Orașul cheie Severodoneţk, disputat intens

Ucraina a dat asigurări duminica aceasta că armata sa controlează "jumătate" din Severodoneţk, un oraş-cheie din estul teritoriului său şi actual epicentru al unor lupte înverşunate în vastul bazin carbonifer Donbas, notează AFP. Guvernatorul regiunii Lugansk, Serhii Gaidai, a spus însă că se aşteaptă la un contraatac major din partea trupelor ruse în zilele următoare. Orașul cheie Severodoneţk, disputat intens "Forţele noastre armate au eliberat jumătate" din Severodoneţk de trupele ruse care se aflau acolo, a declarat el într-un interviu difuzat pe reţelele sociale. "Jumătate din oraş este sub controlul apărătorilor noştri", a adăugat guvernatorul. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Acest centru industrial este cea mai mare aglomeraţie urbană aflată încă în mâinile ucrainenilor în regiunea Lugansk, unde soldaţii ruşi au avansat pas cu pas în ultimele săptămâni după ce s-au retras ori au fost alungaţi din alte părţi ale Ucrainei, în special din vecinătatea capitalei Kiev. După ce au fost iniţial respinşi de o ofensivă rusă asupra Severodoneţk, ucrainenii au eliberat treptat terenul acolo, potrivit Agerpres. Opt ruşi au fost luaţi prizonieri acolo, a afirmat Serhii Gaidai, potrivit căruia militarii ruşi au primit ordinul de a cuceri acest oraş până la 10 iunie, precum şi o cale de comunicaţie cheie care leagă două localităţi, învecinate Lisiceansk şi Bahmut. "Ne aşteptăm ca în viitorul apropiat ei să arunce toate rezervele - în oameni şi materiale - la care au acces acum pentru a îndeplini aceste două sarcini", a continuat guvernatorul. "În următoarele cinci zile, va fi o creştere puternică a numărului de bombardamente ale artileriei grele" din partea ruşilor, a subliniat Serhii Gaidai. La rândul său, Ministerul rus al Apărării a anunţat sâmbătă că trupele ucrainene, "suferind pierderi critice în luptele pentru Severodoneţk (până la 90% în mai multe unităţi)", se retrag spre Lisiceansk. Armata rusă încearcă să cucerească întregul Donbas care a fost parţial în mâinile separatiştilor pro-ruşi din 2014, reaminteşte AFP.

Internațional

Londra trimite Ucrainei rachete M270 MLRS

Londra trimite Ucrainei rachete M270 MLRS. Marea Britanie va furniza Ucrainei lansatoare de rachete cu o rază de acţiune de 80 de kilometri pentru a face faţă ofensivei ruse, a anunţat luni Ministerul Apărării, urmând exemplul Washingtonului, notează AFP. Aceste sisteme de lansatoare de rachete multiple (M270 MLRS) vor permite "creşterea semnificativă a capacităţile forţelor ucrainene", a indicat ministerul într-un comunicat. Londra trimite Ucrainei rachete M270 MLRS Decizia a fost luată în "strânsă coordonare" cu Statele Unite, care au anunţat săptămâna trecută furnizarea de sisteme Himars cu o rază de acţiune de 80 de kilometri, multiple lansatoare de rachete montate pe blindate uşoare. Ucrainenii cereau de ceva vreme lansatoare de rachete multiple care să le permită să lovească în profunzime poziţiile ruse dispunând în acelaşi timp bateriile lor mai departe de linia frontului. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Preocupat să evite ca Statele Unite să fie considerate parte co-beligerantă, preşedintele american Joe Biden a exclus, totuşi, să livreze Ucrainei sisteme de lansatoare de rachete cu rază lungă de acţiune care ar putea atinge Rusia, în ciuda solicitărilor repetate ale Kievului pentru a obţine astfel de arme, potrivit Agerpres. "Dacă comunitatea internaţională îşi menţine sprijinul, Ucraina poate câştiga", a comentat ministrul britanic al apărării, Ben Wallace. "Strategia Rusiei se schimbă şi sprijinul nostru trebuie să se schimbe", a adăugat el, subliniind că aceste noi arme le vor permite ucrainenilor "să se protejeze mai bine împotriva utilizării brutale a artileriei cu rază lungă de acţiune, pe care forţele lui Putin au folosit-o fără discernământ pentru a distruge oraşe". Sprijinul militar al Marii Britanii pentru Ucraina se ridică până acum la peste 750 de milioane de lire sterline (874 de milioane de euro), reaminteşte AFP.

Internațional

Alt general rus ucis în Ucraina

Alt general rus ucis în Ucraina. Generalul-maior rus Roman Kutuzov a fost ucis în estul Ucrainei, informează duminică un jurnalist din presa de stat de la Moscova, într-o postare pe Telegram preluată de Reuters. Alt general rus ucis în Ucraina Ştirea reporterului de televiziune Aleksandr Sladkov (Rossia 1) nu precizează când şi unde şi-a pierdut viaţa generalul. Forţele ruse şi-au intensificat atacurile pentru ocuparea oraşului Severodoneţk din Donbas, în estul Ucrainei, una din ţintele importante după ce nu au reuşit să ocupe Kievul la începutul războiului. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev Rusia consideră decesele soldaţilor secret de stat chiar şi în timp de pace, menţionează Reuters. Bilanţul oficial pierderilor din Ucraina nu a mai fost actualizat din 25 martie, când Moscova a anunţat moartea a 1351 de soldaţi de la începutul aşa-numitei "operaţiuni militare speciale", denumirea folosită de ruşi pentru invazia declanşată în 24 februarie.

Eveniment

Războiul mondial al pâinii a început

Războiul mondial al pâinii a început. Ministrul de externe al Italiei, Luigi di Maio, a declarat sâmbătă că "războiul mondial al pâinii a început deja" din cauza blocării cerealelor în Ucraina, care împiedică accesul la grâne a numeroase ţări vulnerabile, iar această situaţie implică "riscul ca noi conflicte să izbucnească în Africa", transmite EFE. Războiul mondial al pâinii a început "Războiul mondial al pâinii este deja în desfăşurare şi trebuie să-l oprim. Riscăm (să ne confruntăm cu) instabilitatea politică în Africa, cu proliferarea organizaţiilor teroriste, cu lovituri de stat: toate acestea, ca urmare a crizei cerealelor cu care ne confruntăm", a avertizat Di Maio. EFE aminteşte că, înainte de invazia rusă, Ucraina era unul dintre principalii exportatori mondiali de cereale şi fertilizatori pentru agricultură, iar mărfurile sale erau fundamentale pentru securitatea alimentară în regiuni precum Orientul Mijlociu sau nordul Africii. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev Preşedintele rus Vladimir Putin "trebuie să ajungă la un acord de pace cât mai repede cu putinţă, care să includă şi un acord privind grânele, dar şi un acord privind încetarea focului care să permită evacuarea femeilor, a civililor şi a copiilor aflaţi sub bombele ruse în estul Ucrainei de 100 de zile", a adăugat el. 30 de milioane de tone de cereale, blocate "Sunt 30 de milioane de tone de cereale blocate în porturile ucrainene de navele de război ruse", a subliniat Di Maio, care a explicat că "ceea ce facem este să acţionăm pentru ca Rusia să deblocheze exporturile de grâu din porturile ucrainene, pentru că riscăm chiar acum să izbucnească noi războaie în Africa". Di Maio a amintit că a avut loc o primă sesiune de dialog cu ţările mediteraneene pe tema securităţii alimentare, "toţi partenerii acţionăm concertat cu Germania, Turcia, Franţa şi multe alte ţări pentru a realiza obiectivul de a debloca toate cantităţile de grâu care trebuie să iasă din Ucraina". Condiția lui Putin: ridicarea sancțiunilor Italia s-a oferit în urmă cu câteva zile să demineze porturile Ucrainei şi să creeze "coridoare maritime" pentru transportul grâului, iar premierul Mario Draghi l-a sunat pe Putin ca să-i ceară deblocarea exporturilor de grâu dinspre Ucraina şi din porturile de la Marea Neagră şi Marea Azov, cum este cazul portului Mariupol, invadate de trupele ruse. Putin i-a răspuns că, dacă Occidentul ridică sancţiunile impuse Rusiei, ţara sa va putea exporta cereale. Organizaţia ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), cu sediul la Roma, a avertizat cu privire la repercusiunile pe care le are asupra securităţii alimentare războiul dintre Ucraina şi Rusia, ambele ţări, mari exportatoare de cereale.

Contratacurile ucrainene au încetinit ofensiva rusă în Severodonetsk Foto: Twitter

Eveniment

Contratacurile ucrainene încetinit ofensiva rusă Severodonetsk

Contratacurile ucrainene au încetinit ofensiva rusă în Severodonetsk, afirmă mai multe publicații, care prezintă și o analiză a fotografiilor din satelit care indică incendiile din zona centrală a orașului. Potrivit analiștilor, Ucraina încearcă să câștige timp până la sosirea aruncătoarelor multiple de rachete, MLRS, promise SUA și alte state. Foto: Twitter Osint Agregator Contratacurile ucrainene au încetinit ofensiva rusă în Severodonetsk Atât Sloviansk, cât și Kramatorsk au și o semnificație simbolică. Timp de câteva luni în 2014, ele au fost deținute de separatiștii pro-ruși care și-au format propria administrație a orașului. Aceștia au fost în cele din urmă alungați de armata ucraineană, explică BBC. Battle of #Severodonetsk pic.twitter.com/rZ34dBgpRA— C4H10FO2P (@markito0171) June 5, 2022 „După o săptămână de lupte urbane sângeroase, bloc cu bloc, luptătorii ucraineni au recuperat părți din Severodonetsk, potrivit lui Serghei Haidai, guvernatorul regiunii Lugansk. „Ocupanții au pierdut un număr mare de personal”, a scris Haidai. Ministerul britanic al Apărării a spus că contraatacul ucrainean urmărește „să oprească avantajul operațional pe care l-au câștigat anterior forțele ruse prin concentrarea unităților de luptă și a puterii de foc”. Forțele ruse din zona Severodonetsk includ rezerve din autodeclarata Republica Populară Lugansk, potrivit informațiilor britanice. Ministerul britanic al Apărării a spus că utilizarea de către Moscova a luptătorilor separatiști, care sunt slab pregătiți și nu au echipamente grele, indică dorința de a proteja unitățile ruse de lupta urbană”, a scris, azi, Wall Street Journal. (1/4) Over the last 24 hours, Ukrainian forces have counterattacked in the contested city of Sieverodonetsk in eastern Ukraine, likely blunting the operational momentum Russian forces previously gained through concentrating combat units and firepower.— Ministry of Defence ?? (@DefenceHQ) June 5, 2022 Rusia vrea să oprească întăririle ucrainene Rusia aruncă în aer podurile din Severodonetsk pentru a zădărnici încercările ucrainenilor de a primi întăriri, anunță un guvernator regional citat de Reuters, informează Mediafax. Foto: Twitter Chuck Pfarrer Forțele rusești aruncă în aer podurile de peste râul Seversky Donets pentru a împiedica Ucraina să aducă întăriri militare și să livreze ajutoare civililor din orașul Severodonetsk, a declarat sâmbătă guvernatorul regiunii Luhansk. ”A existat un oarecare succes” al trupelor ruse care au reuşit să intre în oraş şi să ocupe o bună parte din el, împărţindu-l în două. Dar armata noastră a reuşit să se redistribuie, să construiască o linie de apărare. În prezent, se face totul pentru a restabili controlul deplin al Ucrainei asupra oraşului, a declarat primarul Oleksandr Striuk, într-un interviu de televiziune difuzat pe contul oficial regional Telegram. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev

Aproape 100.000 de soldați ruși, morți (sursa: meduza.io)

Internațional

Aproape 100.000 de soldați ruși, morți

Aproape 100.000 de soldați ruși, morți. Războiul cu Rusia ar mai putea dura jumătate de an, a prezis consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak, citat sâmbătă de dpa. Războiu, terminat în 2022? "Acesta (războiul - n.r.) s-ar putea prelungi între două şi până la şase luni", a declarat vineri seară Podoliak într-un interviu cu portalul rus de opoziţie Medusa. În opinia sa, unul dintre principalii factori îl reprezintă capacitatea stocurilor de armament. Un alt factor hotărâtor este felul în care dispoziţia s-ar putea schimba în Europa, Ucraina şi Rusia. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Vor avea loc negocieri de pace doar dacă situaţia pe teren se va schimba şi Rusia nu va mai avea impresia că îşi poate impune condiţiile, a mai spus el. Podoliak a avertizat că eventuale concesii teritoriale făcute Rusiei nu vor pune capăt războiului. Unele oraşe, precum Mariupol şi, în prezent, Severodoneţk, unde au loc acum lupte aprige, pur şi simplu nu mai există, a atras el atenţia. Aproape 100.000 de soldați ruși, morți Consilierul prezidenţial ucrainean a estimat pierderile Rusiei la circa 80.000 de oameni până în acest moment. În această cifră sunt incluse decesele din rândul armatei regulate, al separatiştilor proruşi şi al mercenarilor din grupul Wagner. Podoliak a spus că, după un început dezastruos pentru Moscova, cu până la 1.000 de decese pe zi, pierderile actuale ale trupelor ruse şi ucrainene sunt "comparabile". Recent, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat pierderile zilnice din tabăra ucraineană între 100 şi 500 de morţi şi răniţi.

Internațional

Rusia fură și exportă cereale ucrainene

Rusia fură și exportă cereale ucrainene. Ambasadorul Ucrainei la Ankara, Vasil Bodnar, a acuzat vineri Rusia că "fură" şi exportă cereale ucrainene, în special în Turcia, relatează AFP. Rusia fură și exportă cereale ucrainene "Rusia fură fără ruşine cerealele Ucrainei şi le exportă din Crimeea în străinătate, în special în Turcia", a denunţat Vasil Bodnar într-un mesaj pe Twitter. "Am cerut ajutorul Turciei pentru a rezolva problema", a adăugat el. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Reprezentantul Kievului, care s-a adresat cu ocazia celei de-a 100-a zile de la invazia ţării sale de către Rusia, a elaborat un bilanţ general al pierderilor suferite de ţara sa şi a pagubelor produse de armata rusă. Ucraina era pe cale să devină înainte de război al treilea cel mai mare exportator de grâu din lume şi asigura singură jumătate din comerţul mondial cu seminţe şi ulei de floarea soarelui. Turcia, între drone și grâne Turcia este considerată un aliat al Ucrainei căreia îi furnizează drone de luptă, însă Ankara are grijă să menţină o poziţie neutră faţă de Rusia, de care depinde pentru aprovizionarea cu energie şi cereale, pentru a propune o mediere între cele două ţări. Ankara a oferit asistenţă, la cererea Naţiunilor Unite, pentru a securiza coridoarele maritime în vederea exportului de cereale ucrainene. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov urmează să se deplaseze miercuri în Turcia.

Internațional

Sute de crime de război, documentate la Mariupol

Sute de crime de război, documentate la Mariupol. Aproximativ 1.256 de crime de război comise de ruși au fost deja înregistrate în orașul ocupat Mariupol și sunt anchetate de procuraturile ucrainene, a declarat primarul din Mariupol, Vadym Boichenko, informează Ukrinform. "Astăzi înregistrăm toate crimele comise de armata rusă și de liderii deja autoproclamați care s-au declarat la putere. […] Există o mulțime de crime în Mariupol. Au fost înregistrate aproximativ 1.256 dintre ele. Și toate acestea sunt deja investigate de procuratura regională și de Procuratura Generală. Adică, toate acestea au semne de crime de război", a declarat primarul. Sute de crime de război, documentate la Mariupol El a amintit Teatrul Dramatic din Mariupol, care a fost bombardat de trupele rusești și unde se adăposteau civili. Potrivit lui Boichenko, există mai mulți martori ai acestei crime a armatei ruse și aceștia depun deja mărturie. "Vorbind despre Teatrul Dramatic, există martori care au depus deja mărturie și au declarat cu prudență că în Teatrul Dramatic se aflau peste 300 de persoane. Ei au estimat că au fost 300 și poate mai mult de 300 de morți", a declarat primarul. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană La 16 martie, invadatorii ruși au aruncat o bombă și au distrus Teatrul Dramatic din Mariupol, pe care sute de oameni îl foloseau ca adăpost. Numărul exact al celor uciși de atacul aerian rămâne necunoscut, dar se crede că sute de persoane au fost ucise. La 20 mai, invadatorii au finalizat demontarea molozului și îndepărtarea cadavrelor din Teatrul Dramatic. Potrivit consilierului primarului, Petro Andriușcenko, acestea au fost îngropate într-o groapă comună în satul Manhush. Agresiunea Rusiei a provocat una dintre cele mai mari catastrofe umanitare în Mariupol. Orașul a fost aproape complet distrus de bombardamentele inamice. În prezent, în Mariupol nu există o aprovizionare fără probleme cu energie, apă și gaz în Mariupol. Până la 22.000 de civili au murit în oraș de la începutul invaziei rusești. Mai mult de 100.000 de persoane au rămas în orașul blocat.

Internațional

Lukașenko vrea să pună mâna pe cerealele ucrainene

Lukașenko vrea să pună mâna pe cerealele ucrainene. Liderul belarus Alexandr Lukașenko a declarat vineri că Minskul este pregătit să discute despre posibilul tranzit al cerealelor ucrainene prin Belarus, cu unele "compromisuri". Ucraina, un important exportator global de cereale, nu poate folosi porturile sale de la Marea Neagră pentru aprovizionare de când Rusia a trimis mii de trupe în țară, la 24 februarie. Lukașenko vrea să pună mâna pe cerealele ucrainene Exporturile din Ucraina prin Belarus au fost una dintre opțiunile din cadrul unor discuții ample conduse de Națiunile Unite, care au ca scop stimularea aprovizionării cu cereale la nivel mondial, în contextul în care se profilează o criză alimentară majoră. Deblocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră este o altă opțiune. "Acum toată lumea caută logistica … Bine, putem discuta. Nu ne deranjează: aduceți-o prin Belarus, dar trebuie să existe compromisuri", a declarat Lukașenko, citat de ziarul local Belarus Today. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană Lukașenko nu a precizat care ar fi, în opinia sa, compromisurile. Belarusul este foarte afectat de sancțiunile Occidentale Belarus, unul dintre principalii producători mondiali de potasă, a fost afectat de sancțiuni occidentale dure în 2021-2022, care au întrerupt exporturile sale de îngrășământ prin porturile din Marea Baltică, potrivit Reuters. Sancțiunile financiare impuse Moscovei începând cu 24 februarie au afectat și exportatorii de îngrășăminte rusești, iar lanțul de aprovizionare global deteriorat sporește riscul crizei alimentare. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat la începutul acestei săptămâni că orice acord pentru deblocarea transporturilor de mărfuri din regiune este încă departe, deoarece "faptul că totul este interconectat face ca negocierea să fie deosebit de complexă". Moscova și Minsk au acuzat sancțiunile occidentale că au perturbat exporturile atât de cereale, cât și de îngrășăminte și au provocat riscul crizei alimentare globale. Problema este cauzată de "politicile pe care Occidentul și țările bogate, în special Statele Unite, le urmăresc în prezent", a declarat Lukașenko.

Internațional

Rusia, sancționată dur de UE

Rusia, sancționată dur de UE. Uniunea Europeană a aprobat, vineri, oficial al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. Pachetul include un embargo complet asupra ţiţeiului rusesc şi produselor petroliere transportate pe mare, sancţiuni care vizează băncile şi televiziunile ruse. De asemenea, UE impune noi sancţiuni împotriva Belarusului. Noul pachet vizează importul de petrol, transportul petrolului, servicii financiare şi de afaceri, suspendarea activităţii televiziunilor ruse şi restricţii în privinţa exportului. Rusia, sancționată dur de UE Bruxelles-ul impune un embargo complet asupra ţiţeiului rusesc şi produselor petroliere transportate pe mare, reprezentând 90% din importurile UE de petrol din Rusia. Embargoul va permite perioade de tranziţie în vederea adaptării sectorului şi pieţelor globale. Astfel, ţiţeiul rusesc va fi eliminat treptat în şase luni, iar alte produse petroliere rafinate în opt luni. De asemenea, embargoul include o scutire temporară referitoare la ţiţeiul transportat prin conducte, astfel încât, petrolul rusesc să fie eliminat în mod ordonat, iar UE şi partenerii săi să asigure alternative de aprovizionare şi să minimizeze asupra preţurilor petrolului la nivel global. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană Statele membre care au o "dependenţă de livrările ţiţei din Rusia prin conducte pot beneficia de o scutire temporară şi pot continua să primească ţiţei livrat prin conductă, până când Consiliul decide altfel", subliniază comunicatul, potrivit CNN. UE a convenit o ”derogare temporară specială” până la sfârşitul anului 2024 UE a convenit o "derogare temporară specială" până la sfârşitul anului 2024 pentru Bulgaria, care va putea continua să importe ţiţei şi produse petroliere pe cale maritimă. De asemenea, Croaţia va avea o derogare cu privire la "importul de motorină de vid" până la sfârşitul anului 2023. Televiziunile ruse Rossiya RTR/RTR Planeta, Rossiya 24 / Russia 24 şi TV Center International au fost vizate, deoarece promovează o campanie de dezinformare şi "progagandă în sprijinul agresiunii ruse în Ucraina". În ceea ce priveşte restricţiile de export, pachetul include sancţiuni privind "substanţele chimice care ar putea fi utilizate la fabricarea armelor chimice", menţionează comunicatul. Alte bănci ruseşti, inclusiv Sberbank, cea mai mare bancă rusă, şi o bancă din Belarus au fost eliminate din sistemul financiar internaţional SWIFT. Sancţiunile vizează 25 de entităţi belaruse, referitoare la "autorizaţiile pentru vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul de bunuri şi tehnologie cu dublă utilizare, precum şi de bunuri şi tehnologie care ar putea contribui la îmbunătăţirea militară şi tehnologică a Belarusului sau la dezvoltarea sectorului său de apărare şi securitate".

Internațional

Ucraina va folosi armele americane pentru apărare

Ucraina va folosi armele americane pentru apărare. Ucraina "duce un război defensiv" și "nu intenționează să atace instalații din Rusia" cu arme furnizate de SUA, a declarat vineri un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Ucraina va folosi armele americane pentru apărare "Partenerii noștri știu unde sunt folosite armele lor. Orice acuzații privind astfel de intenții de a ataca Rusia sunt operațiuni psihologice ale serviciilor speciale rusești", a declarat consilierul, Mykhailo Podolyak, pe Twitter, adăugând că "sarcina numărul unu a Rusiei astăzi este să submineze încrederea dintre Ucraina și America", potrivit CNN. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană Într-o declarație de miercuri, președintele Joe Biden a anunțat că SUA va trimite Ucrainei sisteme avansate de rachete, inclusiv sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate, care are muniție capabilă să lanseze rachete la aproximativ 49 de mile - o rază de acțiune mult mai mare decât tot ce a fost trimis Kievului până în prezent.

Bilanțul celor 105 zile de război în Ucraina (sursa: Twitter/Lesia Vasylenko
)

Internațional

Luhanskul va cădea în două săptămâni

Luhanskul va cădea în două săptămâni. Ministerul britanic al Apărării se așteaptă ca Rusia să preia controlul asupra întregii regiuni Luhansk din estul Ucrainei în următoarele două săptămâni, potrivit ultimei sale evaluări a serviciilor de informații. În raport, ministerul a declarat că, după ce nu a reușit să cucerească Kievul, Moscova și-a schimbat strategia în Ucraina pentru a se concentra pe Donbas, partea din estul Ucrainei formată din regiunile Luhansk și Donețk. Luhanskul va cădea în două săptămâni Două părți din Donbas sunt deținute de separatiștii susținuți de Rusia din 2014. Acestea au devenit cunoscute sub numele de Republicile Populare Luhansk și Donețk și cuprind aproximativ o treime din suprafața totală a Donbasului. Guvernul ucrainean de la Kiev afirmă că cele două regiuni sunt, de fapt, temporar ocupate de Rusia. Republicile autoproclamate nu au fost recunoscute de niciun guvern, în afară de Rusia și de aliatul său apropiat, Siria, iar guvernul ucrainean a refuzat cu fermitate să discute direct cu liderii oricăreia dintre ele. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană "Rusia obține acum un succes tactic în Donbas. Forțele rusești au generat și au menținut impulsul și în prezent par să dețină inițiativa asupra opoziției ucrainene". Rusia controlează 90% din Luhansk "Rusia controlează peste 90% din Luhansk și este posibil să finalizeze controlul în următoarele două săptămâni. Rusia a obținut aceste succese tactice recente cu un cost semnificativ al resurselor și prin concentrarea forței și a focurilor într-o singură parte a campaniei generale", susține Ministerul britanic al Apărării, potrivit CNN. Raportul a precizat că Rusia nu reușește să ia avânt în alte zone, unde a fost forțată să treacă la modul defensiv. "Măsurat în raport cu planul inițial al Rusiei, niciunul dintre obiectivele strategice nu a fost atins. Pentru ca Rusia să obțină orice formă de succes va fi nevoie de investiții uriașe și continue în forță de muncă și echipamente și este posibil să mai dureze mult timp", a adăugat raportul.

Kremlinul cere propagandei de stat să nu anunțe că s-au împlinit 100 de zile de la începerea invaziei Foto: kremlin.ru

Eveniment

Kremlinul propagandei nu anunțe 100 zile

Kremlinul cere propagandei de stat să nu anunțe că s-au împlinit 100 de zile de la începerea invaziei pentru ca opinia publică să nu realizeze că obiectivele inițiale nu au fost atinse, scrie site-ul Meduza. Administrația prezidențială a cerut presei de stat și publicațiilor guvernamentale să nu insiste pe subiectul a „100 de zile de operațiune militară specială” și să nu focuseze atenția publicului pe durata conflictului. Kremlinul cere propagandei să nu anunțe că s-au împlinit 100 de zile Meduza susține că are patru surse care confirmă că, la 3 iunie, aceste indicații editoriale au fost transmise către mai multe televiziuni și ziare. De exemplu, agenția TASS a evitat complet menționarea faptului că au trecut 100 de zile de la declanșarea invaziei din Ucraina. „Când vorbim despre o dată rotundă apar mereu întrebări: ce s-a realizat până la această dată? Se pare că aproape nimic important care merită prezentat. Putem spune că au fost cucerite unele localități, dar numele lor nu le spune nimic oamenilor. E mult sau puțin? Obiectivele operațiunii militare speciale sunt aproape atinse sau nu?”, a arătat o sursă citată de acest site. Cel mai probabil, solicitarea Kremlinului are legătură cu rezultatele unor sondaje de opinie, potrivit cărora mulți ruși cred că „operațiunea specială” durează prea mult, iar aproape doi din cinci s-au declarat obosiți de știrile despre război. „Până acum, nu se știe nimic despre obiectivele lui Putin, cu excepția „denazificării” și „demilitarizării” Ucrainei. Oamenii nu înțeleg aceste cuvinte, dar văd că luptele se întind pe o perioadă prea mare de timp. Înainte de operațiune li se spunea că Ucraina este un stat slab. Acum se dovedește că este imposibil să-l învingi rapid”, a adăugat pentru Meduza aceeași sursă. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a negat că „operațiunea specială” ar dura prea mult. „Asemenea operațiuni nu pot avea o perioadă de timp clar definită”, a spus el. Cu toate acestea, oficialul nu a răspuns la întrebarea dacă au existat sau nu instrucțiuni de la Kremlin cu privire la mediatizarea duratei războiului.

Internațional

Centrala nucleară din Zaporojie, în pericol

Centrala nucleară din Zaporojie, în pericol. Ucraina ar putea închide centrala nucleară de la Zaporojie, aflată într-o zonă din sud-estul Ucrainei ocupată de forţele ruse, informează joi agenţia Interfax, preluată de Reuters. Centrala nucleară din Zaporojie, în pericol Un asistent al premierului Denis Şmihal a explicat că decizia ar putea fi luată dacă autorităţile de la Kiev pierd controlul asupra centralei, cea mai mare de acest gen din Europa. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană "Atâta timp cât comenzile de control sunt executate şi situl îşi menţine regimul, nu oprim. Dar se ia în considerare şi scenariul în care unitatea ar putea ieşi complet de sub control şi o oprim", a spus oficialul, potrivit Agerpres. La 24 februarie, Rusia a început un război împotriva Ucrainei, primul act major de agresiune împotriva unui stat independent în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Ungaria se opune din nou (sursa: kremlin.ru)

Internațional

Ungaria l-a scăpat pe patriarhul Kirill de sancțiuni

Ungaria l-a scăpat pe patriarhul Kirill de sancțiuni. Reprezentanţii celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene (UE) au aprobat joi un al 6-lea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, care include un embargo petrolier cu anumite scutiri, dar nu prevede înscrierea şefului Bisericii Ortodoxe Ruse pe lista neagră a celor vizaţi de sancţiuni, informează surse diplomatice citate de AFP şi dpa. Textul, care a fost convenit în cadrul unei întâlniri a ambasadorilor UE din Luxemburg, trebuie să primească acum acordul scris al fiecărui stat membru în vederea publicării sale, vineri, în Jurnalul Oficial, pentru a permite intrarea în vigoare a măsurilor, a precizat preşedinţia franceză a Consiliului UE. Ungaria l-a scăpat pe patriarhul Kirill de sancțiuni Comisia Europeană a propus includerea pe lista persoanelor sancţionate, cu îngheţarea averilor şi o interdicţie de intrare în UE, a patriarhului Kirill, pentru susţinerea ofensivei ruse, dar Ungaria s-a opus, estimând că este vorba despre o atingere adusă libertăţii religioase. Budapesta a blocat, de asemenea, un embargo total asupra petrolului rusesc. Sancţiunile UE trebuie adoptate în unanimitate. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană În cursul unui summit care a avut loc luni la Bruxelles, şefii de stat şi de guvern ai ţărilor din UE au ajuns în cele din urmă la un acord care ar trebui să ducă la reducerea cu 90% a importurilor de petrol rusesc până la sfârşitul anului, pentru a reduce substanţial mijloacele de finanţare a războiul declanşat de Moscova în Ucraina, potrivit Agerpres. Blocada petrolului rusesc Acordul prevede o oprire progresivă a importurilor de petrol rusesc transportat naval, respectiv două treimi din achiziţiile europene. Pentru a elimina blocajul Budapestei, o scutire provizorie a fost prevăzută pentru petrolul transportat prin oleoduct, ceea ce priveşte Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă. În condiţiile în care Germania şi Polonia s-au angajat la rândul lor să pună capăt importurilor prin oleoductul Drujba până la sfârşitul anului, în total 90% din exporturile de petrol rusesc către Europa ar trebui să fie oprite până la sfârşitul anului. După negocieri care au durat o lună de zile, noul pachet de sancţiuni prevede, de asemenea, extinderea listei negre a UE cu circa 60 de persoane, între care numeroşi militari ruşi suspectaţi de "crime de război" la Bucea, membri ai familiei purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, dar şi fosta gimnastă rusă Alina Kabaeva. Anumite media şi opozanţi susţin că aceasta are de ani de zile o relaţie cu Vladimir Putin, ceea ce liderul rus a dezminţit în 2008. Cea mai mare bancă a Rusiei a fost eliminată din SWIFT Printre măsuri se află şi excluderea a trei bănci ruseşti din sistemul financiar internaţional SWIFT, între care Sberbank, principala bancă din Rusia, precum şi a unei bănci din Belarus. Trei canale de televiziune ruseşti, între care Russia 24 şi Russia RTR, vor avea interdicţie la difuzare în UE. Sancţiunile europene, adoptate începând din 2014 după anexarea Crimeei, vizează deja 1.091 de persoane şi 80 de entităţi. Vicepremierul rus responsabil pentru energie Aleksandr Novak a afirmat joi că primii care vor avea de suferit din cauza embargoului petrolier sunt consumatorii europeni.