marți 23 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2303 articole
Internațional

Rachete Harpoon daneze pentru Ucraina

Rachete Harpoon daneze pentru Ucraina. Danemarca s-a angajat să furnizeze rachete Harpoon Ucrainei, care încearcă să contracareze blocada impusă de marina rusă asupra portului Odesa, vital pentru exporturile de grâu, a anunţat luni şeful Pentagonului, informează marţi AFP. Ministrul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat luni că aproximativ 20 de ţări au anunţat noi tranşe de asistenţă în materie de securitate în cadrul celei de-a două întâlniri, virtuale, a "Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei". Rachete Harpoon daneze pentru Ucraina Printre echipamentele ce urmează să fie livrate Ucrainei, Danemarca s-a angajat să trimită un sistem de lansator de rachete antinavă Harpoon, unul dintre cele mai sofisticate sisteme ce echipează marina ţărilor occidentale. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO Harpoon este de obicei transportat la bordul navelor de război sau al submarinelor, chiar şi al bombardierelor, dar Danemarca este singura ţară care a achiziţionat versiunea modificată a acestui lansator de rachete care este instalat pe un camion şi care devine, astfel, o baterie de apărare de coastă, potrivit Agerpres. Echipat cu un radar autonom şi un sistem de navigaţie sofisticat, Harpoon zboară la altitudine joasă pentru a evita radarele inamice. Potrivit producătorului său Boeing, Harpoon este capabil să lovească o ţintă pe mare sau pe uscat pe o rază de acţiune ce merge de la 125 km până la peste 300 km, în funcţie de versiune. Acest tip de rachetă ar putea face accesibil armatei ucrainene, ca ţintă, portul Sevastopol din Crimeea ocupată de Rusia.

Rachete Harpoon daneze pentru Ucraina (sursa: thinkdefence.co.uk)
Lavrov interzis în UE (sursa: Facebook/Sergej Lavrov)
Internațional

Rusia se mai gândește dacă reia legăturile cu Occidentul

Rusia se mai gândește dacă reia legăturile cu Occidentul. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat luni că Moscova va lua în considerare ofertele din partea Occidentului pentru a restabili legăturile şi va decide dacă acest lucru este necesar, dar se va concentra pe dezvoltarea relaţiilor cu China, informează marţi Reuters. Într-o sesiune de întrebări şi răspunsuri la un eveniment desfăşurat la Moscova, ministrul Lavrov a spus că ţările occidentale au îmbrăţişat rusofobia după lansarea incursiunii în Ucraina, descrisă de Rusia ca "operaţiune militară specială". Rusia se mai gândește dacă reia legăturile cu Occidentul Rusia lucrează pentru a înlocui mărfurile importate din ţările occidentale, a spus el şi, în viitor, se va baza doar pe ţări "de încredere", care nu au obligaţii faţă de Occident. "Dacă ei (Occidentul) vor să ofere ceva în ceea ce priveşte reluarea relaţiilor, atunci ne vom gândi serios dacă vom avea nevoie sau nu", a spus Lavrov, potrivit unei transcriere apărute pe site-ul ministerului rus de externe. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO Şeful diplomaţiei ruse şi-a exprimat nemulţumirile faţă de ţările occidentale despre care a spus că sunt hotărâte să schimbe regulile relaţiilor internaţionale în detrimentul Rusiei. "Trebuie să încetăm să fim dependenţi în orice fel de aprovizionarea cu absolut orice din Occident pentru a asigura dezvoltarea unor sectoare de importanţă critică pentru securitatea, economia sau sfera socială a patriei", a spus el, potrivit Agerpres. Lavrov a spus că obiectivul Moscovei este acum de a dezvolta în continuare legăturile cu China. "Acum, că Occidentul a luat o 'poziţie a dictatorului', legăturile noastre economice cu China vor creşte chiar mai rapid", a spus Lavrov."Pe lângă veniturile directe pentru bugetul de stat, aceasta este o şansă de a dezvolta estul îndepărtat şi estul Siberiei", a adăugat el. China are tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor "care nu sunt în niciun fel inferioare Occidentului. Un acord bun în acest domeniu va asigura beneficii reciproce". Serghei Lavrov a spus că Rusia se va baza "doar pe ea însăşi şi pe ţările care s-au dovedit a fi de încredere şi care nu dansează cum le cântă alţii. Dacă ţările occidentale îşi schimbă viziunea şi propune o formă de cooperare, atunci vom putem lua o hotărâre".

Nenumărați neonaziști luptă în Ucraina de partea Rusiei  Foto: Twitter
Internațional

Neonaziști luptă Ucraina de partea Rusiei

Nenumărați neonaziști luptă în Ucraina de partea Rusieia, arată raport al serviciului german de informații externe, Bundesnachrichtendienst (BND), citat de Der Spiegel. Documentul susține că invazia rusă este susținută de extrema dreaptă. Nenumărați neonaziști luptă în Ucraina de partea Rusiei Raportul menționează grupurile numite „Rusich” și „Legiunea Imperială” (o divizie a organizației „Mișcarea Imperială Rusă”), care au participat la războiul din Donbass încă din 2014. Faptul că Rusich participă la războiul din 2022 a fost deja prezentat în presă, încă din aprilie. Șeful Legiunii Imperiale, Denis Gariev, a fost rănit în timpul războiului din 2022, iar adjunctul său ar fi murit. Gariev conduce organizația care funcționează oficial din Sankt Petersburg, Centrul de antrenament tactic Partizan. De doi ani, Denis Gariev a fost înregistrat în registrul teroriștilor globali, la fel și organizația pe care o conduce. Potrivit informațiilor BND, în războiul împotriva Ucrainei este implicat și grupul neo-nazist al lui Alexei Milchakov, Rusich, care este asociat cu infama companie militară privată Wagner. According to German intelligence, two #Neonazi groups - the "RuSSian Imperial League" and the "RuSSiches" - are fighting against #Ukraine. This was reported by Spiegel. This war is the #denazification of Russia.#NaziRussia #nazisinukraine #NeoNazis #Nazi #Nazism #nazisme #nazis pic.twitter.com/SL5RRKeNsW— Вікторія Яструб ?? ꑭ (@VictoriaYastrub) May 22, 2022 Analiștii BND au inclus în document o fotografie a co-fondatorilor lui Rusych, unde unul din aceștia, Alexei M., pozează cu un steag cu zvastica, iar colegul său Jan P. arată un salut nazist. Ei scriu și despre radicalul de dreapta Alexander M., originar din Donețk, care în aprilie a folosit Telegram pentru a căuta voluntari pentru războiul împotriva Ucrainei. Se observă că el a luptat anterior de partea militanților și a lucrat ca ziarist corespondent pentru Channel One din Rusia. Putin begründet seinen Angriffskrieg mit der »Entnazifizierung« der Ukraine. Ein internes Dokument des BND, das der SPIEGEL einsehen konnte, zeigt: Zahlreiche Neonazis kämpfen in der #Ukraine für Russland. (S+) https://t.co/Hne9SvaRdq— DER SPIEGEL (@derspiegel) May 22, 2022 Autorii raportului notează că cooperarea armatei ruse cu aceste grupuri face ca ideea „denazificării” Ucrainei, declarată unul dintre scopurile războiului, să fie absurdă. Citește și: Un respectat deputat german CDU, colonel în rezervă, spune că Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia În document nu se oferă o estimare a numărului de neonaziști care luptă de partea Rusiei.

Închisoare pe viață la 21 de ani (sursa: regionalis.fr)
Internațional

Închisoare pe viață la 21 de ani

Închisoare pe viață la 21 de ani. O instanţă ucraineană l-a condamnat luni pe comandantul de tanc rus Vadim Şişmarin la închisoare pe viaţă, în urma primului proces pentru crimă de război după invazia rusă în Ucraina, începută în 24 februarie, transmite Reuters. Închisoare pe viață la 21 de ani Şişmarin, în vârstă de 21 de ani, şi-a recunoscut vina de a-l fi împuşcat mortal, la ordinul unui superior, pe un bărbat de 62 de ani, civil, la data de 28 februarie, în satul Ciupahivka. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul Când au văzut un bărbat care se deplasa cu bicicleta spre casă în timp ce vorbea la telefon, unul dintre membrii grupului i-a ordonat sergentului să îl ucidă pentru ca acesta să nu îi raporteze armatei ucrainene. Șișimarin ar fi tras cu un Kalașnikov de mai multe ori prin fereastra deschisă spre capul civilului, spun procurorii, potrivit CNN. „Șișimarin se află în prezent în arest. Procurorii și anchetatorii SBU au adunat suficiente dovezi ale implicării sale în încălcarea legilor și obiceiurilor de război, combinate cu o crimă premeditată”, a declarat procurorul general ucrainean Iryna Venediktova într-o declarație pe Facebook.

Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul  Foto: Facebook Olaf Scholz
Internațional

Scholz nu vrea Ucraina câștige războiul

Un respectat deputat german din CDU, Roderich Kiesewetter, colonel în rezervă, spune că Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia. CDU este în opoziție față de guvernul condus de Scholz (SPD) și dominat de social-democrați. Kiesewetter a făcut aceste afirmații într-o dezbatere a postului public ARD. El a fost colonel de artilerie în armata germană, dar a studiat și economie la Universitatea Texas din Austin. Roderich Kiesewetter este parlamentar din 2009 și face parte din comisia de control a serviciilor de informații. Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul În emisiunea de la ARD, parlamentarul CDU a susținut că șeful guvernului de la Berlin, Olaf Scholz, trage de timp și a amintit că industria germană era pregătită din 28 februarie să livreze Ucrainei 100 de vehicule blindate Marder și 100 de tancuri Leopard. „Cu cât acest război durează mai mult și nu livrăm, cu atât va fi mai dificil pentru Ucraina. Cu atât mai puternice sunt cuvintele pentru o încetare a focului, adică o înghețare a profiturilor rusești”, a arătat Kiesewetter. După care el a afirmat: „Mă tem că cancelarul federal nu vrea ca Ucraina să câștige acest război. Câștig în sensul că trupele ruse sunt alungate din țară”. "Ich befürchte, dass der Kanzler nicht will, dass die Ukraine diesen Krieg gewinnt", @RKiesewetter @AnneWillTalk @annewill pic.twitter.com/qK9FMHaPpT— ANNE WILL Talkshow (@AnneWillTalk) May 22, 2022 Inustria germană de armament ar dori să furnizeze, în iulie, sisteme antiaeriene autopropulsate blindate, Ghepard. Însă Kiesewetter a explicat că Ucraina, deși se bucură și de aceste sisteme, nu ar avea nevoie de ele: „Au nevoie de Marder și au nevoie de tancuri”. Germania dezinformează Kievul - Bild Germania deţine peste 60 de vehicule de infanteriei Marder pe care nu le livrează Ucrainei, deşi nu intenţionează să le folosească în interes propriu, scria, acum câteva zile, tabloidul german Bild, care cita un document secret al Ministerului German al Apărării. Extraordinary exchange in German TV: respected CDU MP @RKiesewetter, a retired army colonel, says he doesn’t believe that Olaf Scholz wants #Ukraine to win the war.— Matt Karnitschnig (@MKarnitschnig) May 22, 2022 Potrivit acestui document, armata germană are mai mult de 62 de tancuri Marder A3 care nu mai sunt în uz: „Dintre aceste vehicule, 32 pot fi reparate şi refolosite dacă este necesar, în timp ce alte 30 pot fi folosite doar pentru piese de schimb”. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul Bild şi Kyiv Independent reamintesc că oficialii germani au negat anterior că au un surplus de astfel de vehicule blindate necesare Ucrainei. Conform Berlinului, toate cele 343 deţinute de Germania erau deja folosite de armata germană şi nu pot fi cedate pentru lupta Ucrainei contra Rusiei.

Rusia seamănă haos pe piața europeană de energie (sursa: Facebook/Robert Habeck)
Internațional

Germania pune piciorul în prag

Germania pune piciorul în prag. Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, şi-a exprimat dezamăgirea că Uniunea Europeană nu a ajuns încă la un acord privind interzicerea importurilor de petrol din Rusia, adăugând că Berlinul este dispus să renunţe la participarea Ungariei pentru a accelera propusa interdicţie, transmite Reuters. Germania pune piciorul în prag "Dacă preşedintele Comisiei Europene spune că facem asta 26 de ţări, fără Ungaria, atunci este o cale pe care o vom sprijini întotdeauna", a declarat oficialul la postul de radio Deutschlandfunk. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul "Dar nu am auzit încă asta de la UE", a adăugat Habeck. În rândul celor 27 de state membre UE, Ungaria este cel mai vocal critic al planificatei interziceri a importurilor de petrol din Rusia, potrivit Agerpres. SUA şi Marea Britanie s-au angajat să interzică importurile de petrol din Rusia, în timp ce UE discută măsuri similare.

Până la 100 de persoane sunt ucise în fiecare zi în luptele din estul Ucrainei, spune Zelenski Foto: Twitter/VolodimirZelenski
Internațional

Aproape100 de morți pe zi în Ucraina

Aproape100 de morți pe zi în Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că până la 100 de persoane sunt ucise în fiecare zi în luptele din estul Ucrainei, unde Rusia și-a concentrat eforturile militare în ultimele săptămâni. Zelenski a făcut acest comentariu duminică, în timp ce vorbea cu presa alături de președintele polonez Andrzej Duda. El răspundea la o întrebare referitoare la o petiție online pentru a permite bărbaților de vârstă de recrutare - între 18 și 60 de ani - să părăsească Ucraina. Aproape 100 de morți pe zi în Ucraina Petiția, postată pe site-ul oficial al președintelui ucrainean, a strâns peste 26.000 de semnături până luni dimineață. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul Nu prea înțeleg cui se adresează această petiție. Mi se adresează mie această petiție? Sau, poate că această petiție ar trebui să se adreseze părinților acelor luptători, care i-au pierdut pe acești oameni, pentru că au apărat Ucraina cu prețul vieții lor?". a declarat Zelenski, potrivit CNN. "Astăzi, între 50 și 100 de oameni ar putea fi uciși aici, în cea mai complicată zonă, în estul țării noastre", a adăugat el. "Ei ne apără țara și independența despre care vorbesc atât de mulți oameni în lume, atât de mulți vorbesc, dar noi o simțim personal foarte, foarte mult", a spus președintele. Zelenski a declarat că petiția va fi analizată în conformitate cu legea, la momentul potrivit și indiferent dacă îi place sau nu personal.

Războiul nu se va opri prea curând (sursa: Twitter/@cyberlollipop)
Internațional

Războiul nu se va opri prea curând

Războiul nu se va opri prea curând. Consilierul prezidențial ucrainean Mykhailo Podolyak a exclus o încetare a focului cu Rusia și a declarat că Kievul nu va accepta niciun acord cu Moscova care să implice cedarea de teritoriu. Războiul nu se va opri (după concesii). Va fi doar pus pe pauză pentru o perioadă de timp", a declarat el pentru Reuters într-un interviu acordat sâmbătă în biroul prezidențial. Războiul nu se va opri prea curând Podolyak a spus că a face concesii s-ar întoarce împotriva Ucrainei, deoarece Rusia ar riposta mai dur după orice pauză în lupte. "După o vreme, cu o intensitate reînnoită, rușii își vor spori armele, efectivele și vor lucra la greșelile lor, se vor moderniza puțin, vor concedia mulți generali… Și vor începe o nouă ofensivă, chiar mai sângeroasă și pe scară mai largă", a spus Podolyak, potrivit CNN. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul "Rusia nu poate fi lăsată la jumătatea drumului, pentru că ei vor (dezvolta) o dispoziție "revanșardă" și vor fi și mai cruzi". Podolyak a respins, de asemenea, apelurile pentru o încetare urgentă a focului care ar implica ca forțele rusești să rămână pe teritoriul pe care l-au ocupat în sudul și estul Ucrainei, spunând că "forțele (rusești) trebuie să părăsească țara și după aceea va fi posibilă reluarea procesului de pace". Șeful biroului președintelui ucrainean, Andriy Yermak, a reluat cuvintele lui Podolyak, scriind duminică pe Twitter că "războiul trebuie să se încheie cu restabilirea completă a integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei".

Pierderi grele de partea rușilor (sursa: Twitter/
Defence of Ukraine
)
Internațional

Pierderi grele de partea rușilor

Pierderi grele de partea rușilor. Bilanțul morților ruși în Ucraina este "probabil similar" cu cel al războiului sovietic din Afganistan, afirmă Ministerul britanic al Apărării Rusia a suferit "probabil un număr de morți similar" în primele trei luni de la invazia sa în Ucraina cu cel al Uniunii Sovietice în timpul celor nouă ani de război în Afganistan, a declarat luni Ministerul britanic al Apărării. Pierderi grele de partea rușilor "O combinație de tactici slabe la nivel scăzut, o acoperire aeriană limitată, o lipsă de flexibilitate și o abordare de comandă pregătită să consolideze eșecul și greșelile repetate a dus la această rată ridicată a victimelor, care continuă să crească în ofensiva din Donbas", a declarat ministerul într-o actualizare a informațiilor. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul Marți se împlinesc trei luni de când Rusia și-a lansat asaltul asupra Ucrainei, la 24 februarie. Invazia sovietică în Afganistan a durat din decembrie 1979 până în februarie 1989. Bilanțul oficial al morților sovietici în timpul războiului din Afganistan a fost de aproximativ 15.000 de soldați. În martie, înalți oficiali NATO au estimat că până la 15.000 de soldați ruși ar fi fost uciși în Ucraina doar într-o singură lună. Apărătorii Ucrainei din 24 februarie până la 23 mai au lichidat aproximativ 29.200 de soldați și ofițeri ruși, dintre care 150 în ultima zi, raportează Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Forțele armate au distrus, de asemenea, 1.293 (+8) tancuri de luptă principale, 3.166 (+25) vehicule blindate de luptă, 604 (+5) sisteme de artilerie, 201 (+0) sisteme MLR, 93 (+0) sisteme de apărare aeriană, 204 (+0) avioane de război, 170 (+0) elicoptere, 476 (+6) UAV de nivel operațional și tactic, 110 (+3) rachete de croazieră, 13 (+0) nave de război/cuttere, 2.206 (+12) alte vehicule și camioane cisternă și 43 (+0) unități de echipamente speciale.

Rușii au renăscut "procesul de filtrare" (sursa: rte.ie)
Internațional

Rușii au renăscut "procesul de filtrare"

Rușii au renăscut "procesul de filtrare". "Ce s-ar întâmpla dacă ți-am tăia urechea?", l-au întrebat soldații pe Oleksandr Vdovychenko. Apoi l-au lovit în cap. Ne luau la pumni când nu le plăceau răspunsurile noastre, a povestit mai târziu familiei sale. Rușii au renăscut "procesul de filtrare" Rușii l-au întrebat despre despre planurile sale de viitor, despre opiniile sale despre război. I-au verificat documentele, i-au luat amprentele digitale și l-au dezbrăcat pentru a verifica dacă avea tatuaje naționaliste sau semne cauzate de purtarea sau transportul de echipament militar. "Încercau să scoată ceva de la el", a declarat fiica sa, Maria Vdovychenko, într-un interviu la CNN. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul Maria a spus că tatăl ei a primit atât de multe lovituri la cap în timpul interogatoriului de luna trecută, încât mai multe examene medicale au confirmat acum că vederea i-a fost afectată permanent. Cu toate acestea, Oleksandr a fost unul dintre cei norocoși. El a reușit să treacă prin "filtrare". Când trupele rusești au început să preia satele și orașele din estul Ucrainei la începutul lunii martie, în urma invaziei lor în țară, au început să apară dovezi că civilii sunt forțați să treacă prin verificări umilitoare ale identității și interogatorii adesea violente înainte de a li se permite să își părăsească locuințele și să călătorească în zonele aflate încă sub control ucrainean. După trei luni de război, procesul dezumanizant cunoscut sub numele de filtrare a devenit parte din realitatea vieții sub ocupația rusă.

Primar numit de Moscova rănit într-o explozie (sursa: Pexels)
Internațional

Primar numit de Moscova, rănit într-o explozie

Primar numit de Moscova, rănit într-o explozie. Primarul numit de Moscova în Energodar, oraş din sudul Ucrainei unde se află cea mai mare centrală nucleară din Europa, a fost rănit duminică într-o explozie, au anunţat un oficial ucrainean şi agenţii de presă ruse, relatează AFP. Primar numit de Moscova, rănit într-o explozie Andrei Shevtchik a fost numit primar în Energodar după ce trupele ruse au preluat controlul asupra acestui oraş şi asupra centralei nucleare din Zaporojie situate pe teritoriul său. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul "Avem confirmarea precisă că în timpul exploziei, Shevtchik, autoproclamatul şef al "administraţiei populare", şi gărzile sale de corp au fost răniţi", a anunţat pe Telegram Dmitro Orlov, adăugând că cei răniţi se află în spital şi circumstanţele exploziei urmează să fie clarificate, potrivit Agerpres. Citând o sursă de la serviciile de urgenţă, agenţia de presă rusă RIA Novosti a precizat că Shevtchik se află la terapie intensivă. Explozia a fost provocată de un "dispozitiv exploziv improvizat", potrivit agenţiei de presă ruse TASS, care citează o sursă din cadrul forţelor de poliţie locale.

Rusia trece la un nou nivel de amenințări (sursa: TheMoscowTimes)
Internațional

Rusia trece la un nou nivel de amenințări

Rusia trece la un nou nivel de amenințări. Rusia intenţionează să pună în funcţiune aproximativ 50 de noi rachete balistice intercontinentale Sarmat până la finalul acestei toamne, a declarat directorul general al agentiei spaţiale Roscosmos, Dmitri Rogozin, relatează dpa. Rusia trece la un nou nivel de amenințări Rachetele urmează să fie fabricate în oraşul siberian Krasnoyarsk, a declarat el agenţiei de presă Interfax. Rusia a efectuat prima testare a următoarei sale generaţii de rachete Sarmat la cosmodromul Plesetsk din nordul Rusiei, la sfârşitul lunii aprilie. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul Sarmat are o rază de acţiune de 18.000 de kilometri şi poate transporta focoase nucleare. Aceasta ar permite Rusiei să atingă ţinte în întreaga lume, lansând atacuri fie prin Polul Nord, fie prin Polul Sud, potrivit Agerpres. Primele rachete Sarmat urmează să fie amplasate în regiunea Krasnoyarsk. Preşedintele Vladimir Putin a folosit lansarea de rachete din aprilie pentru a lansa ameninţări împotriva Occidentului în contextul războiului din Ucraina. Rachetele ar putea depăși toate tipurile de apărare și ar determina Occidentul să se gândească de două ori când Rusia amenință Rusia, spunea Putin.

Macron folosește Ucraina pentru propriile planuri (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron folosește Ucraina pentru propriile planuri

Macron folosește Ucraina pentru propriile planuri. Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană va lua "indubitabil 15 sau 20 de ani", a estimat duminică ministrul delegat francez pentru afaceri europene Clement Beaune, potrivit căruia ţara în cauză poate intra între timp în comunitatea politică europeană propusă de preşedintele francez Emmanuel Macron, transmite AFP. Macron folosește Ucraina pentru propriile planuri "Trebuie să fim oneşti. Dacă spunem că Ucraina va intra în UE în şase luni, un an sau doi ani, am minţi. Nu ar fi adevărat. Vor fi indubitabil 15 sau 20 ani, este foarte mult", a declarat Beaune, a cărui ţară asigură până la 30 iunie preşedinţia semestrială a Consiliului UE, pentru postul Radio J. Citește și: Ucraina cere Occidentului să-i furnizeze lansatoare multiple de rachete, ce i-ar permite să preia inițiativa împotriva rușilor. Problema: rachetele pot ajunge la ținte din Rusia "În acest timp, este nevoie de un proiect politic în care ucrainenii pot intra", a adăugat reprezentantul Parisului. Preşedintele francez Emmanuel Macron a explicat joi că eventuala "comunitate politică europeană" pe care a propus-o la începutul lunii mai ar fi "complementară" procesului de aderare la Uniunea Europeană şi nu "o alternativă" la acesta. Proiectul lui Macron, văzut ca un pretext de a refuza Ucraina Macron a prezentat acest proiect pe 9 mai în faţa Parlamentului European la Strasbourg, în plină dezbatere privind lansarea procesului de aderare a Ucrainei, ţară invadată militar de Rusia. El afirma cu acea ocazie că ar fi nevoie de "decenii" pentru ca Ucraina să adere la UE şi sugera că între timp ţara poate face parte dintr-o "comunitate politică europeană" care ar putea include Regatul Unit, ţară ieşită din UE în 2020, sau Republica Moldova. Acest proiect, care ar urma să fie dezbătut la Consiliul European de la Bruxelles de la finalul lunii iunie, a fost deja criticat de unii lideri europeni, precum preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, în opinia căruia proiectul ar reflecta o lipsă de voinţă de a integra rapid Ucraina în interiorul UE.

Ucraina ar putea lovi în Rusia (sursa: lockheedmartin.com)
Internațional

Ucraina, rachete care ajung în Rusia

Ucraina, rachete care ajung în Rusia. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut sâmbătă miniştrilor apărării din cele peste 40 de ţări care se vor reuni luni la o reuniune virtuală "Ramstein 2" o decizie pozitivă cu privire la furnizarea către armata ucraineană a unor lansatoare multiple de rachete (MLRS), relatează agenţia EFE. Ucraina, rachete care ajung în Rusia "Facem un apel la toate ţările să furnizeze sisteme MLRS, cu ajutorul cărora Ucraina ar putea prelua iniţiativa şi elibera teritoriul său" ocupat de trupele ruse, a spus Zelenski la Kiev în timpul unei conferinţe de presă comune cu premierul portughez António Costa. "Dacă unele ţări din Europa sau din lume se obişnuiesc cu ideea că Donbasul este un teritoriu ocupat de Rusia, aş dori să spun că nu este un obicei foarte bun. Este teritoriul nostru", a adăugat preşedintele Zelenski. Potrivit Politico.eu, Statele Unite - care deţin ori au exportat lansatoare multiple de rachete HIMARS şi M270A1, tipurile solicitate de Kiev şi echipate cu rachete care au o rază de acţiune de până la 500 de kilometri - sunt reticente să ofere Ucrainei astfel de arme pentru că armata ucraineană ar deveni astfel capabilă să efectueze bombardamente adânc în interiorul teritoriului rus. Ucraina i-a "rupt coloana vertebrală" armatei ruse Miniştrii apărării din circa 40 de state dispuse să ofere Ucrainei armament pentru a o susţine în războiul declanşat împotriva ei de Rusia au avut pe 26 aprilie o reuniune în Germania la baza americană de la Ramstein pentru a dezbate modalităţile de sporire a acestui ajutor. La acea reuniune, miniştrii participanţi au fost de acord să desfăşoare periodic astfel de discuţii, următoarea fiind programată luni. Citește și: Pe Putin îl lasă nervii: marele campion la șah Garry Kasparov a fost declarat „agent al străinătății” și acuzat că are „surse” din Ucraina pentru a-și finanța activitățile Într-un interviu televizat tot sâmbătă, preşedintele Zelenski a spus că armata ucraineană a reuşit deja să provoace pierderi grele armatei ruse. Ucraina i-a "rupt coloana vertebrală" armatei ruse, care "nu se va mai putea pune pe picioare în următorii câţiva ani", a susţinut el, potrivit agenţiei DPA. Rușii, avansuri minore Aprecierea preşedintelui ucrainean vine după ce ultimii combatanţi ucraineni baricadaţi în combinatul Azovstal din oraşul Mariupol s-au predat trupelor ruse. Acestea din urmă îşi continuă ofensiva în estul Ucrainei, dar cu progrese minore, iar în zona oraşului Harkov din nord-estul Ucrainei trupele ruse au fost împinse în retragere în urma unei contraofensive a armatei ucrainene. Din punctul de vedere al Kievului, a mai spus Zelenski, o victorie a armatei ucrainene ar însemna împingerea armatei ruse pe aliniamentele anterioare lansării invaziei pe 24 februarie, admiţând însă că este un obiectiv greu de îndeplinit.

Bush W: Invadarea Irakului, brutală, nejustificată (sursa: youtube/AP)
Internațional

Bush W: Invadarea Irakului, brutală, nejustificată

Bush W: Invadarea Irakului, brutală, nejustificată. Într-un discurs ținut la biblioteca prezidențială din Dallas, fostul președinte George W. Bush a intenționat să spună că invadarea Ucrainei a fost "brutală și nejustificată". Bush W: Invadarea Irakului, brutală, nejustificată Doar că a pronunțat "Irak" în loc de "Ucraina". Ceea ce a declanșat un comentariu ironic din partea The Guardian: "Sigmund Freud was unavailable for comment, but George W Bush saying Iraq instead of Ukraine when condemning certainly suggests he still has a lot on his unconscious mind.". Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare https://www.youtube.com/watch?v=eH3QqcUJnBY

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră