luni 11 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ue

466 articole
Mediu

Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă

Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă acordul pentru obiectivele în domeniul energiei regenerabilă, scrie Reuters. Negociatorii din ţările UE şi din Parlamentul European au miercuri ultima rundă de negocieri programată, pentru a stabili obiective mai ambiţioase ale UE în vederea extinderii energiei regenerabile în acest deceniu. Citește și: Șpagă ca la Rutieră la examenele de rezidențiat, la specialitatea stomatologie: iepuri, fazani, salam uscat și țuică Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă Aceste obiective sunt esenţiale pentru eforturile Europei de a reduce emisiile de dioxid de carbon până în 2030 şi de a renunţa la combustibilii fosili din Rusia. Negocierile s-au împotmolit însă într-o dispută legată de faptul dacă acei combustibili produşi cu ajutorul energiei nucleare ar trebui să fie luaţi în considerare pentru atingerea obiectivelor în materie de energie regenerabilă. Franţa conduce o campanie pentru ca "hidrogenul cu emisii reduse de carbon" - termen folosit pentru a descrie hidrogenul produs din energie nucleară - să fie pus pe picior de egalitate cu hidrogenul produs din energie electrică regenerabilă. Franţa este susţinută de ţări precum România, Polonia, Ungaria şi Republica Cehă, care doresc o mai mare recunoaştere a contribuţiei energiei nucleare fără CO2 la obiectivele climatice. Germania, Spania, Danemarca, Portugalia şi Luxemburg se numără printre ţările care se opun. Acestea spun că includerea energiei nucleare în obiectivele privind energiile regenerabile ar distrage atenţia de la necesitatea ca Europa să extindă masiv energia eoliană şi solară, scrie news.ro. La o reuniune a ambasadorilor ţărilor UE, care a avut loc vineri, ţările şi-au întărit şi mai mult poziţiile, au declarat oficialii UE, ceea ce îi face pe unii să se îndoiască că negocierile de miercuri vor reuşi să finalizeze legea. România, alături de Franța, susțin energia nucleară Ambasadorii ţărilor UE urmau să se reunească pentru a încerca să deblocheze negocierile. De asemenea, ţările sunt în dezacord şi cu privire la alte părţi ale legislaţiei, inclusiv partea care se referă la tipurile de combustibil lemnos care pot fi considerate energie regenerabilă. Franţa, una dintre ţările cu cea mai mare putere nucleară din lume, are un interes deosebit în ceea ce priveşte creditarea energiei nucleare în cadrul obiectivelor, având în vedere planurile sale de a construi noi reactoare şi de a-şi moderniza flota existentă. Ministrul francez al energiei, Agnès Pannier-Runacher, va convoca marţi o reuniune a miniştrilor din ţările pro-energie nucleară pentru a discuta despre această problemă, a declarat o sursă din ministerul francez. Parisul a fost dezamăgit de alte iniţiative recente ale UE de a acorda prioritate tehnologiilor regenerabile în detrimentul celor nucleare. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat săptămâna trecută că proiectele "nucleare de ultimă oră" vor avea acces doar la unele dintre stimulentele UE de sprijinire a industriilor ecologice, în timp ce tehnologiile "strategice", precum panourile solare, vor beneficia de toate avantajele.

Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă Foto: News.ro
Transportul maritim, combustibili regenerabili, spune UE (sursa: pexels.com/Julius Sever)
Mediu

Transportul maritim, combustibili regenerabili, spune UE

Transportul maritim, combustibili regenerabili, spune UE. Statele membre UE au ajuns joi la un acord preliminar pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul transportului maritim prin creşterea utilizării de combustibili regenerabili de către nave. Transportul maritim, combustibili regenerabili, spune UE Acordul provizoriu pune transportul maritim pe o traiectorie spre îndeplinirea obiectivelor climatice ale UE pentru 2030 şi 2050, prin îmbunătăţirea obiectivelor de reducere a emisiilor din energia utilizată de nave şi introducerea de măsuri care să încurajeze utilizarea aşa-numiţilor carburanţi regenerabili de origine non-biologică. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Acordul va asigura că furnizorii de carburanţi, navele şi operatorii maritimi vor avea suficient timp pentru a se adapta la noile condiţii astfel încât sectorul maritim va atinge obiectivele climatice", a declarat ministrul suedez al Infrastructurii, Andreas Carlson. Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” Acordul convenit între reprezentanţii statelor membre şi Parlamentul UE va trebui să fie adoptat în mod formal de miniştrii UE.

Mare oligarh rus, într-o comună ieșeană (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Mare oligarh rus, într-o comună ieșeană

Mare oligarh rus, într-o comună ieșeană. Judecătorii din Răducăneni au avut de soluţionat un dosar în care a fost implicat un mare oligarh rus, Aleksei Mordashov. Mare oligarh rus, într-o comună ieșeană Acesta are o avere de aproape 20 miliarde de dolari, mai mare de peste șase ori decât cea a celui mai bogat român. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online O firmă de transport cu sediul în satul Scopoşeni din comuna Gorban, județul Iași, a fost acuzată că ar fi încălcat Regulamentul Consiliului European prin care a fost stabilită lista oligarhilor ruşi supuşi sancţionilor din cauza războiului din Ucraina. Citește și: Cum a ajuns Ucraina o țară mai digitalizată decât România, în ciuda invaziei rusești sălbatice. Un ucrainean din doi este conectat online la sistemul public Prin acţiunile sale, firma ieşeană ar fi contribuit la umplerea buzunarelor lui Aleksei Mordashov, preşedintele celei mai mari companii siderurgice şi miniere din Rusia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

UE, reguli noi de eficiență energetică (sursa: Pexels/Burak The Weekender)
Mediu

UE, reguli noi de eficiență energetică

UE, reguli noi de eficiență energetică. Comisia Europeană a anunţat că salută acordul provizoriu la care s-a ajuns vineri dimineaţă cu Parlamentul European şi cu Consiliul cu privire la reformarea şi consolidarea Directivei UE privind eficienţa energetică, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. UE, reguli noi de eficiență energetică Acest acord marchează un nou pas către finalizarea pachetului "Pregătiţi pentru 55" care vizează concretizarea Pactului verde european şi a planului REPowerEU. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El demonstrează încă o dată hotărârea UE de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Pentru prima dată, principiul "eficienţa energetică înainte de toate" este dotat cu forţă juridică, însoţit de o cerinţă clară ca ţările UE să ia în considerare eficienţa energetică în deciziile lor de politică, de planificare şi de investiţii majore în sectorul energetic şi în afara acestuia. Acordul stabileşte un obiectiv de eficienţă energetică al UE de 11,7% pentru 2030, depăşind propunerea iniţială a Comisiei din pachetul "Pregătiţi pentru 55". Acordul impune statelor membre ale UE să asigure în mod colectiv o reducere suplimentară a consumului final de energie şi a consumului de energie primară, în comparaţie cu previziunile din 2020 privind consumul de energie. Noi economii de energie În temeiul acordului provizoriu, obligaţia privind economiile anuale de energie aproape se dublează pentru a asigura progrese continue. În perioada 2024-2030, ţările UE vor trebui să realizeze în fiecare an, în medie, noi economii de 1,49% din consumul final de energie, în creştere faţă de nivelul actual de 0,8%. Economiile respective vor trebui să ajungă treptat la 1,9% până la sfârşitul anului 2030. Acordul este un instrument important de stimulare a economiilor de energie în sectoarele de utilizare finală, cum ar fi construcţiile, industria şi transporturile. Normele revizuite acordă, de asemenea, o mai mare responsabilitate sectorului public în ceea ce priveşte creşterea eficienţei energetice. Organismele publice vor trebui să ţină seama în mod sistematic de cerinţele în materie de eficienţă energetică în cadrul achiziţiilor publice de produse, de servicii, de clădiri şi de lucrări. Se introduce un nou obiectiv anual de reducere cu 1,9% a consumului de energie pentru sectorul public. Obligaţia ţărilor UE de a renova anual cel puţin 3% din suprafaţa totală a clădirilor deţinute de administraţia publică se aplică de acum înainte şi la nivelul regional şi local. Obligații de gestionare mai eficientă Întreprinderile vor fi încurajate să fie mai eficiente din punct de vedere energetic în temeiul directivei revizuite. În primul rând, sistemele de gestionare a energiei vor deveni o obligaţie implicită pentru marii consumatori de energie. Toate întreprinderile, inclusiv IMM-urile care depăşesc 85 TJ din consumul anual de energie, vor trebui să pună în aplicare un sistem de gestionare a energiei. În caz contrar, acestea vor face obiectul unui audit energetic (dacă consumul lor anual depăşeşte 10 TJ). Pentru prima dată, se introduce, de asemenea, un sistem de raportare privind performanţa energetică a marilor centre de date. În conformitate cu normele convenite, ţările UE vor trebui, de asemenea, să promoveze planurile locale în materie de încălzire şi răcire în localităţile mari cu populaţii de peste 45.000 de locuitori. De asemenea, o dată cu definiţia revizuită a unui sistem de termoficare şi răcire centralizat, cerinţele minime vor fi modificate treptat pentru a asigura, până în 2050, o alimentare complet decarbonizată a sistemului de termoficare şi răcire centralizat. Sprijinul acordat noilor unităţi de cogenerare cu randament ridicat care utilizează gaze naturale şi care sunt racordate la un sistem de termoficare centralizat în cadrul unor sisteme de termoficare şi răcire centralizate eficiente va fi posibil numai până în 2030, în timp ce orice altă utilizare a altor combustibili fosili va fi interzisă pentru noile capacităţi de generare a căldurii în astfel de sisteme. Investiții și creditare "verzi" Acordul consolidează şi mai mult dispoziţiile privind finanţarea eficienţei energetice pentru a facilita mobilizarea investiţiilor. În conformitate cu noile dispoziţii, ţările UE vor trebui să promoveze scheme de finanţare inovatoare şi produse de creditare verzi în favoarea eficienţei energetice, asigurându-se că instituţiile financiare le oferă aceste dispozitive de manieră amplă şi nediscriminatorie. Ţările UE vor trebui să raporteze cu privire la volumul investiţiilor în eficienţa energetică. Acordul conţine, pentru prima dată în istorie, o definiţie UE a sărăciei energetice. Statele membre vor trebui de acum înainte să pună în aplicare măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, cu prioritate în rândul persoanelor afectate de sărăcie energetică, al clienţilor vulnerabili, al gospodăriilor cu venituri mici şi, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuinţe sociale. Citește și: EXCLUSIV Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol după atacul cibernetic asupra unor servere ale companiei. Autoritatea Aeronautică Civilă nu mai primește date de la TAROM Normele revizuite au pus un accent mai puternic pe atenuarea sărăciei energetice şi pe capacitarea consumatorilor, inclusiv pe crearea de ghişee unice pentru asistenţă tehnică şi financiară şi de mecanisme extrajudiciare de soluţionare a litigiilor.

Maia Sandu și PAS ar câștiga alegerile Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu și PAS ar câștiga alegerile

Un sondaj efectuat în Republica Moldova de către CBS-Research pentru WatchDog arată că Maia Sandu și PAS ar câștiga alegerile. Cercetarea sociologică arată însă că opiniile favorabile Rusiei sunt în ușoară creștere. Sondajul a avut un eșantion de 1000 de persoane cu vârsta de 18 ani și mai mult și a fost realizat prin interviu telefonic moderat de intervievator. Perioada de culegere a datelor a fost 24 februarie – 3 martie 2023, iar marja de eroare de 3,1%. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Maia Sandu și PAS ar câștiga alegerile Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, 46,5% dintre cei deciși să meargă la vot ar alege PAS, pe locul II fiind blocul comuniștilor, BECS, cu 31,7% din voturi, iar pe locul III s-ar situa partidul lui Ilan Șor, cu 10,4%. Alte formațiuni nu ar trecede pragul electoral, deci PAS ar putea păstra majoritatea parlamentară. Intenția de vot pentru PAS a crescut cu 5%, față de ianuarie. În ceea ce privește votul pentru funcția de președinte, Maia Sandu este preferată de 41,7% dintre cei deciși să se prezinte la urne, Igor Dodon - 25,1%, iar Ion Ceban - 6,7%. Citește și: Joe Biden cere, de la Varșovia, aplauze pentru Maia Sandu și Republica Moldova: „Doamnă preşedinte Sandu, suntem mândri astăzi să stăm alături de dvs” Moldovenii vor în UE, nu în NATO Însă cetățenii Republicii Moldova nu vor în NATO - circa 56% sunt împotriva aderării la alianța militară - iar circa 45% nu cred nici că Rusia ar fi atacat Moldova dacă ocupa Ucraina și nici că Moscova ar organiza diversiuni în această țară. Cei chestionați au fost întrebați: „Cum credeți, cine poartă cea mai mare vină pentru provocarea războiului din Ucraina?”. Dintre aceștia, 21% au spus că „Putin personal”, 19,5% au menționat că Federația Rusă, 19,2% – SUA, 11,7% – conducerea Ucrainei, 9,9% – NATO. Totodată, 4,5% din respondenții sondajului au spus că de vină sunt ambele țări, pe când 1,6% au indicat UE, iar 12,2% nu au avut un răspuns. Față de ianuarie 2023, a scăzut ponderea celor care dau vina pe Vladimir Putin – cu 4,1%. A crescut însă răspunderea Federației Ruse (+1,5%) și a SUA (+2,5%). Aproape 52% consideră că „Rusia a fost ameninţată de faptul că Ucraina dorea să devină membră NATO și să aibă astfel baze militare” și „Rusia de fapt luptă cu NATO în Ucraina”. Circa 26% dintre cei chestionați cred că Rusia apără republicile „populare” din Donbas - procent în ușoară creștere - iar 13% spun că Rusia desfășoară o acțiune de eliberare a Ucrainei de nazism. Peste 63% din cei chestionați cred că Maia Sandu ar trebui să meargă în Rusia pentru a negocia prețurile la gaz, însă procentul este în scădere față de ianuarie. Aproape 12% spun că Moldova ar trebui să susțină Rusia „în schimbul gazului ieftin”. Sondajul arată că 51,9% dintre cetățenii moldoveni ar vota pentru aderarea la UE și doar 21,6% pentru aderarea la Uniunea Economică Euroasiatică.

Uniunea Europeană trece, oficial, la „economia de război” Foto: Twitter
Eveniment

Uniunea Europeană trece la „economia de război”

Uniunea Europeană trece, oficial, la „economia de război”: Comisia Europeană începe achiziția centralizată de proiectile pentru Ucraina. Însă foarte multe detalii, precum bugetul achizițiilor și din ce țări va fi cumpărată muniția, trebuie lămurite în scurt timp. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Uniunea Europeană trece, oficial, la „economia de război” „Planurile de «achiziție comună de muniție» pentru Ucraina și statele membre ale UE au fost discutate de miniștrii apărării din blocul comunitar la un dineu informal organizat luni seara la Stockholm. Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, va prezenta planurile de achiziții comune pe fondul îngrijorărilor că el va crea diviziuni în cadrul NATO prin excluderea livrărilor de muniție din Marea Britanie, Statele Unite și alți furnizori din afara UE”, scrie The Times. În speranța de a rezolva aceste probleme, miniștrii apărării din Uniunea Europeană se vor reuni miercuri la Stockholm pentru a analiza propunerile de a utiliza bugetul UE pentru a comanda și achiziționa până la un milion de obuze pentru Ucraina, la un cost estimat de patru miliarde de euro. Propunerea privind bugetul de patru miliarde de euro vine de la Kaja Kallas, premierul Estoniei. Josep Borrell, șeful diplomației europene ar dori un buget limitat la un miliard de euro. Pal Jonson, ministrul suedez al apărării, care găzduiește discuțiile, a declarat: "Obiectivul principal este de a achiziționa de la baza industrială europeană, dar dacă există și alte livrări de la alte state, nu ar trebui să excludem această posibilitate. Accentul ar trebui să fie pus pe ajutorarea Ucrainei". Potrivit unui document confidențial consultat de The Times, Comisia Europeană a elaborat un plan în trei puncte, începând cu o propunere de „transfer imediat de muniție, în special de 155 mm, din stocurile existente sau din comenzile în curs" către Ucraina. The European Union is looking at how to boost ammunition supplies to Ukraine in both the short and long term at a meeting in Stockholm. A top EU official has called for "a war economy." https://t.co/bivWxNZYo0— DW News (@dwnews) March 8, 2023 Germania și Polonia vor să cumpere de oriunde, dar de cea mai bună calitate În timp ce Germania și Polonia susțin achiziționarea celor mai bune muniții disponibile, indiferent dacă acestea sunt fabricate în America, Marea Britanie, Norvegia, Canada sau Coreea de Sud, alte țări doresc să canalizeze banii pentru a-și susține industriile naționale. Franța, Italia și Spania susțin utilizarea planului de achiziții pentru a favoriza industriile din țările lor și din UE, în special pentru investiții și construirea de fabrici. Ucraina susține o cerere estoniană de finanțare din partea UE în valoare de 4 miliarde de euro pentru obuze de 155 mm și 150 mm - propunerea Bruxelles-ului este de 1 miliard de euro. Hanno Pevkur, ministrul estonian al apărării, a declarat că achizițiile UE nu ar trebui să se limiteze la furnizorii din UE. "Nu vreau să ne vedem săpând în birocrație și să nu găsim muniția", a spus el. UE ar mai putea schimba statutul Băncii Europene de Investiții, astfel încât această bancă să poată finanța achiziția de armament. Thierry Breton: EU had to shift to a wartime footing.https://t.co/WAhy6mIehLInflation will worsen. Competition for raw materials, production of military assets supersedes the production of goods, rationing, etc. BTW, what's the cost of funding a war economy?— pcwong (@wpooichee) March 6, 2023 Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, le-a spus omologilor din UE, într-o scrisoare recentă obținută de Financial Times, că Kievul are nevoie de cel puțin 250.000 de proiectile de artilerie pe lună. El a mai spus că forțele sale trag doar aproximativ 120.000 pe lună, o cincime din proiectilele pe care le-ar folosi în mod normal. Citește și: Bakhmut, cimitirul mercenarilor Wagner: N. Y. Times scrie că Prigojin nu mai are resurse umane, Moscow Times anunță că face recrutări din spitale de psihiatrie

Deșeuri UE, via România, în Ucraina (sursa: Facebook/Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu)
Mediu

Deșeuri UE, via România, în Ucraina

Deșeuri UE, via România, în Ucraina. Cantitatea de peste 55 de tone de deşeuri metalice, din Bulgaria pentru Ucraina, a fost oprită la vama Giurgiu, pentru că documentele de transport nu îndeplineau condiţiile de transfer transfrontalier. Deșeuri UE, via România, în Ucraina "În Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu, pe sensul de intrare în ţară, s-au prezentat trei cetăţeni ucraineni cu vârste de 46, 55, respectiv 69 de ani, care conduceau trei ansambluri rutiere, formate din cap tractor şi semiremorcă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Şoferii transportau deşeuri metalice, încărcate din Bulgaria şi care erau destinate unei societăţi comerciale din Ucraina. Existând suspiciuni cu privire la legalitatea acestui transport, poliţiştii de frontieră au solicitat sprijin autorizat comisarilor Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Giurgiu. Astfel, în cadrul verificărilor, a fost stabilit faptul că, în mijlocul de transport se află cantitatea totală de 55.840 kilograme deşeuri metalice", se arată într-un comunicat de presă, emis joi de ITPF Giurgiu. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen abia gângăvește în engleză, are studii de topografie, se laudă cu o participare la ziua prevenirii tuberculozei și cu „experiența de reprezentant de vânzări” În urma verificării documentelor de transfer transfrontalier, autorităţile de frontieră au constatat faptul că acestea nu îndeplinesc condiţiile de intrare în ţară, motiv pentru care autorităţile competente nu au permis accesul mijlocului de transport pe teritoriul României, deşeurile fiind returnate societăţii expeditoare.

UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei (sursa: Facebook/EC)
Eveniment

UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei

UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei. Noul pachet de sancţiuni impus Rusiei de UE la un an de la începutul războiul în Ucraina vizează 121 de persoane şi entităţi, inclusiv producători iranieni de drone, în timp ce Statele Unite au adoptat la rândul lor un nou set de sancţiuni împotriva Rusiei, acesta incluzând şi intermediari europeni. UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei Adoptat vineri, al zecelea pachet de sancţiuni al UE după începerea războiului în Ucraina cuprinde "sancţiunile de cea mai mare anvergură adoptate vreodată", a indicat sâmbătă într-un comunicat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Sunt astfel vizate 96 de entităţi ruseşti suplimentare (companii sau agenţii de stat), inclusiv trei bănci ruseşti. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sunt de asemenea vizate şapte entităţi iraniene, toate reprezentând producători de drone folosite de Rusia pentru a lovi ţinte în Ucraina. De asemenea, interdicţia exportului de produse industriale europene către Rusia a fost extinsă către noi bunuri cu dublă întrebuinţare (civilă şi militară), precum componentele electronice, vehiculele specializate, piesele mecanice, piesele de schimb pentru motoarele de avion, antenele, macaralele, materiile prime constituite din pământuri rare, circuitele electronice şi camerele cu termoviziune. Importurile anuale ale Rusiei de astfel de produse însumează circa 11 miliarde de euro. Active înghețate, dar nevalorificate O prevedere a acestor noi sancţiuni obligă statele UE să îmbunătăţească raportarea activelor ruseşti îngheţate în urma pachetelor anterioare de sancţiuni. În urma acestor sancţiuni impuse Rusiei, active în valoare de aproape 19 miliarde de euro ale oligarhilor ruşi au fost îngheţate în UE, iar statele occidentale şi partenerii lor din G7 (UE, SUA, Regatul Unit, Canada şi Japonia) au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un "furt". Bruxelles-ul caută acum o bază legală pentru confiscarea activelor ruseşti îngheţate şi folosirea acestor fonduri pentru reconstrucţia Ucrainei. În noul pachet de sancţiuni europene au fost luate noi măsuri şi împotriva unor entităţi ale mass-media ruse. Astfel, au fost suspendate licenţele birourilor în limba arabă ale posturilor Russia Today şi Sputnik, posturi deja interzise în UE. SUA au sancționat și companii europene Washingtonul a anunţat la rândul său vineri un nou set de sancţiuni contra Rusiei, ce vizează responsabili politici, companii de semiconductori, dar şi intermediari europeni acuzaţi că au contribuit la ocolirea sancţiunilor precedente impuse Moscovei după declanşarea războiului. Aceasta este "una dintre cele mai importante acţiuni în materie de sancţiuni" de la începutul războiului, notează, tot într-un comunicat, Departamentul american al Trezoreriei. Noul pachet de sancţiuni impus de SUA vizează, printre alte entităţi, companii şi persoane ce activează în sectoare economice precum metalurgia, mineritul, producţia de echipamente militare sau de semiconductori. Pe lista de sancţiuni a SUA au fost adăugate şi aproximativ 30 de persoane şi companii europene, din Elveţia, Italia, Germania, Malta şi Bulgaria, acuzate că au contribuit la eludarea sancţiunilor prin livrarea de echipamente militare Rusiei. Activele deţinute în SUA de aceste persoane şi companii vor fi îngheţate. PIB-ul rusesc își revine, spune FMI Mai mult, după ce a inclus deja marile bănci ruseşti pe lista cu sancţiuni, Trezoreria SUA a completat acum lista cu încă vreo zece instituţii financiare ruseşti. Citește și: Rusia nu simte sancțiunile Occidentului: unele țări vecine și aliați ca India, China și Turcia sunt intermediari pentru mărfuri interzise. Ca efect, economia rusă va crește în 2023, arată FMI Sancţiunile europene şi americane urmăresc să lovească economia Rusiei ca represalii pentru războiul pornit contra Ucrainei, să-i diminueze capacitatea de a-şi finanţa armata şi de a produce echipamente militare. Potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), sub efectul sancţiunilor internaţionale PIB-ul Rusiei a scăzut anul trecut cu 2,2%, dar şi-ar putea reveni anul acesta.

Un deputat PSD cere ca România să nu mai susțină Ucraina Foto: Facebook Alin Chirilă
Politică

Deputat PSD cere ca România să nu mai susțină Ucraina

Încă un deputat PSD, Alin Chirilă, din Mehedinți, cere ca România să nu mai susțină Ucraina și să se opună aderării la UE: „Ucraina nu are ce căuta în Uniunea Europeană! Să învețe întâi să se comporte ca stat european înainte de a cere să devină membru al Uniunii Europene!”, a scris el pe Facebook. Poziția sa este extrem de asemănătoare cu cea a premierului Ungariei, Viktor orban. Începând din 2017, Ungaria a făcut de mai multe ori, cel mai recent în februarie 2022, uz de veto față de cooperarea NATO cu Ucraina, din cauza politicii ucrainene privind minoritățile. Un deputat PSD cere ca România să nu mai susțină Ucraina „România trebuie să #suspende orice formă de #sprijin pentru #Ucraina până când Kievul se conforma convențiilor internaționale privind #Delta_Dunării”, a afirmat deputatul PSD. Ulterior, Chirilă și-a editat postarea, renunțând la mesajul în care propunea ca România să nu mai ajute Ucraina și și să se opună aderării acestei țări la UE. Totuși, aceste mesaje au rămas în istoricul editărilor. O poziție identică a avut, constant, deputatul PSD Daniel Ghiță. „„În România încă sunt copii care merg flămânzi la culcare. Nu sunt bani pentru educație, decât pentru arme și pentru războiul din Ucraina? (...) A ajuns măscariciul de Zelenski să le dicteze tuturor cum sa vină îmbrăcați, slugile UE! Nu aveți voie in kaki: că nu-mi dă voie campania de PR!? Banii EU sunt îngropați în Ucraina, in timp ce românii trăiesc în sărăcie! Nu sunt bani pentru popor, decât pentru arme și Ucraina?”, a scris el, recent, pe Facebook. Citiți și: ANALIZĂ Trei atacuri propagandistice împotriva Ucrainei dirijate de Antena 3 „CNN” și preluate de PSD, AUR și Șoșoacă

Bani europeni, cheltuiți în "regie proprie" (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Bani europeni, cheltuiți în "regie proprie"

Bani europeni, cheltuiți în "regie proprie". Primăria Iaşi vrea să finalizeze un proiect european într-un mod neobişnuit: în regie proprie. Bani europeni, cheltuiți în "regie proprie" O astfel de soluţie este analizată de funcţionarii instituţiei în cazul amenajării a cinci parcuri pe terenuri degradate. Unele modificări legislative de la finalul anului trecut permit un astfel de scenariu, dar în anumite condiţii. Citește și: EXCLUSIV Cel puțin 21 de spitale românești se pot prăbuși la un cutremur mare. Alte 68 ar suferi pagube majore. IGSU ține la secret lista celor mai șubrede spitale Constructorul nu a făcut faţă lucrărilor, în ciuda faptului că proiectul este unul de mică amploare: amenajarea a 11.000 mp de spaţii verzi şi a circa 16.000 mp de carosabil. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România nu recunoaște diplomele din UE (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

România nu recunoaște diplomele din UE

România nu recunoaște diplomele din UE. Absolventă a unei universităţi de prestigiu din vestul Europei, o ieşeancă a trebuit să apeleze la justiţie pentru a-şi putea valorifica diploma. România nu recunoaște diplomele din UE S-a ajuns în situaţia absurdă ca tânăra să nu aibă dreptul să se înscrie la examenul care i-ar fi permis să demonstreze că îşi cunoaşte meseria tocmai pentru că o condiţie obligatorie era să demonstreze că-şi cunoaşte meseria. A câştigat într-un final şi procesele deschise, dar şi concursul la care nu era primită. Citește și: Efectele unui cutremur considerat mic-moderat pe scara Richter: coșuri ale primăriei au căzut, clădirile s-au fisurat, primarul vorbește despre un „cutremur foarte mare” Totul, însă, după aproape un an de chinuri. Continuarea, în Ziarul de Iași.

"Drumul lui Kim Ir Sen" este blestemat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

"Drumul lui Kim Ir Sen" este blestemat

"Drumul lui Kim Ir Sen" este blestemat. Un drum de 6,4 km de lângă Iaşi, pentru care se obţinuseră fonduri europene şi chiar a fost atribuit şi contractul pentru lucrări de modernizare, va intra în reconfigurare. "Drumul lui Kim Ir Sen" este blestemat Proiectul finanţat prin Programul Operaţional Comun cu Republica Moldova trebuia să fie realizat în parteneriat cu raionul Sîngerei. Autorităţile de acolo au comunicat zilele acestea Consiliului Judeţean că sunt în imposibilitatea de a rezolva o problemă legată de drumul ce trebuia modernizat între două sate, astfel că întregul proiect a îngheţat de tot. Citește și: Rusia ar vrea să marcheze un an de la începerea invaziei în Ucraina printr-un atac masiv prin est, susține ministrul Apărării de la Kiev. Moscova își pregătește deja terenul cu fumigene I se spune "drumul lui Kim Ir Sen" din anii ’80, când a fost asfaltat ultima oară, cu ocazia trecerii prin vecinătate a trenului în care călătorea dictatorul nord-coreean chemat în vizită de Nicolae Ceauşescu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești (sursa: kremlin.ru)
Internațional

UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești

UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești. Preşedinţia suedeză a Consiliului UE a anunţat că Uniunea Europeană a ajuns vineri la un acord privind limitarea preţului produselor petroliere ruseşti, cu două zile înaintea începerii unui embargou al UE asupra acestor produse. UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești "Ambasadorii UE au aprobat astăzi plafonarea preţului pentru produsele petroliere ruseşti înaintea unei adoptări definitive de către Consiliul European", au transmis oficialii suedezi pe Twitter. Este vorba de "un acord important, care face parte din răspunsul neîntrerupt al Uniunii Europene şi al partenerilor săi la războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei". Potrivit unor diplomaţi europeni, acordul prevede un preţ plafonat de 100 de dolari pe baril pentru produse mai scumpe, precum motorina, şi un altul de 45 de euro pe baril pentru produsele mai puţin rafinate, precum păcura. Acest acord corespunde propunerilor făcute de Comisia Europeană. Plafoanele stabilite se referă la produsele petroliere ruseşti transportate pe nave ale Uniunii Europene. Polonia și balticele au vrut mai jos Surse diplomatice au descris aceste preţuri ca fiind "echilibrate", făcând posibilă "reducerea veniturilor Rusiei şi garantând în acelaşi timp accesul ţărilor terţe" din afara UE la aceste produse. "Împreună cu G7, stabilim plafoane de preţ pentru aceste produse pentru a reduce veniturile ruseşti, asigurând în acelaşi timp stabilitatea pieţei globale a energiei", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. "Trebuie să continuăm să lipsim Rusia de mijloacele de a duce războiul în Ucraina", a mai spus aceasta, amintind de intrarea în vigoare duminică a embargoului asupra produselor petroliere ruseşti exportate pe mare. Potrivit altor surse diplomatice, Polonia şi statele baltice au pledat pentru un nivel chiar mai redus al plafonului pentru a penaliza şi mai mult Moscova. Ecuaţia este totuşi delicată, obiectivul fiind, ca şi în cazul plafonării preţului ţiţeiului în decembrie, de a restrânge veniturile Rusiei, asigurându-se totodată că aceasta continuă să aprovizioneze piaţa mondială pentru a nu destabiliza schimburile şi a provoca o creştere a preţurilor. Diversitatea produselor petroliere, al căror preţ de vânzare variază enorm de la o piaţă la alta, complică şi ea situaţia. UE, G7 și Australia Embargoul european asupra produselor rafinate ruseşti "va dezechilibra şi mai mult pieţele internaţionale de energie", a avertizat vineri purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, care a asigurat că Moscova "ia măsuri pentru a-şi asigura interesele". Conform unui acord la care au ajuns în decembrie UE, G7 şi Australia, aceste plafonări trebuie adoptate înainte de intrarea în vigoare duminică a embargoului european asupra produselor rafinate ruseşti exportate pe mare pentru a împiedica Moscova să găsească cu uşurinţă noi cumpărători la preţurile pieţei. Citește și: Rusia nu simte sancțiunile Occidentului: unele țări vecine și aliați ca India, China și Turcia sunt intermediari pentru mărfuri interzise. Ca efect, economia rusă va crește în 2023, arată FMI Dincolo de plafonul stabilit de europeni, companiilor cu sediul în UE, G7 sau Australia li se va interzice să furnizeze servicii care permit transportul maritim, în special asigurări (ţările G7 asigură în proporţie de 90% transporturile globale). Urmând exemplul SUA şi Canadei, UE a interzis deja din 5 decembrie pe teritoriul său aproape toate livrările de petrol rusesc transportat pe mare. La aceasta s-a adăugat concomitent un mecanism de plafonare a preţului aprobat de UE, G7 şi Australia, care prevede că, la nivel mondial, să poată fi livrat în continuare numai ţiţeiul rusesc vândut la un preţ de cel mult 60 de dolari pe baril. Companiile cu sediul în aceste ţări nu îşi mai pot presta serviciile (comerţ, transport de marfă, asigurări, armatori etc.), în caz contrar riscând să fie sancţionaţi.

Orban: Ungaria va bloca sancţiuni privind energia nucleară rusă Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Orban: Ungaria va bloca sancţiuni energia nucleară rusă

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că Ungaria va bloca prin veto eventuale sancţiuni UE privind energia nucleară rusă. Anunțul său vine în continuarea declarațiilor oficialilor maghiari care doresc să accelereze lucrările la centrala nucleară Paks 2, construită împreună cu Rosatom. Orban: Ungaria va bloca sancţiuni privind energia nucleară rusă "Nu vom permite ca planul de a include energia nucleară în sancţiuni să fie pus în aplicare", a declarat premierul ungar Viktor Orban, citat de news.ro. "Acest lucru iese din discuţie", a punctat el. Ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto a declarat, joi, că a purtat o conversație telefonică cu viceprim-ministrul rus Alexander Novak, în timpul căreia părțile au convenit să accelereze investițiile în construcția centralei nucleare (NPP) Paks-2. "Am convenit că energia nucleară este energia viitorului și este o veste bună pentru noi că guvernul rus acordă, de asemenea, o mare importanță dezvoltării Paks. Am convenit că vom accelera investițiile ori de câte ori este posibil", a spus șeful diplomației maghiare. Ungaria, membră a UE, a criticat în repetate rânduri sancţiunile Bruxelles-ului împotriva Rusiei, afirmând că acestea nu au reuşit să slăbească semnificativ Rusia, în timp ce riscă să distrugă economia europeană. Centrala nucleară Paks din Ungaria are patru mici reactoare VVER 440 construite în Rusia, cu o capacitate combinată de aproximativ 2.000 de megawaţi, care au început să funcţioneze între 1982 şi 1987. Centrala generează aproximativ jumătate din energia din Ungaria, iar centrala îşi procură combustibilul nuclear din Rusia. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise În cadrul unui acord semnat în 2014 cu Rusia, Ungaria intenţionează să extindă centrala Paks cu două reactoare VVER de fabricaţie rusească cu o capacitate de 1,2 gigawaţi fiecare.

Daea a autorizat ilegal pesticide interzise (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Mediu

Daea a autorizat ilegal pesticide interzise

Daea a autorizat ilegal pesticide interzise. Petre Daea, ministrul pesedist al Agriculturii, se face că promovează mâncarea sănătoasă, dar în realitate susține folosirea pesticidelor extrem de toxice, interzise de Uniunea Europeană, în agricultura românească. Ministerul Agriculturii a emis în regim de urgență, la sfârșitul anului trecut, derogări pentru folosirea substanțelor toxice pentru tratarea semințelor de porumb, floarea-soarelui și a sfeclei de zahăr. Ulterior, pe 19 ianuarie, Curtea de Justiție Europeană a decis că derogările emise de autorități pentru folosirea pesticidelor toxice sunt ilegale. Daea a autorizat ilegal pesticide interzise Ministerul Agriculturii, sub conducerea lui Petre Daea, a emis înaintea Crăciunului mai multe autorizații în regim de urgență pentru a permite tratatea semințelor de porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr cu substanțe chimice extrem de toxice pentru albine, mediu și om. Este vorba despre substanțele clothianidin, imidacloprid și thiamethoxam, care sunt destinate pentru a combate anumite insecte din sol care pot ataca semințele plantelor. Însă substanțele toxice rămân în plantă și afectează și alte insecte, "benefice" – albinele și alți polenizatori, care se hrănesc cu polenul, nectarul și gutația contaminate. Aceste substanțe fac parte din categoria neonicotinoidelor și sunt interzise în Uniunea Europeană din anul 2018. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă WWF România susține într-un comunicat de presă că decizia a fost luată fără consultarea părților afectate, adică apicultori și solicitarea civilă, dar "la cererea și în beneficiul a cinci organizații de fermieri mari". Despre matrapazlâcurile de la Ministerul Agriculturii s-a aflat de abia în ianuarie 2023. Neonicotinoizii distrug albinele Pe 19 ianuarie 2023, Curtea de Justiției a Uniunii Europene (CJUE) a emis un comunicat de presă prin care anunța că s-a luat decizia că "statele membre nu pot deroga interdicțiile exprese privind introducerea pe piață și utilizarea semințelor tratate cu produse fitosanitare care conțin neonicotinoizi". Magistrații de la CJUE susțin că aceste măsuri de interzicere au fost adoptate pentru a garanta nivelul ridicat de protecție a sănătății animale în cadrul Uniunii. "Tiametoxamul și clotianidina sunt insecticide din grupa neonicotinoidelor utilizate în agricultură pentru tratarea semințelor, autorizate inițial în Uniune. Cu toate acestea, având în vedere riscurile mari acute și cronice pentru albine de la semințe tratate cu produse de protecție a plantelor care conțin acești neonicotinoizi și ținând cont de nivelul ridicat de protecție a sănătății animale urmărit în Uniune, în 2018, Comisia a adoptat noi reglementări care impun restricții stricte privind utilizarea acestor substanțe active", se menționează în comunicatul CJUE. ONG-urile vor retragerea derogărilor Organizația WWF atrage atenția că la semănatul semințelor tratate se produce praf încărcat cu pesticide care se dispersează în aer, constând într-o sursă suplimentară de stres atât pentru polenizatori, cât și pentru mediu în general și oameni. Pentru a se reduce această problemă (atenție, e vorba de a se reduce, nu elimina, spune WWF), există numeroase reguli și un anumit tip de echipament ce poate fi folosit la semănat, însă nerespectarea acestora duce doar la retragerea autorizației de folosire a semințelor tratate, iar societatea și mediul înconjurător rămân să suporte costurile de sănătate asociate cu prezența pesticidelor în plante, sol, apă, aer, produse agricole și alimentare. În acest sens organizațiile Eco Ruralis, Romapis și WWF România, reprezentând interesele apicultorilor, micilor producători și conservarea naturii, solicită retragerea derogării pentru anul acesta și conformarea la hotărârea Curții de Justiție Europene pentru viitor. "În cazul în care derogarea nu este anulată, dorim să informăm apicultorii și cetățenii că sfecla de zahăr se va trata cu clotianidin și tiametoxam și se va semăna în județele Alba, Bacău, Botoșani, Brașov, Brăila, Cluj, Covasna, Galați, Harghita, Iași, Mureș, Neamț, Sibiu, Suceava, Vaslui, în perioada 1 martie - 30 mai. Iar tratamentele la porumb și floarea-soarelui, cu imidacloprid și tiametoxam, au început în 23 ianuarie și se vor cultiva în toată țara, pe suprafețele puternic afectate, conform textului derogării", susține WWF. Ramona Duminicioiu, membru în Comitetul de Coordonare Eco Ruralis, a spus că "micii producători din România sunt împotriva folosirii neonicotinoidelor și substanțelor toxice periculoase. Suntem pentru reglementarea cât mai strictă a acestora, întrucât avem convingerea că putem și trebuie să producem hrană folosind practici agroecologice.".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră