Kiev armament, muniţii, îi furnizează informaţii operative, antrenează soldaţii ucraineni, oferă îndrumări privind desfăşurarea acţiunilor militare, apropiindu-se astfel de linia periculoasă a unei confruntări militare directe cu Rusia", a avertizat purtătoarea de cuvânt a MAE rus. Ajutorul militar occidental pentru Ucraina, a adăugat Zaharova, totalizează deja 42,3 miliarde de dolari, dintre care mai mult de jumătate revin SUA. "Blocajul" SUA pe alimente și îngrășăminte În aceeaşi conferinţă de presă, Maria Zaharova a mai spus că Moscova a fost gata să-şi crească exporturile de alimente şi îngrăşăminte pentru a contribui la evitarea unei crize alimentare globale, dar a fost blocată de către SUA. Washingtonul îi "şantajează" şi "persecută" pe cei care încearcă să facă comerţ cu Rusia şi prin aceasta compromite securitatea globală, a afirmat ea. Citește și: VIDEO Gafa zilei: un expert militar rus spune, în direct, crezând că microfonul este oprit, că „toți știm că dronele sunt iraniene, dar nu recunoaștem” SUA nu vizează direct exporturile agricole ruseşti, dar sancţiunile impuse Rusiei în domeniile transportului maritim, al asigurărilor, logisticii şi infrastructurii de plăţi împiedică capacitatea Rusiei de a exporta îngrăşăminte şi produse chimice esenţiale, susţine Moscova. Rusia face obiectul unor drastice sancţiuni occidentale după invazia sa în Ucraina, declanşată la 24 februarie, prima agresiune de acest tip în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

UE sancționează Iranul pentru dronele kamikaze (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

UE sancționează Iranul pentru dronele kamikaze

UE sancționează Iranul pentru dronele kamikaze. Statele membre ale Uniunii Europene s-au pus de acord asupra unor sancţiuni care intră în vigoare joi împotriva a trei indivizi precum şi a unei entităţi care furnizează Rusiei drone iraniene utilizate în Ucraina, a anunţat preşedinţia cehă a UE. UE sancționează Iranul pentru dronele kamikaze "După trei zile de discuţii, ambasadorii UE au aprobat măsuri împotriva unor entităţi care furnizează drone iraniene care lovesc Ucraina", a anunţat preşedinţia pe Twitter. "Statele membre ale UE au decis să îngheţe bunurile a trei indivizi şi a unei entităţi responsabile de livrarea de drone", potrivit preşedinţiei. Potrivit unei liste de sancţiuni consultate de AFP înainte de adoptarea lor, sancţiunile vizează în special compania iraniană Shahed Aviation Industries, legată de puternicii Gardieni ai Revoluţiei, şi trei responsabili militari, între care generalul Mohammed Hossein Bagheri, şeful de stat major al forţelor armate iraniene. "UE este de asemenea gata să extindă sancţiunile la alte patru entităţi care au figurat deja pe o listă de sancţiuni anterioare", a adăugat preşedinţia cehă. Peste 200 de drone distruse în ultima lună Ucraina a cerut luni mai multe sancţiuni împotriva Iranului, după mai multe lovituri de drone kamikaze asupra Kievului care s-au soldat cu cel puţin trei morţi, Rusia fiind acuzată că utilizează dispozitive de fabricaţie iraniană pentru bombardamentele sale. Forţele aeriene ucrainene au afirmat miercuri că au distrus 223 de drone iraniene de la jumătatea lui septembrie. Miercuri, la ONU, Rusia şi Iranul au dezminţit cu fermitate orice furnizare de către Teheran a unor drone armate Moscovei în războiul din Ucraina. UE a anunţat în paralel că a adunat "probe" care demonstrează că dronele utilizate de Rusia împotriva Ucrainei au fost furnizate de Iran şi că pregăteşte sancţiuni. "Răspunsul nostru clar pentru regimul iranian" Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care se pregăteşte să găzduiască un summit al celor 27 de lideri ai UE la Bruxelles, a salutat joi "acţiunea rapidă" a UE "împotriva Iranului, care susţine războiul Rusiei în Ucraina". Citește și: VIDEO Gafa zilei: un expert militar rus spune, în direct, crezând că microfonul este oprit, că „toți știm că dronele sunt iraniene, dar nu recunoaștem” Premierul ceh Petr Fiala a subliniat, la rândul său, că sancţiunile au fost "dirijate împotriva persoanelor şi entităţilor care fabrică şi furnizează drone". "Este răspunsul nostru clar pentru regimul iranian care furnizează drone Rusiei, care le utilizează pentru a asasina cetăţeni iranieni nevinovaţi", a adăugat el.

Criza gazului: 40 miliarde euro, ajutor (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Criza gazului: 40 miliarde euro, ajutor

Criza gazului: 40 miliarde euro, ajutor. Comisia Europeană a propus marţi noi măsuri pentru a soluţiona problema preţului ridicat al gazului, urmând să folosească 40 de miliarde de euro pentru a ajuta gospodăriile şi companiile care suferă de pe urma facturilor energetice ridicate. Criza gazului: 40 miliarde euro, ajutor Banii ar urma să provină din resurse neutilizate pentru dezvoltare regională în UE şi să fie orientaţi spre măsuri de ajutor în statele membre, arată propunerea care face parte dintr-o serie de măsuri pentru combaterea preţurilor ridicate ale energiei. Propunerile, care au nevoie de aprobarea statelor membre, constituie cel mai recent efort al blocului comunitar pentru a face faţă creşterii preţurilor energiei, în special după ce Rusia a redus livrările în urma invadării Ucrainei. Pachetul de măsuri include, de asemenea, un cadru pentru achiziţii de gaz comune. În luna martie a acestui an, statele membre ale UE au decis să achiziţioneze gaz împreună, în vederea ameliorării poziţiei lor pe piaţă, însă de atunci s-au înregistrat doar progrese minore. "Facem operaţionale achiziţiile comune" "Prin această propunere de astăzi, facem operaţionale achiziţiile comune", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conferinţă de presă la Strasbourg. "Ştim că cererea de energie a Europei este foarte mare. Aşadar, este logic ca, în loc să îşi facă unul altuia concurenţă, statele membre şi companiile energetice să trebuiască să-şi sporească puterea lor de achiziţii comune", a subliniat Von der Leyen. Mai multe state membre, printre care Italia, Polonia, Grecia şi Belgia, solicită de câteva săptămâni o plafonare a preţului gazului, în timp ce altele, precum Germania şi Ţările de Jos, au exprimat temeri privind securitatea livrărilor. Anterior, Ursula von der Leyen a avansat ideea limitării preţului gazului. Propunerea de marţi a CE include această opţiune doar ca ultimă soluţie. Soluții pentru situațiile de urgență În propunerile prezentate marţi de Comisie este inclusă şi ideea creării unui mecanism de alocare a gazului pentru statele membre afectate de o situaţie de urgenţă, la nivel regional sau la nivelul UE. În plus, Comisia va realiza o evaluare asupra instrumentului REPowerEU pentru a accelera tranziţia către energie curată şi a evita fragmentarea pieţei unice. Citește și: În plină criză energetică, Guvernul vrea să dea OUG ca să-l mai țină pe electricianul Chiriță șase luni în fruntea ANRE. Chiriță, trimis la ANRE de Dragnea De asemenea, executivul UE propune o utilizare ţintită flexibilă a fondurilor aferente politicii de coeziune pentru a limita impactul actualei crize energetice asupra cetăţenilor şi companiilor. Şefa executivului comunitar va prezenta noile propuneri miercuri în plenul Parlamentului European, iar joi şi vineri liderilor statelor membre UE, care se reunesc la Bruxelles.

Iranul trebuie sancționat dur de UE (sursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Internațional

Iranul trebuie sancționat dur de UE

Iranul trebuie sancționat dur de UE. Ucraina a cerut luni Uniunii Europene mai multe sancţiuni împotriva Iranului, după o serie de lovituri cu drone kamikaze în Kiev, în urma cărora cel puţin trei persoane au fost ucise, Rusia fiind acuzată că a folosit dispozitive de fabricaţie iraniană pentru bombardamentele sale. Iranul trebuie sancționat dur de UE Trebuie "impuse sancţiuni împotriva Iranului pentru furnizarea de drone Rusiei", a declarat pe Twitter ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba. Totodată, şeful diplomaţiei ucrainene a făcut apel la statele occidentale să furnizeze ajutor militar suplimentar în condiţiile în care forţele armate ruse continuă să atace Kievul şi alte oraşe ucrainene cu lovituri aeriene, relatează dpa. Citește și: BREAKING VIDEO Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești luni dimineață "Sunt probabil primul ministru de Externe care se adresează UE (Consiliul Afaceri Externe - CAE) dintr-un adăpost aerian din cauza sirenelor care anunţă bombardamente", a scris Kuleba pe Twitter, referindu-se la o reuniune a miniştrilor de externe din UE ce se desfăşoară la Luxemburg şi la care Dmitro Kuleba participă prin videoconferinţă.

UE antrenează soldați ucraineni, România tace (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

UE antrenează soldați ucraineni, România tace

UE antrenează soldați ucraineni, România tace. Statele Uniunii Europene doresc să antreneze în jur de 15.000 de soldaţi ucraineni, potrivit unei decizii a Comitetului politic şi de securitate al UE (PSC), structură ce reuneşte ambasadorii ţărilor membre pe lângă UE şi este prezidată de Serviciul European de Acţiune Externă, informează duminică DPA. UE antrenează soldați ucraineni, România tace Ţările membre urmează să confirme decizia în mod oficial. Premierul ceh Petr Fiala, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a salutat acordul, la încheierea unui summit informal al UE organizat vineri la Praga, însă el nu a precizat numărul exact al militarilor ucraineni care vor fi antrenaţi în UE. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Germania şi Polonia vor pregăti soldaţi ucraineni, dar cursuri sunt planificate şi alte ţări din UE, mai notează DPA.

Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina (sursa: Bundeswehr/Carl Schulze)
Internațional

Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina

Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina. Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, face apel la statele membre UE să livreze tancuri Ucrainei şi "să accelereze" procedura de aderare a acestei ţări la Uniune, într-un interviu acordat miercuri France Presse, înaintea unui summit al Celor 27. Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina Responsabila malteză intenţionează să transmită aceste mesaje vineri, la Praga, cu prilejul unei reuniuni a Consiliului European. "Ucrainenii au nevoie de armament pentru a continua să-şi recucerească teritoriul (...), de exemplu de tancuri Leopard 2 pe care mai multe state membre le deţin", a declarat Roberta Metsola în acest interviu, acordat pe marginea sesiunii plenare a PE de la Strasbourg. Politiciana din grupul Partidului Popular European (PPE, dreapta) a fost prima preşedintă a unei instituţii europene care s-a deplasat în Ucraina după declanşarea războiului de către Rusia, în cadrul unei călătorii la Kiev pe 1 aprilie. Scholz se ascunde în spatele aliaților Ţările occidentale, în special UE, furnizează arme şi material militar Ucrainei, dar Kievul cere mai multe, solicitând în special Berlinului livrarea de tancuri Leopard 2. Aceste tancuri de luptă de concepţie germană sunt de referinţă în materie de blindaj şi de manevrabilitate. Cancelarul Olaf Scholz nu a dat însă curs acestei solicitări, afirmând că o astfel de decizie trebuie luată în acord cu aliaţii săi occidentali. Circa 2.000 de tancuri de acest tip sunt deţinute de Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia şi, în afara UE, de Norvegia, Elveţia şi Turcia, potrivit unui responsabil al UE. Fonduri UE în schimbul tancurilor Potrivit Robertei Metsola, ţările europene dispuse să furnizeze aceste tancuri ar putea fi rambursate din fonduri comune, precum cele din Facilitatea europeană pentru pace, pentru ca efortul să fie împărţit de toţi şi să nu afecteze de manieră "disproporţionată" anumite ţări. Ţările UE au alocat deja 2,5 miliarde de euro acestui fond interguvernamental destinat furnizării de armament Ucrainei. "Cred că sunt discuţii pe care trebuie să le avem acum, în special pentru că vedem o escaladare din partea Rusiei, şi pe de altă parte pentru că vedem Ucraina respingându-i pe ruşi cu succes", a comentat ea. Procedura de aderare la UE, accelerată În contextul în care Ucraina a obţinut în iunie, la patru luni de la declanşarea războiului de către Rusia, a statutului de ţară candidată la aderare, preşedinta PE estimează că trebuie "să fie accelerată" procedura de aderare a acestei ţări. Acest proces este de obicei lung şi dificil şi ea nu a dorit să se pronunţe asupra unui calendar pentru integrare. Dar "avem o ţară care ne-a arătat voinţa sa debordantă de a ni se alătura, care atinge obiective pe care alte ţări reuşesc să le atingă în luni sau ani", a mai spus Metsola. Ea a precizat că "mari progrese" au fost realizate de Ucraina în alinierea legilor sale naţionale la cele ale Uniunii, un domeniu în care Parlamentul European oferă asistenţă. Moldova "nu ar trebui să fie uitată" Responsabila a adăugat că Republica Moldova, care a obţinut statutul de ţară candidată în acelaşi timp ca Ucraina, "nu ar trebui să fie uitată". În contextul în care procesul de aderare a ţărilor din Balcanii de Vest durează de ani lungi, Roberta Metsola a făcut apel la organizarea de "mai multe reuniuni şi discuţii" cu aceste ţări pentru a evita ca ele să se îndrepte în altă parte "şi să găsească parteneri mai puţin fiabili". Citește și: VIDEO Premieră în istoria filmelor documentare: un grup de ruși se predă ucrainenilor cu tot cu blindatul pe care-l conduceau Liderii acestor ţări se numără printre cei 44 de şefi de stat şi de guvern care se vor întâlni joi la prima reuniune, la Praga, a "Comunităţii politice europene", o idee a preşedintelui francez Emmanuel Macron. Roberta Metsola a subliniat că acest forum "nu înlocuieşte bineînţeles procesul de extindere a UE" şi că nu este vorba despre "a pune pe acelaşi plan ţări care au părăsit UE (Regatul Unit, n.r.) şi altele care se luptă să adere".

Rușii inundă UE: 66.000, săptămâna trecută (sursa: Facebook/Frontex, the European Border and Coast Guard Agency)
Internațional

Rușii inundă UE: 66.000, săptămâna trecută

Rușii inundă UE: 66.000, săptămâna trecută. Cetăţenii ruşi care au intrat în ultima săptămână pe teritoriul Uniunii Europene (UE) au fost cu 30% mai numeroşi decât săptămâna precedentă, a anunţat marţi Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex), cu sediul la Varşovia, informează AFP. Rușii inundă UE: 66.000, săptămâna trecută "Circa 66.000 de cetăţeni ruşi au intrat în UE în cursul săptămânii trecute (19-25 septembrie), o creştere de 30% în raport cu săptămâna precedentă", anunţă Frontex într-un comunicat. Majoritatea cetăţenilor ruşi au intrat în UE pe la punctele de trecere finlandeze şi estoniene. "În timpul ultimelor patru zile, 30.000 de cetăţeni ruşi au sosit în Finlanda", precizează Frontex, înscriind aceste date în contextul mobilizării decretate de Kremlin. Majoritatea cetăţenilor ruşi care au intrat pe teritoriul UE sunt titularii unui permis de şedere sau ai unei vize valabile în ţările membre ale UE sau în spaţiul Schengen, iar alţii au dublă cetăţenie. Apar și restricțiile Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia au început "de pe 19 septembrie să pună în aplicare restricţii de intrare pentru cetăţenii ruşi care călătoresc doar în scopuri turistice sau de agrement", aminteşte Frontex. Finlanda a anunţat vineri că va "restrânge semnificativ în următoarele zile" accesul ruşilor pe teritoriul său, deja devenit loc de tranzit vara aceasta spre restul Europei. Citește și: Oligarhii ruși, sancționați cu blândețe de România după invadarea Ucrainei: ANAF nu a identificat toate companiile relevante iar unora le-a blocat conturile doar temporar De la începutul invaziei ruse asupra Ucrainei, peste 1.303.000 de cetăţeni ruşi au intrat în UE pe la frontierele sale terestre. În acelaşi timp, peste 1.273.000 de cetăţeni ruşi s-au întors în Rusia pe la frontierele terestre ale acestei ţări cu UE, potrivit Frontex.

Serbia vrea UE, colaborează cu Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Serbia vrea UE, colaborează cu Rusia

Serbia vrea UE, colaborează cu Rusia. Uniunea Europeană a denunţat, luni, o decizie luată de Serbia de a purta cu Rusia consultări privind politica externă, afirmând că acest lucru naşte semne de întrebare într-o perioadă când Bruxellesul le-a transmis ţărilor care doresc să adere la blocul comunitar să nu continue, în circumstanţele actuale, starea de normalitate cu Moscova, notează Reuters. Serbia vrea UE, colaborează cu Rusia Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov şi omologul său sârb Nikola Selakovic au semnat vineri un document intitulat "plan de consultări". Selakovic a afirmat că planul respectiv are în vedere consultări privind activităţi bilaterale şi multilaterale, deşi nu conţine nimic privind politica de securitate. Partidele de opoziţie sârbe au criticat documentul. Serbia, care a fost bombardată de NATO în urmă cu două decenii şi doreşte să adere la Uniunea Europeană, încearcă de mult timp să asigure un echilibru între relaţiile strânse tradiţionale cu Rusia şi aspiraţiile sale de integrare politică şi economică cu Occidentul. CE: "Semne de întrebare serioase" Peter Stano, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat presei că noul document privind consultările ruso-sârbe a fost semnat la câteva zile după ce Moscova a anunţat o mobilizare parţială pentru războiul din Ucraina. Acordul ruso-sârb este "un semn foarte clar despre intenţia celor două ţări de a-şi strânge relaţiile. Şi acest lucru ridică semne de întrebare serioase", a spus Stano. Serbia a făcut o prioritate strategică din aderarea sa la UE, ceea ce implică "alinierea cu politicile europene, inclusiv în chestiuni de politică externă", a subliniat purtătorul de cuvânt al CE. Serbia nu recunoaște referendumurile din Ucraina Într-un comunicat, ministrul de Interne sârb Aleksandar Vulin a descris memorandumul semnat de Serbia şi Rusia drept un "document tehnic" şi a spus că oficialităţile UE "nu vor să îi permită preşedintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, să aibă politici independente". Citește și: Orbán Viktor amenință să ia bani de la „alți parteneri internaționali” (probabil Rusia și China) dacă UE blochează fondurile PNRR pentru Ungaria Deşi Serbia a condamnat, la Naţiunile Unite, invazia rusă în Ucraina, ea a refuzat să se alăture sancţiunilor împotriva Moscovei. Duminică, ministrul Nikola Selakovic a afirmat că Belgradul nu va recunoaşte rezultatele "referendumurilor" organizate în regiunile ucrainene ocupate de forţele ruse. "Ar fi împotriva intereselor noastre naţionale", a spus Selakovic, citat de postul de televiziune N1.

Orban cere ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei Foto: Facebook
Internațional

Orban cere ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei

Viktor Orban, neclintit alături de Putin: șeful guvernului de la Budapesta va cere ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei până la finalul acestui an, scrie Magyar Nemzet, citat de Bloomberg. Afirmațiile au fost făcute la o întâlnire cu ușile închise între Orban și membrii ai Parlamentului. Magyar Nemzet este considerat a fi extrem de apropiat lui Viktor Orban și partidului său, Fidesz. Orban va cere ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei Premierul Ungariei ar fi susținut că ridicarea sancțiunilor va calma inflația și reduce riscul recesiunii. Aceste teze au fost susținute, public, și de ministrul de Externe, Péter Szijjártó, când a anunțat că se opune unui nou pachet de sancțiuni. Bloomberg remarcă faptul că aceste comentarii a lui Viktor Orban vin într-un moment în care UE se pregătește să bloceheze fonduri de 7,5 miliarde de euro destintae Ungariei, iar Putin a declarat mobilizarea, în Rusia. Citește și: Putin a devenit paria planetei: SUA și NATO anunță că iau în serios amenințarea nucleară a liderului de la Kremlin, dar îl avertizează că reacțiile vor fi pe măsură „UE ar trebui să nu mai vorbească despre al optulea pachet de sancţiuni, ar trebui să nu mai semnaleze măsuri care nu ar face decât să adâncească criza furnizării de energie”, a transmis, marți, şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto, pe marginea Adunării Generale a ONU de la New York, conform unui comunicat al Ministerului de Externe al Ungariei. După o întâlnire informală a Consiliului de Afaceri Externe, Szijjarto a mai spus că sancţiunile introduse până acum „au afectat, fără îndoială, Europa mult mai mult decât Rusia”, deoarece ele au dus la o creştere a inflaţiei şi a costurilor la utilităţi pe continent, potrivit agenţiei ungare de presă MTI. Ministrul de externe al Ungariei a declarat că „marea majoritate” a lumii din afara Europei a înţeles că efectele sancţiunilor sunt mult mai dure decât efectele războiului, deoarece provocările cu care se confruntă lumea în prezent sunt un rezultat al sancţiunilor, şi nu al războiului.

Ungaria cere imperativ ca UE să nu mai sancționeze Rusia Foto: Peter Szijjártó decorat de Lavrov, în decembrie 2021
Eveniment

Ungaria cere UE să nu sancționeze Rusia

Ungaria cere imperativ ca UE să nu mai sancționeze Rusia. „Uniunea Europeană ar trebui în sfârşit să înceteze să mai pomenească de cel de-al 8-lea pachet de sancţiuni, să termine cu propunerea măsurilor care vor adânci şi agrava şi mai mult criza energetică”, a spus ministrul de Externe Péter Szijjártó. El a reluat și tezele Kremlinului, apreciind că vestul suferă mai mult decât Rusia după ce regimul Putin a fost sancționat. Ungaria cere UE să nu mai sancționeze Rusia Potrivit comunicatului ministerului ungar de Externe, remis după reuniunea informală a Uniunii Europene în domeniul afacerilor externe și citat de hirado.hu, Péter Szijjártó a subliniat că măsurile punitive “au dovedit fără nicio îndoială că sunt mult mai dureroase” pentru Europa decât pentru Rusia, deoarece sancţiunile au dus la o inflaţie galopantă şi la creşterea vertiginoasă a costurilor cu utilităţile pe continent. Potrivit ministrului ungar, în cealaltă parte a lumii s-a conturat deja imaginea că efectele sancţiunilor sunt mai grave decât războiul în sine, deoarece toate provocările cu care se confruntă lumea sunt de fapt cauzate de sancţiuni, nu direct de război, mai scrie agenția Hirado, pe pagina în limba română. “Ne place, nu ne place în Europa, aceasta este mentalitatea care a fost deja formată în marea majoritate a lumii din afara Europei”, a explicat politicianul. Citește și: FOTO Maia Sandu, la New York, cu avionul președintelui Poloniei. Împreună cu ei: președintele Estoniei și secretarul general al NATO UE a blocat active în valoare de 14,5 miliarde de euro ale unor personalităţi ruse în cadrul sancţiunilor adoptate ca răspuns la războiul din Ucraina, dar mai multe ţări, printre care Ungaria, nu au contribuit la acest efort, a afirmat duminică comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders. Ungaria a blocat „cu puţin peste 3.000 de euro” active ruseşti, a precizat el. Premierul naţionalist Viktor Orban a întreţinut în ultimii ani legături strânse cu preşedintele rus Vladmir Putin şi această colaborare a fost menţinută în ciuda invaziei ruse a Ucrainei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră