vineri 09 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraineni

28 articole
Eveniment

VIDEO Tineri ucraineni se expun la condiții montane atroce ca să ajungă în România. Unii mor (CNN)

În munții Carpați, la granița dintre Ucraina și România, se desfășoară o dramă tăcută, dar constantă: zeci de bărbați ucraineni traversează ilegal frontiera în fiecare săptămână, riscându-și viața pentru a evita mobilizarea și trimiterea pe linia frontului. Viktor Pinkhasov, cinci zile prin munți pentru libertate Viktor Pinkhasov, în vârstă de 34 de ani, este unul dintre aceștia. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Tocmai a reușit să fugă din Ucraina după cinci zile de mers solitar prin Munții Carpați.  Ajuns în România, la Sighetu Marmației, le-a spus jurnaliștilor CNN că a fugit pentru un singur motiv: „Vreau să fiu liber, să trăiesc”. Fost șofer de taxi în Kiev, Pinkhasov spune că viața în Ucraina devenise insuportabilă, pe fondul unui război fără orizont clar de final. Criza de personal a armatei ucrainene După aproape patru ani de la declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei, Ucraina se confruntă cu o gravă criză de efective. Armata încearcă să apere un front de peste 1.000 de kilometri împotriva trupelor ruse, într-un război de uzură. În acest context, tot mai mulți bărbați aleg să fugă, în ciuda eforturilor internaționale de negociere, la care participă lideri precum Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Zeci de mii de dosare pentru dezertare Potrivit datelor citate de presa ucraineană, Parchetul General al Ucrainei a deschis aproape 290.000 de dosare penale pentru absență nejustificată și dezertare până în septembrie. Legea marțială interzice tuturor bărbaților cu vârste între 23 și 60 de ani să părăsească țara. România, una dintre principalele rute de fugă De la începutul războiului, peste 30.000 de bărbați ucraineni au trecut ilegal în România, potrivit Poliției de Frontieră române. Toți au primit statut de protecție temporară, conform legislației Uniunii Europene. Autoritățile ucrainene susțin că peste 25.000 de persoane au fost prinse încercând să fugă doar spre România, alte rute fiind Republica Moldova, Ungaria sau Belarus. Traversări mortale: munții și râul Tisa Nu toți reușesc. Cel puțin 29 de bărbați au murit încercând să traverseze Carpații sau înecându-se în râul Tisa, care separă nordul României de vestul Ucrainei. Dima, un muncitor în construcții de 42 de ani, a pierdut toate degetele de la picioare din cauza degerăturilor, după cinci zile petrecute pe munte, în ger extrem. Unul dintre cei cu care călătorea a murit înghețat, iar trupul său nu a putut fi recuperat săptămâni întregi. Salvamont Maramureș, ultima speranță Viața lui Dima a fost salvată de Salvamont Maramureş. Serviciul a intervenit în sute de cazuri similare. Coordonatorul misiunilor, Dan Benga, spune că echipele sale au salvat 377 de bărbați ucraineni în mai puțin de patru ani. Mulți nu sunt echipați corespunzător și riscă să moară de epuizare sau frig. „Preferă să moară pe munte încercând să scape, decât pe front”, spune Benga, care refuză să-i judece. „Munca noastră este una a empatiei pentru umanitate.” O meserie care te poate costa viața În Ajunul Crăciunului 2022, Dan Benga însuși a fost dat dispărut timp de cinci zile, blocat pe munte de o furtună de zăpadă. Cu toate acestea, a continuat să salveze oameni, inclusiv un ucrainean pe care l-a cărat în spate timp de 14 ore. Pentru cei salvați, momentul este descris ca un miracol. „Așteptarea salvatorilor a fost ca așteptarea unei minuni”, spune un refugiat ucrainean care a cerut anonimatul. Contrabandiștii, o alternativă periculoasă Pentru cei cu bani, varianta traficanților de persoane pare tentantă. Pe rețelele sociale, unii se laudă deschis cu serviciile lor. Un bărbat cunoscut sub numele „Artem” susține că poate facilita o trecere în România pentru 14.000 de dolari, prin mită și coordonare de la distanță. Jurnaliști CNN au discutat sub acoperire cu mai mulți astfel de intermediari, care au confirmat că mituirea grănicerilor este parte din „pachet”. Autoritățile ucrainene neagă corupția Serviciul de Grăniceri al Ucrainei afirmă că are toleranță zero față de corupție. Purtătorul de cuvânt Andrii Demcenko a declarat că orice acuzație trebuie susținută cu probe, altfel riscă să fie calomnie. Fuga, o rușine sau o salvare? În Ucraina, evitarea frontului este considerată de mulți un act rușinos, într-un război defensiv împotriva unei puteri nucleare. Totuși, pentru Viktor Pinkhasov, alegerea a fost clară. Ajuns în siguranță, el s-a reunit cu fiica sa de cinci luni, în Elveția. Pentru el și pentru mii de alții, prețul libertății a fost mare, dar alternativa părea imposibil de acceptat.

Ucrainenii fug de război, în România (sursa: Facebook/Salvamont Salvaspeo Mures)
Acte românești false pentru milionari ucraineni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fabrica de cărți de identitate false de la Botoșani a lucrat și pentru ucraineni bogați

Oamenii de afaceri Roman Lunin și Oleg Pyavka din Ucraina ar fi obținut în mod fraudulos acte de naștere românești în perioada 2023-2024. Acte românești false pentru milionari ucraineni Cei doi ar fi urmărit să circule fără viză în Uniunea Europeană și, posibil, să evite recrutarea pentru frontul din Ucraina, potrivit informațiilor furnizate pentru Ziarul de Iași. Citește și: Ministerul de Externe vrea să lase fundația lui Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, fără principala sursă de bani Instanțele din București au început deja să anuleze astfel de acte, în timp ce Parchetul General anchetează cazul, vizând și alți aproximativ 300 de cetățeni ruși implicați în aceeași schemă. Lunin, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Ucraina, și Pyavka, CEO al propriului grup de firme, au legături și cu România, acesta din urmă înființând o firmă în Iași și achiziționând două apartamente în București. Continuarea, în Ziarul de Iași

Bombă rusească ucide 21 de ucraineni (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

VIDEO O bombă rusească a ucis cel puțin 21 de ucraineni care stăteau la rând să-și ia pensiile

Bombă rusească ucide 21 de ucraineni. Marți, satul Iarova din regiunea Donețk a fost lovit de o bombă rusească, provocând moartea a cel puțin 21 de civili. Aceștia stăteau la coadă să își ia pensiile. Atacul a avut loc la mai puțin de zece kilometri de linia frontului ucraineano-rus. Bombă rusească ucide 21 de ucraineni Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat tragedia drept „sălbatică”. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” În mesajul transmis pe rețelele sociale, acesta a precizat că bomba a căzut în timp ce mulți locuitori își primeau pensiile. Zelenski a publicat și un material VIDEO în care apar mai multe corpuri neînsuflețite lângă o camionetă poștală distrusă. Guvernatorul regiunii confirmă bilanțul victimelor Guvernatorul regiunii Donețk, Vadim Filașkin, a raportat cel puțin 21 de morți și tot atâția răniți. Oficialul a subliniat că „nu este vorba de o acțiune militară, ci pur și simplu de terorism”. Satul Iarova, țintă a bombardamentelor rusești Localitatea Iarova, cu aproximativ 1.800 de locuitori înainte de invazia rusă, se află în imediata apropiere a frontului. Atacul de marți este unul dintre cele mai sângeroase din ultima perioadă, vizând direct civilii. Kievul cere reacția comunității internaționale „Astfel de lovituri rusești nu trebuie lăsate fără o reacție adecvată a lumii. Rușii continuă să distrugă vieți, evitând în același timp noi sancțiuni severe”, a declarat Zelenski, solicitând sprijin suplimentar și măsuri dure împotriva Moscovei.

Bolojan, multinaționalele și refugiații ucraineni, țintele atacurilor PSD Foto: Facebook
Politică

Bolojan, multinaționalele și refugiații ucraineni, țintele atacurilor PSD din ultimele zile

Premierul Ilie Bolojan, multinaționalele și refugiații ucraineni sunt țintele atacurilor PSD din ultimele zile. Lideri PSD din eșaloanele 2-3 au continuat să îl critice dur pe premier, iar formațiunea social-democrată a impus păstrarea impozitului de 1% din cifra de afaceri a marilor companii, deși chiar firmele cu capital românesc s-au plâns de această măsură. Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților Potrivit unor surse politice, lideri coaliției majoritare se vor duce marți la Cotroceni pentru a discuta despre criza care a apărut după ce premierul Ilie Bolojan a amenințat că demisionează.  Bolojan, multinaționalele și refugiații ucraineni, țintele atacurilor PSD Cum a acționat PSD după ce presa a relatat că Ilie Bolojan a amenințat cu demisia dacă nu sunt acceptate tăieri consistente de personal în administrația publică: „După ce ai făcut haos în jurul tău, te superi pe sat, îţi iei jucăriile şi pleci. Asta nu poate să îţi atragă respectul partenerilor şi, cu atât mai puţin, pe cel al românilor oneşti care suportă deja consecinţele «reformei» marca Bolojan. Apoi, au românii o povestioară despre Ionică şi lupul...Dacă domnul Bolojan vrea să joace rolul lui Ionică, să nu se mire când partenerii de coaliţie şi românii încep să vadă în acest joc doar iresponsabilitate şi hazard, nu leadership”, a scris deputatul PSD Mihai Fifor.  La presiunea PSD, liderii Coaliției au decis, luni, să reintroducă impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro. Duminică, Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) a avertizat că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), introdus în 2023, lovește în primul rând companiile românești cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Deputatul PSD Adrian Câciu a declarat, luni, că PSD propune un amendament la pachetul fiscal care va fi asumat în Parlament, privind introducerea plăţii CASS şi pentru migranţi, în special ucrainenii care muncesc în România, el adăugând că sunt în jur de 70.000 de persoane în această situaţie. Faptul că refugiații ucraienni nu plătesc CASS a fost o temă a propagandei AUR.  Tot azi, deputatul Adrian Câciu a spus că PSD va pleca de la guvernare dacă TVA va crește din nou în 2026. 

Câți ucraineni au intrat în România (sursa: Inquam Photos/Ilona Andrei)
Eveniment

Aproape 11,2 milioane de ucraineni au intrat în România în trei ani de război. Doar puțini au rămas

Câți ucraineni au intrat în România. În cei trei ani de conflict, peste 11,2 milioane de cetățeni ucraineni au intrat în România, conform datelor oficiale ale Poliției de Frontieră Române. Câți ucraineni au intrat în România În perioada 10 februarie 2022 – 23 februarie 2025, s-au înregistrat 11.191.703 intrări. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania În ultimele 24 de ore, autoritățile au gestionat formalitățile pentru aproximativ 69.800 de persoane și peste 14.800 de mijloace de transport, incluzând 35.721 de intrări în țară. Eliminarea controlului la frontiera internă Începând cu 1 ianuarie 2025, la frontiera internă cu Ungaria și Bulgaria a fost eliminat controlul, permițând circulația liberă în Spațiul Schengen, cu excepția Ciprului și Irlandei. Totuși, polițiștii pot efectua controale aleatorii pe o rază de până la 30 km de la graniță. Verificări suplimentare și constatări ale autorităților În ultimele 24 de ore, s-au realizat peste 10.400 de verificări în aplicația eDAC, s-au consemnat 100 de fapte ilegale (25 de infracțiuni și 75 de contravenții). De asemenea, autoritățile au refuzat intrarea a 16 cetățeni străini, precum și ieșirea a 20 de cetățeni români, din diverse motive legale.

Falși refugiați ucraineni, jafuri în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Falși refugiați ucraineni, jafuri în România

Falși refugiați ucraineni, jafuri în România. Nu toţi ucrainenii ajunşi în Iaşi au fugit din calea războiului. Doi soţi au găsit în "refugiu" ocazia de a jefui. Falși refugiați ucraineni, jafuri în România Metoda a putut fi aplicată de doar trei ori înainte ca poliţiştii să le dea de urme. Originară din Lugansk, Hanna e căsătorită cu Artur Cheban, un moldo-ucrainean domiciliat în Slobozia, unul dintre raioanele Transnistriei. Citește și: Ce vorbeau vameșii arestați: „S-a dat liber la furat, asta vă spun sigur! La toți, și la noi și la Antifraudă!”. Judecătorii îi țin închiși Deşi cei din zonă au văzut războiul doar la televizor, soţii Cheban s-au amestecat printre refugiaţii ucraineni, obţinând permise de şedere pentru beneficiarii protecţiei temporare emise de autorităţile române. În vârstă de 37 de ani, soţii Cheban nu şi-au căutat de lucru în Iaşi, având propria metodă de câştig, mult mai uşoară. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Avion rusesc cu prizonieri ucraineni, prăbușit (sursa: TASS)
Internațional

Avion rusesc cu prizonieri ucraineni, prăbușit

Avion rusesc cu prizonieri ucraineni, prăbușit. Un avion militar rusesc de transport de tip Il-76 la bordul căruia se aflau 65 de prizonieri de război ucraineni s-a prăbuşit miercuri în regiunea rusă Belgorod, la graniţa cu Ucraina, a anunţat Ministerul rus al Apărării, potrivit agenţiilor de presă ruse. Avion rusesc cu prizonieri ucraineni, prăbușit "În jurul orei 11:00 locală (08:00 GMT), un avion Il-76 s-a prăbuşit în regiunea Belgorod (...) La bord se aflau 65 de militari capturaţi ai armatei ucrainene, transportaţi în regiunea Belgorod pentru un schimb de prizonieri, şase membri ai echipajului şi trei însoţitori", a precizat ministerul. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg "O comisie a forţelor aeriene s-a deplasat la locul prăbuşirii avionului pentru a stabili cauzele dezastrului", a adăugat el. Imaginile care circulau pe reţelele sociale arătau un aparat de zbor în cădere bruscă, înainte de o explozie puternică, urmată de flăcări şi fum negru. Kremlinul nu comentează Ministerul rus al Apărării a precizat că nu există supraviețuitori și a acuzat Kievul că ar fi doborât avionul. Întrebat în timpul conferinţei sale de presă zilnice, purtătorul de cuvânt al Kremlinului nu a dorit să comenteze, precizând natura prea "recentă" a informaţiilor. "Vom lămuri toate acestea", a spus el. De la începutul ofensivei sale în Ucraina, Rusia s-a confruntat cu mai multe dezastre aeriene în care au fost implicate avioane ale armatei. Ucraina a anunţat, la rândul său, doborârea unor avioane ruseşti. Kievul a declarat săptămâna trecută că a doborât un avion rusesc de spionaj A-50 şi un avion de comandă Il-22 în zona Mării Azov. Duma acuză Kievul Și preşedintele Dumei de Stat ruse (camera inferioară a parlamentului), Viaceslav Volodin, a acuzat Ucraina că a doborât avionul. "Şi-au ucis în aer propriii soldaţi. Mamele lor, copiii lor îi aşteptau", a declarat Volodin în parlament. "Ne-au doborât piloţii care efectuau o misiune umanitară (...) cu rachete americane şi germane", le-a spus Volodin deputaţilor ruşi. Un alt deputat, preşedintele Comisiei de apărare din Duma de Stat, Andrei Kartapolov, a formulat şi el aceste acuzaţii. "Liderii ucraineni erau la curent cu acest schimb (de prizonieri) şi au fost informaţi despre modul în care vor fi aduşi prizonierii", a declarat Andrei Kartapolov, citat de presa rusă. "Însă avionul Il-76 a fost doborât de trei rachete dintr-un sistem de rachete sol-aer Patriot sau IRIS-T, fabricat în Germania, experţii vor lămuri lucrurile", a mai spus el. Precedentul închisorii din Olenivka Viaceslav Volodin le-a cerut imediat colegilor săi deputaţi să voteze o rezoluţie adresată Statelor Unite şi Germaniei, în condiţiile în care aceste ţări au furnizat sisteme de rachete sol-aer Ucrainei. În iulie 2022, Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardarea unei închisori cu prizonieri ucraineni din Olenivka, un sat din estul Ucrainei ocupat de Rusia. Regiunea rusă Belgorod este vizată cu regularitate de rachete şi drone ucrainene din cauza poziţiei sale în apropiere de graniţă. Rusia bombardează fără oprire Ucraina după invazia lansată în februarie 2022. Zelenski: "Ruşii se joacă cu vieţile prizonierilor ucraineni" Kievul nu a confirmat şi nici nu a infirmat că avionul de transport militar Iliuşin Il-76 a fost doborât de arme ucrainene, aşa cum susţine Moscova. Ucraina nici nu a confirmat că la bord se aflau prizonieri ucraineni. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în discursul său de miercuri seară, a spus că este nevoie de o mai mare claritate cu privire la ceea ce s-a întâmplat, în special când este vorba despre cine se afla la bord. "Este clar că ruşii se joacă cu vieţile prizonierilor ucraineni, cu sentimentele celor dragi şi cu emoţiile societăţii noastre", a considerat Zelenski. GUR indică o diversiune rusească Serviciul ucrainean de informaţii militare GUR a confirmat că un schimb urma să aibă loc, dar a spus că nu a fost informat despre modul în care Rusia va aduce prizonierii la punctul de predare şi că Ucrainei nu i s-a cerut să asigure securitatea spaţiului aerian în jurul oraşului Belgorod, spre deosebire de schimburile anterioare. "Pe această bază, s-ar putea să vorbim despre acţiuni planificate şi deliberate ale Rusiei pentru a destabiliza situaţia din Ucraina şi slăbi sprijinul internaţional pentru statul nostru", a declarat GUR într-un comunicat pe Telegram. Fără a confirma că a doborât avionul, armata ucraineană a spus că va continua să distrugă avioanele de transport militare ruseşti despre care crede că transportă rachete cu care să lovească Ucraina. Armata a adăugat că a observat mai multe avioane ruseşti de transport militar aterizând la Belgorod, lucru legat de atacurile cu rachete ale Rusiei asupra Harkovului şi altor oraşe ucrainene. Potrivit comandantului forţelor aeriene Mîkola Oleşciuk, "Ucraina are dreptul să se apere şi să distrugă mijloacele de atac aerian ale agresorilor".

"Luptele" elevilor ucraineni refugiați în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

"Luptele" elevilor ucraineni refugiați în România

"Luptele" elevilor ucraineni refugiați în România. În cele 16 luni de când a început războiului, copiii din Ucraina s-au instruit pe două mari "fronturi". "Luptele" elevilor ucraineni refugiați în România Pe de o parte, sunt cei care au trecut integral în sistemul românesc de învăţământ, echivalându-şi studiile, învăţând limba şi trecând toate greutăţile birocratice: nu erau nevoiţi, dar au vrut să demonstreze că s-au integrat. Pe de altă parte, sunt elevi ucraineni stabiliţi la Iaşi ai căror familii au făcut tot posibilul ca micuţii să nu piardă legătura cu şcoala ucraineană. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde Au apelat la tutori de la distanţă, au înscris copiii la ore online ţinute de şcolile pe care le-au abandonat sub tirul de rachete ruseşti. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Poveștile nespuse ale ucrainenilor din România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Poveștile nespuse ale ucrainenilor din România

Poveștile nespuse ale ucrainenilor din România. Asociația "Salvați Copiii" din Iași sprijină direct copiii refugiați din Ucraina și familiile acestora. Poveștile nespuse ale ucrainenilor din România Pe lângă asta, a început să spună și poveștile bune ale celor care au ales să se stabilească pe termen cel puțin mediu în capitala Moldovei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Povești ale copiilor care merg la școală, învață limba română, cu părinți care au loc de muncă și care sunt recunoscători pentru ajutorul primit. Citește și: La o pensie de 15.000 de lei lunar, mai vine și un bonus de 27.000 de lei. Care e secretul Povești care contrazic toate teoriile conspiraționiste de pe rețelele de socializare, care nu mai contenesc să atace ucrainenii care ar sta cu mâna întinsă la statul român fără a face nimic pentru ajutorul primit. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ucrainenii ocupați, să accepte pașapoarte rusești (sursa: pravda.com.ua)
Eveniment

Ucrainenii ocupați, să accepte pașapoarte rusești

Ucrainenii ocupați, să accepte pașapoarte rusești. Comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț (foto), i-a sfătuit pe ucrainenii din teritoriile ocupate de Rusia să accepte paşapoartele ruseşti, potrivit Ukrainska Pravda. Ucrainenii ocupați, să accepte pașapoarte rusești "Principalul lucru este supravieţuirea", a spus Lubineț la televiziune, au relatat duminică noapte media locale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Guvernul va răspunde cu înţelegere, pentru că naturalizările se fac sub presiune", a declarat el. Lubineț s-a exprimat "categoric" împotriva inculpării ucrainenilor care au primit cetăţenie rusă pentru "a supravieţui". Totuşi, organizatorii procesului de naturalizare, care vor fi judecaţi drept "colaboratori", vor fi inculpaţi, a mai afirmat el. Citește și: Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie Comentariile sale vin după ce preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret conform căruia ucrainenii din teritoriile anexate formal de Kremlin în octombrie anul trecut vor fi consideraţi străini începând cu 1 iulie 2024. Orice ucrainean fără permise de rezidenţă riscă atunci să fie expulzat, ca orice străin.

Marile muzee dau o lovitură naționalismului promovat de Putin Foto: Twitter Metropolitan Museum of Art
Eveniment

Marile muzee lovitură naționalismului promovat Putin

Marile muzee de artă dau o lovitură naționalismului promovat de Putin: o serie mari pictori descriși, până acum, drept „ruși” sunt acum „ucraineni” în prezentările acestor instituții de artă. Cel mai recent exemplu vine de la Amsterdam, unde Stedelijk Museum - muzeul de artă modernă și contemporană - îl prezintă pe Kazimir Malevich drept ucrainean. Și celebrul Metropolitan Museum din New York a făcut un gest asemănător. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Kazimir #Malevich was born on Feb 23, 1879 in #Kyiv #Ukraine. Founder of suprematism. Known for black square. Created a few paintings re: #Holodomor #GenocideOfUkrainians of 1932-33. Was arrested multiple times by soviet regime. Not a russian artist. #RussiaIsATerroristState pic.twitter.com/FyPoxexHfJ— Andriy Prymak (@AndriyP10) February 23, 2023 Marile muzee dau o lovitură naționalismului promovat de Putin „Malevici, o figură marcantă a mișcării suprematiste, a fost descris anterior de muzeul din Amsterdam ca fiind rus. Un purtător de cuvânt al Muzeului Stedelijk spune că "acum comunicăm [cu privire la Malevici]: născut în Ucraina din părinți de origine poloneză". Această informație a fost deja făcută pe textele de pe pereții muzeului și pe paginile de internet și va fi inclusă în comunicările viitoare, adaugă el. Malevici s-a născut în capitala ucraineană Kiev în 1879, când orașul făcea parte din Imperiul Rus. Între timp, curatorii de la Metropolitan Museum of Art din New York au reclasificat trei artiști ca fiind ucraineni. Este vorba de artiștii Ivan Aivazovsky, Arkhyp Kuindzhi și Ilya Repin, care au fost etichetați anterior ca fiind ruși, potrivit unui raport publicat în ARTnews. Site-ul Met îl descrie pe Kuindzhi ca fiind ucrainean, spunând că locul din lucrarea sa Red Sunset (1905-08) a fost "identificat ca fiind unul dintre subiectele preferate ale lui Kuindzhi, râul numit Dnipro în ucraineană (în rusă, Dnieper; în belarusă, Dnyapro), care curge spre sud prin cele trei țări până la Marea Neagră". Textul include, de asemenea, informații noi, spunând: "În acest moment, nu este vorba de o nouă informație: "În martie 2022, Muzeul de Artă Kuindzhi din Mariupol, Ucraina, a fost distrus de un atac aerian rusesc". Aivazovsky și Repin sunt, de asemenea, descriși ca fiind ucraineni pe site”, scrie Art News. Famous painting by Edgar Degas was renamed by @metmuseum - now it is called "Dancer in Ukrainian Dress" (previously - "Russian Dancers").?? art researcher Oksana Semenik campaigned so that the museum would make the change.Step by step, Ukraine reclaims our cultural identity. pic.twitter.com/yT0peGMq3b— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) February 9, 2023 Campanie a istoricului de artă Oksana Semenik Istoricul de artă Oksana Semenik a lansat o campanie pe rețelele de socializare pentru a determina muzeele din întreaga lume să reclasifice artiștii ruși relevanți ca fiind ucraineni. Ea declară pentru The Art Newspaper: "Toată atenția din partea publicului a ajutat. În cazul lui Aivazovsky, nu am cerut Met-ului să-l facă ucrainean. Dar cu siguranță nu este rus; el a fost armean și a trăit în Crimeea, Ucraina, toată viața sa". Născut la Kiev, capitala Ucrainei, provincie a imperiului rus, Kazimir Malevici a fost fiul lui Severin Antonovici Malevici, polonez de confesiune catolică, submaistru într-o fabrică de zahăr din Iampol. Mama sa, Ludoviga Alexandrovna Galinovska, era ucraineană ortodoxă, în casă se vorbea însă mai mult limba polonă. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen, un tânăr politruc PNL fără nici o calificare în domeniu. CV-ul arată că a fost șomer, agent de vânzări de medicamente, numit politic în CA-uri în energie, consilier județean

Zeci de mii de ruși au invadat Antalya Foto: Facebook
Eveniment

Zeci de mii de ruși au invadat Antalya

Zeci de mii de ruși au invadat zona stațiunii Antalya, din Turcia, arată un reportaj New York Times. Însă localnicii sunt nemulțumiți de prezența lor, care a dus la o explozie a prețurilor la case și la chirii. O petiție care cerea să li se interzică să mai cumpere proprietăți în zona Antalya a strâns peste 14.000 de semnături, dar, în general, turcii și rușii coexistă în mod pașnic în regiune. Zeci de mii de ruși au invadat Antalya „În septembrie, guvernatorul provinciei Antalya, care include orașul și zonele învecinate, a declarat că numărul rezidenților străini din jurisdicția sa s-a dublat în doi ani, ajungând la peste 177.000. Acest număr include peste 50.000 de ruși și 18.000 de ucraineni. În noiembrie, străinii au cumpărat peste 19.000 de proprietăți în zonă, cel mai mare număr din Turcia, după Istanbul, a cărui populație este de cinci ori mai mare. Pentru a le limita concentrarea în zonă, autoritățile turce au închis zece cartiere din Antalya noilor rezidenți străini, ceea ce i-a împins în alte părți ale orașului”, scrie New York Times. Citește și: CCR-2022, unde toți judecătorii au dreptul la pensie specială și o pot cumula cu salariul, trece peste decizia CCR din 2010 și decide că pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă Însă publicația arată că există potențial pentru un conflict cu ucrainenii din zonă. „Uneori, pe fondul coabitării dintre turci, ruși și ucraineni, tensiunile au crescut. Au apărut afișe de origine necunoscută care îi numea pe ruși ucigași și le cerea să plece acasă. Ucrainenii au purtat banderole cu steagul lor, iar vandali neidentificați au distrus în mod repetat statuile păpușilor matrioșca rusești aflate într-un parc public dedicat prieteniei ruso-turce”, arată ziarul din SUA. Însă, pe de altă parte, un vânzător turc a spus celor de la New York Times că ucrainenii și rușii dansează împreună, iar războiul este fără sens, având doar o motivație politică.

Diplomat rus, apel la distrugerea ucrainenilor Foto: Twitter
Eveniment

Diplomat rus, apel la distrugerea ucrainenilor

În timp ce Olaf Scholz spune că poporul rus nu este vinovat pentru invazie, un înalt diplomat rus face un apel public la distrugerea ucrainenilor. Mihail Ulianov, reprezentatul permanent al Rusiei pe lângă organizaţiile internaţionale cu sediul la Viena, a scris pe Twitter: „Nici o milă pentru populația ucraineană”. Diplomat rus, apel la distrugerea ucrainenilor Ulianov a scris acest mesaj după ce a redistribuit o postare a președintelui Zelenski, care mulțumea SUA și președintelui Biden pentru noul pachet de ajutor, de 775 de milioane de euro. Ru-Ambassador to Austria @Amb_UIyanov declares the need for a "final solution to ?? issue" and calls for genocide. Again heard in Europe: "Not all Russians are like Putin" and "We should let North Stream-2 work". Time to understand: ?? is a fascist vertical of millions of people. pic.twitter.com/46KGxOWjCS— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) August 20, 2022 Ulterior, Ulianov și-a șters mesajul și a susținut că a fost înțeles greșit, întrucât el ar fi vrut să arate că Zelenski nu are nici o milă față de poporul pe care-l conduce. Însă mesajul său a rămas în arhivele internetului. Comentariile la postarea sa sunt extrem de critice, iar diplomatul este comparat cu Hitler și acuzat că promovează crime de război. Foto: Twitter Acum câteva zile, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, se opunea propunerii ca cetățenii ruși să nu mai primească vize Schengen. „Nicio decizie pe care o luăm nu trebuie să complice găsirea libertăţii şi fuga de dictatorul din Rusia. Nu este războiul poporului rus, este războiul lui Putin”, a subiniat Scholz, în cadrul unei reuniuni a șefilor de guvern din țările nordice. Citește și: Putin, afectat psihic masiv de atacurile asupra aerodromului militar din Crimeea, caută un responsabil pe care să dea vina. Flota rusă din Marea Neagră, obligată la manevre defensive Cancelarul german a atras atenția că este important să se înțeleagă că „sunt oameni care fug din Rusia pentru că nu sunt de acord cu regimul rus”.

Soldații ucraineni, instruiți de trupele britanice (sursa: gov.uk/mod)
Internațional

Soldații ucraineni, instruiți de trupele britanice

Soldații ucraineni, instruiți de trupele britanice. Un prim contingent de soldaţi ucraineni care urmează a fi instruiţi de trupele britanice pentru a-i ajuta în lupta împotriva Rusiei a ajuns în Regatul Unit, relatează sâmbătă DPA. Soldații ucraineni, instruiți de trupele britanice Primul contingent din programul militar al Regatului Unit s-a întâlnit cu ministrul apărării Ben Wallace joi, perioada de instruire urmând să dureze mai multe săptămâni, a anunţat Ministerul Apărării. În cadrul programului vor fi instruiţi până la 10.000 de ucraineni în următoarele luni. "Acest nou program de instruire ambiţios este următoarea fază în sprijinul Regatului Unit pentru forţele armate din Ucraina în lupta lor împotriva agresiunii ruse", a spus Ben Wallace. "Folosind expertiza de talie mondială a armatei britanice vom ajuta Ucraina să-şi reconstruiască forţele şi să amplifice rezistenţa în contextul în care ei îşi apără suveranitatea ţării şi dreptul lor la a-şi alege propriul viitor", a adăugat ministrul apărării. Arme, haine și echipament pentru ucraineni În jur de 1.050 de militari britanici sunt implicaţi în acest program care se va derula în mai multe locaţii din nord-vestul, sud-vestul şi sud-estul Regatului Unit. Instruirea le va asigura recruţilor militari cu puţină sau fără experienţă militară deprinderile necesare pentru a fi eficienţi pe linia frontului. Bazat pe instruirea de bază a soldatului britanic, cursul acoperă manipularea armelor, ajutorul de urgenţă pe câmpul de luptă, tactici de patrulare şi reguli de conduită în conflictele armată. Citește și: Probleme în paradisul socialist: „tovărășia” Xi Jinping – Putin este pe sfârșite (The Times) Guvernul britanic a procurat şi arme de asalt AK pentru programul de instruire, ceea ce înseamnă să soldaţii ucraineni se pot antrena cu arme pe care le vor utiliza pe linia frontului. De asemenea, Regatul Unit va dona haine şi echipament pentru a-i sprijini pe soldaţii ucraineni în instruirea lor şi în desfăşurarea lor în Ucraina.

Medalia de aur s-a vândut pentru 103.500.000 de dolari (sursa: dw.com)
Internațional

Medalia de aur s-a vândut pentru 103.500.000 de dolari

Medalia de aur s-a vândut pentru 103.500.000 de dolari. Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, și-a scos luni la licitație medalia pentru 103,5 milioane de dolari, toate încasările urmând să fie direcționate în beneficiul copiilor refugiați din Ucraina. Medalia de aur s-a vândut pentru 103.500.000 de dolari Heritage Auctions a scris pe Twitter că Muratov "a scos la licitație premiul său #NobelPeacePrize 2021 în beneficiul fondului UNICEF pentru copiii refugiați. S-a vândut pentru 103.500.000 de dolari". Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise "În acest moment, premiul este o oportunitate pentru mine de a-l împărtăși cu oamenii", a declarat Muratov înainte de licitație, îndemnând oamenii din întreaga lume să se alăture cauzei și să își facă contribuțiile. Potrivit unei declarații a Heritage Auctions, directorul Institutului Nobel norvegian, Olav Njølstad, a susținut licitația, numind-o un "act generos de umanitarism", potrivit CNN. Muratov este redactorul-șef al publicației de știri independente din Rusia, Novaya Gazeta. El a criticat anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și utilizarea forței militare de către guvern, atât în Rusia, cât și în afara ei, potrivit organizației Premiului Nobel pentru Pace.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră