marți 16 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2298 articole
Politică

Maia Sandu, mai populară în Ucraina decât Macron

Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, este mai populară în Ucraina decât șeful statului francez, Emanuel Macron, sau cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, arată un sondaj New Europe Center, din Kiev. Premierul Ungariei, Viktor Orban, se află pe locul IV la capitolul neîncredere, prima poziție fiind deținută, previzibil, de președintele Rusiei, urmat de șefii de stat din Belarus și China comunistă. Sondajul nu măsoară credibilitatea unor lideri precum cei din țările baltice, Finlanda sau România. Maia Sandu, mai populară în Ucraina decât Macron Sondajul a fost efectuat în Ucraina, dar nu și pe teritoriile ocupate de Rusia, în perioada 16-25 decembrie. Eșalonul celor chestionați a fost de 1553 de persoane, iar interviurile au fost realizate prin metoda CATI. Marja de eroare este de 3,1%. Maia Sandu este pe locul VI în topul liderilor în care ucrainenii au încredere. Puțin peste 50% dintre cei chestionați au încredere în ea, față de doar 31,9% în 2021 - potrivit datelor colectate de New Europe Center. Most trusted foreign leaders by Romanians are, in this order: Maia Sandu ??, Emmanuel Macron ??, Volodymyr Zelenskyy ?? & Joe Biden ??. Least trusted foreign leader: Vladimir Putin ?? (3% of Romanians trust him). The only surprise is Macron, more popular in ?? than I thought. pic.twitter.com/64GIA9aJk0— Sorin Melenciuc (@SorinMelenciuc) November 9, 2022 Pe locul întâi este președintele Poloniei, Andrzej Duda, care a câștigat încrederea opiniei publice din Ucraina pentru al doilea an consecutiv - 87% dintre cetățeni au încredere în el. În 2021, doar 52,5% din ucraineni aveau încredere în el. Președintele SUA Joe Biden (79%) și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, (73%) ocupă locul al doilea, respectiv al treilea. Pe locul IV se află premierul britanic, Rishi Sunak (64,2%) probabil și datorită sprijinului uriaș acordat regimului de la Kiev de către fostul premier conservator Boris Johnson. Pe locul V, Charles Michel, președintele Consiliului European, cu o cotă de încredere de 51,3%. Umrează, în ordine, în marja de eroare a sondajului, Maia Sandu și Olaf Scholz. În președintele Macron au încredere doar 43,9% din ucraineni. Citește și: Nicuşor Dan: Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei. Bucureştiul a trecut pe lângă un faliment Previzibil, Putin, Lukașenko și Xi Jinping sunt liderii în care ucraineii au cea mai mare neîncredere. Însă premierul Ungariei, Viktor Orban se află pe locul IV în acest clasament, fiind urmat de Macron și Recep Tayip Erdogan, președintele Turciei.

Maia Sandu, mai populară în Ucraina decât Macron Foto: Facebook
Scholz, presat să livreze Leopard Ucrainei (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Scholz, presat să livreze Leopard Ucrainei

Scholz, presat să livreze Leopard Ucrainei. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a alăturat marţi susţinătorilor livrării de tancuri germane Leopard către Ucraina. Scholz, presat să livreze Leopard Ucrainei În contextul dezbaterii despre limitele ajutorului occidental pentru ucraineni, şefa executivului european a declarat, la sediul NATO din Bruxelles: "Cred că Ucraina trebuie să primească tot echipamentul militar de care are nevoie şi pe care îl poate utiliza pentru apărarea patriei". Ea a precizat că ucrainenilor ar trebui să li se ofere nu doar sisteme aeriene avansate, "ci şi alte tipuri de echipamente militare avansate, atâta timp cât sunt necesare pentru apărarea Ucrainei". Guvernul de la Berlin şi-a modificat radical poziţia săptămâna trecută, anunţând că va furniza forţelor armate ucrainene circa 40 de vehicule de luptă Marder pentru infanterie. Mai mulţi parlamentari din coaliţia guvernamentală îi cer acum cancelarului german Olaf Scholz să trimită Ucrainei şi blindate mai grele, cum ar fi tancurile Leopard. Şeful guvernului a insistat însă că nu va lua o decizie în acest sens decât în coordonare cu aliaţii. La ceremonia de semnare a declaraţiei de cooperare între NATO şi UE, von der Leyen a afirmat că Kievul apără principiile fundamentale ale Cartei Naţiunilor Unite, drepturile fundamentale şi legislaţia internaţională. Marder + Leopard = ideal Tot marţi, preşedintele asociaţiei rezerviştilor germani, Patrick Sensburg, se pronunţase în favoarea furnizării de tancuri Leopard pentru Ucraina. El a declarat grupului media Redaktionsnetzwerk Deutschland că blindatele Marder asigură deplasarea rapidă a infanteriei, însă sunt "cel mai eficiente, ideal, în combinaţie, desigur, cu tancul principal de luptă Leopard" şi "de aceea sprijinul cu tancuri principale de luptă este următorul pas logic". Citește și: Putin nu i-a spus lui Xi că va invada Ucraina, susțin oficialii chinezi citați de Financial Times. „Putin este nebun”, a apreciat un oficial de la Beijing Sensburg a apreciat că există şi posibilitatea trimiterii unor tancuri de alte tipuri, produse de alte ţări. Unele ţări occidentale au considerat până acum că furnizarea de tancuri pentru rezistenţa ucraineană împotriva agresiunii ruse reprezintă o problemă delicată, deoarece ar putea duce la escaladarea şi extinderea conflictului. Spania şi Polonia sunt dispuse, potrivit dpa, să trimită Ucrainei tancuri Leopard, dar nu pot acţiona fără acordul Germaniei, ţara producătoare. Kuleba: Mulți civili morți "Vor fi morţi printre civili", atât timp cât Germania nu livrează tancuri, a avertizat marţi ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, în timp ce Berlinul nu a răspuns încă favorabil la cererea Kievului de a livra tancuri de luptă "Leopard". "Cu cât o astfel de decizie este amânată mai mult, cu atât vor fi mai multe victime, cu atât vor fi morţi printre civili", a afirmat cu regret şeful diplomaţiei ucrainene, la încheierea unei vizite surpriză a omologului său german, Annalena Baerbock, la Harkov (nord-est). Reprezentanta Berlinului a declarat la Harkov că ucrainenii pot conta pe "solidaritatea şi susţinerea" germanilor în ceea ce priveşte furnizarea de generatoare, transformatoare, combustibili şi pături pentru a rezista frigului iernii. Ea a apreciat că oraşul, aflat aproape de frontiera cu Rusia, este "simbolul nebuniei absolute a războiului de agresiune rus în Ucraina şi a suferinţei nesfârşite cu care se confruntă zilnic oamenii, în special aici, în estul ţării". Germania a anunţat săptămâna trecută, după multe tergiversări, că va trimite Ucrainei până la primăvară 40 de vehicule blindate Marder, folosite de infanterie. Kievul solicită însă şi tancuri Leopard.

Putin nu i-a spus lui Xi că va invada Ucraina Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Putin nu i-a spus lui Xi că va invada Ucraina

La întâlnirea de la început de februarie, 2022, președintele Rusiei, Vladmir Putin, nu i-a spus omologului său chinez, Xi Jinping, că va invada Ucraina, pe scară largă, susțin oficialii chinezi citați de Financial Times într-un articol intitulat „Planul lui Xi Jinping de a reseta economia Chinei și a-și recâștiga prietenii”. La circa trei săptămâni de la acele discuții, armata rusă trecea granița cu Ucraina. Putin nu i-a spus lui Xi că va invada Ucraina Unul dintre oficialii de la Beijing cu care FT a discutat a susținut că Putin, la întâlnirea cu Xi Jinping din 4 februarie 2022, cu 20 de zile înainte de invadarea Ucrainei, a spus că Rusia „nu exclude să ia nicio măsură posibilă” dacă teritoriul rus este atacat și acest lucru ar duce la un dezastru umanitar. Publicația susține că a discutat cu nu mai puțin de cinci reprezentanți ai Chinei comuniste, iar Beijingul a interpretat afirmațiile din februarie ale lui Putin drept un anunț că va recurge la o manevră militară limitată, nu la o invazie pe scară largă. Urmare a acestei interpretări greșite, un ministru adjunct de Externe, expert în problemele Rusiei, a fost epurat și trimis pe un post de conducere la radio-televiziunea națională. FT subliniază că transcrierea conversației dintre Putin și Xi nu a fost publicată, așa că nu este clar despre ce vorbeau aceștia. După întâlnirea lor din februarie 2022, Vladimir Putin și Xi Jinping au emis o declarație comună subliniind că prietenia dintre cele două țări „nu are granițe” și „nu există zone interzise în cooperare”. Financial Times arată că regimul de la Beijing este îngrijorat de impactul asupra relațiilor cu Europa, după ce China comunistă și-a arătat susținerea pentru Moscova, după invazia din Ucraina. „Putin este nebun”, ar fi afirmat un oficial chinez, care a subliniat că decizia de a ataca Kievul a fost luată într-un grup foarte restrâns. În plus, Beijingul se teme că a sprijinit un perdant, iar Moscova va deveni un actor minor, după ce va pierde în fața Ucrainei. Citește și: În 2022, Maia Sandu a cheltuit pe vizite în străinătate puțin peste 25.000 de euro. Iohannis – 3,32 milioane euro Liderii vest-europeni fac coadă la Beijing Potrivit FT, resetarea pregătită de China comunistă, în materie de politică externă, va începe cu regândirea relațiilor cu Moscova. Beijingul se laudă cu eforturile sale de a opri Rusia să folosească arma nucleară. În plus, această țară ar fi gata să participe la eforturile de reconstrucție a Ucrainei. Publicația britanică arată că eforturile lui Xi Jinping de a recăpăta încrederea Europei de Vest au avut rezultate: au fost la Beijing, în ultimele săptămâni, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și Charles Michel, președintele Consiliului European, în timp ce președintele Franței, Emanuel Macron, și premierul Italiei, Georgia Meloni, urmează să sosească. Citește și: Cu trei zile înainte ca Xi Jinping să fie reconfirmat lider absolut al Chinei comuniste, un fost diplomat de top din Singapore îl desființează. Alianța cu Rusia, o greșeală majoră Cu trei zile înainte ca Xi Jinping să fie reconfirmat lider absolut al Chinei comuniste, un fost diplomat de top din Singapore, Bilahari Kausikan, fost secretar permanent al ministerului de Externe al acestui oraș-stat, l-a desființat pe secretarul general al Partidului Comunist Chinez (PCC). Într-un interviu pentru Nikkei Asia, Bilahari Kausikan, el a identificat trei greșeli majore făcue de Xi Jinping, una din acestea fiind alianța „fără limite” cu Rusia.

Rușii nu au respectat încetarea focului (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii nu au respectat încetarea focului

Rușii nu au respectat încetarea focului. Două persoane au murit şi nouă au fost rănite în ultimele 24 de ore în Ucraina, în pofida unei încetări unilaterale a focului decretate de preşedintele rus Vladimir Putin, ce s-a încheiat la miezul nopţii, au indicat duminică autorităţile ucrainene. Rușii nu au respectat încetarea focului Potrivit adjunctului administraţiei prezidenţiale ucrainene, Kirilo Timoşenko, un civil a fost ucis în regiunea Harkov (nord-est) şi un altul în regiunea Doneţk (est), iar alte nouă persoane au fost rănite în trei regiuni. Vineri şi sâmbătă, în timpul încetării focului instaurate unilateral de Rusia cu ocazia Crăciunului pe stil vechi, ostilităţile au continuat, deşi cu intensitate mai mică faţă de zilele precedente. După sfârşitul încetării focului, Statul Major ucrainean a recenzat peste 50 de atacuri ruse cu diferite rachete în mai multe regiuni în cursul nopţii. Citește și: De ce nu a ales Putin o slujbă religioasă cu public de Crăciun, cum a făcut de Paști. Măsuri de securitate draconice, paranoia și incertitudine la Kremlin Viceministrul ucrainean al apărării, Ganna Maliar, a raportat o situaţie "dificilă" în est, recunoscând că trupele ruse "avansau în anumite zone", dar afirmând că forţele Kievului înaintau în altă parte, "pas cu pas". Potrivit viceministrului, situaţia este "foarte dificilă" mai ales la Soledar, oraş în apropiere de Bahmut, punctul cel mai "fierbinte" al frontului, unde AFP a constat dueluri de artilerie vineri, după intrarea în vigoare, teoretic, a încetării focului de partea rusă.

Rusia a minat 40% din Ucraina (sursa: Twitter/Denys Shmyhal)
Internațional

Rusia a minat 40% din Ucraina

Rusia a minat 40% din Ucraina. Războiul purtat de Rusia în Ucraina a creat un vast teren minat de 250.000 km2 din teritoriul ţării, potrivit prim-ministrului ucrainean Denis Şmîhal. Rusia a minat 40% din Ucraina "În prezent este cel mai mare câmp minat din toată lumea", a afirmat Şmîhal într-un interviu pentru agenţia sud-coreeană Yonhap, publicat duminică. Potrivit lui Şmîhal, terenul minat este echivalent cu peste 40% din suprafaţa totală a Ucrainei. Citește și: De ce nu a ales Putin o slujbă religioasă cu public de Crăciun, cum a făcut de Paști. Măsuri de securitate draconice, paranoia și incertitudine la Kremlin "Acest lucru nu doar le îngreunează oamenilor călătoriile, dar cauzează de asemenea perturbări majore în agricultură, care este una din principalele noastre ramuri economice", a spus el. "Rusia ţinteşte infrastructura în zone dens populate", a adăugat premierul ucrainean pentru Yonhap. În plus, instalaţii industriale precum uzine chimice, oţelării şi infrastructura de transport au fost de asemenea printre ţintele atacurilor ruse.

Ucraina: cel mai mare ajutor american (sursa: Twitter/MFA of Ukraine)
Eveniment

Ucraina: cel mai mare ajutor american

Ucraina: cel mai mare ajutor american. Statele Unite for furniza Ucrainei un nou ajutor militar, în valoare de trei miliarde de dolari, cel mai mare de până acum, a anunţat vineri Casa Albă. Ucraina: cel mai mare ajutor american Acest sprijin, ale cărui detalii vor fi făcute publice de Pentagon ulterior în cursul zilei, ar urma să includă de asemenea vehicule blindate de infanterie şi de transport de trupe, precum şi obuziere, a precizat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre. Washingtonul şi Berlinul anunţaseră încă de joi că vor livra Kievului blindate de infanterie - de tip Bradley din partea SUA şi model Marder din partea Germaniei. În serviciu din anii 1970, vehiculele Marder sunt blindate uşoare destinate transportului de trupe. Armamentul lor principal este un tun de 20 mm. Citește și: Un singur militar ucrainean rănit a fost tratat în România în sistemul medical militar, susține MApN. Șeful forțelor ucrainene pomenește 1.000 de militari răniți trimiși în 12 țări Vehiculele Bradley sunt dispozitive mai mult sau mai puţin din aceeaşi familie, în serviciu de la începutul anilor 1980. La modelul M2, ele sunt echipate cu un tun 25 mm, dar şi cu un lansator de rachete antitanc, şi pot transporta, în afara echipajului, şase luptători. Bradley "nu este un tanc de asalt, ci un distrugător de tancuri de asalt", a spus joi generalul Ryder, purtătorul de cuvânt al Pentagonului. "Suntem convinşi că aceasta va ajuta mult (forţele ucrainene) pe câmpul de luptă", a adăugat el. Externele de la Kiev au salutat noul ajutor american care îi aduce pe ucraineni "mai aproape de victorie". De ce tancurile occidentale sunt importante pentru Kiev, a explicat Politico.

MApN, numai un militar ucrainean rănit tratat în România (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

MApN, numai un militar ucrainean rănit

MApN, numai un militar ucrainean rănit. Valeri Zalujnîi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a anunțat că peste 1.000 de militari ucrainieni grav răniți în război au fost trimiși pentru tratament în mai multe state, inclusiv România. La solicitarea Defapt.ro, Ministerul Apărării Naționale a transmis că doar un militar ucrainean a fost tratat în sistemul spitalicesc militar românesc, la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central "Dr. Carol Davila" din București. 1.000 de militari în 12 țări Valeri Zalujnîi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a făcut public rezumatul unui bilanț pe anul 2022, în urma invadării Ucrainei de către Rusia. El a mulțumit medicilor ucrainieni pentru eroismul de care au dat dovadă în primele zece luni de război. Medici care au salvat viețile militarilor ucrainieni, dar și a civililor aflați în situații complicate. Raportul publicat de Valeri Zalujnîi mai arată că peste 1.000 de militari ucrainieni grav răniți au fost transportați și tratați la spitalele militare din Franța, Olanda, Irlanda, Norvegia, Danemarca, Spania, Polonia, Germania, Italia, România, SUA și Israel. Zalujnîi a mai transmis că 29.000 de militari ucraineni au primit medalii din partea autorităților din Ucraina. Și doar 160 de militari au primit titlul de "Erou al Ucrainei". MApN, numai un militar ucrainean rănit Defapt.ro a solicitat oficial Ministerului Apărării Naționale să transmită câți militari ucrainieni au fost tratați în spitalele militare românești de la începutul războiului din Ucraina și câți se află internați în acest moment. Ministerul Apărării Naționale a precizat că "în luna mai 2022, un militar ucrainean a fost tratat la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central din București" (situație despre care s-a făcut referire și un comunicat de presă în mai 2022; potrivit acestuia, MApN a preluat doi pacienți, dar unul a fost internat la "Bagdasar-Arseni", doar celălalt a fost tratat într-un spital militar românesc). În plus, Ministerul Apărării Naționale a mai transmis că "La această dată, în spitalele militare din România nu sunt internați militari ucraineni. Niciun militar ucrainean nu a decedat în spitalele militare din România". Citește și: Escaladare gravă din partea Moscovei: Putin trimite rachete hipersonice Zircon imposibil de interceptat în Atlantic, la distanță mică de țărmurile SUA. Foarte probabil, sunt nucleare Costurile aferente tratamentului medical acordat militarului ucrainean tratat la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central "Dr. Carol Davila" au fost suportate de către statul român în conformitate cu Ordonanța Urgență nr. 15 din 27 februarie 2022. Ordonanța prevede "acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, aceștia au dreptul la asistență medicală gratuită și tratament corespunzător, prin sistemul național de asistență medicală și de prim ajutor calificat, în conformitate cu prevederile Titlului IV din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare".

Blindate turcești pentru Ucraina, prin România (sursa: Facebook/Radio Easy Bacău)
Eveniment

Blindate turcești pentru Ucraina, prin România

Blindate turcești pentru Ucraina, prin România. Turcia continuă să furnizeze tehnică militară Ucrainei, țară invadată de trupele militare rusești în urmă cu 316 zile. Un tren care transporta în jur de 50 de blindate Kirpi 4x4 produse de compania turco - qatareză BMC a fost filmat în gara din Bacău în timp ce se îndrepta spre Ucraina. Forțele armate ucrainiene au mai primit anul trecut, la începutul lunii august, un prim lot de 50 de blindate Kirpi fabricate în Turcia. Deputatul ucrainean Yuriy Mysiahin anunța atunci că Ucraina mai așteaptă încă 150 de blindate din Turcia. Totodată, Turcia a mai livrat Ucrainei nu mai puțin de 35 de drone de atac Bayraktar, 24 de drone de recunoaștere, lansatoare de rachete multiple ghidate, echipamente de război electronic și mai multe tipuri de muniție. Majoritatea acestor livrări de armament au devenit cunoscute publicului larg după ce au fost identificate în Ucraina. Blindate turcești pentru Ucraina, prin România Un tren încărcat cu zeci de blindate BMC Kirpi 4x4 a fost filmat în timp ce trecea prin Gara Bacău spre Suceava. Imaginile video au fost publicate pe contul de Facebook al Radio Easy Bacău. Blindatele, după se vede în imagini, sunt noi, vopsite în culorile specifice trupelor ucrainiene, iar vagoanele - inscripționate cu litere chirilice. Acesta este un nou transport de blindate care va ajunge la militarii ucrainieni. În august 2022, deputatul ucrainean Yuriy Mysiahin anunța că primul lot de 50 de blindate turcești a intrat în dotarea Forțelor Navale din Ucraina. Urmând ca ulterior să mai sosească încă 150. „Două brigăzi maritime folosesc deja 50 de vehicule. Așteptăm încă o 150! Mitralieră, care poate fi controlată manual și rotită la 360 de grade, sistem de stingere a incendiilor, protecție bună la mine, nivel de blindaj B6 și 12 luptători + echipaj”, spunea atunci deputatul Yuriy Mysiahin. Legăturile BMC cu Erdogan Blindatele Kirpi 4x4 sunt produse de compania BMC Otomotiv Sanayi ve Ticaret A.Ş., unul dintre cei mai mari producători de vehicule comerciale și militare din Turcia. Compania a fost fondată în anul 1964 în urma unui parteneriat cu British Motor Corporation din Marea Britanie, apoi a trecut în portofoliul holdingului Cukurova. Începând cu anul 2013, BMC a fost preluată de Fondul de Asigurare a Depozitelor de Economii (TMSF) al guvernului turc. De acolo, un pachet de 50,1% din acțiuni a ajuns la afaceriștii Ethem Sancak și Talip Öztürk, prietenii președintelui Turciei Recep Tayyip Erdogan. Restul de 49,9% din societate a fost preluat de Qatar, prin QAFIC - Comitetul pentru Industria Forțelor Armate Qatar. Citește și: Rușii recunosc că au fost loviți devastator cu rachete HIMARS de ucraineni. Un blogger decorat de Putin îi acuză pe liderii militari că sunt „jenanți” și „puturoși” Cei doi prieteni ai președintelui Erdogan au cedat pachetul majoritar de acțiuni grupului Tosyali Holding, controlat de miliardarul Fuat Tosyali. În anul 2018, președintele Erdogan l-a numit pe Fuat Tosyali ca membru în consiliul Turkyie Wealth Fund, un fond strategic de investiții și furnizorul de soluții de capital al Republicii Turcia. O dată cu preluarea BMC de către Tosyali Holding, la conducerea producătorului de blindate a fost numit Murat Yalçıntaş, fiul academicianului și politicianului Nevzat Yalçıntaş, cunoscut ca "profesorul lui Erdogan". Dronele turcești, coșmarul rușilor Companiile turcești au donat și vândut armament și muniție Ucrainei, țară invadată de Rusia în februarie 2022. Mai multe surse publice susțin că Turcia a livrat Ucrainei 35 de drone de atac Bayraktar, 24 de drone de recunoaștere, lansatoare de rachete multiple ghidate, echipamente de război electronic și diferite tipuri de muniție. De exemplu, dronele turcești Bayraktar TB2 au fost folosite cu succes de armata ucraineană împotriva sistemelor de artilerie și a blindatelor rusești. Pagubele produse armatei rusești de dronele turcești l-au făcut pe președintele Vladimir Putin să menționeze de zeci de ori numele acesteia. Mai mult, la nivel internațional au fost organizate campanii de strângere de fonduri pentru achiziția de drone Bayraktar necesare Ucrainei în războiul contra rușilor. De exemplu, în Lituania s-au strâns peste 5,4 milioane de dolari pentru a cumpăra Ucrainei o dronă Bayraktar TB2. Ulterior, producătorul dronelor turcești Baykar, companie condusă de ginerele președintelui Erdogan, a anunțat pe Twitter că „Baykar refuză orice plată pentru TB2 şi va trimite gratuit trei drone pe frontul ucrainean. Invităm ca fondurile adunate să fie mai degrabă date poporului ucrainean aflat în dificultate”.

Putin sacrifică încă 70.000 de ruși (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Putin sacrifică încă 70.000 de ruși

Putin sacrifică încă 70.000 de ruși. Rusia nu intenţionează să pună capăt războiului împotriva Ucrainei, dar îşi va continua operaţiunile ofensive pe diferite direcţii, a declarat marţi Andrei Cerniak, un purtător de cuvânt al Direcţiei principale de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), într-un comunicat postat pe site-ul oficial al instituţiei. Atacuri simultane din nord și est "În noul an, ruşii vor încerca să desfăşoare în continuare operaţiuni ofensive. Până acum, pe niciuna dintre direcţii nu au reuşit să-şi atingă scopul. Ei înţeleg că pierd, dar nu plănuiesc să pună capăt războiului (declanşat cu zece luni în urmă), conform evaluărilor serviciului de informaţii militare al Ucrainei", a afirmat Cerniak. "Luăm în considerare posibilitatea ca ei să atace dinspre nord şi est concomitent", a adăugat el, indicând că forţele ucrainene sunt pregătite pentru orice fel de acţiuni din partea inamicului. Citește și: Statele NATO au accelerat producția de arme și muniții pe care să le livreze Ucrainei. Stoltenberg: Negocierile vor fi decise de ce se întâmplă pe câmpul de luptă În declaraţia sa, reprezentantul GUR a spus că ruşii vor încerca să menţină coridorul terestru în Crimeea şi să cucerească întreaga regiune Doneţk. În acelaşi timp, a apreciat el, forţele ruse nu vor reuşi să forţeze fluviul Nipru pentru a captura din nou oraşul Herson, de unde s-au retras la începutul lunii noiembrie. Putin sacrifică încă 70.000 de ruși În următoarele patru-cinci luni, conform previziunilor GUR, armata rusă ar putea pierde încă 70.000 de soldaţi în Ucraina. Dar conducerea rusă este dispusă la astfel de pierderi, spune Andrei Cerniak, citat de Ukrainska Pravda. Conform estimărilor Kievului, Rusia a pierdut în cele zece luni de război în Ucraina peste 100.000 de soldaţi. Ucraina se pregăteşte pentru orice fel de acţiuni din partea forţelor ruse, a afirmat marţi într-o declaraţie separată, ministrul ucrainean adjunct al Apărării, Anna Maliar, care a subliniat că, pe moment, Kievul nu ştie exact din ce direcţie armata rusă îşi va declanşa noua ofensivă de anvergură din acest an, pentru că inamicul are mai multe scenarii şi ia decizia în ultimul moment, relatează RBC.ua. "Inamicul are şi el, aşa cum a fost până acum, mai multe scenarii şi se ghidează după situaţie. Ruşii i-au decizia în ultimele ore, iar cei care o pun în aplicare nu ştiu cu o zi înainte cum, unde şi ce fel de decizie vor trebui să pună în practică", a afirmat Maliar, răspunzând la întrebarea unui jurnalist în cadrul unei conferinţe de presă. Rusia se poate folosi de orice Ministrul ucrainean adjunct al Apărării a specificat că inamicul rus se ghidează după situaţie şi după dinamica frontului, calculându-şi resursele. "Spunem mereu deschis că acum pe teritoriul Belarusului au loc mişcări de personal şi de tehnică. Încă din februarie au loc astfel de mişcări. Ei derulează constant acolo, dar de fapt înţelegem că este vorba despre o stare de pregătire", a spus Anna Maliar. Teritoriul Belarusului este folosit în mod constant de ruşi în cadrul războiului declanşat în Ucraina, a afirmat ea. "Dacă ar putea fi utilizat mai intens Belarus? Rusia poate folosi orice vrea, e război. Prin urmare, toată lumea ar trebui să fie pregătită pentru orice desfăşurare a evenimentelor, dar să se înţeleagă că noi dispunem de informaţii şi, pe cât posibil, statul este pregătit", a adăugat responsabila ucraineană. Scenariul atacului din Belarus, valid În urma mobilizării ordonate de Vladimir Putin, Rusia pregăteşte 200.000 de noi soldaţi şi aproape sigur va încerca să atace din nou Kievul, avertizase recent comandantul şef al forţelor armate ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi. La rândul său, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, nu a exclus ca armata rusă să creeze un grup de atac pe teritoriul Belarus în ianuarie-februarie, care să fie compus din persoane mobilizate. Rusia a declanşat o invazie în Ucraina la 24 februarie trecut pe care o numeşte "operaţiune militară specială", dar care a fost denunţată de Kiev şi Occident drept o agresiune neprovocată şi nejustificată, prima de această anvergură după cel de-al Doilea Război Mondial pe continentul european.

Ucraina, tot mai eficientă în fața dronelor Foto: Twitter
Eveniment

Ucraina, tot mai eficientă în fața dronelor

Ucraina devine tot mai eficientă în fața dronelor lansate de Rusia: luni, toate cele 39 de drone lansate de forțele Kremlinului au fost doborâte. Potrivit președintelui Zelenski, în primele două zile din 2023 au fost doborâte peste 80 de drone de fabricație iraniană. Weapons and Systems given to Ukraine?? that changed the warJavelins- 2020Stingers- FebruaryStar Streak- MarchM777 Howitzers- AprilBrimstone and Harpoons- MayHIMARS and M270s- JuneHARM- JulyIRIS-T- OctoberNASAMS- NovemberPatriot- December (Pledged)Predictions for 2023?? pic.twitter.com/x1VxTn7XA9— Ukraine Battle Map (@ukraine_map) December 28, 2022 Ucraina, tot mai eficientă în fața dronelor „Rusia a lansat luni un roi de drone care explodează, supranumite „mopedele zburătoare” pentru viteza lor relativ mică, către ținte din interiorul Ucrainei. Niciunul nu a trecut, a spus Forțele Aeriene Ucrainene. Toate cele 39 au fost doborâte cu tunuri antiaeriene, rachete sol-aer și avioane de război, un succes rar. Douăzeci de drone au fost doborâte doar deasupra Kievului. În octombrie, la aproximativ o lună după ce Rusia a început să desfășoare dronele Shahed, un consilier al ministrului ucrainean al apărării a declarat Ucraina doboară peste 70% dintre drone. Pe măsură ce vine iarna, luptele de pe teren din Ucraina au devenit un război de uzură, iar accentul s-a mutat pe lupta în aer deasupra capitalei Ucrainei, Kiev, și a altor orașe importante. Rusia a lansat val după val de atacuri cu drone și rachete de croazieră menite să întrerupă alimentarea cu energie electrică și apă a civililor, lăsând uneori până la 25% din țară fără energie. Atacul de luni cu drone este cel mai recent dintr-o serie de atacuri de la sfârșitul anului, inclusiv unul care a ucis trei civili în ajunul Anului Nou”, relatează New York Times. AIR DEFENSE UPGRADE: @ukraine_map reports that the US has transferred 2 additional National/Norwegian Advanced Standard Missile (NASAMS) batteries to Ukraine-- each including 9 to 12 launchers. This will greatly improve UKR’s ability to defend its cities from RU cruise missiles. https://t.co/sasD3UJ8B1 pic.twitter.com/KNFYmiRiAB— Chuck Pfarrer | Indications & Warnings | (@ChuckPfarrer) December 28, 2022 Potrivit acestei publicații, succesul Ucrainei este și urmarea faptului că SUA i-au oferit sisteme NASAMS, care includ radare, senzori și un centru de comandă. Însă ucrainenii au învățat în câteva săptămâni să folosească acest sistem sofisticat. Citește și: Statele NATO au accelerat producția de arme și muniții pe care să le livreze Ucrainei. Stoltenberg: Negocierile vor fi decise de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

Lagăre de tortură rusești în Harkov (sursa: Facebook/Поліція Харківської області)
Internațional

Lagăre de tortură rusești în Harkov

Lagăre de tortură rusești în Harkov. Poliţia ucraineană afirmă că a descoperit 25 de lagăre de tortură după eliberarea de sub ocupaţia rusă a zonei din jurul oraşului Harkov, situat în estul Ucrainei. Lagăre de tortură rusești în Harkov Trupele ruse au reţinut şi torturat civili în condiţii inumane în aceste lagăre, a scris luni, pe Facebook, şeful poliţiei regionale, Volodimir Timoşko. Unii dintre prizonieri au fost supuşi la şocuri electrice, iar altora li s-au rupt degetele, a adăugat el. Regiunea din jurul oraşului Harkov a fost ocupată luni de zile de trupele ruse, care s-au retras abia la începutul lunii septembrie, după o contraofensivă ucraineană. De atunci au fost descoperite în regiunea eliberată cadavrele a 920 de civili, dintre care 25 ale unor copii, ucişi de soldaţii ruşi, a adăugat Timoşko. Citește și: Statele NATO au accelerat producția de arme și muniții pe care să le livreze Ucrainei. Stoltenberg: Negocierile vor fi decise de ce se întâmplă pe câmpul de luptă Potrivit investigaţiilor autorităţilor ucrainene, forţele ruse au comis crime de război şi în alte teritorii ocupate. După retragerea unităţilor ruseşti din suburbia Bucea a capitalei Kiev au fost descoperite peste 400 de cadavre. Mare parte din victime au suferit morţi violente. Ancheta este în derulare.

NATO produce arme masiv pentru Ucraina (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO produce arme masiv pentru Ucraina

NATO produce arme masiv pentru Ucraina. Alianța trebuie să crească producţia de arme în contextul în care războiul din Ucraina se prelungeşte, iar nevoia Kievului de materiale militare sporeşte, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu difuzat duminică de BBC. NATO produce arme masiv pentru Ucraina "De exemplu, pentru artilerie avem nevoie de o enormă cantitate de muniţie, avem nevoie de piese de schimb", a declarat şeful alianţei militare de 30 de ţări pentru BBC. "Trebuie să accelerăm producţia şi este exact ceea ce fac aliaţii", a adăugat el. Mentenanţa sistemelor de arme livrate deja Ucrainei este cel puţin la fel de importantă ca dezbaterea privind furnizarea de noi arme, a spus Stoltenberg. NATO trebuie să fie pregătită să sprijine Ucraina pe termen lung. "Ceea ce am văzut este că Rusia nu dă semne că renunţă la scopul său general de a prelua controlul asupra Ucrainei. Forţele ucrainene au avut prim-planul timp de mai multe luni, dar ştim de asemenea că Rusia a mobilizat multe forţe, multe dintre ele sunt instruite acum", a mai spus Stoltenberg. Citește și: În jur de 400 de soldați ruși, uciși în câteva secunde cu câteva rachete HIMARS, alți aproape 300, răniți, în Donețk "Totul indică faptul că sunt gata să continue războiul şi potenţial să încerce să lanseze o nouă ofensivă", a adăugat secretarul general al NATO. Este probabil ca acest război să se încheie la masa negocierilor, dar crucială pentru rezultatul unor asemenea convorbiri este puterea Ucrainei pe câmpul de luptă, a subliniat el. Depinde de conducerea de la Kiev să decidă în ce termeni se va aşeza la masa de negociere, a mai spus Stoltenberg. NATO, Comitet Militar pe 18-19 ianuarie Comitetul Militar al NATO va avea o reuniune pe 18 şi 19 ianuarie la Bruxelles pentru a analiza evoluţia războiului pornit în februarie anul trecut de Rusia împotriva Ucrainei şi a lua în discuţie alte "chestiuni de importanţă strategică", a anunţat luni Alianţa Nord-Atlantică. Alcătuit din şefii de Stat Major ai armatelor celor 30 de ţări membre ale NATO şi condus de olandezul Rob Bauer, Comitetul Militar al Alianţei va discuta sprijinul pe care aceasta îl oferă Ucrainei şi provocări precum operaţiunile de apărare împotriva ameninţărilor hibride sau transformarea digitală, notează Alianţa într-un comunicat. La reuniunea din 18-19 ianuarie va participa de asemenea secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, urmând să ia parte ca invitaţi şi şefii de Stat Major din Finlanda şi Suedia, ţări viitoare membre ale Alianţei. În a doua zi a întâlnirii (19 ianuarie) va fi examinată situaţia pe teren în Kosovo - în urma recentelor tensiuni între sârbii kosovari şi autorităţile de la Pristina - în cadrul unei reuniuni cu KFOR, misiunea condusă de NATO pentru asigurarea stabilităţii în Kosovo.

Occidentul trebuie să sprijine militar Ucraina (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Occidentul trebuie să sprijine militar Ucraina

Occidentul trebuie să sprijine militar Ucraina. Ţările occidentale trebuie să fie pregătite să-i furnizeze Ucrainei sprijin în contextul în care Rusia nu dă semne că renunţă la intenţiile sale, a afirmat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit BBC. Occidentul trebuie să sprijine militar Ucraina Stoltenberg a declarat într-un interviu pentru BBC că sprijinul militar va asigura supravieţuirea Ucrainei ca ţară suverană şi va forţa Rusia să negocieze o încheiere a războiului. Potrivit înaltului oficial aliat, programul de mobilizare parţială adoptat de Rusia în septembrie a arătat că Moscova nu are nicio dorinţă de a pune capăt războiului. "Forţele ucrainene au avansat de câteva luni, dar ştim de asemenea că Rusia a mobilizat mult mai multe forţe, dintre care numeroase se antrenează acum. Toate acestea indică faptul că ruşii sunt pregătiţi să continue războiul şi pot încerca să lanseze o nouă ofensivă", a continuat Jens Stoltenberg. În opinia sa, NATO trebuie să se asigure că Ucraina este într-o poziţie solidă în cazul unor negocieri între cele două părţi beligerante. "Puterea de pe câmpul de luptă" "Trebuie să furnizăm sprijin Ucrainei acum, inclusiv sprijin militar, pentru că aceasta este singura modalitate de a convinge Rusia că trebuie să se aşeze la masă şi să negocieze cu bună credinţă şi cu respectarea Ucrainei ca ţară independentă din Europa. Ceea ce ştim este că ceea ce Ucraina poate realiza în jurul acelei mese depinde total de puterea de pe câmpul de luptă", a explicat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice. Citește și: Semnal foarte clar al NATO pentru 2023, prin vocea lui Jens Stoltenberg: Ucraina trebuie să primească mai multe arme, are toată legitimitatea să atace ținte militare din Rusia Anterior, Franţa şi-a reiterat sprijinul pentru Ucraina. "Vom fi alături de voi în mod sigur. Vă vom ajuta până când este obţinută victoria", a afirmat preşedintele francez Emmanuel Macron în mesajul său de Anul Noul, adresându-se ucrainenilor.

45 drone, 20 rachete, de Revelion (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

45 drone, 20 rachete, de Revelion

45 drone, 20 rachete, de Revelion. Rusia a atacat Ucraina cu 45 de drone și 20 de rachete în total în timpul nopţii de sâmbătă spre duminică, a anunţat armata ucraineană în prima zi a noului an. 45 drone, 20 rachete, de Revelion Toate dronele de luptă iraniene Shahed-136 - supranumite - au fost distruse de forţele ucrainene de apărare aeriană, a precizat armata Ucrainei. Rusia foloseşte aceste drone sub un nume propriu, Geran, pentru a disimula implicarea Iranului. Federaţia Rusă şi Republica Islamică Iran cooperează militar de multă vreme. "Militarii din cadrul Forţelor Aeriene ale Ucrainei felicită naţiunea ucraineană nesupusă cu ocazia Anului Nou 2023! Împreună, spre victorie!", se mai spune în mesajul de duminică. Rusia a mai tras 20 de rachete asupra Ucrainei în noaptea de Anul Nou, dintre care majoritatea au fost interceptate, a mai anunţat armata ucraineană. Forţele de apărare aeriană ale Ucrainei au devenit tot mai performante datorită ajutorului militar masiv al Occidentului după declanşarea invaziei ruse pe 24 februarie. Răniți la Mikolaiv și Hmelnițki Mai multe oraşe ucrainene, printre care Kiev, au fost vizate sâmbătă de bombardamente ruse, urmate de o nouă serie de explozii în capitala Ucrainei la scurt timp după trecerea în noul an 2023. Rachete ruse au lovit două cartiere din Kiev la circa 30 de minute după miezul nopţii, a anunţat pe Telegram primarul oraşului, Vitali Kliciko, adăugând că deocamdată nu au fost înregistraţi noi răniţi. Citește și: Cadoul lui Putin, de Anul Nou, către forțele de ocupație: liber la jafuri, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile Înainte de aceasta, alte bombardamente ruse s-au soldat cu cel puţin un mort şi circa 30 de răniţi, ceea ce nu l-a împiedicat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski să promită că ţara sa va lupta "până la victorie". Bombardamentele ruse au mai provocat distrugeri şi incendii în Nikolaev (Mikolaiv), în sudul Ucrainei, unde cel puţin şase persoane au fost rănite, şi la Hmelniţki, în vest, unde au fost rănite patru persoane. Putin sărbătorește ucigând Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a acuzat Moscova că a vizat deliberat zonele unde locuiesc civili. "Criminalul de război Putin Anul Nou ucigând oameni", a scris Kuleba pe Twitter. Potrivit şefului Statului-Major ucrainean, Valeri Zalujnîi, 12 dintre cele 20 de rachete de croazieră trase de ruşi, în special dinspre bombardiere strategice aflate în Marea Caspică, au fost doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană. Aproape în acelaşi moment, televiziunea rusă din Extremul Orient difuza discursul de Anul Nou al lui Vladimir Putin, dată fiind diferenţa de fusuri orare cu Moscova. În acest discurs, Putin a dat asigurări că "adevărul moral şi istoric" sunt "de partea" Rusiei. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, s-a deplasat la Bahmut, un oraş pe care soldaţii ruşi încearcă să-l ocupe încă din vară. "Barbarii ruşi nu ne vor doborî!", a declarat Kliciko.

NATO, să continue să înarmeze Ucraina (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO, să continue să înarmeze Ucraina

NATO, să continue să înarmeze Ucraina. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a pledat pentru trimiterea suplimentară de armament către Ucraina, transmite vineri dpa. NATO, să continue să înarmeze Ucraina "Poate părea un paradox, dar sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai scurtă cale către pace", a declarat politicianul norvegian într-un interviu de sfârşit de an acordat dpa. Preşedintele rus Vladimir Putin trebuie convins că nu-şi va atinge obiectivul de a prelua controlul asupra Ucrainei, a apreciat el. Stoltenberg a continuat spunând că, apoi, ar putea exista "o soluţie de pace negociată, care să asigure că Ucraina se impune drept un stat democratic şi independent". Ucraina "are dreptul să se apere" Secretarul general al NATO nu s-a sfiit să spună că, în opinia sa, atacurile recente ale ucrainenilor asupra unor ţinte militare din Rusia sunt perfect legitime. "Fiecare ţară are dreptul să se apere - la fel şi Ucraina", a spus Stoltenberg, adăugând că atacurile ucrainene trebuie privite în context. Care context include atacuri ruse masive asupra infrastructurii civile, menite să-i priveze pe ucraineni de apă, căldură şi electricitate în plină iarnă, a explicat el. Citește și: Moment-cheie în războiul lui Putin împotriva Ucrainei: Minskul poate intra în conflict de partea Rusiei, după ce o rachetă anti-aeriană a Kievului a căzut în Belarus În privinţa oportunităţii de a furniza Ucrainei rachete cu rază medie de acţiune, Stoltenberg a declarat că există "un dialog în desfăşurare între aliaţi şi Ucraina cu privire la anumite tipuri de sisteme" de rachete. El a menţionat totodată că aliaţii NATO au furnizat Ucrainei în trecut sisteme de arme cu rază lungă de acţiune. De exemplu, lansatoarele de rachete HIMARS, artilerie cu rază lungă de acţiune şi drone, a declarat Stoltenberg.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră