sâmbătă 20 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2299 articole
Eveniment

Cum învață recruții Putin să conducă tancul

Cum învață recruții lui Putin să conducă tancul? De pe Youtube, scrie un miniblogger rus, Vladlen Tatarsky, pe canalul său de Telegram. Informația este neconfirmată, dar există mai multe surse care confirmă o altă parte a postării sale de pe Telegram: în fruntea unor batalioane de tancuri au ajuns să fie numite persoane care n-au intrat niciodată într-un astfel de blindat. Această situație ar putea explica numărul uriaș de blindate capturate de Ucraina în stare de funcționare și care acum sunt folosite împotriva Rusiei. Cum învață recruții lui Putin să conducă tancul „Rubrica permanentă „Paradoxurile mobilizării” (...) Oamenii nu disperă și vor învăța din videoclipurile YouTube, pentru că nu pot învăța altfel (...) Necazul este că telefoanele sunt interzise (...) Cerc vicios”, scrie Tatarsky. Însă el arată și faptul că la comanda unor unități de mortiere sau de blindate sunt numite persoane care nu au nici o experiență, fapt confirmat și de alte relatări din tabăra rusă. „La Sankt Petersburg, recruții au intentat deja 14 procese Cele mai multe cereri au fost primite în districtul Krasnogvardeisky. Unul dintre recruți vrea să înțeleagă, prin instanța de judecată, cum el, artilerist profesionist, a fost trimis la un regiment de infanterie motorizată. Serghei Kastrikin a ajuns la comisariatul militar al districtului Vyborgsky pe 30 septembrie după o somație pentru clarificarea documentelor. În aceeași zi a fost chemat sub arme. Kastrikin este ofițer de rezervă în poziția de comandant al unei baterii de artilerie de rachete, cu studii superioare la Școala de Comandă de Artilerie din Ekaterinburg”, scrie un blogger rus pe canalul său de Telegram. Citește și: Țările vestice se pregătesc, discret, pentru scenariul în care Putin folosește arma nucleară. Principala temere: panica (The Times) Ofițerul specializat în rachete a ajuns la comanda unei unități de mortiere.

Cum învață recruții lui Putin să conducă tancul Foto: Twitter
Țările vestice se pregătesc pentru varianta în care Putin folosește arma nucleară Foto: Twitter
Eveniment

Țările vestice pregătesc pentru arma nucleară

Țările vestice se pregătesc, discret, pentru scenariul în care Putin folosește arma nucleară, arată The Times, azi. Potrivit acestei publicații britanice, principalele temeri sunt panica și haosul generate de amenințarea că Rusia ar putea ataca nu doar Ucraina, ci și alte state. Țările vestice se pregătesc pentru arma nucleară „Măsurile ar putea include emiterea de pliante despre cum să supraviețuiești unui atac nuclear sau modalități de a atenua cumpărăturile generate de panică pe fondul temerilor că consecințele ar putea ajunge în Europa de Vest și nu numai. Amenințările din ultimele săptămâni ale președintelui Putin de a folosi arme nucleare au tras un semnal de alarmă la NATO, alianța angajându-se în discuții în spatele ușilor închise cu privire la modul în care va răspunde la o astfel de eventualitate. Unii observatori cred acum că există o perspectivă realistă ca liderul rus să folosească o armă nucleară tactică împotriva Ucrainei, fie pe uscat, fie în Marea Neagră”, scrie The Times. Publicația amintește că, în anii URSS, guvernul din Marea Britanie distribuise broșuri despre cum se poate supraviețui „pe cât posibil” unui atac nuclear. În ceea ce privește varianta folosirii armei nucleare, sunt două scenarii de care se tem strategii: Un atac asupra unui oraș mare, care ar genera o mortalitate foarte mare.Un atac „care să nu pară atât de rău”: asupra unei păduri sau asupra Insulei Șerpilor. Publicul, după un astfel de atac, nu ar mai fi așa de panicat și ar exista riscul escaladării. „Printre cei care studiază aceste probleme din punct de vedere analitic, există o modalitate de a privi conflictul nuclear ca un risc fix cu probabilitate scăzută. Într-un an, șansa unui război major este scăzută. Dar aruncați zarurile suficient de frecvent, pe o perioadă suficient de lungă, și devine inevitabil”, mai arată The Times. Grafica: The Times Șansa unui atac nuclear: între 10 și 25% În revista Global Policy, Matthew Rendall, lector în politică și relații internaționale la Universitatea din Nottingham, a scris luna aceasta o lucrare intitulată: „Războiul nuclear ca surpriză previzibilă”. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Argumentul lui este că ne complacem. Faptul că am supraviețuit războiului rece nu înseamnă că nu a existat o șansă semnificativă să nu avem un război nuclear. Același lucru este valabil și acum. „Probabil că vom trece cu bine (…) Dar îngrijorarea este „probabilă”. Dacă începem să facem astfel de lucruri în mod repetat, teama mea este că, pe termen lung, nu vom avea noroc”, spune el. “The U.S. government should be communicating, quietly and often, to the Russian military not to follow any unhinged orders from Mr. Putin…Anyone who orders nuclear use and anyone who implements such orders, they should be told, will be held accountable”https://t.co/2TvnvgKMZF— Shashank Joshi (@shashj) October 14, 2022 Săptămâna trecută, Matthew Bunn, profesor de energie, securitate națională și politică externă la Harvard Kennedy School, a estimat că riscul unui conflict nuclear în Ucraina este de 10-20%. Centrul Swift, o companie de „superprognoză”, a estimat-o la aproximativ 10%”, mai arată The Times. Former CIA director Leon Panetta says "Some intelligence analysts now believe that the probability of the use of tactical nuclear weapons in Ukraine [is] 20-25 percent today" https://t.co/PmPgjUKGgh pic.twitter.com/1hxB0QcFGd— Jon Schwarz, Mayor, Arkham MA (@schwarz) October 14, 2022 Rendall spune că speranța sa este că, dacă Rusia folosește arma nucleară, devine persona non-grata. „Dar dacă acest lucru nu se întâmplă?”, se întreabă el.

Arabia Saudită, ajutor surprinzător pentru Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Arabia Saudită, ajutor surprinzător pentru Ucraina

Arabia Saudită, ajutor surprinzător pentru Ucraina. Riadul a anunţat sâmbătă un ajutor umanitar de 400 milioane de dolari pentru Kiev şi prinţul ei moştenitor Mohammed bin Salman a vorbit la telefon cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunţat agenţia oficială de presă SPA. Arabia Saudită, ajutor surprinzător pentru Ucraina Prinţul a subliniat "poziţia regatului de a sprijini tot ceea ce va contribui la dezescaladare şi voinţa regatului de a continua eforturile de mediere", a precizat SPA. În septembrie, Riadul a jucat un rol neaşteptat de mediator, conducând la un schimb de prizonieri între Moscova şi Kiev. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Cu toate acestea, războiul din Ucraina a alimentat tensiuni între Arabia Saudită şi Statele Unite, regatul refuzând să mărească producţia de petrol aşa cum ar fi dorit Washingtonul pentru a atenua criza energetică rezultată în urma conflictului. Riadul este chiar criticat din ce în ce mai mult de Statele Unite în urma deciziei OPEC, cu Arabia Saudită în primul rând, dar şi Rusia şi alţi aliaţi, de a reduce drastic producţia de petrol, ceea ce ar putea creşte preţul la energie şi mai mult.

CE nu amână plata datoriei ucrainene (sursa: Twitter/Secretary Janet Yellen)
Internațional

CE nu amână plata datoriei ucrainene

CE nu amână plata datoriei ucrainene. Secretarul trezoreriei SUA, Janet Yellen, s-a declarat vineri "dezamăgită" pe lângă omologii săi europeni că Comisia Europeană nu s-a alăturat grupului de creditori care au fost de acord să suspende rambursarea datoriei ucrainene timp de doi ani, relatează France Presse. CE nu amână plata datoriei ucrainene "Aş spune sincer că rămân dezamăgită de faptul că Comisia Europeană nu s-a alăturat grupului de creditori pentru a oferi o scutire de la plata datoriei Ucrainei", a declarat ministrul economiei şi finanţelor lui Joe Biden, la o întâlnire la Washington în cadrul reuniunilor de toamnă ale FMI şi Băncii Mondiale. "Ucraina, după cum ştiţi, se confruntă cu un deficit uriaş de finanţare şi are nevoie de sprijinul nostru deplin", le-a spus ea miniştrilor de finanţe şi comisarilor europeni. Un grup de creditori internaţionali ai Ucrainei, care cuprinde Canada, Franţa, Japonia, Marea Britanie, Germania şi Statele Unite, au semnat un protocol de acord la 14 septembrie ce prevede amânarea plăţii datoriei ucrainene după o solicitare a Kievului. Aceste ţări şi-au dat acordul la 20 iulie şi de atunci au îndemnat alţi deţinători de obligaţiuni să facă acelaşi lucru. Gentiloni: Avem nevoie de consens "Comisia este un organism multilateral şi pentru a lua o astfel de decizie trebuie să avem un consens al tuturor statelor membre", a reacţionat comisarul pentru afaceri economice al Comisiei Europene, Paolo Gentiloni, întrebat vineri într-o conferinţă după remarcile ministrului american. "De aceea avem o cale diferită şi o abordare diferită a problemei", a adăugat el. FMI a avertizat la aceste întâlniri că Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar ce ar putea ajunge la 4 miliarde de dolari pe lună în 2023. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Janet Yellen l-a primit marţi pe ministrul ucrainean de finanţe Sergii Marcenko, la Departamentul Trezoreriei. Ea a cerut ţărilor partenere şi aliaţilor Statelor Unite să accelereze plăţile financiare către Ucraina şi să-şi intensifice asistenţa, atât pentru "a ajuta Ucraina să-şi menţină serviciile guvernamentale esenţiale", dar şi pentru "a începe să construiască şi să se redreseze". "Vom continua să vă sprijinim", a promis dna Yellen.

Putin confirmă că n-are rachete multe (sursa: RIA Novosti)
Internațional

Putin confirmă că n-are rachete multe

Putin confirmă că n-are rachete multe. Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat vineri asupra unei "catastrofe globale" în cazul unei "confruntări directe" între Rusia şi NATO pe teritoriul Ucrainei, transmite agenţia EFE. Vrea "simţul raţiunii" de la NATO "Participarea oricărei forţe globale într-un contact direct, într-o confruntare directă cu armata rusă, este un pas foarte periculos care poate conduce la o catastrofă globală", a spus Putin la o conferinţă de presă la finalul unui summit regional desfăşurat la Astana, în Kazahstan. Răspunzând unei întrebări despre o eventuală desfăşurare de trupe ale NATO în Ucraina, liderul de la Kremlin şi-a exprimat încrederea că în cele din urmă va prevala "simţul raţiunii" în rândul celor care susţin o asemenea opţiune. Declaraţia sa coincide cu a 60-a aniversare a Crizei Rachetelor din Cuba din 1962, care a adus atunci SUA şi URSS în pragul celui de-al Treilea Război Mondial. Germania, criticată că nu vrea gaz rusesc Putin a mai spus despre NATO că decizia Germaniei de a prioritiza obligaţiile sale faţă de Alianţă în detrimentul propriilor interese economice este o "eroare" ce "are consecinţe negative pentru zona euro, în general, şi pentru Germania, în special". Consiliul de Securitate al Rusiei, condus de Putin, a avertizat săptămâna aceasta că, dacă Ucraina aderă la NATO, un asemenea "pas ar însemna o escaladare garantată către al Treilea Război Mondial". La conferinţa de presă din capitala kazahă el a mai spus, printre altele, că au fost mobilizaţi circa 222.000 din cei 300.000 de rezervişti prevăzuţi în ordinul său din 21 septembrie şi circa 16.000 dintre aceştia sunt deja angajaţi în luptă în Ucraina, promiţând că nu va exista vreo altă mobilizare în plus faţă de aceasta pe care a considerat-o necesară pentru a putea ţine o linie a frontului de circa 1.100 de kilometri. Putin confirmă că n-are rachete multe El a promis de asemenea că nu va ordona noi bombardamente masive asupra infrastructurilor ucrainene, ca represalii după explozia de pe podul Crimeii, susţinând că doar șapte din cele 29 de astfel de obiective stabilite de armata rusă nu au fost încă distruse, însă respectivele obiective neafectate sunt în continuare o ţintă, "dar mai încolo, vom vedea". Citește și: Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are – amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră Preşedintele rus a mai afirmat că încă nu a decis dacă va participa în noiembrie la summitul G20 din insula indoneziană Bali şi că nu vede "necesitatea" unei întrevederi cu omologul său american Joe Biden, care la rândul său a spus mai devreme săptămâna aceasta că nu vede "vreo raţiune" de a se întâlni acum cu Putin.

Soarta soldatului rus mobilizat de Putin Foto: Twitter
Eveniment

Soarta soldatului rus mobilizat de Putin

Soarta soldatului rus mobilizat de Putin este descrisă de Verstka Media, un site rusesc independent. Recruții se roagă de cei de acasă să-i echipeze și să le dea bani pentru mâncare. În bazele din Rusia sunt cazați în corturi uriașe unde trebuie să fure tot ce se poate fura - de la saltele de dormit la sobe de lemn - iar atunci când primesc trei mese regulate este o excepție remarcabilă. Verstka folosește, în articolul său, relatări ale familiilor recruților din mai multe baze rusești. Soarta soldatului rus mobilizat de Putin De exemplu, Tamara Plotnikova din Celeabinsk și-a condus nepotul, de 22 de ani, la baza unde a fost mobilizat. „Familia a cheltuit aproximativ 40 de mii de ruble (circa 650 USD) pentru a-l pregăti pentru război. I-au cumpărat lenjerie termică, genunchiere, cotiere, balaclava, salte turistică, scaun și telefon. Semyon avea deja o uniformă, berete, un rucsac și un sac de dormit. Recruții au fost repartizați unui centru de instruire din Elani. Centrul era la știri: în decursul unei săptămâni, acolo au murit trei persoane mobilizate. Pe drum, tânărul a luat cu el mâncăruri gata preparate de la Auchan și 4.000 de ruble (circa 65 USD). Rudele, potrivit lui Tamar, se așteptau să nu fie probleme cu mâncarea în armată și să nu fie deloc nevoie de bani. Dar la Elani s-a dovedit că centrul de antrenament era supraaglomerat, nu erau suficiente paturi și nu era deloc mâncare”, scrie Verstka. Foto: Verstka media Timp de două zile, recruții nu au primit nimic de mâncare. Ulterior, acest recrut a fost transferat la Rostov și apoi la Lugansk: din nou, nimic de mâncare, așa că a cerut bani de acasă. Soldații au primit cuțite, dar erau tocite. Mătușa sa a fost indignată și a scris guvernatorului din celeabinsk, într-un mesaj public la care nu a primit răspuns. Soțul unei maseuze din Ufa, Maria Tashbaeva, a fost puțin mai norocos. I-a spus soției sale la telefon că în satul Dubki (regiunea Saratov), ​​unde a fost repartizat, trei mese pe zi, cu excepția zilelor când stau pe terenul de paradă și sar peste prânz. În prima zi, bărbații au stat în ploaia torențială de dimineața până la șapte seara. Recruții nu au primit saci de dormit, dormeau pe saltele. Recently mobilized #Russian soldier shows his everyday life in the camp. They don't receive anything, so to survive, they need to steal basic things like mattresses or wood stoves from others. pic.twitter.com/wk9Aj1u1zs— Volodymyr Tretyak ?? (@VolodyaTretyak) October 13, 2022 Iată relatarea Elizei Gataullina, a cărei soț a fost mobilizat în regiunea Saratov: „În cazarmă nu erau sobe. Bărbații nu și-au putut usca hainele și se plimbau în haine ude. Nu există nici dușuri, băi și apă caldă. În baraca în care locuiește Airat nu există toaletă, așa că se duce la baraca vecină. Sac de dormit, potrivit Elizei, nu a fost dat soțului ei. Doarme pe o saltea veche, murdară, acoperită cu ploșnițe”. Citește și: Cu trei zile înainte ca Xi Jinping să fie reconfirmat lider absolut al Chinei comuniste, un fost diplomat de top din Singapore îl desființează. Alianța cu Rusia, o greșeală majoră Toate femeile cu care a discutat Verstka au arătat că rudele lor nu au beneficiat de nici un fel de instrucție.

Belarus își pregătește intrarea în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Belarus își pregătește intrarea în Ucraina

Belarus își pregătește intrarea în Ucraina. Forţelor de securitate din Belarus le-au fost acordate prerogative ample în scopul de a preveni sau de a răspunde la provocări venite din ţări învecinate, a declarat ministrul de Externe belarus Vladimir Makei, într-un interviu publicat vineri în ziarul rus Izvestia. Belarus își pregătește intrarea în Ucraina "Liderul ţării noastre a avut o serie de întâlniri cu instituţiile de aplicare a legii şi a fost introdus un regim de operaţiuni antiteroriste", a spus oficialul belarus. "Au apărut informaţii că unele state vecine planifică provocări în ce priveşte, în mare măsură, acapararea anumitor secţiuni din teritoriul Belarusului", a adăugat acesta. Reuters precizează că solicitarea sa de confirmări din partea MAE de la Minsk sau a biroului de presă al preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko nu a primit încă răspuns. Regimul antiterorist menţionat le asigură forţelor de securitate prerogative importante, inclusiv reţinerea pentru verificarea identităţii, blocarea deplasărilor, înregistrarea şi controlul tuturor comunicaţiilor, precum şi accesul liber al agenţilor în orice locaţie. Lukașenko, fără nuanțe O serie de activităţi militare observate în Belarus săptămâna aceasta au atras atenţia Ucrainei şi Occidentului ca fiind un posibil semn că Lukaşenko şi-ar putea trimite armata în sprijinul eforturilor ruse de război în Ucraina. Luni, Lukaşenko a afirmat la o reuniune de securitate că a ordonat forţelor sale să se desfăşoare alături de forţele ruse în apropiere de Ucraina, în răspuns la ceea ce a calificat drept o ameninţare clară la adresa Belarusului din partea Kievului şi a susţinătorilor săi din Occident. Citește și: Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are – amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră Potrivit agenţiei de presă de stat Belta, Lukaşenko a mai spus la respectiva reuniune că a ordonat serviciului de informaţii al ţării, KGB, să ia măsurile necesare de combatere a terorismului. "Trebuie să avem opţiuni pentru acţiuni de răspuns, inclusiv unele militare", a explicat Lukaşenko, potrivit Belta. "Aceasta, pentru a identifica şi localiza ameninţările la timp şi, dacă este necesar, pentru a răspunde adecvat la orice manifestări militare împotriva Belarus", a precizat liderul de la Minsk.

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință. Moscova şi-a exprimat la ONU preocupările cu privire la acordul asupra exportului de cereale pe Marea Neagră şi este pregătită să renunţe la reînnoirea acestui acord luna viitoare dacă cererile sale nu vor fi satisfăcute, a declarat joi pentru Reuters, la Geneva, ambasadorul Rusiei pe lângă Naţiunile Unite. Moscova invocă dificultăți Acordul, negociat de ONU şi de Turcia în iulie, a deschis calea Ucrainei pentru a-şi relua exporturile de cereale prin porturile sale de la Marea Neagră, care fuseseră închise de la începerea invaziei ruse în această ţară. Moscova a obţinut garanţii pentru propriile sale exporturi de cereale şi îngrăşăminte. Acordul a permis să se evite o criză alimentară mondială: Rusia şi Ucraina sunt două dintre cele mai mari exportatoare de cereale din lume, iar Rusia este primul exportator de îngrăşăminte. Citește și: Putin dă semne că se sufocă fără banii europeni pentru gazul rusesc: insistă pe lângă Erdoğan să creeze un hub gazier în locul Nord Stream Dar Moscova s-a plâns în mai multe rânduri de modul în care acordul este implementat, argumentând că întâmpină în continuare dificultăţi în a-şi vinde îngrăşămintele şi alimentele. Într-un interviu acordat Reuters, Ghennadi Gatilov, ambasador al Rusiei pe lângă Naţiunile Unite la Geneva, a declarat că Moscova a transmis miercuri o scrisoare secretarului general al ONU, Antonio Guterres, conţinând o listă de plângeri. Responsabili ai ONU urmează să se deplaseze duminică la Moscova pentru a discuta despre reînnoirea acordului. NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință "Dacă vedem că nimic nu se întâmplă de partea rusă a acordului - exporturi de cereale şi de îngrăşăminte ruseşti - atunci, vă rugăm să ne scuzaţi, va trebui să-l privim într-un mod diferit", a declarat diplomatul rus. El a refuzat să pună la dispoziţia Reuters o copie a scrisorii respective. Un purtător de cuvânt al Naţiunilor Unite nu a răspuns unei solicitări a agenţiei de presă britanice de a comenta acest demers. Când a fost întrebat dacă Rusia ar putea refuza să susţină reînnoirea acordului cu privire la exportul de cereale din cauza acestor îngrijorări, Gatilov a răspuns: "Există o posibilitate... Nu suntem împotriva livrărilor de cereale, dar acest acord ar trebui să fie pus în aplicare egal, corect şi echitabil de toate părţile". "SUA, o parte a conflictului" Gatilov, un diplomat de carieră care a fost ministru adjunct de Externe înainte de a-şi prelua postul la Geneva, a declarat că el vede estompându-se perspectivele unei reglementări negociate a războiului care durează deja de opt luni în Ucraina. El a citat ceea ce a numit "acte teroriste", ca de pildă explozia de pe podul Kerci, care leagă Crimeea - anexată de Moscova în 2014 - de teritoriul rus. "Toate acestea fac mai dificilă căutarea unei soluţii politice", a afirmat el. Washingtonul a declarat că Rusia prin pretenţiile sale pentru a fi deschisă convorbirilor asupra viitorului războiului este "nesinceră", în timp ce continuă să lovească oraşele ucrainene. Întrebat de perspectiva unei întâlniri între preşedintele Vladimir Putin şi omologul său american Joe Biden, Gatilov a declarat că nu este fezabilă, ţinând seama de nivelul susţinerii militare americane pentru Ucraina. "Aceasta face din SUA o parte a conflictului", a declarat ambasadorul rus. NATO: Consecințe severe în caz de atac nuclear Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi, la Bruxelles, că nu va spune exact cum vor răspunde aliaţii la un eventual atac nuclear al Rusiei în Ucraina, dar a precizat că vor fi consecinţe severe. "Vor fi consecinţe severe dacă Rusia utilizează arme nucleare, orice fel de arme nucleare împotriva Ucrainei", a declarat Stoltenberg la conferinţa de presă de după reuniunea miniştrilor Apărării. "Nu voi spune exact cum vom răspunde, dar asta va schimba fundamental natura conflictului. Înseamnă că o linie foarte importantă a fost încălcată", a adăugat el. "Circumstanţele în care NATO ar putea fi nevoită să recurgă la arme nucleare sunt extrem de îndepărtate", a declarat totuşi secretarul general al NATO. El a precizat că scopul fundamental al mijloacelor nucleare de descurajare ale NATO este menţinerea păcii şi prevenirea coerciţiei împotriva aliaţilor. Cu acelaşi prilej, şeful NATO a transmis că "retorica nucleară a lui (Vladimir) Putin este periculoasă şi iresponsabilă. Nu vom fi intimidaţi". Dispozitive de bruiere a dronelor În acelaşi timp, a continuat Jens Stoltenberg, deşi NATO nu e parte a conflictului, va continua să susţină Ucraina atâta timp cât e nevoie. "Ucraina face progrese bune, respingând forţele invadatoare în est şi în sud", a spus secretarul general al NATO. El a vorbit şi despre trimiterea de către aliaţi a sute de dispozitive de bruiere a dronelor ruse şi iraniene care provoacă mari pagube în atacurile Rusiei asupra infrastructurii critice şi asupra populaţiei ucrainene. Stoltenberg a salutat, de asemenea, faptul că Spania va trimite patru lansatoare de rachete HAWK Ucrainei pentru a-şi ameliora apărarea aeriană împotriva invadatorilor ruşi. Ajutor pentru iarnă Întrebat dacă Ucraina are suficiente echipamente pentru a-şi continua ofensiva în timpul iernii, Stoltenberg a răspuns că acesta este principalul mesaj al reuniunii de la Bruxelles din această săptămână. "Grupul de contact este aici pentru a mobiliza mai mult ajutor pentru Ucraina. S-a concentrat pe echipament, pe haine de iarnă şi alte elemente pentru a funcţiona în timpul iernii, pentru a permite forţelor ucrainene să reziste de-a lungul iernii. Vom lăsa comandanţii Ucrainei să decidă exact cum să opereze, dar noi aici avem ca scop ca ei să poată continua în timpul iernii şi furnizăm de la combustibil până la haine şi vehicule blindate", a declarat Stoltenberg.

Scenă de filme cu proști la o paradă într-un regiment rusesc Foto: Twitter
Eveniment

Parodie la paradă într-un regiment rusesc

Scenă de filme cu proști la o paradă într-un regiment rusesc: un transportor blindat lovește un soldat și trece peste el. Șoferul a luat o curbă mai strâns decât era necesar și l-a lovit pe ultimul soldat din compania aflată în mijlocul platoului. Mai mult, cei din transportorul blindat trag în aer, triumfător, în timp ce-l calcă pe colegul lor. Scenă de filme cu proști la o paradă într-un regiment rusesc Însă cel lovit a ieșit viu de sub roțile transportorului, șchiopătând, după care s-a prăbușit, arată o altă filmare. Ceremonia s-a întrerupt și mai multe cadre au fugit în ajutorul colegului lor. Acest tip de blindate cântărește circa 13 tone. Awesome video of #russian power ??ZZZZZZ… ignore Sasha getting run over at the end. We’re still training… pic.twitter.com/o0kldxJfKn— Agrippa The Fella ?? (@AgrippaUKR) October 12, 2022 În imagini se vede că la mica paradă participau și civili, probabil rudele militarilor. Nu este clar când și unde a fost realizată filmarea, dar în imagini se observă că soldații flutură drapelul Rusiei. pic.twitter.com/gsdqHjYMS7— Colin Robinson (@27klark) October 12, 2022 „Clasic. Nimic nu s-a schimbat în acești ani. Bunicul meu a fost staționat timp de 3 ani în Sakhalin (Estul Îndepărtat) în timpul recrutării. Colegul său de serviciu a murit pentru că un camion a trecut peste el și i-a zdrobit capul (…) S-a întâmplat în anii 1960”, scrie un comentator al imaginilor, pe Twitter. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței O altă filmare care a devenit, azi, virală, arată că un transportor blindat rusesc aflat în Ucraina nu observă o lini dublă de mine, așezate uniform și vizibil pe o șosea. Blindatul a sărit în aer, dar se pare că echipajul său a scăpat. NO F.CKING COMMENTS AT ALL ? pic.twitter.com/6Wa6CGnLNq— Angry Cossack (@auto_glam) October 12, 2022 Filmările au fost realizate din dronă, probabil una ucraineană.

Putin recrutează deținuți pentru frontul ucrainean (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin recrutează deținuți pentru frontul ucrainean

Putin recrutează deținuți pentru frontul ucrainean. După recrutarea unor deţinuţi pentru trupele de mercenari, în Rusia a început încorporarea voluntarilor din închisori şi în armată, transmite marţi dpa. Putin recrutează deținuți pentru frontul ucrainean Conform unor activişti pentru drepturile civile şi a unor relatări din presă, cei înrolaţi urmează să fie trimişi pe frontul din Ucraina. "De la sfârşitul lui septembrie, Ministerul Apărării a început să recruteze deţinuţi", afirmă portalul independent de presă de investigaţii Vajnîie Istori (Povestiri Importante). Situl rusesc critic la adresa Kremlinului relatează despre vizite ale reprezentanţilor armatei în colonii penale din regiunile Riazan de lângă Moscova şi Stavropol din nordul Caucazului. Activiştii din organizaţia Gulagu.net informaseră anterior despre încercări de recrutare în regiunea Nijni Novgorod. Wagner a dat tonul Grupul de mercenari Wagner, finanţat de Evgheni Prigojin - un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin - recruta încă din vară deţinuţi pentru războiul din Ucraina. Într-o înregistrare video difuzată în reţelele sociale, Prigojin le promitea personal unor deţinuţi că vor fi eliberaţi dacă se angajează să lupte timp de şase luni. Vajnîie Istori susţine că generalii din armata rusă fac promisiuni similare: deţinuţii înrolaţi vor fi eliberaţi la sfârşitul conflictului. Se pare că ei vor fi încadraţi într-o unitate specială, numită "Furtuna", şi că Ministerul Apărării preferă foşti membri ai serviciilor de securitate, care ar putea avea experienţă de luptă. G7 sprijină Ucraina cât e nevoie G7 (Grupul celor şapte naţiuni puternic industrializate - SUA, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Canada) va continua să sprijine Ucraina "atât timp cât este necesar" pentru a face faţă invaziei ruse şi consecinţelor economice ale acesteia, au anunţat miercuri miniştrii de Finanţe, într-un comunicat comun, după o reuniune la Washington, relatează AFP. Grupul ţărilor occidentale a dat asigurări, de asemenea, că va continua să lucreze la mecanismul ce permite impunerea concretă a unui plafon la preţul petrolului rusesc, salutând intrarea Australiei în rândul ţărilor care susţin această acţiune de limitare a capacităţilor financiare ale Kremlinul de a continua conflictul. "Crimă de război" Liderii G7 au promis, de asemenea, marţi "să-i ceară socoteală preşedintelui rus Vladimir Putin" după intensificarea atacurilor cu rachete ruseşti în ultimele două zile asupra Ucrainei. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței "Condamnăm aceste atacuri în cel mai vehement mod cu putinţă şi reamintim că atacurile nediscriminatorii împotriva populaţiei civile nevinovate constituie o crimă de război", au transmis Moscovei liderii G7 într-un comunicat, după o reuniune de urgenţă desfăşurată în format de videoconferinţă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Moldova va cumpăra energie electrică din România Foto: Twitter Nicolae Ciucă
Politică

Moldova va cumpăra energie electrică din România

Republica Moldova va cumpăra, în premieră, energie electrică din România, a anunțat vicepremierul și ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, pe canalul său de Telegram. Autoritățile de la Chișinău vor cumpăra energia electrică la un preț de 450 RON/MWh, echivalentul a circa 90 EUR/MWh, mult sub prețul spot de vânzare în România. Moldova va cumpăra energie electrică din România „România ajută Republica Moldova într-un moment de grea încercare pentru noi. Vom putea cumpăra energie electrică din România la un preț de 450 RON/MWh (aproximativ 90 EUR/MWh) datorită modificărilor în legislație făcute astăzi de Guvernul României în urma discuțiilor cu Guvernul Republicii Moldova. Energia electrică va avea un preț mai mic decât prețurile de pe piață și va asigura necesarul de 30% pe care nu-l mai putem primi din Ucraina, începând cu data de 14 octombrie. Acest lucru este posibil, deoarece am reușit sincronizarea sistemului nostru cu sistemul electroenergetic european încă în martie”, a scris Andrei Spînu pe canalul său de Telegram, citat de newsmaker.md. Potrivit lui, pentru a veni în ajutorul Republicii Moldova, Guvernul României a aprobat astăzi o Ordonanță de Urgență care prevede că „producătorii de energie electrică au obligația să încheie contracte bilaterale, în limita cantităților disponibile, prioritar cu traderi/furnizori de energie electrică desemnați de către Guvernul Republicii Moldova”. „Energia necesară poate fi cumpărată în cazul în care producătorii din România au suficiente cantități disponibile. De aceea, este important și vă rog să reducem în continuare consumul cât de mult putem. Ieri am văzut o mobilizare frumoasă din partea cetățenilor de a ne aduce fiecare contribuția la un consum mai mic. Haideți să facem acest efort. Este pentru Republica Moldova!”, a mai scris Spînu. Vânzare mult sub prețul spot din România Potrivit economica.net, prețul de 450 de lei românești/MWh este mult sub prețurile spot din România (circa 1.460 de lei azi), singura piață de energie pe care se mai fac tranzacții semnificative. Acest preț de altfel nu este întâlnit în nicio tranzacție făcută în ultimul timp pe vreo piață din România. Citește și: EXCLUSIV Contractul corvetelor pentru Armată: Naval Group acuză conflictul de interese în care se află ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, companie care poate lua potul Momentul tranzacțiilor energetice România - Moldova a fost devansat ca urmare a interzicerii exporturilor de energie din Ucraina, al cărei sistem a fost afectat de tirurile de rachete rusești, și care afectează și Republica Moldova. Ieri, vicepremierul Spînu a îndemnat cetățenii să economisească energia electrică, în mod special între orele 07:00 – 10:00 și 18:00 – 23:00. Viceprim-ministrul a explicat că acest lucru ne va permite să avem energie electrică „fără a fi nevoiți să intervenim în activitățile zilnice”. Andrei Spînu a menționat că toate instituțiile publice au primit instrucțiuni referitoare la reducerea consumului de energie. Totodată, de ieri, Guvernul, Parlamentul și Președinția opresc iluminatul între orele menționate.

Rusia a pierdut peste 90.000 de oameni în Ucraina Foto: Twitter
Eveniment

Rusia pierdut 90.000 oameni în Ucraina

Rusia a pierdut peste 90.000 de oameni în Ucraina, susțin surse din serviciile rusești de securitate și armată, scrie site-ul „Știri importante”, citat de Meduza. Rusia a pierdut peste 90.000 de oameni în Ucraina „Pierderile armatei ruse în Ucraina se ridică la peste 90 de mii de oameni, a scris publicația Știri importante, citând două surse: un ofițer FSB activ și un fost ofițer al serviciilor speciale ruse. Pierderile includ persoane care au murit, au dispărut, au murit din cauza rănilor sau au suferit răni care le împiedică să se întoarcă la serviciul militar. Informațiile surselor citate de „Povestiri importante” sunt apropiate de estimările care au fost date anterior de departamentele de Apărare ale SUA și Marii Britanii. În august, Pentagonul a declarat că, de la începutul războiului, între 70.000 și 80.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți. Secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, a declarat în septembrie că pierderile totale ale armatei ruse depășesc 80 de mii de oameni, dintre care aproximativ 25 de mii de oameni au murit”, arată Meduza. La 21 septembrie, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a susținut că doar 5.937 de ruși au murit în Ucraina. Armata ucraineană afirmă că a ucis circa 63.000 de soldați inamici. These are the indicative estimates of Russia’s combat losses as of Oct. 12, according to the Armed Forces of Ukraine. pic.twitter.com/YwxKmORDAj— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) October 12, 2022 Potrivit informațiilor de pe front confirmate din diverse surse, inclusiv unele din Rusia, cel puțin 10 generali și-au pierdut viața pe frontul din Ucraina – unii, după ce au fost nevoiți să meargă foarte aproape de linia frontului, din cauza incapacității trupelor de a îndeplini obiectivele sau de a avansa. Rusia a confirmat doar patru morți printre generalii săi în peste șase luni de lupte. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței The Moscow Times, un ziar independent în limba rusă cu sediul în Amsterdam, estimează că cel puțin 317 ofițeri ruși au fost uciși în Ucraina, dintre care o treime erau maiori, locotenenți sau colonei.

Cecenii lui Kadîrov, anunțați că în Ucraina se luptă cu sataniștii, împotriva paradelor LGBT Foto: Twitter
Eveniment

Cecenii lui Kadîrov se luptă cu sataniștii

Un mesaj video difuzat de Rossia 1 arată că cecenii lui Kadîrov sunt anunțați că în Ucraina se luptă cu sataniștii împotriva paradelor LGBT. Mesajul, transmis de liderul cecen Apti Alaudinov, recent decorat de Putin cu cea mai înaltă distincție, Erou al Rusiei, este prezentat voluntarilor care urmează să plece pe front. Înainte de război, el ar fi condus poliția din Groznîi, fiind acuzat că aresta și tortura membrii ai comunității LGBT. Cecenii lui Kadîrov se luptă cu sataniștii Sataniștii și comunitatea LGBT par a fi obsesiile favorite din discursul lui Alaudinov, întrucât el a mai prezentat un astfel de mesaj în august. El spunea, la acel moment, că Putin este omul care a refuzat să accepte așa-zisele valori europene și îi este recunoscător pentru asta. Meanwhile on Russian state TV: Apti Alaudinov, the commander of Ramzan Kadyrov's Chechen detachment "Akhmat," tells the new volunteers that they are in Ukraine to fight against gay parades.Host Olga Skabeeva wishes all of them the best of luck. pic.twitter.com/x9wduSghvP— Julia Davis (@JuliaDavisNews) October 11, 2022 „Suntem spartanii secolului XXI (...) Împotriva cui luptăm? Oameni care spun că Satana este Dumnezeul lor. Sataniștii luptă împotriva noastră. Oameni care insistă că trebuie să participăm la parade LGBT. Că copiii noștri să fie un fel de LGBT”, a spus Alaudinov, la televiziunea publică rusă. Însă voluntarii l-a aplaudat la scenă deschisă când le-a spus că pot lua echipamentul militarilor ucraineni uciși - ceea ce arată diferența dintre dotarea armatei ruse și a celei ucrainene. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței „Când forțele de elită avansează împotriva noastră, pot să aibă echipament excelent asupra lor. Băieți, nu-l lăsați să vă scape”, a spus liderul cecen, în râsetele voluntarilor. După discurs, prezentatoarea emisiunea, Olga Skabeeva, le urează succes.

Rachetele rusești nu mai pot lovi (sursa: Twitter/Oleksii Reznikov)
Internațional

Rachetele rusești nu mai pot lovi

Rachetele rusești nu mai pot lovi. Ucraina a primit primul său sistem de apărare antiaeriană Iris-T livrat de Germania, a anunţat ministrul apărării ucrainean, Oleksii Reznikov, într-un mesaj difuzat marţi seara pe Twitter. În Ucraina "a început o nouă eră a apărării antiaeriene", a salutat ministrul. Sistemele "Iris-T din Germania au sosit deja. Vin şi NASAMS americane", a adăugat responsabilul ucrainean. Rachetele rusești nu mai pot lovi "Nu e decât începutul", a continuat acesta, "şi avem nevoie de mai mult. Nicio îndoială că Rusia este un stat terorist. Există un imperativ moral de a proteja cerul Ucrainei pentru a ne salva poporul", a scris Reznikov. În iunie, cancelarul german Olaf Scholz a promis Kievului livrarea de sisteme Iris-T capabile, potrivit lui, să apere de raiduri aeriene un oraş mare. Luni, în timp ce asupra Ucrainei se abătea o ploaie de rachete ruseşti, ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, a asigurat că primul din aceste echipamente va fi furnizat Kievului "în următoarele zile" şi alte trei anul viitor, aminteşte AFP. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Armata germană deţine la rândul său rachete de tip Iris-T, dar nu şi sistemul sol-aer complet. Rachetele sunt lansate din avioane Tornado sau Eurofighter. SUA au promis în ce le priveşte Ucrainei sistemele de rachete sol-aer NASAMS, două urmând să fie livrate în săptămânile sau lunile următoare şi alte şase în cadrul unui ajutor pe termen mai lung. Sistemul este fabricat de grupul american Raytheon şi cel norvegian Kongsberg. Noile echipamente și costurile exorbitante ale rachetelor rusești fac aproape imposibil ca Putin să poată continua atacurile masive asupra Ucrainei.

30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă (sursa: Facebook/ДСНС України)
Internațional

30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă

30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă. Rusia a lovit aproximativ 30% din infrastructura energetică a Ucrainei în atacurile cu rachete efectuate luni şi marţi, a anunţat ministrul ucrainean al energiei Herman Haluşcenko. 30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă "Trimitem acest mesaj către partenerii noştri: trebuie să protejăm cerul", a declarat Haluşcenko într-un interviu acordat postului american de televiziune CNN. El a atenţionat că Rusia ignoră regulile internaţionale. "Ruşilor nu le pasă de niciun fel de acorduri sau convenţii internaţionale", a spus ministrul ucrainean. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Autorităţile de la Kiev le-au cerut marţi civililor să nu utilizeze aparate electrocasnice, precum maşini de spălat, pentru a economisi energia electrică, după ce în jur de 300 de localităţi în regiunile Kiev, Liov, Sumî, Ternopil şi Hmelniţki au rămas fără curent electric din cauza bombardamentelor masive ruse, soldate cu cel puţin 25 de morţi şi peste 100 de persoane rănite. Ucraina anunţase luni că trebuie să-şi consolideze apărarea aeriană, în urma atacului intens cu rachete lansat în dimineaţa aceleiaşi zile de armata rusă asupra unor ţinte din Kiev şi din regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov, Ternopil şi Jitomir.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră