sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ue

402 articole
Internațional

Putin, cu degetul pe butonul nuclear

Putin, cu degetul pe butonul nuclear. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat vineri că Rusia nu are obiecţii faţă de aderarea Ucrainei la UE, întrucât aceasta din urmă nu este o alianţă militară, spre deosebire de NATO, relatează agenţiile AFP şi Reuters. Ucraina în UE, "semi-colonie" a Vestului "Nu avem nimic împotrivă, este decizia lor suverană să adere sau nu la uniuni economice (...) Este treaba lor, a poporului ucrainean", a declarat preşedintele rus în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg. "Spre deosebire de NATO, UE nu este o alianţă militară", aşadar "în ce priveşte integrarea lor economică, alegerea le aparţine" ucrainenilor, a lămurit Putin poziţia Rusiei pe acest subiect. Citește și: Putin, nevoit să-şi amâne discursul la Forumul de la Sankt Petersburg, din cauza unui atac cibernetic Totuşi, preşedintele rus a estimat că "Ucraina se va transforma într-o semi-colonie" a ţărilor occidentale dacă aderă la UE. "Este părerea mea", a adăugat el. Pe de altă parte, Putin a apreciat că după încheierea "operaţiunii militare speciale", adică a războiului declanşat de Rusia prin agresiunea asupra Ucrainei, relaţiile ruso-ucrainene se vor normaliza. "Mai devreme sau mai târziu, situaţia va reveni la normal", crede el. Companiile occidentale, dorite în Rusia Liderul de la Kremlin s-a arătat încrezător şi faţă de revenirea pe piaţa rusească a companiilor occidentale, mai ales europene, care s-au retras în urma sancţiunilor impuse Rusiei după agresiunea asupra Ucrainei. El a insistat pe de altă parte că ofensiva militară rusă în Ucraina nu este cauza dificultăţilor economice mondiale, în special a creşterii preţurilor la energie, acestea fiind provocate de "erorile sistemice" ale Occidentului, care și-ar provoca singur inflaţie prin "tipărirea de bani". "Îi auzim pe toţi vorbind despre o pretinsă (...). Acesta este rezultatul erorilor sistemice ale administraţiei americane şi ale birocraţiei europene (...). Pentru ei, operaţiunea noastră este un colac de salvare care le permite să pună totul pe seama noastră", a opinat Putin. Kremlinul vrea porturi ucrainene fără mine Liderul rus a adăugat că țara sa nu va împiedica exporturile de cereale din Ucraina şi este dispusă să garanteze securitatea navelor care le transportă, dar Ucraina trebuie să-şi demineze porturile de la Marea Neagră, a declarat vineri preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit agenţiilor DPA şi EFE. "Nu noi am minat porturile", a spus el la Forumul economic de la Sankt Petersburg, reafirmând o condiţie a Moscovei deja respinsă de Kiev, care se teme că, dacă-şi deminează zona de coastă, devine şi mai vulnerabilă în faţa unui eventual atac rusesc de pe mare, deşi Rusia a promis că nu va profita de o eliminare a minelor pentru a porni un astfel de atac în agresiunea sa militară intrată vineri în cea de-a 114-a zi. Putin, cu degetul pe butonul nuclear Putin a dat asigurat că ţara sa va recurge la folosirea armelor nucleare doar "dacă este necesar" pentru a-şi apăra suveranitatea, relatează agenţia EFE. "Nu suntem o ameninţare, dar toţi trebuie să ştie ce avem noi şi ce vom folosi dacă este necesar pentru apărarea suveranităţii noastre", a spus Putin în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg. El a catalogat drept "iresponsabile" declaraţiile unor oficiali occidentali conform cărora Rusia ameninţă omenirea cu armele sale nucleare. Cât despre o posibilă confruntare militară directă a Rusiei cu Occidentul ca urmare a războiului pornit de Moscova în Ucraina, Putin a răspuns că ţările occidentale au declarat de fapt în trecut "război pe scară extinsă" unor ţări precum Irak, Libia, Afganistan sau Iugoslavia.

Putin, cu degetul pe butonul nuclear (sursa: kremlin.ru)
Moldova Ucraina și Georgia drum deschis către UE (suursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Internațional

Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE

Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE. Comisia Europeană (CE) recomandă ca Ucraina, Republica Moldova și Georgia să fie desemnate state candidate la aderarea la Uniunea Europeană (UE). Șefa CE a menționat că în ciuda războiului Ucraina îndeplinește multe condiții de aderare însă a insistat pentru reformarea legilor privind drepturile minorităților. Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE Executivul UE a aprobat vineri acest lucru, dar cele două țări vor trebui să îndeplinească o serie de condiții în viitor în ceea ce privește statul de drept, justiția și lupta împotriva corupției. "Cu condiţia ca liderii ţării să menţină cursul" în ceea ce priveşte reformele economice şi lupta împotriva corupţiei, "credem că ţara are potenţialul de a se ridica la înălţimea cerinţelor" unei candidaturi, a declarat ea într-o conferinţă de presă. Recomandarea este deosebit de semnificativă pentru Ucraina, care a investit atât de mult din viitorul său politic într-o relație mai strânsă cu Europa, deoarece caută sprijin moral pentru a contracara agresiunea rusă. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină "Ucraina este un stat european care a dovedit din plin că aderă la valorile pe care se bazează Uniunea Europeană", se arată în recomandare. "Prin urmare, Comisia recomandă ca Ucrainei să i se acorde statutul de candidat, în condițiile în care aceasta va lua o serie de măsuri specifice. Recomandările Comisiei Europene vor trebui aprobate de Consiliul Uniunii Europene şi de Parlamentul European. Nu este clar cât va dura procesul de integrare sau dacă se va finaliza. Spre exemplu, negocierile pentru integrarea Albaniei, Macedoniei de Nord şi Muntenegrului stagnează de câţiva ani, iar Turcia a primit statutul de candidat din 1999 şi nu se întrevăd perspective de aderare la UE, relatează Agerpres.

Maia Sandul răspunde amenințărilor lui LavrovFoto: Facebook: Maia Sandu
Eveniment

Maia Sandul, răspunde amenințărilor lui Lavrov

Maia Sandul, răspunde amenințărilor lui Lavrov. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu răspunde amenințărilor venite din partea lui Serghei Lavrov cu privire la faptul că liderii de liderii de la Chișinău vor să transforme Moldova într-o nouă Ucraină prin dorința acerbă de a candida la UE. Maia Sandu a mai amintit, la TV8, că Republica Moldova a anunțat cu mulți ani în urmă intenția de aderare la Uniunea Europeană. Maia Sandul, răspunde amenințărilor lui Lavrov "Nu văd nicio legătură între livrările de gaze și intenția noastră de a obține statut de țară candidată. Ne dorim asta demult și am anunțat asta de mulți ani. Am făcut și niște angajamente să depunem cererea de aderare la UE. Da, nu ne-am imaginat că se v-a întâmpla în așa context. Dar sunt lucruri separate. Contractul cu Gazprom – noi achităm consumul și plătim sume foarte mari. Sunt și țări UE care au contracte. Moldova este țară independentă și suverană, iar cetățenii au spus că vor să trăiască într-o țară liberă, într-un stat care-i respectă, într-un stat în care se poate construi bunăstare", a spus șefa statului, Maia Sandu. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Declarațiile acesteia vin după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Uniunea Europeană vrea să transforme Republica Moldova într-o "a doua Ucraină", spunând în același timp că Moldova încearcă să obțină cât mai multe avantaje de la Rusia, sub amenințarea că altfel se va alătura Uniunii Europene. "Bineînțeles, (Occidentul) e clar că încearcă să facă din (Republica) Moldova o a doua Ucraina. Și o astfel de abordare consumeristă din partea conducerii actuale a Moldovei este foarte, foarte grăitoare, când spun: "Hai să începem acum aderarea la Uniunea Europeană și apoi vom vedea ce promisiuni ne fac ei acolo, poate vom decide să rămânem în Comunitatea Statelor Independente". Și alte declarații: "Rușii ar trebui să ne facă reducere la gaz, față de contractul semnat, și să ne amâne plățile”, a declarat Serghei Lavrov într-un interviu pentru postul rusesc NTV, potrivit Digi24.

Zelenski pregătit să lucreze pentru aderarea Ucrainei la UE(sursa: Facebook/VolodimirZelenski)
Internațional

Zelenski, pregătit să lucreze pentru aderarea Ucrainei la UE

Zelenski, pregătit să lucreze pentru aderarea Ucrainei la UE. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat joi că invazia Rusiei are ca obiectiv "să rupă Ucraina și să rupă întreaga Europă prin Ucraina". În timpul unei conferințe de presă comune la Kiev cu cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Mario Draghi și președintele român Klaus Iohannis, Zelenski le-a spus omologilor săi că atacul Rusiei asupra Ucrainei echivalează cu un atac asupra întregii Europe. Zelenski, pregătit să lucreze pentru aderarea Ucrainei la UE "Rusia vrea să demonstreze că Europa unită nu este capabilă să fie eficientă și că valorile europene nu funcționează pentru protejarea libertății. Noi putem și trebuie să spargem acest scenariu și să le demonstrăm că Europa va continua să fie liberă, democratică și… unită", a spus el. Zelenski a declarat că cel mai bun mod de a demonstra "poziția noastră comună și puternică" este susținerea integrării Ucrainei în Uniunea Europeană, adăugând că statutul Ucrainei de candidat la aderarea la UE "poate amplifica libertatea în Europa din punct de vedere istoric și poate deveni una dintre deciziile europene cheie din prima treime a secolului XXI". Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită să lucreze pentru a deveni un membru cu drepturi depline al UE. "Înțelegem că drumul către Uniunea Europeană este într-adevăr un drum și că nu este un singur pas. Dar această cale trebuie să înceapă, iar noi suntem gata să lucrăm pentru ca statul nostru să se transforme într-un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, iar ucrainenii au câștigat deja dreptul de a porni pe această cale", a declarat el. Președintele ucrainean a cerut liderilor UE să acorde țării sale o aderare rapidă la blocul comunitar printr-o procedură mai scurtă pentru a contracara agresiunea rusă. Zelenski a declarat că numărul total de rachete rusești folosite împotriva populației civile din Ucraina "a ajuns deja la 3.000 în această lună", adăugând că, cu cât Ucraina va primi mai repede arme mai puternice din partea Occidentului, cu atât mai repede va putea pune capăt atacurilor rusești. "Fiecare lot de astfel de provizii echivalează cu ucraineni salvați. Și fiecare zi de întârziere sau de amânare a deciziilor este o șansă pentru armata rusă de a ucide ucraineni sau o șansă de a ne distruge orașele. Există o legătură directă: Cu cât obținem arme mai puternice, cu atât mai repede ne putem elibera poporul și ne putem elibera țara", a declarat Zelenski, potrivit CNN.

La finalul lunii iunie ar trebui să existe o decizie (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

La finalul lunii iunie ar trebui să existe o decizie

La finalul lunii iunie ar trebui să existe o decizie. Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat că statutul de candidat la Uniunea Europeană în cazul Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei trebuie acordat cât se poate de repede, adăugând că sunt şanse ca la finalul acestei luni discuţiile pe acest subiect să fie finalizate la nivelul Consiliului European. La finalul lunii iunie ar trebui să existe o decizie Iohannis a răspuns astfel întrebat dacă la nivel european se întrevede un consens cu privire la candidaturile la Uniunea Europeană ale Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei. "În ceea ce priveşte solicitarea de aderare a Ucrainei, Moldovei şi Georgiei, această chestiune a fost discutată în repetate rânduri şi este de aşteptat ca până la sfârşitul acestei luni să avem o decizie. Comisia lucrează pe această speţă, preşedinţia franceză este extrem de implicată. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Şi după părerea mea sunt şanse să finalizăm discuţia la sfârşitul lui iunie în Consiliu", a declarat Klaus Iohannis, miercuri, în conferinţa de presă susţinută alături de preşedintele francez Emmanuel Macron, la Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu". Iohannis a reiterat poziţia sa şi a României pe acest subiect. "Eu nu pot să vorbesc decât în numele meu şi al României, am spus-o şi o voi repeta: după părerea mea, statutul de candidat trebuie acordat cât se poate de repede. Este o soluţie care ar fi corectă moral, o soluţie care ar fi corectă economic şi este o soluţie care ar fi corectă din punct de vedere securitar. Vom încerca - preşedintele Macron şi cu mine am discutat in extenso astăzi această speţă - vom încerca să găsim o soluţie care este fezabilă şi sustenabilă", a declarat Klaus Iohannis, potrivit Agerpres.

Comunele ratează finanțările europene cu brio (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Comunele ratează finanțările europene cu brio

Comunele ratează finanțările europene cu brio. Când vine vorba de fonduri europene, problema nr. 1 este birocraţia excesivă care trebuie parcursă până la obţinerea efectivă a finanţării. Comunele ratează finanțările europene cu brio Documentaţia cerută de autorităţile de management de la Bucureşti pe diferitele programe de finanţare pun în încurcătură administraţiile locale - dintre care unele nu mai ajung să depună proiecte. Aşa s-a întâmplat că, anul trecut, 28 de comune din judeţul Iaşi, alături de oraşele Hârlău şi Podu Iloaiei, nu au avut niciun leu de încasat pentru realizarea unor astfel de proiecte. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană În 2020, situaţia a fost asemănătoare, aceleaşi două oraşe având 0 lei la capitolul „Sume primite de la UE/alţi donatori” pentru proiecte plătite sau prefinanţate în exerciţiul financiar 2014-2020, alături de 25 de comune. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Interpușii lui Dragnea, noi contracte publice (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Interpușii lui Dragnea, noi contracte publice

Interpușii lui Dragnea, noi contracte publice. O firmă înființată de Florea Nedea, trimis în judecată în dosarul Teldrum, firmă strâns legată de Liviu Dragnea, a câștigat o licitație de aproape trei milioane de euro pentru a reabilita cinci străzi din municipiul Alexandria. Contractul finanțat din fonduri europene a fost atribuit de primăria Alexandria, condusă de controversatul pesedist Victor Drăgușin, unul dintre susținătorii fideli ai lui Liviu Dragnea, fostul lider PSD. 7,7 milioane de euro de la UE Uniunea Europeană a finanțat în anul 2019, prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), proiectul transfrontalier „Conexiune mai bună a orașelor Alexandria și Cherven Bryag” în valoare de aproximativ 7,7 milioane de euro. Proiectul prevede reabilitarea unei părți din infrastructura rutieră din orașele Alexandria și Cherven Bryag. Conform proiectului, la Alexandria urma să fie reabilitată o suprafață de 4.500 de metri, iar la bulgari, de 8.000 de metri. Citește și: Guvernul mai pompează 1,1 milioane euro în stadionul din Alexandria, ctitoria lui Dragnea. 16 milioane euro pentru stadionul unei echipe de Liga a III-a În primăvara anului trecut, Primăria Alexandria a scos la licitație un contract împărțit în două loturi pentru reabilitarea a cinci străzi. Primul lot prevedea reabilitarea străzilor Turnu Măgurele și Dunărea. În cel de-al doilea lot au fost incluse străzile Alexandru Ghica, Meșteșugari și Fabricii. Valoarea celor două loturi a fost estimată de administrația locală la 17,9 milioane lei. Interpușii lui Dragnea, noi contracte publice După un an de la lansarea licitației, în data de 13 mai 2022, contractul a fost adjudecat integral pentru suma de 14,4 milioane de lei de firma Spring Road Cargo, conform anunțului publicat în Sistemul Elecronic de Achiziții Publice de către Primăria Alexandria. De fapt, firma care a câștigat licitația își schimbase denumirea în anul 2019: din Spring Road Cargo, în Team Star Sud 2019. Firma Spring Road Cargo, actuala Team Star Sud 2019, a fost patronată până în martie 2018 de Florea Nedea, unul dintre foștii directori Teldrum. Florea Nedea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru o fraudă cu fonduri europene de aproape un milion de euro. În același dosar au mai fost trimiși în judecată Mircea Vișan și Petre Pitiș, ultimul fiind directorul general al Teldrum. Totodată, partea care îl privește pe Liviu Dragnea, despre care se spune că ar controla compania Teldrum, se află încă în lucru la DNA. "Șobo" din trupa lui Dragnea are 50% Din martie 2018, firma Spring Road Cargo a fost preluată de Costel Cule. Funcția de administrator a fost cedată de Florea Nedea lui Lucian Alexandru Stoica. La finalul anului 2019, Costel Cule a decis să schimbe denumirea firmei în Team Star Sud 2019 SRL. În prezent, firma înființată de Florea Nedea este controlată de Liviu Lucian Dobrescu, care deține 50% din societate. El este celebrul „Șobo” din formația EGO în care cântau Mugurel Gheorghiaș și Liviu Dragnea, pe vremea când era colegi de facultate. Într-un interviu acordat revistei Forbes, Dobrescu spunea că deține o parte din acțiunile la purtător ale companiei Teldrum. Foști angajați Teldrum, patroni ai noii firme Printre asociații Team Star Sud 2019 regăsim alte două persoane a căror carieră este strâns legată de Teldrum. De exemplu, Marilea Panaitov deține 20% din părțile sociale ale firmei. Ea este fostul director economic și unul dintre vechii acționari ai Teldrum. Din postura de director economic, gestiona banii companiei Teldrum. Un alt angajat de bază al companiei Teldrum, Nicoleta Dan, fostă Pene, deține 20% din părțile sociale ale Team Star Sud 2019. Ea a fost mâna dreaptă a lui Petre Pitiș, directorul general Teldrum. Dar a fost plasată și în compania 3T Construct din Piatra Neamț, cumpărată de Teldrum. Inițial și-a început activitatea ca director la Controlul Financiar Preventiv, apoi a ajuns director economic. Potrivit riseproject.ro, Nicoleta Dan gestiona contabilitatea tuturor firmelor controlate de gruparea Dragnea. Pe computer avea zeci de excel-uri și tabele cu intrările și ieșirile de bani nu doar din Tel Drum, dar și din afacerile fiului sau finului lui Liviu Dragnea (Zooveg, InterFrigo, Romcip – Ferma Salcia, Agrotrust). Calculate în ansamblu, Nicoleta le numește „situații intra-grup”.

Lacheul Orban salvează sluga putinistă Kirill (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lacheul Orban salvează sluga putinistă Kirill

Lacheul Orban salvează sluga putinistă Kirill. Ungaria a blocat miercuri adoptarea embargoului petrolier şi noi sancţiuni europene decise împotriva Moscovei pentru a obţine retragerea de pe lista neagră a UE a şefului Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill, au indicat mai multe surse diplomatice, relatează AFP. Lacheul Orban salvează sluga putinistă Kirill Patriarhul este considerat "un aliat de lungă durată al preşedintelui Vladimir Putin" şi ''a devenit unul dintre principalii susţinători ai agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei'', subliniază propunerea de sancţiuni înaintată statelor membre. Liderii celor 27 de ţări ale UE reuniţi luni şi marţi la summit-ul de la Bruxelles au ajuns la un acord pentru a-şi reduce importurile de petrol rus cu aproximativ 90% până la sfârşitul anului pentru a secătui finanţarea ofensivei ruse împotriva Ucrainei. Adoptarea sancțiunilor necesită unanimitate Acest embargo este măsura emblematică a celui de-al şaselea pachet de sancţiuni al UE care prevede o extindere a listei negre a UE la aproximativ 60 de personalităţi, între care şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill, şi excluderea a trei bănci ruse din sistemul financiar internaţional Swift, între care Sberbank, principala instituţie a ţării. Citește și: Crește riscul unei confruntări directe între Rusia și SUA, amenință Kremlinul, nemulțumit de livrarea de rachete performante (HIMARS) Ucrainei de către Pentagon Este necesară unanimitatea pentru adoptarea sancţiunilor europene, iar premierul ungar Viktor Orban şi-ar fi dat inițial acordul cu privire la acest nou pachet de sancţiuni care urma să fie finalizat miercuri în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor înainte de publicarea sa în jurnalul oficial al UE pentru intrarea sa în vigoare. Au avut loc consultări cu Budapesta pentru a încerca să se depăşească opoziţia Ungariei, a declarat o sursă diplomatică.

Zelenski promite să recâștige CrimeeaFoto: Twitter/VolodimirZelesnki
Internațional

Zelenski, mulțumit de sancțiunile UE aplicate Rusiei

Zelenski, mulțumit de sancțiunile UE aplicate Rusiei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit UE pentru al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, reînnoind totodată apelurile ca Bruxellesul să impună Rusiei măsuri şi mai dure pentru invazia Ucrainei, relatează miercuri DPA. Zelenski, mulțumit de sancțiunile UE aplicate Rusiei Un al şaptelea pachet ar fi necesar odată ce termenii celui de-al şaselea vor fi implementaţi, a declarat Zelenski într-un mesaj video difuzat marţi seară. Citește și: Va accepta Putin ca ONU să supervizeze o operațiune de deblocare a portului Odesa pentru a permite exportul cerealelor din Ucraina? Marele risc: un atac rusesc de pe mare "La final (...), nu ar trebui să existe legături economice semnificative deloc între lumea liberă şi statul terorist", a subliniat el."Vom lucra la noi restricţii împotriva Rusiei pentru acest război", a adăugat el, potrivit CNN. Datorită boicotului petrolier planificat de UE, Rusia pierde "zeci de miliarde de euro" care nu mai pot fi folosiţi pentru a finanţa teroarea, a spus Zelenski. Un embargou complet asupra petrolului rusesc ar ajuta de asemenea ţările UE în tranziţia lor spre energii regenerabile, potrivit lui Zelenski. Rusia, pe de altă parte, din cauza incapacităţii sale de adaptare, ar avea de suferit economic şi va deveni şi mai izolată, a adăugat el.

Ungaria se opune din nou (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Orban ține deschisă conducta lui Putin

Orban ține deschisă conducta lui Putin. Uniunea Europeană nu a reuşit să ajungă duminică la o înţelegere în privinţa unui embargou asupra petrolului rusesc, dar negocierile continuă luni. Orban ține deschisă conducta lui Putin Context: diplomaţii încearcă să facă progrese înaintea summit-ului UE de luni şi marţi în legătură cu o excepţie pentru livrările printr-o conductă către ţările din Europa Centrală, potrivit unor oficiali europeni, relatează Reuters. Cu toate acestea, un diplomat european de rang înalt a spus că "sunt prea multe detalii de pus la punct" pentru a se spera la un acord înainte de începerea reuniunii liderilor din UE luni după-amiază, la Bruxelles. Propunerea de embargou asupra importurilor de petrol face parte din al şaselea pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei din cauza invaziei acesteia din Ucraina. Ungaria, cel mai vocal critic Pachetul include eliminarea celei mai mari bănci din Rusia, Sberbank, din reţeaua SWIFT, interzicerea televiziunilor ruseşti în UE şi adăugarea de noi nume pe lista persoanelor ale căror active sunt îngheţate sau care nu mai pot intra în UE. Citește și: Serbia s-a predat total lui Putin: acord pe trei ani de furnizare de gaz cu preț redus Întregul pachet este blocat de Ungaria, care susţine că un embargou asupra petrolului ar da o lovitură puternică economiei sale deoarece nu poate obţine petrol din altă parte. Cehia şi Slovacia au exprimat îngrijorări similare. Ungurii, slovacii și cehii dau la "Drujbă" Negocierile privind embargoul asupra petrolului rusesc sunt în derulare de o lună, dar fără progrese, iar liderii europeni încearcă să ajungă la un acord pentru summitul lor pentru a evita să arate că nu sunt uniţi în răspunsul pe care îl dau Moscovei. Pentru a sparge blocajul, Comisia Europeană a propus ca interdicţia să se aplice numai petrolului rusesc adus în UE prin petroliere, permiţând în continuare Ungariei, Slovaciei şi Cehiei să primească petrol rusesc prin conducta "Drujba" (Prietenie) o perioadă, până când pot fi puse la punct surse de furnizare alternative.

Șansă istorică pentru Republica Moldova (sursa: Facebook/Natalia Gavrilița PM)
Internațional

Șansă istorică pentru Republica Moldova

Șansă istorică pentru Republica Moldova. Republica Moldova are o şansă "istorică" de a adera la Uniunea Europeană şi eventuale proiecte pentru a aduce ţara mai aproape de blocul comunitar nu trebuie să înlocuiască drumul către statutul de membru cu drepturi depline, a susţinut miercuri premierul moldovean Natalia Gavriliţa, potrivit Reuters. "Salutăm orice mecanism pentru a ne aduce împreună mai aproape, pentru a ne îmbunătăţi cooperarea, atât timp cât el nu înlocuieşte calea către aderare", a declarat Gavriliţa în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos (Elveţia). Șansă istorică pentru Republica Moldova "Credem cu fermitate că statutul de membru al Uniunii Europene este cel care aduce ... pace, stabilitate şi prosperitate bazată pe valori şi noi vrem să fim parte a lumii libere şi a acestei familii a UE", a adăugat ea. Şefa executivului de la Chişinău a spus că ţara sa are o "fereastră de oportunitate istorică" de a adera la blocul comunitar şi că statutul de candidat trebuie acordat nu doar Ucrainei. "A da, în acest moment de oportunitate istoric, statutul de candidat doar Ucrainei ar avea drept consecinţă crearea unei zone gri în Republica Moldova", a explicat ea. Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat Preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat joi că eventuala "comunitate politică europeană" pe care a propus-o la începutul lunii mai ar fi "complementară" procesului de aderare la Uniunea Europeană şi nu "o alternativă" la acesta, potrivit Agerpes. Exprimându-se la Palatul Elysée după ce a primit-o pe preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şeful statului francez a spus că acest nou format ar viza "crearea unui nou cadru de cooperare ce ar reuni naţiuni europene democratice care aderă la soclul nostru de valori şi care aspiră sau nu să adere la Uniunea Europeană". Macron a prezentat acest proiect pe 9 mai în faţa Parlamentului European la Strasbourg, în plină dezbatere privind lansarea procesului de aderare a Ucrainei. El afirma cu acea ocazie că ar fi nevoie de "decenii" pentru ca Ucraina să adere la UE şi sugera că între timp ţara poate face parte dintr-o "comunitate politică europeană" care ar putea include Republica Moldova sau Regatul Unit, ţară ieşită din UE în 2020.

Finanțare pentru dezvoltare rurală (sursa: Pixabay)
Eveniment

Finanțare pentru dezvoltare rurală

Comisia Europeană a propus o măsură excepţională finanţată din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) pentru a permite statelor membre să plătească o sumă forfetară unică fermierilor şi întreprinderilor agroalimentare afectate de creşteri semnificative ale costurilor de producţie, informează un comunicat al Executivului comunitar. Astfel de creşteri ale preţurilor, în special la energie, îngrăşăminte şi hrană pentru animale, perturbă sectorul agricol şi comunităţile rurale, generând probleme de lichiditate şi de flux de lichidităţi pentru fermierii şi micile întreprinderi rurale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării de produse agricole. Prin abordarea directă a acestor probleme ale fluxurilor de lichidităţi, contribuind astfel la menţinerea viabilităţii lor, sprijinul va atenua perturbările pieţei şi va contribui astfel la securitatea alimentară mondială. Finanțare pentru dezvoltare rurală "Fermierii, sprijiniţi în cadrul politicii agricole comune, continuă să îşi demonstreze în mod susţinut valoarea producând alimente în condiţii dificile. După pandemia de COVID-19, ei sunt în prezent puternic afectaţi de consecinţele invadării Ucrainei de către Rusia. Pentru unii, problema majoră este supravieţuirea lor economică. Prin această măsură, cea mai recentă dintr-o serie de măsuri aplicate în cadrul PAC, le acordăm sprijinul de care au nevoie astfel încât să poată continua să producă alimentele de care are nevoie lumea, să îşi îngrijească terenurile şi familiile", a declarat comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul După adoptarea măsurii de către colegiuitori, ea va permite statelor membre să decidă să utilizeze fonduri de până la 5% din bugetul lor din cadrul FEADR pentru perioada 2021 - 2022 pentru a sprijini în mod direct veniturile fermierilor şi IMM-urilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării de produse agricole. Măsura reprezintă un buget potenţial de 1,4 miliarde EUR pentru întreaga UE, potrivit Agerpres. Statele membre trebuie să direcţioneze acest sprijin către beneficiarii care sunt cei mai afectaţi de criza actuală şi care sunt implicaţi în economia circulară, în gestionarea nutrienţilor, în utilizarea eficientă a resurselor sau în metode de producţie ecologice şi nepericlitante pentru climă. Fermierii şi IMM-urile selectate ar putea primi până la 15.000 de euro şi, respectiv, 100.000 de euro. Plăţile trebuie efectuate până la 15 octombrie 2023. Pentru a face uz de această posibilitate excepţională, statele membre vor avea obligaţia să transmită o modificare a programului (programelor) lor de dezvoltare rurală prin care se introduce această nouă măsură. 500 de milioane de euro pentru fermierii din UE Propunerea urmează pachetului de sprijin în valoare de 500 de milioane de euro pentru fermierii din UE, adoptat la 23 martie în cadrul Comunicării privind "Garantarea securităţii alimentare şi consolidarea rezilienţei sistemelor alimentare". "Prin aceste două măsuri, Comisia încurajează statele membre să sprijine fermierii implicaţi în practici sustenabile", se spune în comunicat. În plus, în acest context, Comisia intensifică monitorizarea principalelor pieţe agricole afectate de război. Statele membre vor avea obligaţia să notifice Comisiei nivelul lor lunar de stocuri de cereale, seminţe oleaginoase, orez şi seminţe certificate ale acestor produse, care sunt deţinute de producători, angrosişti şi operatori relevanţi. Comisia Europeană a lansat şi un tablou de indicatori specifici care prezintă statistici detaliate şi actualizate privind preţurile, producţia şi comerţul cu grâu pentru morărit, porumb, orz, rapiţă, ulei de floarea-soarelui şi boabe de soia la nivelul UE şi la nivel mondial. El oferă operatorilor de pe piaţă o imagine exactă şi actualizată a disponibilităţii mărfurilor esenţiale din sfera alimentelor şi a hranei pentru animale.

Schroeder, pe lista persoanelor sancționate de UE Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Schroeder pe lista persoanelor sancționate de UE

Parlamentul European se pregătește să-l plaseze pe Gerhard Schroeder pe lista persoanelor sancționate de UE, anunță Die Welt. Potrivit publicației germane s-a format deja „o largă coaliție”, iar o rezoluție ar putea fi votată chiar joi. Schroeder, pe lista persoanelor sancționate de UE În cazul în care Schröder și Karin Kneissl (un politician austriac, acum fără afiliere la vreun partid) își păstrează funcțiile în companiile rusești, deputații europeni solicită Consiliului UE „să extindă lista persoanelor afectate de sancțiunile UE pentru a include membrii europeni ai consiliilor marilor companii rusești, precum și politicieni europeni care continuă să primească fonduri rusești”. Schroeder conduce consiliul de supraveghere al Rosneft După lungi dezbateri, parlamentarii creștin democrați (PPE), social-democrați (S&D), liberalii și verzii au căzut de acord asupra proiectului. Controverse au fost asupra persoanelor care trebuiau să fie pe listă Într-o primă schiță a listei a fost menționat doar Gerhard Schöder. Social-democrații din Parlamentul European, inclusiv cei din Germania, nu s-au opus, dar au arătat că trebuie incluși și alții. The #EU may impose sanctions on ex-Chancellor of #Germany Gerhard Schroeder, who now holds the position of Chairman of the Board of Directors of "Rosneft" - Die Welt. pic.twitter.com/nWdbp1QhOi— NEXTA (@nexta_tv) May 18, 2022 Datorită unității celor patru mari grupuri din Parlamentul European, este sigur că măsura va fi adoptată cu o majoritate puternică, explică Die Welt. Ulterior, reprezentanții celor 27 de țări membre trebuie să aprobe rezoluția Parlamentului European, ceea ce s-ar putea petrece vineri. Acordul Germaniei este destul de probabil, mai arată Die Welt. Tot azi, presa din Germania a arătat că fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schroeder, ar urma să fie sancționat de guvernul german pentru refuzul său de a condamna explicit invazia rusească în Ucraina dar și pentru apropierea sa de dictatorul de la Kremlin. Coaliția de guvernare de la Berlin, condusă de SPD, partidul lui Schroeder, ar vrea să-i elimine din drepturile speciale de care aceste beneficiază ca fost cancelar. Citește și: Ciolacu vrea să o tragă pe Firea pe linie moartă (surse PSD). Ea a pierdut deja controlul asupra prefecturii Capitalei Anul trecut, el a beneficiat de 407.000 de euro, bani plătiți de stat pentru biroul său.

Panouri solare pentru clădirile noi din UE (sursa: Pixabay)
Internațional

Panouri solare pentru clădirile noi din UE

Panouri solare pentru clădirile noi din UE. Toate clădirile noi din Uniunea Europeană (UE) ar putea fi prevăzute cu panouri solare pe acoperişuri, conform planurilor Comisiei Europene destinate accelerării dezvoltării energiilor regenerabile şi înlocuirii gazelor şi petrolului rusesc, informează Financial Times. Executivul comunitar vrea ca jumătate din energia UE să provină din surse regenerabile în 2030, mai mult decât dublu faţă de nivelul actual. Costul total al atingerii acestui obiectiv ar urma să se ridice la sute de miliarde de euro dar aceste costuri ar fi compensate de economii anuale de 84 de miliarde de euro generate de reducerea importurilor de combustibili fosili, susţine un plan al Bruxelles-ului denumit "RepowerEU" şi consultat de Financial Times. Panouri solare pentru clădirile noi din UE Una din propuneri este "introducerea obligativităţii de a avea instalaţii solare pe acoperişul tuturor noilor clădiri şi al tuturor clădirilor existente cu performanţe energetice clasa D şi peste". Planul iniţial al UE, conform căruia emisiile de carbon trebuiau reduse cu 55% până în 2030 comparativ cu nivelul lor din 1990, cerea o ţintă de 40% pentru regenerabile. Însă războiul din Ucraina a impulsionat Bruxelles-ul să încerce să obţină independenţa energetică de Rusia, care este responsabilă pentru 40% din necesarul de gaze al blocului comunitar şi 20% din livrările de petrol. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Documentul RepowerEU, care este posibil să sufere modificări înainte de a fi publicat miercuri, susţine că energiile regenerabile sunt cea mai bună modalitate pentru a lupta cu schimbările climatice şi a atinge independenţa energetică, împreună cu importurile de gaze lichefiate şi hidrogenul generat din electricitate regenerabilă, potrivit Agerpres. Gospodăriile ar urma să plătească, în medie, 309 de euro pe an în plus conform planurilor Comisiei. "Costurile mai mari cu combustibilul şi efortul suplimentar de a reduce consumul de gaze vor majora costurile pentru sistemul energetic cu aproape 10% până la 1.721 miliarde de euro pe an, în medie, în deceniul 2021-2030", se precizează în documentul Comisiei citat de Financial Times. De asemenea, Comisia vrea să urgenteze construcţia de parcuri eoliene şi fotovoltaice prin forţarea statelor membre să desemneze zone "prioritare" cu standarde de mediu mai relaxare şi aprobare rapidă. "Statele membre ar trebui să pună la punct scheme naţionale de susţinere pentru a asigura introducerea pe scară largă a panourilor solare pe clădiri. Acolo unde este cazul, acest efort ar trebui combinat cu renovarea acoperişurilor şi introducerea de soluţii de stocare a energiei şi pompe de căldură. De asemenea, statele membre ar trebui să mobilizeze instalarea de echipamente solare pe toate clădirile publice care sunt adecvate pentru acestea, de la clădiri administrative şi până la şcoli", se precizează în documentul care ar urma să fie publicat miercuri de Comisia Europeană. Multe din propunerile executivului comunitar vor avea nevoie de aprobarea guvernelor naţionale şi a Parlamentului European.

Veniturile Rusiei din vânzarea de petrol au crescut cu 50% Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Veniturile Rusiei vânzarea petrol crescut 50

Veniturile Rusiei din vânzarea de petrol au crescut cu 50% în acest an, în pofida boicotului din unele state, arată datele prezentate azi de către Agenția Internațională pentru Energie (AIE). Moscova a făcut circa 20 de miliarde de dolari pe lună din vânzarea petrolului brut și a produselor sale secundare, a arătat un raport al agenției. Russia will gain more than $180 billion this year due to spike in oil prices…”45 percent higher than in 2021.” https://t.co/nbCxJLB6IF— Lucas Tomlinson (@LucasFoxNews) May 12, 2022 Veniturile Rusiei din vânzarea de petrol au crescut cu 50% Unele companii, precum Shell și TotalEnergies au renunțat să mai cumpere petrol rusesc, dar producția respinsă de țările europene a fost preluată de China și India. Uniunea Europeană a cumpărat 43% din petrolul exportat de Rusia. Totuși, există semne că reziliența economiei ruse începe să se destrame, apreciază Bloomberg. Tightening sanctions on Russia’s oil exports, including a planned European Union embargo, could set the nation’s crude output back by nearly two decades, the International Energy Agency said https://t.co/ATm3gGmnhy— The Wall Street Journal (@WSJ) May 12, 2022 Aprovizionarea a scăzut cu un milion de barili pe zi luna trecută, iar aceste pierderi s-ar putea tripla în a doua jumătate a anului, estimează agenția. Sancțiunile UE împotriva întreprinderilor rusești de stat, cum ar fi gigantul Rosneft, vor intra în vigoare pe 15 mai, iar Uniunea se îndreaptă către interzicerea completă a livrărilor din Rusia. „Dacă vor fi convenite, noile interdicții ar accelera reorientarea fluxurilor comerciale (...) și vor forța companiile petroliere ruse să închidă mai multe puțuri”, a arătat AIE, citată de Bloomberg. New data! #Russia's oil and gas revenues hit another record high in April. 1.8 trillion rubles in a single month, after 1.2 trillion in March. After only 4 months, Russia's federal #budget has now already received 50% of the planned oil and gas revenue for 2022 (9.5 trillion). pic.twitter.com/DKUGClchWG— Janis Kluge (@jakluge) May 6, 2022 Ungaria acceptă un embargou, dar pentru alții Guvernul ungar doreşte ca livrările de petrol prin conducte să fie exceptate de la aplicarea embargoului petrolier împotriva Rusiei propus de Comisia Europeană, întrucât aceasta din urmă nu a venit cu nicio soluţie menită să atenueze efectele negative ale unui asemenea embargo asupra economiei ungare, a declarat miercuri ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, relatează agenţia MTI şi postul CNN. Ungaria importă în prezent din Rusia 65% din petrolul şi 85% din gazele naturale pe care le consumă. România a adus anul trecut gaze ruseşti în valoare de un miliard de dolari (3,7 mld. metri cubi), care au acoperit circa 30% din consum, şi pe­trol rusesc de încă un miliard de dolari (circa 2,2 milioane de tone), care acoperă circa 20% din consum, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor existente în piaţă. Citește și: Povestea dezastrului rusesc la traversarea râului Siverskîi, relatată de inginerul militar care coordonat atacul

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră