miercuri 19 august
Login Contact
DeFapt.ro

ue

475 articole
Mediu

Ucraina a devenit destinație pentru deșeurile din UE. România, țară de tranzit

Deșeuri UE, via România, în Ucraina. Cantitatea de peste 55 de tone de deşeuri metalice, din Bulgaria pentru Ucraina, a fost oprită la vama Giurgiu, pentru că documentele de transport nu îndeplineau condiţiile de transfer transfrontalier. Deșeuri UE, via România, în Ucraina "În Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu, pe sensul de intrare în ţară, s-au prezentat trei cetăţeni ucraineni cu vârste de 46, 55, respectiv 69 de ani, care conduceau trei ansambluri rutiere, formate din cap tractor şi semiremorcă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Şoferii transportau deşeuri metalice, încărcate din Bulgaria şi care erau destinate unei societăţi comerciale din Ucraina. Existând suspiciuni cu privire la legalitatea acestui transport, poliţiştii de frontieră au solicitat sprijin autorizat comisarilor Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Giurgiu. Astfel, în cadrul verificărilor, a fost stabilit faptul că, în mijlocul de transport se află cantitatea totală de 55.840 kilograme deşeuri metalice", se arată într-un comunicat de presă, emis joi de ITPF Giurgiu. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen abia gângăvește în engleză, are studii de topografie, se laudă cu o participare la ziua prevenirii tuberculozei și cu „experiența de reprezentant de vânzări” În urma verificării documentelor de transfer transfrontalier, autorităţile de frontieră au constatat faptul că acestea nu îndeplinesc condiţiile de intrare în ţară, motiv pentru care autorităţile competente nu au permis accesul mijlocului de transport pe teritoriul României, deşeurile fiind returnate societăţii expeditoare.

Ucraina a devenit destinație pentru deșeurile din UE. România, țară de tranzit
UE și SUA, nou pachet de sancțiuni impus Rusiei. Moscova protestează, dar nu pare foarte afectată: FMI prognozează revenirea PIB-ului
Eveniment

UE și SUA, nou pachet de sancțiuni impus Rusiei. Moscova protestează, dar nu pare foarte afectată: FMI prognozează revenirea PIB-ului

UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei. Noul pachet de sancţiuni impus Rusiei de UE la un an de la începutul războiul în Ucraina vizează 121 de persoane şi entităţi, inclusiv producători iranieni de drone, în timp ce Statele Unite au adoptat la rândul lor un nou set de sancţiuni împotriva Rusiei, acesta incluzând şi intermediari europeni. UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei Adoptat vineri, al zecelea pachet de sancţiuni al UE după începerea războiului în Ucraina cuprinde "sancţiunile de cea mai mare anvergură adoptate vreodată", a indicat sâmbătă într-un comunicat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Sunt astfel vizate 96 de entităţi ruseşti suplimentare (companii sau agenţii de stat), inclusiv trei bănci ruseşti. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sunt de asemenea vizate şapte entităţi iraniene, toate reprezentând producători de drone folosite de Rusia pentru a lovi ţinte în Ucraina. De asemenea, interdicţia exportului de produse industriale europene către Rusia a fost extinsă către noi bunuri cu dublă întrebuinţare (civilă şi militară), precum componentele electronice, vehiculele specializate, piesele mecanice, piesele de schimb pentru motoarele de avion, antenele, macaralele, materiile prime constituite din pământuri rare, circuitele electronice şi camerele cu termoviziune. Importurile anuale ale Rusiei de astfel de produse însumează circa 11 miliarde de euro. Active înghețate, dar nevalorificate O prevedere a acestor noi sancţiuni obligă statele UE să îmbunătăţească raportarea activelor ruseşti îngheţate în urma pachetelor anterioare de sancţiuni. În urma acestor sancţiuni impuse Rusiei, active în valoare de aproape 19 miliarde de euro ale oligarhilor ruşi au fost îngheţate în UE, iar statele occidentale şi partenerii lor din G7 (UE, SUA, Regatul Unit, Canada şi Japonia) au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un "furt". Bruxelles-ul caută acum o bază legală pentru confiscarea activelor ruseşti îngheţate şi folosirea acestor fonduri pentru reconstrucţia Ucrainei. În noul pachet de sancţiuni europene au fost luate noi măsuri şi împotriva unor entităţi ale mass-media ruse. Astfel, au fost suspendate licenţele birourilor în limba arabă ale posturilor Russia Today şi Sputnik, posturi deja interzise în UE. SUA au sancționat și companii europene Washingtonul a anunţat la rândul său vineri un nou set de sancţiuni contra Rusiei, ce vizează responsabili politici, companii de semiconductori, dar şi intermediari europeni acuzaţi că au contribuit la ocolirea sancţiunilor precedente impuse Moscovei după declanşarea războiului. Aceasta este "una dintre cele mai importante acţiuni în materie de sancţiuni" de la începutul războiului, notează, tot într-un comunicat, Departamentul american al Trezoreriei. Noul pachet de sancţiuni impus de SUA vizează, printre alte entităţi, companii şi persoane ce activează în sectoare economice precum metalurgia, mineritul, producţia de echipamente militare sau de semiconductori. Pe lista de sancţiuni a SUA au fost adăugate şi aproximativ 30 de persoane şi companii europene, din Elveţia, Italia, Germania, Malta şi Bulgaria, acuzate că au contribuit la eludarea sancţiunilor prin livrarea de echipamente militare Rusiei. Activele deţinute în SUA de aceste persoane şi companii vor fi îngheţate. PIB-ul rusesc își revine, spune FMI Mai mult, după ce a inclus deja marile bănci ruseşti pe lista cu sancţiuni, Trezoreria SUA a completat acum lista cu încă vreo zece instituţii financiare ruseşti. Citește și: Rusia nu simte sancțiunile Occidentului: unele țări vecine și aliați ca India, China și Turcia sunt intermediari pentru mărfuri interzise. Ca efect, economia rusă va crește în 2023, arată FMI Sancţiunile europene şi americane urmăresc să lovească economia Rusiei ca represalii pentru războiul pornit contra Ucrainei, să-i diminueze capacitatea de a-şi finanţa armata şi de a produce echipamente militare. Potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), sub efectul sancţiunilor internaţionale PIB-ul Rusiei a scăzut anul trecut cu 2,2%, dar şi-ar putea reveni anul acesta.

Încă un deputat PSD cere ca România să nu mai susțină Ucraina și să se opună aderării la UE: „Ucraina nu are ce căuta în Uniunea Europeană”
Politică

Încă un deputat PSD cere ca România să nu mai susțină Ucraina și să se opună aderării la UE: „Ucraina nu are ce căuta în Uniunea Europeană”

Încă un deputat PSD, Alin Chirilă, din Mehedinți, cere ca România să nu mai susțină Ucraina și să se opună aderării la UE: „Ucraina nu are ce căuta în Uniunea Europeană! Să învețe întâi să se comporte ca stat european înainte de a cere să devină membru al Uniunii Europene!”, a scris el pe Facebook. Poziția sa este extrem de asemănătoare cu cea a premierului Ungariei, Viktor orban. Începând din 2017, Ungaria a făcut de mai multe ori, cel mai recent în februarie 2022, uz de veto față de cooperarea NATO cu Ucraina, din cauza politicii ucrainene privind minoritățile. Un deputat PSD cere ca România să nu mai susțină Ucraina „România trebuie să #suspende orice formă de #sprijin pentru #Ucraina până când Kievul se conforma convențiilor internaționale privind #Delta_Dunării”, a afirmat deputatul PSD. Ulterior, Chirilă și-a editat postarea, renunțând la mesajul în care propunea ca România să nu mai ajute Ucraina și și să se opună aderării acestei țări la UE. Totuși, aceste mesaje au rămas în istoricul editărilor. O poziție identică a avut, constant, deputatul PSD Daniel Ghiță. „„În România încă sunt copii care merg flămânzi la culcare. Nu sunt bani pentru educație, decât pentru arme și pentru războiul din Ucraina? (...) A ajuns măscariciul de Zelenski să le dicteze tuturor cum sa vină îmbrăcați, slugile UE! Nu aveți voie in kaki: că nu-mi dă voie campania de PR!? Banii EU sunt îngropați în Ucraina, in timp ce românii trăiesc în sărăcie! Nu sunt bani pentru popor, decât pentru arme și Ucraina?”, a scris el, recent, pe Facebook. Citiți și: ANALIZĂ Trei atacuri propagandistice împotriva Ucrainei dirijate de Antena 3 „CNN” și preluate de PSD, AUR și Șoșoacă

Proiect european, în pericol. Primăria vrea să-l salveze printr-o "șmecherie": lucrări "în regie proprie"
Economie

Proiect european, în pericol. Primăria vrea să-l salveze printr-o "șmecherie": lucrări "în regie proprie"

Bani europeni, cheltuiți în "regie proprie". Primăria Iaşi vrea să finalizeze un proiect european într-un mod neobişnuit: în regie proprie. Bani europeni, cheltuiți în "regie proprie" O astfel de soluţie este analizată de funcţionarii instituţiei în cazul amenajării a cinci parcuri pe terenuri degradate. Unele modificări legislative de la finalul anului trecut permit un astfel de scenariu, dar în anumite condiţii. Citește și: EXCLUSIV Cel puțin 21 de spitale românești se pot prăbuși la un cutremur mare. Alte 68 ar suferi pagube majore. IGSU ține la secret lista celor mai șubrede spitale Constructorul nu a făcut faţă lucrărilor, în ciuda faptului că proiectul este unul de mică amploare: amenajarea a 11.000 mp de spaţii verzi şi a circa 16.000 mp de carosabil. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, în UE doar cu numele: diplomă de la o universitate olandeză prestigioasă, nerecunoscută la București. Absolventa a apelat la instanță și a câștigat
Justiție

România, în UE doar cu numele: diplomă de la o universitate olandeză prestigioasă, nerecunoscută la București. Absolventa a apelat la instanță și a câștigat

România nu recunoaște diplomele din UE. Absolventă a unei universităţi de prestigiu din vestul Europei, o ieşeancă a trebuit să apeleze la justiţie pentru a-şi putea valorifica diploma. România nu recunoaște diplomele din UE S-a ajuns în situaţia absurdă ca tânăra să nu aibă dreptul să se înscrie la examenul care i-ar fi permis să demonstreze că îşi cunoaşte meseria tocmai pentru că o condiţie obligatorie era să demonstreze că-şi cunoaşte meseria. A câştigat într-un final şi procesele deschise, dar şi concursul la care nu era primită. Citește și: Efectele unui cutremur considerat mic-moderat pe scara Richter: coșuri ale primăriei au căzut, clădirile s-au fisurat, primarul vorbește despre un „cutremur foarte mare” Totul, însă, după aproape un an de chinuri. Continuarea, în Ziarul de Iași.

"Drumul lui Kim Ir Sen" era să fie asfaltat, după 40 de ani, cu fonduri europene. Dar s-a blocat în Republica Moldova
Economie

"Drumul lui Kim Ir Sen" era să fie asfaltat, după 40 de ani, cu fonduri europene. Dar s-a blocat în Republica Moldova

"Drumul lui Kim Ir Sen" este blestemat. Un drum de 6,4 km de lângă Iaşi, pentru care se obţinuseră fonduri europene şi chiar a fost atribuit şi contractul pentru lucrări de modernizare, va intra în reconfigurare. "Drumul lui Kim Ir Sen" este blestemat Proiectul finanţat prin Programul Operaţional Comun cu Republica Moldova trebuia să fie realizat în parteneriat cu raionul Sîngerei. Autorităţile de acolo au comunicat zilele acestea Consiliului Judeţean că sunt în imposibilitatea de a rezolva o problemă legată de drumul ce trebuia modernizat între două sate, astfel că întregul proiect a îngheţat de tot. Citește și: Rusia ar vrea să marcheze un an de la începerea invaziei în Ucraina printr-un atac masiv prin est, susține ministrul Apărării de la Kiev. Moscova își pregătește deja terenul cu fumigene I se spune "drumul lui Kim Ir Sen" din anii ’80, când a fost asfaltat ultima oară, cu ocazia trecerii prin vecinătate a trenului în care călătorea dictatorul nord-coreean chemat în vizită de Nicolae Ceauşescu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Uniunea Europeană plafonează și prețurile produselor petroliere rusești, dar sunt îndoieli serioase că măsurile vor produce pierderi semnificative Moscovei
Internațional

Uniunea Europeană plafonează și prețurile produselor petroliere rusești, dar sunt îndoieli serioase că măsurile vor produce pierderi semnificative Moscovei

UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești. Preşedinţia suedeză a Consiliului UE a anunţat că Uniunea Europeană a ajuns vineri la un acord privind limitarea preţului produselor petroliere ruseşti, cu două zile înaintea începerii unui embargou al UE asupra acestor produse. UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești "Ambasadorii UE au aprobat astăzi plafonarea preţului pentru produsele petroliere ruseşti înaintea unei adoptări definitive de către Consiliul European", au transmis oficialii suedezi pe Twitter. Este vorba de "un acord important, care face parte din răspunsul neîntrerupt al Uniunii Europene şi al partenerilor săi la războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei". Potrivit unor diplomaţi europeni, acordul prevede un preţ plafonat de 100 de dolari pe baril pentru produse mai scumpe, precum motorina, şi un altul de 45 de euro pe baril pentru produsele mai puţin rafinate, precum păcura. Acest acord corespunde propunerilor făcute de Comisia Europeană. Plafoanele stabilite se referă la produsele petroliere ruseşti transportate pe nave ale Uniunii Europene. Polonia și balticele au vrut mai jos Surse diplomatice au descris aceste preţuri ca fiind "echilibrate", făcând posibilă "reducerea veniturilor Rusiei şi garantând în acelaşi timp accesul ţărilor terţe" din afara UE la aceste produse. "Împreună cu G7, stabilim plafoane de preţ pentru aceste produse pentru a reduce veniturile ruseşti, asigurând în acelaşi timp stabilitatea pieţei globale a energiei", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. "Trebuie să continuăm să lipsim Rusia de mijloacele de a duce războiul în Ucraina", a mai spus aceasta, amintind de intrarea în vigoare duminică a embargoului asupra produselor petroliere ruseşti exportate pe mare. Potrivit altor surse diplomatice, Polonia şi statele baltice au pledat pentru un nivel chiar mai redus al plafonului pentru a penaliza şi mai mult Moscova. Ecuaţia este totuşi delicată, obiectivul fiind, ca şi în cazul plafonării preţului ţiţeiului în decembrie, de a restrânge veniturile Rusiei, asigurându-se totodată că aceasta continuă să aprovizioneze piaţa mondială pentru a nu destabiliza schimburile şi a provoca o creştere a preţurilor. Diversitatea produselor petroliere, al căror preţ de vânzare variază enorm de la o piaţă la alta, complică şi ea situaţia. UE, G7 și Australia Embargoul european asupra produselor rafinate ruseşti "va dezechilibra şi mai mult pieţele internaţionale de energie", a avertizat vineri purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, care a asigurat că Moscova "ia măsuri pentru a-şi asigura interesele". Conform unui acord la care au ajuns în decembrie UE, G7 şi Australia, aceste plafonări trebuie adoptate înainte de intrarea în vigoare duminică a embargoului european asupra produselor rafinate ruseşti exportate pe mare pentru a împiedica Moscova să găsească cu uşurinţă noi cumpărători la preţurile pieţei. Citește și: Rusia nu simte sancțiunile Occidentului: unele țări vecine și aliați ca India, China și Turcia sunt intermediari pentru mărfuri interzise. Ca efect, economia rusă va crește în 2023, arată FMI Dincolo de plafonul stabilit de europeni, companiilor cu sediul în UE, G7 sau Australia li se va interzice să furnizeze servicii care permit transportul maritim, în special asigurări (ţările G7 asigură în proporţie de 90% transporturile globale). Urmând exemplul SUA şi Canadei, UE a interzis deja din 5 decembrie pe teritoriul său aproape toate livrările de petrol rusesc transportat pe mare. La aceasta s-a adăugat concomitent un mecanism de plafonare a preţului aprobat de UE, G7 şi Australia, care prevede că, la nivel mondial, să poată fi livrat în continuare numai ţiţeiul rusesc vândut la un preţ de cel mult 60 de dolari pe baril. Companiile cu sediul în aceste ţări nu îşi mai pot presta serviciile (comerţ, transport de marfă, asigurări, armatori etc.), în caz contrar riscând să fie sancţionaţi.

Viktor Orban: Ungaria va bloca sancţiuni UE privind energia nucleară rusă. Ieri, Szijjarto a anunțat că Ungaria vrea să accelereze lucrările la centrala Paks 2, construită cu Rosatom
Eveniment

Viktor Orban: Ungaria va bloca sancţiuni UE privind energia nucleară rusă. Ieri, Szijjarto a anunțat că Ungaria vrea să accelereze lucrările la centrala Paks 2, construită cu Rosatom

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că Ungaria va bloca prin veto eventuale sancţiuni UE privind energia nucleară rusă. Anunțul său vine în continuarea declarațiilor oficialilor maghiari care doresc să accelereze lucrările la centrala nucleară Paks 2, construită împreună cu Rosatom. Orban: Ungaria va bloca sancţiuni privind energia nucleară rusă "Nu vom permite ca planul de a include energia nucleară în sancţiuni să fie pus în aplicare", a declarat premierul ungar Viktor Orban, citat de news.ro. "Acest lucru iese din discuţie", a punctat el. Ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto a declarat, joi, că a purtat o conversație telefonică cu viceprim-ministrul rus Alexander Novak, în timpul căreia părțile au convenit să accelereze investițiile în construcția centralei nucleare (NPP) Paks-2. "Am convenit că energia nucleară este energia viitorului și este o veste bună pentru noi că guvernul rus acordă, de asemenea, o mare importanță dezvoltării Paks. Am convenit că vom accelera investițiile ori de câte ori este posibil", a spus șeful diplomației maghiare. Ungaria, membră a UE, a criticat în repetate rânduri sancţiunile Bruxelles-ului împotriva Rusiei, afirmând că acestea nu au reuşit să slăbească semnificativ Rusia, în timp ce riscă să distrugă economia europeană. Centrala nucleară Paks din Ungaria are patru mici reactoare VVER 440 construite în Rusia, cu o capacitate combinată de aproximativ 2.000 de megawaţi, care au început să funcţioneze între 1982 şi 1987. Centrala generează aproximativ jumătate din energia din Ungaria, iar centrala îşi procură combustibilul nuclear din Rusia. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise În cadrul unui acord semnat în 2014 cu Rusia, Ungaria intenţionează să extindă centrala Paks cu două reactoare VVER de fabricaţie rusească cu o capacitate de 1,2 gigawaţi fiecare.

Ministrul Daea a autorizat înaintea Crăciunului, ilegal, folosirea unor pesticide extrem de toxice. Curtea de Justiție a UE: Sunt interzise în UE
Mediu

Ministrul Daea a autorizat înaintea Crăciunului, ilegal, folosirea unor pesticide extrem de toxice. Curtea de Justiție a UE: Sunt interzise în UE

Daea a autorizat ilegal pesticide interzise. Petre Daea, ministrul pesedist al Agriculturii, se face că promovează mâncarea sănătoasă, dar în realitate susține folosirea pesticidelor extrem de toxice, interzise de Uniunea Europeană, în agricultura românească. Ministerul Agriculturii a emis în regim de urgență, la sfârșitul anului trecut, derogări pentru folosirea substanțelor toxice pentru tratarea semințelor de porumb, floarea-soarelui și a sfeclei de zahăr. Ulterior, pe 19 ianuarie, Curtea de Justiție Europeană a decis că derogările emise de autorități pentru folosirea pesticidelor toxice sunt ilegale. Daea a autorizat ilegal pesticide interzise Ministerul Agriculturii, sub conducerea lui Petre Daea, a emis înaintea Crăciunului mai multe autorizații în regim de urgență pentru a permite tratatea semințelor de porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr cu substanțe chimice extrem de toxice pentru albine, mediu și om. Este vorba despre substanțele clothianidin, imidacloprid și thiamethoxam, care sunt destinate pentru a combate anumite insecte din sol care pot ataca semințele plantelor. Însă substanțele toxice rămân în plantă și afectează și alte insecte, "benefice" – albinele și alți polenizatori, care se hrănesc cu polenul, nectarul și gutația contaminate. Aceste substanțe fac parte din categoria neonicotinoidelor și sunt interzise în Uniunea Europeană din anul 2018. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă WWF România susține într-un comunicat de presă că decizia a fost luată fără consultarea părților afectate, adică apicultori și solicitarea civilă, dar "la cererea și în beneficiul a cinci organizații de fermieri mari". Despre matrapazlâcurile de la Ministerul Agriculturii s-a aflat de abia în ianuarie 2023. Neonicotinoizii distrug albinele Pe 19 ianuarie 2023, Curtea de Justiției a Uniunii Europene (CJUE) a emis un comunicat de presă prin care anunța că s-a luat decizia că "statele membre nu pot deroga interdicțiile exprese privind introducerea pe piață și utilizarea semințelor tratate cu produse fitosanitare care conțin neonicotinoizi". Magistrații de la CJUE susțin că aceste măsuri de interzicere au fost adoptate pentru a garanta nivelul ridicat de protecție a sănătății animale în cadrul Uniunii. "Tiametoxamul și clotianidina sunt insecticide din grupa neonicotinoidelor utilizate în agricultură pentru tratarea semințelor, autorizate inițial în Uniune. Cu toate acestea, având în vedere riscurile mari acute și cronice pentru albine de la semințe tratate cu produse de protecție a plantelor care conțin acești neonicotinoizi și ținând cont de nivelul ridicat de protecție a sănătății animale urmărit în Uniune, în 2018, Comisia a adoptat noi reglementări care impun restricții stricte privind utilizarea acestor substanțe active", se menționează în comunicatul CJUE. ONG-urile vor retragerea derogărilor Organizația WWF atrage atenția că la semănatul semințelor tratate se produce praf încărcat cu pesticide care se dispersează în aer, constând într-o sursă suplimentară de stres atât pentru polenizatori, cât și pentru mediu în general și oameni. Pentru a se reduce această problemă (atenție, e vorba de a se reduce, nu elimina, spune WWF), există numeroase reguli și un anumit tip de echipament ce poate fi folosit la semănat, însă nerespectarea acestora duce doar la retragerea autorizației de folosire a semințelor tratate, iar societatea și mediul înconjurător rămân să suporte costurile de sănătate asociate cu prezența pesticidelor în plante, sol, apă, aer, produse agricole și alimentare. În acest sens organizațiile Eco Ruralis, Romapis și WWF România, reprezentând interesele apicultorilor, micilor producători și conservarea naturii, solicită retragerea derogării pentru anul acesta și conformarea la hotărârea Curții de Justiție Europene pentru viitor. "În cazul în care derogarea nu este anulată, dorim să informăm apicultorii și cetățenii că sfecla de zahăr se va trata cu clotianidin și tiametoxam și se va semăna în județele Alba, Bacău, Botoșani, Brașov, Brăila, Cluj, Covasna, Galați, Harghita, Iași, Mureș, Neamț, Sibiu, Suceava, Vaslui, în perioada 1 martie - 30 mai. Iar tratamentele la porumb și floarea-soarelui, cu imidacloprid și tiametoxam, au început în 23 ianuarie și se vor cultiva în toată țara, pe suprafețele puternic afectate, conform textului derogării", susține WWF. Ramona Duminicioiu, membru în Comitetul de Coordonare Eco Ruralis, a spus că "micii producători din România sunt împotriva folosirii neonicotinoidelor și substanțelor toxice periculoase. Suntem pentru reglementarea cât mai strictă a acestora, întrucât avem convingerea că putem și trebuie să producem hrană folosind practici agroecologice.".

Șeful Externelor ruse, Serghei Lavrov, amenință de la Minsk cu acțiuni care să "trezească la realitate" NATO și UE. Putin încearcă totul ca Lukașenko să implice Belarus în război
Internațional

Șeful Externelor ruse, Serghei Lavrov, amenință de la Minsk cu acțiuni care să "trezească la realitate" NATO și UE. Putin încearcă totul ca Lukașenko să implice Belarus în război

Moscova promite "trezirea NATO-UE la realitate". Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat joi că Moscova va face tot posibilul pentru a "trezi la realitate" Uniunea Europeană şi NATO, pe care le acuză că vor să slăbească şi să învingă Rusia. Moscova promite "trezirea NATO-UE la realitate" Comentariile sale survin chiar în ziua în care fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a avertizat NATO că o înfrângere a Rusiei în Ucraina ar putea duce la declanşarea unui război nuclear. La aproape 11 luni de la invadarea Ucrainei, Rusia prezintă din ce în ce mai mult acest război propriului popor ca pe o luptă existenţială cu Occidentul. În comentarii televizate, Serghei Lavrov a declarat că Moscova va încerca să-i dezobişnuiască pe politicienii occidentali de atitudinea lor "încrezută" şi "colonială" faţă de Rusia. "Sperăm că se va produce o trezire la realitate", a spus Lavrov. "Vom face tot ce ne stă în putere astfel încât colegii noştri din NATO şi UE să-şi revină cât mai curând posibil", a adăugat el. Rusia ia Belarus la pachet Şeful diplomaţiei ruse a făcut aceste declaraţii în cursul unei vizite în Belarus, aliatul cel mai apropiat al Moscovei, care organizează exerciţii aeriene cu Rusia în această săptămână, parte a unei serii lungi de activităţi militare comune ce au stârnit îngrijorarea Ucrainei că preşedintele Vladimir Putin ar putea să încerce să atragă Belarus în război de partea Rusiei. Citește și: Estonia, Lituania și Danemarca, sprijin militar masiv pentru Ucraina. Danemarca a donat toate sistemele de tunuri autopropulsate tip Caesar. Ajutorul militar estonian a depășit 1% din PIB "Avem o poziţie comună cu privire la obiectivele care trebuie atinse şi cum să ne asigurăm că nici Rusia şi nici Belarus nu sunt ameninţate de vecinii noştri - fie că este vorba de Ucraina sau de oricine altcineva", a afirmat Lavrov într-o declaraţie după întâlnirea cu preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko. În acelaşi timp, Belarusul a anunţat că miniştrii Apărării din cele două ţări au vorbit la telefon. Exerciții aeriene ruso-belaruse Exerciţiile aeriene comune au început luni şi urmează să se desfăşoare până la 1 februarie, utilizând toate aeroporturile militare din Belarus, care susţine că aplicaţiile au un caracter pur defensiv. Ucraina a avertizat în repetate rânduri cu privire la posibile atacuri dinspre teritoriul Belarusului, iar preşedintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că forţele ucrainene trebuie să fie pregătite la frontieră. Relaţiile dintre Rusia şi Occident traversează în prezent o perioadă de "îngheţ" după invadarea Ucrainei de către armata rusă în februarie anul trecut, în ceea ce Moscova numeşte "operaţiune specială militară", iar Occidentul şi Ucraina - o agresiune nejustificată şi neprovocată împotriva unui stat suveran, prima de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE
Internațional

Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE

Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică. Veto-ul pe care România și Bulgaria l-au primit din partea Austriei și a Țărilor de Jos este un subiect încă tratat pe larg în presa internațională. Pe de o parte, cu precauție, prin consemnarea declarațiilor, a justificărilor și a reacțiilor politice. Pe de alta, vehement, prin poziții ferme, care condamnă pe față decizia, prin analize care explică de ce s-a ajuns aici, și chiar prin reportaje, la firul ierbii, despre impactul pe care acest veto îl are asupra românilor care locuiesc în Austria. Bătrâni austrieci, asistente românce "Veto Schengen: asistenții medicali români dezamăgiți", intitulează ORF, televiziunea națională din Austria, un reportaj despre impactul pe care votul contra aderării României la spațiul Schengen îl are asupra românilor care lucrează în Austria, comentând faptul că acesta nu are doar implicații la nivel politic, ci și efecte la nivel social. "Sincer să fiu, sunt foarte dezamăgită. Nu sunt singura, mulți asistenți medicali români care lucrează în Austria sunt dezamăgiți de această discuție despre Schengen", spune Ewa Orminischan (Eva Ormenișan), asistentă full time, de cinci ani, pentru o femeie de 83 de ani din Neufeld (districtul Eisenstadt), povestind că soțul ei, care vine dintr-un sat din România, face, precum mulți alții, naveta cu autobuzul. "Timpul de așteptare la graniță este de până la șase ore. O dată cu aderarea României la spațiul Schengen, acesta s-ar reduce semnificativ.", adaugă femeia. 18.000 de români în sistem Și nu este doar un disconfort fizic, ci și o povară financiară, căci din cauza timpului de așteptare la graniță, prețurile pentru autobuze sunt adesea mai scumpe. În plus, potrivit agențiilor de plasament, deja este greu să găsești personal medical, iar situația s-ar putea înrăutăți, dacă mulți români vor decide să plece din Austria. Din cei 18.000 de români care lucrează ca asistenți medicali full time în Austria, mulți se gândesc acum să plece în altă țară. "Pe de o parte, ei știu că lucrurile nu s-au înrăutățit pentru ei acum, însă își dau seama că nici nu se vor îmbunătăți, așa cum speraseră. În plus, vorbim și despre un sentiment de mândrie rănită. Mulți se gândesc: ne implicăm aici, lucrăm în Austria, ne lăsăm familiile pentru austrieci. Înțelegerea lor față de acest veto nu este atât de mare acum", a declarat pentru ORF, Robert Hanreich de la agenția de îngrijire "Confidence". Austria și Germania, nepăsare Într-un recent articol, publicat pe site-ul cotidianului austriac Kurier, Gottfried Schellmann, consilier fiscal și expert în impozitarea corporativă internațională, apreciază decizia ministrului de Interne de a nu aproba aderarea României și Bulgariei la Acordul Schengen drept una discutabilă "din multe puncte de vedere". Potrivit lui Schellmann, se dorește o forțare a schimbării sistemului de azil în UE, "pentru că majoritatea migranților reținuți, chiar ilegali, 75.000 la număr, nu au fost înregistrați în nici o țară din UE prin care au trecut anterior. Acestea sunt și obligațiile statelor în cadrul sistemului Schengen. Cei care trebuia să asigure o frontieră externă nu prea au fost sprijiniți de țările bogate din interiorul spațiului Schengen, precum Austria sau Germania.". Citește și: Vești proaste pentru aderarea la Schengen: Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest, scrie Frankfurter Allgemeine, analizând datele Frontex În același timp, observă Schellmann, agenția Frontex este mai mult un mecanism de observare, supus controlului special al ONG-urilor: "Respingerea forțată a persoanelor care intră în spațiul Schengen este interzisă. Cadrul legal le permite imigranților ilegali să rămână aici cu ușurință, o dată intrați în spațiul Schengen. Această obligație derivă din legislația europeană a azilului de a procesa fiecare cerere de azil și de a accepta un drept provizoriu de ședere. Chiar și după ce procedura de azil a fost finalizată cu un rezultat negativ, majoritatea oamenilor rămân în spațiul Schengen. Deportările se fac rar. (...) Numai în Germania sunt 300.000 de persoane care ar trebui să părăsească țara.". Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică În plus, afirmă Schellmann, Curtea Europeană de Justiție a "spulberat" sistemul intra-european de responsabilitate pentru procedurile de azil (Dublin II, III) prin decizia sa din 2012: "În acest context, declarațiile făcute de unii politicieni despre cum și ce ar face ei în mod diferit nu pot decât să stârnească zâmbete. (...) Rămâne o prăpastie de netrecut între progresiştii din UE şi tradiţionaliştii care încă mai cred în ceva de genul suveranităţii teritoriale controlabile. Poți părăsi UE, dacă nu-ți convine situația actuală. Orice altceva este ipocrit. (...) Românii au meritat cel mai puțin acest joc de culise. Au permis companiilor austriece să preia cele mai importante domenii, de la industrie la bănci. De la aderarea României, profituri de opt miliarde de euro, realizate din aceste investiții, au fost distribuite, în mare parte, Austriei. Acest lucru a fost posibil doar printr-o reducere radicală a personalului de acolo. Da, România este chiar un contribuitor net al Austriei din cauza sistemului fiscal strâmb al UE și nu invers, așa cum spun mereu cei neinformați.". Manevră de campanie electorală "Mulți observatori văd refuzul extinderii Schengen ca pe o manevră în campania electorală din landul Austria Inferioară", a comentat SRF, atrăgând atenția asupra faptului că, în prezent, Austria se confruntă cu o mare problemă: peste 100.000 de cereri de azil depuse de la începutul anului, iar ministrul conservator de Externe, Schallenberg, și ministrul conservator de Interne, Karner, vor să dea impresia că rezolvă această problemă spunând "nu" apartenenței României la Schengen. "Însă, marea majoritate a solicitanților de azil care ajung în Austria nu vin prin România sau prin Bulgaria, ci din vestul Balcanilor, mulți călătorind cu avionul luat din Serbia.", adaugă publicația citată. SRF mai atrage atrage atenția și asupra faptului că, potrivit experților în migrație, numărul mare de solicitanți de azil din Austria ar trebui să fie legat mai de grabă de Ungaria, care doar aduce înspre Austria acești solicitanți, însă ea însăși nu acceptă nici un solicitant de azil. De asemenea, acest veto poate fi interpretat și ca o manevră în campania electorală: "De ce miniștrii conservatori, inclusiv cancelarul Karl Nehammer, încă se opun? Un lucru este cert: la sfârșitul lunii ianuarie va vota populația landului Austriei Inferioare, iar mulți observatori văd refuzul conservatorilor extinderii Schengen ca pe o manevră în această campanie electorală.". Vacanță la Adriatica Karl Peter Schwarz, istoric și analist politic, a comentat pentru site-ul Die Presse faptul că, pentru România, Schengen nu este important neapărat din privința accesului pe piața muncii din țările bogate din UE, căci are acest drept incontestabil ca membru al UE, ci pentru că acest veto poartă o nuanță de discriminare. "România este pregătită pentru aderare de unsprezece ani, căci a îndeplinit deja cerințele tehnice în 2011. Un sistem actualizat de supraveghere a frontierei înseamnă că acum e mai dificil să intri ilegal la frontierele externe ale UE decât a fost să fugi din România sub Ceauşescu. Desigur, asta nu înseamnă că această graniță este de nepătruns. Dar nu știm câți sunt cei care acceptă ocolul prin Bulgaria prin România către Ungaria. Vorbim, probabil, de o cifră mult mai mică decât susține guvernul austriac și mult mai mult decât admit Frontex și guvernul român. Însă e de necontestat că majoritatea migranților se deplasează spre nord, prin Balcanii de Vest. În orice caz, un veto împotriva admiterii Croației ar fi fost mai potrivit. Dar mai mulți austrieci pleacă în vacanță la Marea Adriatică decât la Marea Neagră.". UE nu vrea extinderea Schengen Jurnalistul Bruno Daroux a comentat, pentru France24, eșecul aderării la spațiul Schengen al României și Bulgariei, pe diferite paliere, susținînd că, în special, Bulgaria a fost cea care a atras atenția și cele mai multe critici. "Veto-ul Austriei a fost mai ales îndreptat contra Bulgariei, care are încă probleme în ceea ce privește drepturile omului și corupția. În ceea ce privește România, putem vorbi și despre un efect al procedurilor – cele două dosare fiind examinate împreună. (...) După pandemia de Covid, Uniunea Europeană se află din nou supusă presiunii migrației, avem de-a face și cu migrarea multor afgani, de vreme ce talibanii au ajuns la putere. Din luna ianuarie, aproape 250 de mii au intrat pe teritoriul european, dintre care 140 de mii pe ruta Balcanilor, care trece prin Bulgaria și România. (...) UE ezită, așadar, această extindere a spațiului Schengen, (...) iar în prezent, nu știe să facă altceva decât să întărească restricțiile – și să nu uităm invocarea tratamentelor la care sunt supuși emigranții, mai ales în Grecia și Bulgaria, unde există încă centre neoficiale, care oferă condiții proaste emigranților, fără să menționăm tratamentele la care uneori sunt supuși, și din care mai apoi sunt expulzați, în câteva zile, sau chiar ore, înspre teritoriul european, pe principiul: «n-am văzut, nu cunosc», uneori chiar cu complicitatea agenției Frontex.". Lipsă de consecvență în UE După ce face o trecere în revistă a luărilor de poziție în ceea ce privește veto-ul primit de România și Bulgaria, un editorial din Le Point atrage atenția asupra faptului că, de prea multe ori, se trece cu vederea rolul dăunător pe care Zagrebul îl joacă în istoria Bosniei, prin sprijinirea etno-naționaliștilor croați care fac imposibil orice progres în această țară. "Privându-se de această pârghie, Consiliul a ratat o oportunitate de a promova normalizarea și pacificarea Balcanilor de Vest pe drumul către aderarea la UE. La două zile după summit-ul de la Tirana, este șocant să vedem că UE nu are consecvență în managementul strategic al vecinătății sale. Nu este ușor să menții un curs drept, atunci când mâna dreaptă nu știe ce face mâna stângă.", scrie publicația citată.

Putin, încă o victorie: a reușit să apropie UE și NATO, în ciuda punctelor divergente dintre cele două blocuri. O declarație comună, semnată și comunicată marți
Internațional

Putin, încă o victorie: a reușit să apropie UE și NATO, în ciuda punctelor divergente dintre cele două blocuri. O declarație comună, semnată și comunicată marți

UE și NATO, apropiere anti-Putin. NATO şi Uniunea Europeană se angajează să-şi consolideze cooperarea după invadarea Ucrainei de către Rusia care ameninţă securitatea în Europa, se arată într-o declaraţie comună consultată luni de AFP. UE și NATO, apropiere anti-Putin Cele două organizaţii cu sediul la Bruxelles încearcă să-şi amelioreze coordonarea de ani de zile şi vor să înlăture sentimentul că eforturile de consolidare a rolului UE în apărare subminează alianţa condusă de SUA. "NATO rămâne fundamentul apărării colective a aliaţilor săi şi este esenţială pentru securitatea euroatlantică. Recunoaştem valoarea unei apărări europene mai puternice şi mai performante, care contribuie pozitiv la securitatea globală şi transatlantică şi care este complementară şi interoperabilă cu NATO", se arată în declaraţia comună. Aceasta urmează să fie semnată marţi de secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi de preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen. "Aceasta este o declaraţie mult mai politică decât cea adoptată în 2018", a spus un oficial european. "Textul a fost scris înainte de conflictul din Ucraina şi a trebuit să fie complet rescris", a precizat el. "Un moment-cheie" Invazia Ucrainei în februarie 2022 a determinat apeluri de a valorifica mai bine influenţa combinată a puterii economice a Europei şi a puterii militare americane. "Este vorba despre un moment-cheie pentru securitatea şi stabilitatea euroatlantice. El cheamă la o cooperare mai strânsă între UE şi NATO", se arată în declaraţie. Citește și: Disperare la Moscova: guvernul jecmănește companiile rusești în 2023 ca să finanțeze războiul – ia mai multe dividende de la companii de stat, cere „plăți unice” de la privați Cele două organizaţii s-au angajat ca parteneriatul lor să ajungă "la un nivel superior" şi să mobilizeze "toate instrumentele combinate de care dispunem, fie ele politice, economice sau militare, pentru a ne urmări obiectivele comune în interesul miliardului nostru de cetăţeni". Un număr de 21 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene fac deja parte din NATO, iar alte două, Suedia şi Finlanda se vor alătura Alianţei odată ce nu vor mai exista rezerve din partea Turciei.

Încă două execuții prin spânzurare în Iran, alți zece condamnați la moarte își așteaptă pedepsele. UE și-a exprimat "consternarea"
Internațional

Încă două execuții prin spânzurare în Iran, alți zece condamnați la moarte își așteaptă pedepsele. UE și-a exprimat "consternarea"

Iran: încă două execuții prin spânzurare. Uniunea Europeană s-a declarat "consternată" sâmbătă de noile execuţii din Iran ale unor persoane arestate şi condamnate la moarte în cadrul manifestaţiilor care continuă în republica islamică. Iran: încă două execuții prin spânzurare UE denunţă "un nou semn al reprimării violente a manifestaţiilor" şi "cheamă din nou autorităţile iraniene să pună capăt imediat practicii extrem de condamnabile de a pronunţa şi executa condamnări la moarte împotriva manifestanţilor", precum şi "să anuleze fără întârziere recentele condamnări la moarte deja pronunţate în contextul manifestaţiilor", a subliniat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a blocului comunitar Nabila Massrali. Doi bărbaţi au fost executaţi sâmbătă în Iran, după ce au fost găsiţi vinovaţi de uciderea unui paramilitar în timpul manifestaţiilor declanşate în urma morţii, la 16 septembrie, a Mahsei Amini, o kurdă de 22 de ani, după ce a fost arestată de poliţie pentru încălcarea codului vestimentar al Republicii Islamice Iran, care impune în special purtarea vălului în public pentru femei. "Mohammad Mahdi Karami şi Seyed Mohammad Hosseini, principalii autori ai crimei care a dus la martiriul lui Ruhollah Ajamian, au fost spânzuraţi în această dimineaţă", a informat Mizan Online, referindu-se un membru al miliţiei Bassidji, legată de Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a Iranului. Tribunalul de Primă Instanţă i-a condamnat pe cei doi bărbaţi la moarte pe 4 decembrie, a precizat agenţia. Noul șef al poliției din Iran, sancționat de SUA De la începutul mişcării de protest, justiţia a condamnat la moarte 14 persoane în legătură cu manifestaţiile, patru fiind deja executate, potrivit unui bilanţ al AFP bazat pe informaţii oficiale. Militanţii spun că alte zeci de persoane se confruntă cu acuzaţii pasibile cu pedeapsa cu moartea. Ministrul de Externe olandez, Wopke Hoekstra, a anunţat la rândul său sâmbătă că guvernul olandez îl va convoca pe ambasadorul iranian în Ţările de Jos - pentru a doua oară într-o lună - pentru a-şi exprima profunda preocupare faţă de executarea de manifestanţi. Pe de altă parte, ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei (foto), a anunţat sâmbătă că a numit un nou şef al poliţiei naţionale, generalul Ahmad-Reza Radan, în locul celui al cărui mandat se încheie, generalul Hossein Ashtari. Citește și: Livrări militare esențiale pentru Ucraina din SUA, Germania și Franța: tancuri și obuziere "O dată cu finalul misiunii generalului Ashtari, exprimându-mi recunoştinţa şi satisfacţia pentru serviciile sale, vă numesc comandant general al poliţiei Republicii Islamice Iran", a spus Khamenei, adresându-se noului şef al poliţiei. Ahmad Reza Radan a fost înscris în 2010 pe "lista neagră" a Trezoreriei SUA pentru încălcarea drepturilor omului, după realegerea controversată a preşedintelui ultraconservator Mahmoud Ahmadinejad, care a generat ample manifestaţii reprimate de putere, fiind sancţionat în acelaşi an şi de UE.

Suedia a preluat pentru șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie. Sunt șanse infime ca accesul României în Schengen să fie discutat în acest mandat
Internațional

Suedia a preluat pentru șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie. Sunt șanse infime ca accesul României în Schengen să fie discutat în acest mandat

Suedia - președinția UE, România - nu Schengen. Țara nordică a preluat de la 1 ianuarie preşedinţia Consiliului Uniunii Europene de la Republică Cehă şi va avea astfel timp de şase luni, la Bruxelles, un rol-cheie de lider şi de mediere. Suedia - președinția UE, România - nu Schengen "Suedia preia preşedinţia într-o perioadă în care Uniunea Europeană se confruntă cu provocări istorice", a declarat prim-ministrul suedez Ulf Kristersson (foto) într-un discurs susţinut în decembrie. Într-un comunicat pe site-ul său web, Kristersson a enumerat printre principalele probleme ce vor trebui abordate războiul din Ucraina, lupta împotriva schimbărilor climatice şi competitivitatea Europei. Priorităţile Suediei se concentrează pe "o Europă mai verde, mai sigură şi mai liberă", a subliniat Kristersson. Aderarea la Schengen a unor state europene nu este o prioritate a Suediei. Citește și: Singura șansă a României să fie acceptată în Schengen în 2023 este Consiliul European din februarie, transmite Guvernul României, pe surse. Dar trebuie să fie și Bulgaria pregătită Ulf Kristersson şi cabinetul său de miniştri sunt relativ necunoscuţi pe scena UE. Guvernul său conservator este la putere de numai două luni şi jumătate, după ce l-a înlocuit pe cel social-democrat ce era condus de Magdalena Andersson. Colaborare cu populiștii Kristersson este primul şef de guvern suedez care a colaborat vreodată îndeaproape cu partidul populist de dreapta Democraţii Suedezi. Populiştii nu sunt în guvern, însă, în calitate de a doua cea mai puternică forţă parlamentară şi având mai multe mandate de parlamentari decât partidul lui Kristersson, Moderaţii, ei au încă multă putere la Stockholm. Citește și: Cadoul lui Putin, de Anul Nou, către forțele de ocupație: liber la jafuri, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile În pofida euroscepticismului acestui partid de susţinere, ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessika Roswall, a declarat că guvernul său "va acorda o mare prioritate activităţii UE". Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este deţinută prin rotaţie la fiecare şase luni de cele 27 de state membre ale UE.

Datele pe care AUR și Șoșoacă le țin sub tăcere: România, beneficiar net a peste 53 de miliarde de euro, fonduri primite de la UE - date ministerul de Finanțe, la 30 noiembrie 2022
Politică

Datele pe care AUR și Șoșoacă le țin sub tăcere: România, beneficiar net a peste 53 de miliarde de euro, fonduri primite de la UE - date ministerul de Finanțe, la 30 noiembrie 2022

România este beneficiar net a peste 53 de miliarde de euro, fonduri primite de la UE din 2007 până la 30 noiembrie 2022, arată datele ministerului de Finanțe. Potrivit acestor date, sumele primite de România de la bugetul UE au fost în valoare de 79,98 miliarde de euro, în timp ce această țară a contribuit la bugetul Uniunii cu 26,45 miliarde de euro. În consecință, balanța de plăți este net favorabilă României, cu un plus de peste 53 miliarde euro. PIB-ul României a fost, în 2021, de circa 260 de miliarde de euro. România, beneficiar a 53 miliarde euro de la UE Cele 79,98 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile, inclusiv sumele nerambursabile din PNRR, dar nu includ împrumuturile pe cre România le primește prin programul de redresare și reziliență. Însă datele Finanțelor arată că România putea atrage mai mulți bani de la UE. Între 2007 și 2013, avea planificate peste 40 de miliarde de euro, dar, la finalul lui 2020, absorbise doar 36,6 miliarde de euro. Pentru 2022, se estimase că sumele primite de la bugetul UE vor fi 19,4 miliarde euro. Însă, la finalul lunii noiembrie, România atrăsese doar 9,2 miliarde de euro. „Din ce in ce mai multi români vor sa iesim din Uniunea Europeana. De cand suntem in Uniunea Europeana, ne-am distrus. Nu pot să spun in aceste conditii, decât RO-Exit, dacă voi dati toata industria Uniunii Europene!”, spunea, în septembrie, senatoarea Diana Șoșoacă. Citește și: CCR-2022, unde toți judecătorii au dreptul la pensie specială și o pot cumula cu salariul, trece peste decizia CCR din 2010 și decide că pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă „O parte din români sunt pentru această temă, pentru Roexit. O parte sunt simpatizanți AUR, o parte sunt simpatizanți PSD. O parte, dar nu se declară, sunt simpatizanți USR. Ei n-au ieșit încă din șifonier. Toți sunt dezamăgiți de anumite atitudini ale birocrației de la Bruxelles”, a afirmat liderul AUR, George Simion.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră