marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2402 articole
Internațional

Germania era convinsă că Ucraina se va prăbuși

Fostul premier britanic Boris Johnson spune, într-un interviu pentru o stație afiliată CNN din Portugalia, că, la începutul invaziei rusești, Germania era convinsă că Ucraina se va prăbuși și dorea ca acest lucru să se petreacă cât mai repede. El critică și atitudinea inițială a Franței și Italiei, dar arată că, până la urmă, UE a acționat în mod unit și a trecut la sancțiuni dure împotriva Rusiei. În ceea ce-l privește pe Zelenski, Boris Johnson apreciază că, fără el, istoria acestui conflict ar fi fost cu totul alta. Citește și: Două săptămâni înainte de decizia privind admiterea în Schengen, DNA s-a năpustit peste vameși. Acum o lună, Kovesi arăta că nu sunt anchete în vămi. Vămile, controlate de PSD Germania era convinsă că Ucraina se va prăbuși „«Opinia germană a fost la un moment dat că, dacă se va întâmpla, ceea ce ar fi un dezastru, atunci ar fi mai bine ca totul să se termine rapid și ca Ucraina să se retragă», a susținut Johnson, citând «tot felul de motive economice temeinice» pentru această abordare”, relatează CNN declarațiile fostului premier britanic, care relata perspectiva Berlinului în primele zile ale invaziei rusești. Boris Johnson a spus că i-a înțeles, dar nu le-a susținut poziția. „Fără îndoială că francezii au fost în negare până în ultimul moment”, a spus el despre atitudinea Parisului înainte de 24 februarie 2022. Boris Johnson a criticat și guvernul Italiei, condus la acel moment de Mario Draghi, care a anunțat că nu va sprijini poziția Marii Britanii întrucât depinde masiv de hidrocarburile din Rusia. „Ceea ce sa întâmplat a fost că toată lumea – germani, francezi, italieni, toată lumea, Joe Biden – a văzut că pur și simplu nu există nicio opțiune. Pentru că nu ai putut negocia cu acest tip (Putin). Acesta este punctul cheie”, a concluzionat fostul premier, apreciind că poziția UE a fost, până la urmă, strălucită. În ceea ce-l privește pe președintele Zelenski, Boris Johnson a spus: „Este un tip foarte curajos. Cred că istoria acestui conflict ar fi fost total, total diferită dacă el nu ar fi fost acolo”.

Boris Johnson spune că, la începutul rivaziei rusești, Germania era convinsă că Ucraina se va prăbuși Foto: Facebook Boris Johnson
Gazprom, noi pretexte ca să taie gazele furnizate Moldovei Foto: Facebook Gazprom
Eveniment

Gazprom, pretexte ca să taie gazele furnizate Moldovei

Gazprom inventează noi pretexte ca să taie gazele furnizate Moldovei: acuză Ucraina că ar fura din aceste livrări. Compania controlată de Kremlin va reduce din 1 decembrie cu 56,5% livrările de gaze naturale către Republica Moldova, acuzând că numai o parte din volumul de gaze pe care-l livrează acestei ţări prin conductele care traversează Ucraina ar ajunge efectiv în Republica Moldova. Gazprom, noi pretexte ca să taie gazele furnizate Moldovei Gazprom susține că Ucraina înmagazinează anumite volume de gaze naturale destinate Republicii Moldova. Potrivit furnizorului rus, volumul gazelor naturale destinate Republicii Moldova şi care intră în Ucraina este mult mai mare decât cel care este transmis într-un final consumatorilor moldoveni. Însă Ucraina a negat acuzațiile. ”Aceasta este o manipulare grosolană a faptelor pentru a justifica decizia de a limita şi mai mult volumul livrărilor de gaze către ţările europene”, a reacţionat într-o declaraţie operatorul ucrainean al sistemului de gazoducte (GTSOU). Acesta asigură că gazul ”acceptat de Federaţia Rusă la punctul de intrare Sudja pentru a fi transportat mai departe către consumatorii moldoveni este transferat la punctele de ieşire în volum complet”. Moldova s-a solidarizat cu Ucraina. „Nu înţelegem care este învinuirea faţă de operatorul de transport din Ucraina. Este un aspect legat de punctele de interconectare, prin care sunt transportate gazele naturale", a reacţionat secretarul de stat în Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării regionale de la Chişinău, Constantin Borosan. Citește și: VIDEO Ciolacu: „0,68 de lei pentru toate familiile care au în întreţinere trei copii sau pentru familiile monoparentale”. Nici o explicație pentru această sumă ridicol de mică

Rusia a transformat ratonul furat din Hersona în simbol al victoriilor
Eveniment

Rusia a transformat ratonul furat în simbol al victoriilor

Rusia a transformat ratonul furat din Herson în simbol al victoriilor obținute de trupele ei în Ucraina. Potrivit știrilor locale din Kostroma - un oraș de circa 300.000 de locuitori, la confluența Volgăi cu Kostroma - difuzate pe canalul central Rossia-1, ratonul o duce foarte bine într-o unitate de parașutiști și are propriul canal de Telegram, cu peste 42.000 de urmăritori. Însă, de fapt, ratonul a fost furat în mod brutal, tras de coadă și aruncat într-o cușcă, în timp ce forțele Kremlinului fugeau din Herson. Rusia a transformat ratonul furat în simbol al victoriilor „Un raton din Herson a devenit simbolul parașutiștilor noștri și al victoriilor lor”, a anunțat, triumfător, prezentatoarea. Just when you thought Russian TV could no longer surprise you, they produce thisRossiya 1's regional news slot in Kostroma has aired a report on the raccoon "evacuated" (stolen) from Kherson zoo, which they say is becoming a "symbol of our paratroopers and their victories" pic.twitter.com/MGVXsYxiUa— Francis Scarr (@francis_scarr) November 22, 2022 De fapt, rușii s-au retras din Herson, iar ratonul a fost furat, târât de coadă în cușcă, pentru a fi dus la o grădină zoologică din Tiuma. Dar televiziunea rusă nu a prezentat momentul în care a fost furat, ci doar imagini în care acesta este plimbat de parașutiștii ruși și pare că se înțelege bine cu aceștia. „În fiecare zi îl hrănim cu pește proaspăt și alune, dulciuri și struguri”, relatează un parașutist rus - această alimentație fiind probabil mai bună decât ceea ce primesc 99% din militarii ruși. „Ne motivează și ne conduce spre noi victorii”, a susținut un militar rus. Rușii susțin că au refuzat să-l predea pe ratonul răpit din Herson, deși ucrainenii le-ar fi oferit monumentul Ecaterinei cea Mare, la schimb. În retragarea din Herson, soldații ruși au prăduit grădina zoo, arată mai multe filmări realizate și publicate chiar de aceștia. Rezultatul a fost o explozie de ironii pe rețelele sociale. The occupiers stole everything from Kherson: paintings from art galleries, antiquities from museums, historic manuscripts from libraries. But their most prized loot was a raccoon they stole from a zoo. Steal a raccoon and Die. pic.twitter.com/1mqBrrKjHQ— Defense of Ukraine (@DefenceU) November 13, 2022 Citește și: VIDEO În retragerea din Herson, soldații ruși au prăduit grădina zoo. Ratonul s-a zbătut cât a putut să nu ajungă în Rusia Cea care s-a autodenunțat a fost o propagandistă pro-Kremlin, Anna Dolgareva. Ea scris pe Telegram că i s-a cerut să dea o veste bună, după fuga rușilor din Herson. „Dar singura veste bună este că prietenul meu a reușit să fure un raton de la grădina zoologică din Herson”, a scris ea. Dolgareva, care este și corespondent de război, a mai precizat că și pisicile au fost furate.

Maia Sandu: România, vecinul nostru bun
Politică

Maia Sandu: România, vecinul nostru bun

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a publicat un editorial în Politico în care arată că România, „vecinul nostru bun și puternic susținător”, asigură acum 80% din energia Moldovei. Ea arată că moldovenii cheltuie 65% din venituri pentru plata facturilor la energie. Maia Sandu: România, vecinul nostru bun „Moldova caută să-și finanțeze achizițiile de gaz și electricitate din noi surse și să sprijine schemele sociale pentru cei mai vulnerabili, ceea ce va ajuta la amortizarea creșterii prețurilor. În ultimele 12 luni, prețul gazelor în țara noastră a crescut de șapte ori, în timp ce prețul energiei electrice a crescut de patru ori. În această iarnă, moldovenii vor cheltui probabil până la 65% din veniturile lor pe facturile la energie. Dacă putem lumina și încălzi casele din țara noastră, ne asigurăm că școlile și spitalele pot funcționa în continuare și roțile economiei continuă să se învârtă, aceasta ar însemna că moldovenii – alături de ucraineni – nu trebuie să caute refugiu în altă parte în Europa în sezonul rece care urmează”, a scris ea. Șeful statului moldovean explică și care sunt consecințele acestor prețuri uriașe: „Apropiații Rusiei și grupurile criminale și-au unit forțele pentru a exploata criza energetică și a alimenta nemulțumirea. Ei speră să stimuleze tulburările politice. Folosind întregul spectru de amenințări hibride – inclusiv alerte false cu bombe, atacuri cibernetice, dezinformare, apeluri la tulburări sociale și mită neascunsă – aceștia lucrează pentru a destabiliza guvernul, eroda democrația noastră și pune în pericol contribuția Moldovei la securitatea mai largă a Europei”. Maia Sandu a mai menționat că vulnerabilitatea Moldovei slăbește și rezistența Ucrainei, dar și stabilitatea pe întregul continent european. Moldova se vrea un hub regional pentru reconstrucția Ucrainei „Suntem cel mai vulnerabil vecin al Ucrainei și asigurăm securitatea celei de-a doua frontiere, ca lungime, după cea pe care o împarte cu Rusia. De-a lungul acestor 1.222 km, Moldova este în prima linie în lupta cu traficul de arme, droguri și oameni. (…) Europa și Ucraina au nevoie de o Moldovă puternică. Suficient de puternică ca să susțină Ucraina pe durata războiului. Să mențină pace și stabilitatea în regiune, să găzduiască refugiați și să devină un hub natural pentru reconstrucția sudului Ucrainei după război”, a explicat șeful statului moldovean. Șefa statului a făcut un apel la solidaritatea europenilor, arătând că Moldova este victima unei agresiuni hibride. Citește și: Șeful Pentagonului, cel mai dur mesaj la adresa Rusiei: Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă, vor un permis nuclear de vânătoare, vor o lume a forței, fără reguli. De aceea, Ucraina contează „La fel cum Rusia nu poate fi lăsată să câștige în Ucraina, tehnicile sale hibride nu trebuie lăsate să învingă în Moldova. Noi ne vom face partea de angajamente în apărarea valorilor europene în pofida privărilor la care suntem supuși. Prețul este mare și noi suntem pregătiți să ducem greutatea. Însă nu o putem face singuri”, a conchis Sandu.

Ucraina: N-am executat prizonieri de război
Internațional

Ucraina: N-am executat prizonieri de război

Ucraina: N-am executat prizonieri de război. Însărcinatul ucrainean pentru drepturile omului a respins duminică acuzaţiile Moscovei asupra unui caz de "execuţie" a prizonierilor de război ruşi, argumentând că în incidentul filmat, soldaţii ucraineni s-au apărat împotriva ruşilor care pretindeau că se predau. Ucraina: N-am executat prizonieri de război Mediatorul Dmitro Lubîneţ a declarat că "extrasele video" prezentate de Moscova ca dovadă că Kievul a executat prizonieri de război ruşi arată de fapt că soldaţii ruşi "folosind predarea prefăcută", "au comis o crimă de război deschizând focul asupra forţelor armate ucrainene". Soldaţii ruşi ucişi în acest incident "nu pot fi, prin urmare, consideraţi prizonieri de război", a adăugat el pe Telegram. "Cei care vor să folosească protecţia dreptului internaţional pentru a ucide trebuie să fie pedepsiţi", a adăugat el. Rusia a acuzat vineri Ucraina că a executat peste zece dintre soldaţii săi care au depus armele, denunţând o "crimă de război", pe baza unor înregistări video postate pe reţelele sociale. În primul video, care pare să fi fost filmat de un soldat ucrainean într-o zonă de luptă, o duzină de presupuşi militari ruşi ies unul după altul dintr-un adăpost, cu mâinile în aer, şi se întind cu faţa la pământ la ordinul ucrainenilor care îi ţin sub ameninţarea armelor, aminteşte AFP. Videoul se termină brusc când o ultimă siluetă întunecată iese din adăpost şi răsună împuşcături. Rușii cer anchetă internațională Un alt video filmat cu drona arată o duzină de cadavre întinse în bălţi de sânge, dintre care unul pare să fi fost lovit în cap. AFP nu a putut confirma din sursă independentă autenticitatea acestor înregistrări video. Ministerul rus al Apărării a declarat vineri că ele arată "uciderea deliberată şi metodică" a soldaţilor ruşi prizonieri. Citește și: Șeful Pentagonului, cel mai dur mesaj la adresa Rusiei: Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă, vor un permis nuclear de vânătoare, vor o lume a forței, fără reguli. De aceea, Ucraina contează Comitetul de Investigaţii al Rusiei a anunţat că a deschis o anchetă. Ministerul rus de Externe a cerut ca "organizaţiile internaţionale să condamne această crimă şocantă" şi să iniţieze o anchetă. Un purtător de cuvânt al ONU la Kiev a declarat vineri pentru AFP că organizaţia "este la curent cu aceste videouri şi le examinează".

Putin amenință nuclear cu centrala Zaporojie (sursa: flickr/IAEA)
Eveniment

Putin amenință nuclear cu centrala Zaporojie

Putin amenință nuclear cu centrala Zaporojie. Centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, aflată sub controlul Rusiei, a fost zguduită de bombardamente duminică, atrăgând condamnări din partea organismului ONU de supraveghere nucleară, care a avertizat că astfel de atacuri riscă să producă o catastrofă nucleară majoră. AIEA vorbește, dar nu poate face nimic Peste o duzină de explozii au zguduit cea mai mare centrală nucleară din Europa sâmbătă seară şi duminică, a declarat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA). Moscova şi Kievul se acuză reciproc pentru bombardarea obiectivului. "Veştile de ieri de la echipa noastră şi de azi dimineaţă sunt extrem de tulburătoare", a spus Rafael Grossi, şeful AIEA, a cărui echipă pe teren a anunţat pagube la unele clădiri, sisteme şi echipamente ale centralei atomo-electrice. "Explozii s-au produs în locul acestei mari centrale nucleare, ceea ce este complet inacceptabil. Oricine se află în spatele lor trebuie să le pună capăt imediat. După cum am mai spus-o de multe ori înainte, nu vă jucaţi cu focul!", a adăugat el. La doar 500 km de Cernobîl Bombardarea repetată a centralei din Ucraina, pe care Rusia a luat-o sub control la scurt timp după invazia ei din februarie, stârneşte îngrijorări asupra posibilităţii producerii unui accident major la doar 500 km de locul celui mai grav accident nuclear din lume, dezastrul de la Cernobîl din 1986. Centrala nucleară Zaporojie furniza aproximativ o cincime din energia electrică a Ucrainei înainte de invazia Rusiei la 24 februarie şi a fost forţată să opereze pe generatoare de rezervă de mai multe ori. Ea are şase reactoare de concepţie sovietică VVER-1000 V-320 răcite şi moderate cu apă şi care conţin uraniu 235. Reactoarele sunt închise, dar există riscul supraîncălzirii combustibilului nuclear dacă electricitatea pentru sistemele de răcire este întreruptă. Bombardamentele au rupt în mod repetat liniile electrice. Acuzații reciproce Atât Kievul, cât şi Moscova s-au acuzat reciproc de atacuri asupra centralei ce riscă un accident nuclear în mai multe rânduri în timpul conflictului. Ele s-au acuzat din nou duminică. Ministerul rus al Apărării a acuzat Ucraina că a tras obuze către liniile electrice ce alimentează centrala, în timp ce agenţia oficială de presă TASS a raportat că unele dintre depozitele sitului au fost lovite de bombardamentele ucrainene, citând un oficial al operatorului rus de energie nucleară Rosenergoatom. "Au bombardat nu doar ieri, ci şi astăzi, şi bombardează chiar acum", a spus Renat Karceaa, consilier al CEO Rosenergoatom, adăugând că orice atac de artilerie asupra obiectivului reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei nucleare. Putin amenință nuclear cu centrala Zaporojie Potrivit lui Karceaa, obuzele au fost trase în apropierea unei instalaţii de depozitare a deşeurilor nucleare uscate şi unei clădiri pentru combustibil nuclear uzat proaspăt, dar că nu au fost detectate emisii radioactive în prezent, potrivit TASS. Citește și: Șeful Pentagonului, cel mai dur mesaj la adresa Rusiei: Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă, vor un permis nuclear de vânătoare, vor o lume a forței, fără reguli. De aceea, Ucraina contează La rândul ei, compania de energie nucleară a Ucrainei, Energoatom, a acuzat armata rusă că a bombardat centrala şi a spus că există cel puţin 12 lovituri asupra infrastructurii. Potrivit Energoatom, Rusia a vizat infrastructura necesară repornirii unor părţi ale centralei în încercarea de a limita în continuare alimentarea cu energie electrică a Ucrainei.

Pe americani i-au costat „banii de alune” ca să ajute Ucraina Foto: Twitter
Eveniment

Pe americani i-au costat „banii alune” să ajute Ucraina

Pe americani i-au costat „banii de alune” ca să ajute Ucraina să facă praf armata Rusiei, arată o analiză a Center for European Policy Analysis (CEPA), un think rank american specializat în problemele Europei de Est. Studiul arată că costurile susținerii militare a Kievului au fost ridicol de mici prin comparație cu dezastrul suferit de armata rusă. Pe americani i-au costat „banii de alune” ca să ajute Ucraina „Forțele armate ucrainene au ucis sau rănit deja peste 100.000 de soldați ruși, jumătate din forța sa de luptă inițială. Au fost confirmate aproape 8.000 de pierderi de vehicule blindate, inclusiv mii de tancuri, mii de transportoare blindate, piese de artilerie, sute de aparate de zbor și numeroase nave. Cheltuielile SUA, de 5,6% din bugetul său pentru apărare, pentru a distruge aproape jumătate din capacitatea militară convențională a Rusiei pare o investiție absolut incredibilă. Dacă împărțim bugetul de apărare al SUA în funcție de amenințările cu care se confruntă, Rusia ar fi probabil de ordinul a 100-150 de miliarde de dolari în cheltuială/ amenințare. Deci, cheltuind doar 40 de miliarde de dolari pe an, erodează o valoare de amenințare de 100-150 de miliarde de dolari, o rentabilitate de două până la trei ori”, scrie CEPA. Organizația arată că guvernarea Biden a primit aprobare de la Congres să ajute Ucraina cu 40 de miliarde de dolari și a cerut aprobare pentru încă 37,7 miliarde. Jumătate din bani au însemnat ajutor militar. Dar bugetul SUA pentru apărare este de 715 miliarde USD, în 2022. „Asistența reprezintă 5,6% din totalul cheltuielilor de apărare ale SUA. Însă Rusia este un adversar principal al SUA, un rival de rang înalt, nu prea departe de China, provocatorul său strategic numărul unu. În termeni reci, geopolitici, acest război oferă SUA o oportunitate primordială de a eroda și de a degrada capacitatea de apărare convențională a Rusiei, fără soldați pe teren și cu riscuri reduse pentru viețile americanilor”, explică think-tankul. CEPA arată că vestul are un PIB de 40 de trilioane de dolari, iar cheltuielile de apărare, de circa 2%, sunt de circa un trilion USD, în timp ce tot PIB-ul Rusiei este de 1,8 trilioane USD. Producătorii americani de armament și-au făcut reclamă „Războiul a ajutat la distrugerea mitului potrivit căruia tehnologia militară rusă este oarecum comparabilă cu cea din SUA și Occident. Amintiți-vă că Ucraina folosește doar tehnologie americană de a doua generație, îmbunătățită, dar bate în mod constant orice poate desfășura armata rusă. Războaiele sunt vitrine pentru producătorii de echipamente militare; orice cumpărător rațional va dori tehnologia realizată de câștigător. Judecata greșită a lui Putin a oferit o oportunitate de marketing fantastică pentru concurenții săi occidentali”, se mai arată în analiză. Citește și: Elon Musk a restabilit contul de pe Twitter al lui Donald Trump. Peste 51% dintre utilizatorii rețelei au votat pentru deblocarea contului fostului președinte „Armata SUA și-ar putea dori în mod rezonabil ca Rusia să continue desfășurarea forțelor militare pentru ca Ucraina să le distrugă”, apreciază CEPA.

Șeful Pentagonului avertizează: Răul se răspândește (sursa: Twitter/DoD)
Internațional

Șeful Pentagonului avertizează: Răul se răspândește

Șeful Pentagonului avertizează: Răul se răspândește. Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat că un eşec în a ajuta Ucraina să-şi asigure propriul viitor ar putea duce la "o lume dominată de tiranie şi de tulburări", în timpul unui discurs susţinut sâmbătă şi în care a căutat să scoată în prim plan mizele războiului pentru comunitatea internaţională. Șeful Pentagonului avertizează: Răul se răspândește "Invazia Rusiei oferă o imagine a unei posibile lumi dominate de tiranie şi de tulburări, în care niciunul dintre noi nu am dori să trăim", a declarat Lloyd Austin. Afirmaţiile lui Austin, susţinute în cadrul unui forum de securitate din Canada, sunt unele dintre cele mai puternice declaraţii ale sale cu privire la invazia rusă asupra Ucrainei, invazie ce durează de aproape nouă luni. Lloyd Austin a atenţionat de asemenea asupra riscurilor de proliferare nucleară globală. "Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă. Şi ei ar putea conchide că obţinerea de arme nucleare le-ar oferi propriul . Iar aceasta ar putea duce la o periculoasă spirală a proliferării nucleare", a declarat secretarul american al apărării. Rusia și China vor o lume a forței Lloyd Austin a atenţionat că Rusia şi China vor o lume în care forţa este utilizată pentru a soluţiona diferendele. "Beijingul, la fel ca Moscova, caută să obţină o lume în care forţa face legea, în care diferendele sunt soluţionate prin forţă şi în care autocraţii pot să sugrume flacăra libertăţii", a declarat secretarul american al apărării la forumul internaţional asupra securităţii care se desfăşoară în oraşul canadian Halifax. Citește și: ANALIZĂ Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece Războiul Moscovei împotriva Kievului "a pus în evidenţă provocarea cu care ne confruntăm în regiunea indo-pacifică", a declarat Austin, evocând "presiunile" Chinei în această zonă. "Sunt întotdeauna reguli în război. Şi dacă o mare putere poate să sfideze aceste reguli, ea îi încurajează şi pe alţii să sfideze dreptul internaţional şi normele internaţionale", a afirmat secretarul american al apărării, făcând o paralelă între China şi Rusia. "Suntem hotărâţi să apărăm aceste reguli" "Suntem hotărâţi să apărăm aceste reguli şi în special principiul fundamental al imunităţii non-combatanţilor", a adăugat Lloyd Austin. Potrivit lui Austin, eforturile Moscovei de a obţine sprijinul unor astfel de ţări precum Iranul şi Coreea de Nord creează noi provocări de securitate pentru SUA şi aliaţii lor. "Rusia s-a întors spre Iran şi Coreea de Nord pentru a-şi susţine atacul asupra Ucrainei, în special utilizând drone iraniene pentru a ucide civili ucraineni", a declarat el. Casa Albă a afirmat în octombrie că militari iranieni se află "pe teren în Crimeea" pentru a ajuta forţele ruse să întreprindă atacuri cu ajutorul dronelor, afirmaţie dezminţită de Iran. LIVE: @SecDef Lloyd J. Austin III delivers remarks at the Halifax International Security Forum. https://t.co/gFoYOLXeX7— Department of Defense ?? (@DeptofDefense) November 19, 2022

Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor Foto: Twitter
Eveniment

Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor

Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece. Anotimpul rece a ținut, adesea, cu Rusia, așa cum s-a întâmplat în 1812, când Napoleon și-a pierdut armata în campania de iarnă, sau în iarna dintre 1942 și 1943, când a încercuit forțele germane de la Stalingrad. Însă, un exemplu diferit este cel al războiului din Finlanda, din 1939, când Stalin a eșuat, într-o primă etapă, să înfrângă rezistența finlandeză. Mii de soldați sovietici au murit, la începutul războiului cu Finlanda, de frig. Acum, în incapacitate de a obține victorii pe front, Putin bombardează masiv infrastructura energetică a Ucrainei, ceea ce lasă milioane de civili fără curent, căldură și apă. Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor În ultimele săptămâni, Ucraina a primit ajutor masiv de la țări nordice, care-i oferă echipamente adecvate de iarnă. Canada a donat, în octombrie, 500.000 de echipamente de iarnă, inclusiv mănuși și bocanci. Germania trimite 100.000 de haine de iarnă, corturi încălzite, porții de hrană și generatoare mobile de căldură Letonia a început, din noiembrie, să producă haine de iarnă pentru Ucraina Pe lista furnizorilor de echipamente de iarnă se află Estonia, Marea Britanie, Suedia, și SUA. Foto: twitter „Am furnizat Ucrainei o cantitate imensă de echipamente de iarnă. Va fi dificil pentru Uniunea Sovietică să aducă echipamentul de care are nevoie pentru un război activ în timpul iernii”, a spus ministrul american al Apărării, Lloyd Austin. Pe de altă parte, mai mulți experți militari consideră că iarna va favoriza armata ucraineană: rușii nu vor mai avea posibilitatea să se ascundă în pădurile înfrunzite, iar tancurile ucrainene se vor putea deplasa ușor pe terenul înghețat. It’s winter in Ukraine pic.twitter.com/UK2HSOOkyA— ✙? Constantine ?✙ (@Teoyaomiquu) November 17, 2022 Ucraina a primit din vest echipamente de vedere pe timp de noapte - întunericul se lasă mai repede în această perioadă - și echipamente care depistează căldura. Totuși, potrivit solicitărilor Kievului, ar mai fi nevoie de circa 10.000 de astfel de echipamente. Comandanții Ucrainei spun că rușii se feresc de operațiuni pe timp de noapte fiindcă le lipsesc echipamentele de vedere. Armata rusă, exemplu de dezastru logistic și corupție „O armată care nu este renumită pentru eficiență logistică, dar pe bună dreptate renumită pentru corupția ei, trupele ruse – inclusiv soldați recrutați recent cu pregătire de două sau trei săptămâni – vor trebui să găsească modalități de a face față vremii. Ei se confruntă, de asemenea, cu o armată ucraineană care, în ciuda pierderilor semnificative, are tot elanul. La fel ca la începutul războiului, componenta morală crucială îi favorizează. Faptul că își apără patria – într-adevăr, în prezent, o recuperează – este cel puțin la fel de relevant acum ca în februarie. Ei au avantaj în artileria de precizie, probabil în tancuri și cu siguranță în moralul și pregătirea conducerii”, arată RTE Irlanda. Totuși, Mike Martin, cercetător la Kings College din Londra arată: „Stilul ucrainean de război este construit în jurul manevrei, care necesită viteză și agilitate. Ambele sunt mult mai greu de realizat iarna”. 2/ Recently, it has become common to compare the coming winter in #Ukraine with the Russo-Finnish Winter War, fought from November 1939 through to March 1940. pic.twitter.com/JxPudYR91Q— Mick Ryan, AM (@WarintheFuture) October 25, 2022 Pe timpul iernii, direcția principală a presiunii ucrainene s-ar putea să fie spre Nova Kakhovka, punct cheie pentru recuperarea Crimeei.

Peste 10 milioane de ucraineni, fără curent electric Foto: Twitter
Internațional

Peste 10 milioane de ucraineni, fără curent electric

Peste 10 milioane de ucraineni au rămas, ieri, fără curent electric, urmare a bombardamentelor rusești, a anunțat președintele Volodimir Zelenski. De mai multe săptămâni, Rusia lovește sistematic punctele sensibile ale infrastructurii energetice a Ucrainei, iar marile orașe rămân fără curent, fără apă și fără încălzire. Peste 10 milioane de ucraineni, fără curent electric "În prezent, peste zece milioane de ucraineni sunt fără electricitate", în special în regiunea Kiev, a declarat preşedintele ucrainean în discursul său televizat zilnic. Mai multe oraşe ucrainene, între care capitala Kiev, au fost joi ţinta atacurilor ruseşti, care coincid cu prima ninsoare într-o ţară afectată de întreruperi de curent electric şi unde temperaturile ar putea scădea până la -10°C. Reluarea acestor bombardamente care vizează din octombrie infrastructurile energetice ale Ucrainei privează în mod constant milioane de ucraineni de curent electric şi, de asemenea, de apă. Cold and dark in Kiev tonight. pic.twitter.com/y6CCFzu8yp— ayden (@squatsons) November 17, 2022 Operatorul naţional de energie electrică Ukrenergo a anunţat prelungirea întreruperilor de curent din cauza "agravării situaţiei". Citește și: O afacere dezastruoasă: statul român devine acționar majoritar la Blue Air. Compania n-a plătit nici o rată din împrumutul acordat de EximBank și garantat de guvern "Din cauza unei răciri puternice, consumul de energie electrică a crescut în regiunile Ucrainei", ceea ce "a complicat şi mai mult situaţia deja dificilă în sistemul electric", ducând la "restricţii mai largi" ale consumului de energie electrică în toată ţara, a menţionat Ukrenergo.

Putin, șantaj grosolan: negocieri sau frig (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin, șantaj grosolan: negocieri sau frig

Putin, șantaj grosolan: negocieri sau frig. Mai multe oraşe ucrainene, inclusiv capitala Kiev, au fost joi din nou ţinta atacurilor armatei ruse cu rachete şi drone, bombardamente care coincid cu primele căderi de zăpadă în Ucraina, ţară unde în urma raidurilor aeriene ruseşti asupra infrastructurilor critice circa 40% din populaţie nu avea joi după-amiază electricitate, iar temperaturile prognozate pentru săptămâna viitoare ar putea să scadă până la -10 grade Celsius. Putin, șantaj grosolan: negocieri sau frig Operaţiunile militare ruse împotriva Ucrainei vor continua indiferent de vreme, a asigurat în faţa presei, citat de TASS, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, care a susţinut că suferinţa populaţiei ucrainene este provocată doar de refuzul preşedintelui Volodimir Zelenski de a negocia cu Rusia. În regiunea Kiev două rachete de croazieră şi drone kamikaze Shahed, fabricate în Iran, au fost doborâte de antiaeriana ucraineană, susţine administraţia militară locală. În oraşul Dnipro din regiunea central-estică, 14 persoane au fost rănite în urma unui bombardament rusesc şi au fost lovite două instalaţii ale infrastructurii critice. O astfel de instalaţie a fost lovită şi în sud, la Odesa. Rușii, masați în Donbas Prin urmare, compania naţională de electricitate Ukrenergo a anunţat prelungirea întreruperilor în furnizarea energiei electrice, ca urmare a "agravării situaţiei", la care contribuie şi scăderea puternică a temperaturilor. Citește și: Pericolul nuclear rus, din ce în ce mai îngrijorător pentru SUA, care a cerut o nouă rundă de discuții cu Rusia. Evenimentul va avea loc la Cairo În acest timp, luptele cresc în intensitate pe frontul de est, în provinciile Doneţk şi Lugansk, unde armata rusă şi-a consolidat trupele prin redislocarea unor efective retrase din provincia sudică Herson. În aceasta din urmă regiune, trupele ruse şi ucrainene se bombardează reciproc cu artileria peste fluviul Nipru, al cărui mal de vest este acum controlat de armata ucraineană în urma retragerii ruse, iar cel de est, de armata rusă, care şi-a stabilit acolo linia defensivă.

Rusia a lăsat Republica Moldova în întuneric Foto: Transelectrica
Eveniment

Rusia a lăsat Republica Moldova în întuneric

Rusia a lăsat Republica Moldova în întuneric: loviturile asupra Ucrainei au afectat o linie care asigura transportul de energie către această țară. Această linie n-a fost lovită, dar s-a deconectat automat. În consecință, Moldova a încetat să primească energie electrică din România. Regimul de la Kremlin a repornit, azi, bombardamentele asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, infrastructură deja serios avariată. Rusia a lăsat Republica Moldova în întuneric Au fost fost afectate zone din Chișinău, dar și raioanele Cimișlia, Bălți, Strășeni, Hîncești, Leova, Cahul, Fălești, Sîngerei, Ungheni, Briceni, potrivit TV8.md. Chiar și unele localități din regiunea transnistreană, inclusiv orașul Tighina, au fost complet sau parțial deconectate de la energie electrică. De asemenea, a fost întreruptă livrarea energiei electrice din România prin rețeaua Isaccea – Vulcănești. Furnizarea energiei electrice ar fi început să revină acum circa o oră, scrie newsmaker.md. „Urmare a bombardamentului Rusiei împotriva sistemului energetic ucrainean din ultima oră, una din liniile electrice care asigură transportul de electricitate pentru țara noastră s-a deconectat în regim automat (descărcarea automată a sarcinii după frecvență). Acest fapt a dus la întreruperi masive de energie electrică în toată țara. Menționez că aceste linii nu au fost avariate, dar s-au deconectat automat ca și măsură de siguranță”, a anunțat vicepremierul guvernului de la Chișinău, Andrei Spînu. Citește și: Profiturile companiilor de stat din energie au explodat: Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz și Transelectrica raportează câștiguri uriașe „Premier Energy Distribution” SA - cel mai mare furnizor de energie electrică din Republica Moldova - a anunțat că la ora 16:37 s-a produs o „deconectare avariată” în sistemul de transport operat de Moldelectrica, fiind afectat un număr mare de consumatori. Astfel, Premier Energy roagă consumatorii „să manifeste înțelegere, acestea fiind în afara ariei de gestiune a operatorului sistemului de distribuțieȚ, asigurându-i că face toate eforturile pentru menținerea alimentării continue cu energie electrice.

Rusia, plata despăgubirilor de război (ONU) (sursa: facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia, plata despăgubirilor de război (ONU)

Rusia, plata despăgubirilor de război (ONU). Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie neobligatorie în favoarea creării unui mecanism de despăgubire pentru distrugerile, de natură umană şi materială, cauzate de invazia Rusiei în Ucraina. Rusia, plata despăgubirilor de război (ONU) Spre deosebire de Consiliul de Securitate, unde Rusia are drept de veto, Moscova nu s-a putut opune adoptării acestei rezoluţii susţinute de Ucraina, Canada, Ţările de Jos şi Guatemala, care a primit 94 de voturi, mai puţin decât cele 143 de condamnare a anexărilor ilegale ale Rusiei pe 12 octombrie. Împotrivă au votat 14 ţări, printre care Rusia, China, Cuba, Mali sau Etiopia şi s-au abţinut 73 de ţări, în principal de pe continentul african, dar şi Brazilia, Israel sau India. Această rezoluţie cere ca Rusia să fie "considerată responsabilă pentru orice încălcare" a dreptului internaţional şi a Cartei ONU în Ucraina şi "să îşi asume consecinţele juridice ale tuturor actelor sale ilegale la nivel internaţional, în special prin repararea daunelor" materiale şi umane. "Un mecanism de reparare" Stabileşte, de asemenea, necesitatea de a crea,"în cooperare cu Ucraina, un mecanism de reparare" şi "un registru internaţional al daunelor pentru a lista (...) probe şi informaţii referitoare la cererile de despăgubire" ale persoanelor fizice, juridice şi ale statului ucrainean. "Ucraina va avea sarcina dificilă de a reconstrui ţara şi de se redresa după război. Dar această redresare nu va fi niciodată completă fără un sentiment al dreptăţii pentru victimele războiului" dus de ruşi, a declarat ambasadorul ucrainean la ONU, Sergiy Kyslytsya, de la tribuna Adunării Generale. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat rezoluţia."De la eliberarea Hersonului la victoria diplomatică de la New York. Adunarea Generală a Naţiunilor Unite tocmai a dat undă verde creării unui mecanism de despăgubire de către Rusia pentru crimele comise în Ucraina", a declarat el pe Twitter. "Agresorul va plăti pentru ce a făcut!", a adăugat Zelenski. Precedentul Kuweit versus Irak La sediul ONU din New York, reprezentantul Rusiei a denunţat dorinţa ţărilor occidentale de a legitima în avans folosirea a "miliardelor de dolari" din activele ruseşti îngheţate pentru a sancţiona Moscova, inclusiv pentru achiziţionarea de arme pentru Ucraina. Citește și: Putin a reluat tradiția sovietică a titlurilor de „Mamă-eroină”. Și soția lui Kadîrov a primit unul: are 14 copii Richard Gowan, analist la International Crisis Group, a explicat pentru AFP că "rezoluţia nu va fi obligatorie, dar va oferi Ucrainei o bază politică pentru a pregăti terenul pentru a obţine despăgubiri din partea Rusiei". Astfel, "registrul de daune propus ar cuantifica ceea ce se datorează Ucrainei". În discursul său, ambasadorul ucrainean a dat exemplul Comisiei de compensare înfiinţată de Consiliul de Securitate al ONU şi care a activat între 1991 şi 2022, care i-a permis Kuweitului să recupereze din partea Irakului 52,4 miliarde de dolari pentru daunele cauzate de invazia din august 1990.

Negocieri secrete Rusia-SUA, la Ankara Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Negocieri secrete Rusia-SUA, la Ankara

Negocieri secrete Rusia-SUA, la Ankara, anunță publicația rusă Kommersant: Moscova l-ar fi trimis pe șeful spionajului, Serghei Narîșkin. Nu există însă nici un fel de detalii despre agenda discuțiilor. Informația vine pe fondul articolelor tot mai frecvente din presa din SUA care susțin că o parte a administrației Biden ar presa Ucraina să înceapă discuții cu Rusia înainte de începerea iernii. Negocieri secrete Rusia-SUA, la Ankara Analiștii consideră că informația a fost oferită celor de la Kommersant de către surse de la Kremlin, care a nai dezvăluit discuții confidențiale cu delegații din SUA. „Kommersant a aflat că negocieri între delegația rusă și cea americană au loc astăzi la Ankara, capitala Turciei. Directorul Serviciului de Informații Externe Serghei Narîșkin a zburat la Ankara, din partea rusă. Această întâlnire nu a fost anunțată public. Sursa a refuzat să ofere detalii despre discuții. Secretarul de presă al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov, a declarat că nu poate nici confirma, nici infirma informațiile despre discuțiile de la Ankara”, scrie Kommersant.  Russian newspaper @kommersant reports on ???? secret talks in Ankara. According to Kommersant, Moscow is represented by SVR director Sergey Naryshkin. His usual U.S. counterpart is @CIA director William Burns. — Alexander Gabuev 陳寒士 (@AlexGabuev) November 14, 2022 Guvernul SUA este divizat în privința ideii de a face ”presiuni asupra Ucrainei” pentru discuții diplomatice care să pună capăt războiului pe scară largă declanșat de Rusia, a scris, acum câteva zile, New York Times. Potrivit NYT, Șeful de Stat Major, generalul Mark Milley, a declarat în timpul unei întâlniri cu ușile închise că apărătorii Ucrainei de pe câmpul de luptă „au realizat maxim din ce se puteau aștepta în mod rezonabil până la venirea iernii” și, prin urmare, ar trebui să încerce să „consolideze realizările la masa negocierilor”. Citește și: VIDEO+FOTO Zelenski, vizită-surpriză în Hersonul eliberat de ruși Potrivit publicației, cealaltă aripă, formată în special din consilierii administrației Biden, nu susține această idee, spunând că niciuna dintre părți nu este pregătită pentru negocieri serioase și că orice pauză în ostilități ar permite doar regruparea dictatorului rus Putin.

Macron vrea iar împăcare cu Putin (sursa: Soazig de la Moissonniere/Présidence de la République)
Internațional

Macron vrea iar împăcare cu Putin

Macron vrea iar împăcare cu Putin. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, va căuta la summitul G20 din Bali iniţierea "unei logici a dezescaladării" în războiul din Ucraina, care să împace abordarea ţărilor dezvoltate cu cea a ţărilor din emisfera sudică, cele din urmă dorind încetarea acestui război, au semnalat surse de la Palatul Elysee citate duminică de agenţia EFE. Macron vrea iar împăcare cu Putin Obiectivul este de a discuta la nivel global "o logică a dezescaladării" printr-un fel de "angajament politic", au declarat aceste surse unui grup de jurnalişti. Macron începe duminică un turneu în sud-estul Asiei, după ce a avansat unele dintre aceste teme la Forumul pentru Pace desfăşurat vineri şi sâmbătă la Paris. Summit-ul G20, care se desfăşoară marţi şi miercuri în insula indoneziană Bali, oferă o oportunitate unică pentru a reuni lideri de pe mai multe continente şi a căuta împreună o opinie comună asupra conflictului ruso-ucrainean. Conform surselor de la Elysee, Macron doreşte "menţinerea spaţiului de cooperare" cu ţări precum China, Brazilia, India, Argentina, Mexic sau Africa de Sud, toate prezente la summit. Nu Putin, ci Lavrov la summit Parisul speră că acest summit va ocaziona şi o discuţie asupra consecinţelor conflictului din Ucraina, care au fost mai dure pentru ţările în dezvoltare la capitolele financiar, energetic şi alimentar. Macron va avea în insula indoneziană întrevederi cu preşedintele chinez, Xi Jinping, cu premierul indian, Narendra Modi, cu gazda reuniunii, preşedintele indonezian Joko Widodo, posibil şi cu alţi lideri. Citește și: Rușii se retrag și din Nova Kahovka, orașul în care se află un baraj enorm pe Nipru, semn că se pregătesc să-l arunce în aer. Zone extinse din Herson pot fi inundate Preşedintele francez este unul dintre puţinii lideri occidentali care menţine deschisă comunicarea cu omologul său rus, Vladimir Putin. Cu toate acestea, nu este prevăzută o întrevedere a lui Macron la summit-ul din Bali cu ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, care conduce delegaţia rusă după ce Putin a decis să nu ia parte la eveniment.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră