miercuri 10 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2292 articole
Politică

În România, azi, trei locomotive s-au defectat

În timp ce 97% din trenurile din Ucraina bombardată ajung la timp, în România, azi, trei locomotive s-au defectat. O întârziere de circa patru ore s-a înregistrat doar pe ruta Budapesta – București Nord, unde locomotiva s-a defectat în stația Gura Motrului. CFR a dat vina pe condițiile meteo. În România, azi, trei locomotive s-au defectat Iată cele trei trenuri care au înregistrat, azi, întârzieri majore, conform datelor CFR: Pe ruta Budapesta-București Nord, întârziere de 230 de minute. „Aceasta a fost generată atât din cauza condițiilor de circulație, cât şi din cauza unei defecțiuni care a avut loc la locomotivă, în stația Gura Motrului, pe fondul condițiilor meteo nefavorabile”, a comunicat CFR, citat de Club Feroviar. Regio 3022, Brașov-București, întârziere de 90 de minute după ce locomotiva s-a defectat la Comarnic. R 2010, Sibiu-Caracal: la ora redactării acestei știri, pe site-ul bilete.cfrcalatori.ro, figura o inatrziere de 222 de minute la sosirea în Caracal. Trenul pare să se fi defectat între Turnu Roșu și Câineni. DLa 15 ianaurie, directorul Căilor Ferate din Ucraina, Alexander Kamyshin, a anunțat, pe Twitter, că, la 15 ianuarie, 97% din trenuri au plecat la timp, iar 96% au ajuns la timp. Această performanță este realizată în condițiile în care țara sa este constant bombardată, în încercarea Rusiei de a-i distruge infrastructura energetică și de transport. Don't want to be the most boring guy at the party, but yes, we had another best on-schedule day yesterday:- 97% trains departed on time- 96% trains arrived on time Yes, we are obsessed with running on schedule. pic.twitter.com/HBwl6FMEtF— Alexander Kamyshin (@AKamyshin) January 16, 2023 Ciolacu vrea să-l salveze pe Grindeanu Duminică seara, Marcel Ciolacu, președintele PSD, l-a lăudat pe ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, cerând ca el să fie menținut și după „rotativa” premierilor, deși postul ar trebui să revină PNL. Citește și: Încă un demnitar PSD ajunge la DNA: Grindeanu audiat în dosarul directorului CFR, clientul său politic și activist PSD. DNA n-a precizat în ce calitate l-a audiat pe Grindeanu „Sunt doi miniştri care s-au remarcat: ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, care a făcut într-o perioadă scurtă minuni confruntându-se cu exerciţiul financiar anterior şi cel viitor, şi ministrul Transporturilor, Grindeanu, care a semnat contracte cât nu s-au semnat în ultimii 10 ani şi va avea o execuţie foarte bună. Amândoi sunt lăudaţi şi de organismele internaţionale şi europene", a susținut Ciolacu. European Commission President Ursula von der Leyen @vonderleyen in Kyiv shares the moment with the @Ukrzaliznytsia it was named Rail Champion at the European Railway Awards (@eurailwayawards) ???? pic.twitter.com/DtiRjWCNRD— Укрзалізниця || Ukrainian railways (@Ukrzaliznytsia) February 3, 2023

În România, azi, trei locomotive s-au defectat Foto: Puterea
Rusia vrea să atace în februarie (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rusia vrea să atace în februarie

Rusia vrea să atace în februarie. Ucraina se aşteaptă la o eventuală ofensivă majoră din partea Rusiei în luna februarie, dar Kievul are rezervele necesare pentru a respinge forţele Moscovei, chiar dacă noile livrări de armament occidental nu vor efectuate până atunci, a declarat duminică ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, într-o conferință de presă. Rușii vorbesc de "steag fals" În acelaşi timp, Ministerul rus al Apărării a acuzat - duminică - Kievul că s-ar pregăti să arunce în aer clădiri din Kramatorsk, oraş din estul Ucrainei, pentru a da vina apoi pe Moscova că a comis crime de război şi că a ţintit civili într-o operaţiune sub steag fals. Ministerul Apărării de la Moscova nu a oferit nicio probă care să-i susţină acuzaţia, pe care a prezentat-o într-o postare pe Telegram, afirmând că presupusele atacuri vor fi folosite de Kiev pentru a exercita presiuni asupra guvernelor occidentale pentru a-i creşte livrările de arme. Deocamdată, însă, nu pot fi verificate în mod independent informaţiile niciuneia dintre tabere. Civilii ucraineni, vizați de atacuri cu rachete O rachetă rusească a ucis cel puţin trei persoane când a lovit o clădire rezidenţială joi la Kramatorsk, a indicat poliţia ucraineană. Rusia nu a comentat public această lovitură. Moscova neagă că vizează persoane civile în ceea ce numeşte "operaţiune militară specială". Kievul şi guvernele occidentale susţin că sute de civili au fost ucişi în loviturile cu rachete ruseşti asupra zonelor rezidenţiale din Ucraina, de când forţele ruse au invadat ţara în februarie anul trecut. Ministerul rus al Apărării susţine că Kievul planifică să arunce în aer trei clădiri cu destinaţie medicală- dispensare şi un spital - pentru a "acuza Rusia" de un aşa-zis "atac deliberat" asupra unor "obiective civile". "Bombardarea instituţiilor medicale va fi prezentată ca o altă a trupelor ruse, necesitând un răspuns din partea comunităţii internaţionale şi accelerarea livrării de rachete cu rază lungă de acţiune către Kiev (cu scopul de a fi folosite) pentru lovituri pe teritoriul rusesc", mai susţine ministerul rus. Rusia vrea să atace în februarie Într-o conferinţă de presă la Kiev, Oleksii Reznikov a declarat că Rusia ar putea lansa o nouă ofensivă din motive "simbolice" în jurul datei de 24 februarie, când se împlineşte un an de la declanşarea invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, dar resursele acesteia nu sunt pregătite din punct de vedere militar. "Cu toate acestea, ne aşteptăm la o posibilă ofensivă rusă în februarie. Va fi doar din punct de vedere simbolic, întrucât din punct de vedere militar nu are logică. Pentru că nu toate resursele lor sunt pregătite. Dar ei o vor face oricum", a spus el. Forţele ruse au înregistrat progrese graduale în estul Ucrainei, în timp ce Moscova încearcă să captureze oraşul asediat Bahmut şi să-şi relanseze invazia şovăielnică, după o serie de eşecuri pe câmpul de luptă în a doua jumătate a anului trecut. Reznikov a spus că ofensiva va fi lansată probabil în est - unde Rusia încearcă să captureze întreaga regiune puternic industrializată Donbas - sau în sud, unde doreşte să-şi extindă coridorul terestru către peninsula Crimeea ocupată. Un atac din Belarus, improbabil El a estimat că Rusia are 12.000 de soldaţi în bazele militare din Belarus, un număr care nu ar fi suficient pentru a lansa un atac major din Belarus în nordul Ucrainei, redeschizând un nou front. SUA şi ţările occidentale au promis o nouă asistenţă militară Kievului în valoare de miliarde de dolari, inclusiv tancuri şi vehicule de luptă pentru infanterie, pentru a ajuta Ucraina să reziste unui nou atac şi pentru a sprijini Kievul în lansarea unei contraofensive. Citește și: În timp ce blochează extinderea NATO, Turcia exportă în Rusia componente electronice esențiale pentru forțele armate – investigație Wall Street Journal "Nu toate armele occidentale vor ajunge la timp. Dar suntem pregătiţi. Ne-am creat resursele şi rezervele pe care le putem desfăşura şi cu care putem opri atacul", a declarat Reznikov.

Patriarhul lui Putin a fost un spion KGB în Elveția Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Patriarhul lui Putin a fost un spion KGB în Elveția

Patriarhul lui Putin, Kiril, a fost un spion KGB în Elveția, scriu publicațiile Sonntags Zeitung și Le Matin Dimache. După ce a revenit la Moscova, el ar fi vizitat de încă 40 de ori Țara Cantoanelor. Ambasada Rusiei la Berna a respins cu indignare acuzațiile, spunând că ele sunt o probă a rusofobiei care se răspândește tot mai mult în Elveția, arată Tagesanzeiger. Patriarhul Kiril este celebru pentru susținerea necondiționată a invaziei din Ucraina. Patriarhul lui Putin a fost un spion KGB în Elveția Ziarele Le Matin Dimanche și Sonntags Zeitung au citat arhive declasificate ca dovadă că patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse a lucrat pentru KGB, principala agenție de securitate și informații a Uniunii Sovietice. Sonntags Zeitung a reușit să vadă fișa creată de poliția federală la acea vreme. Acesta arată în mod clar că Gundyaev, alias Kiril, a lucrat pentru serviciul secret rusesc KGB în calitate de tânăr preot. Kiril ar fi desfășurat activități de spionaj în timp ce locuia la Geneva în calitate de reprezentant oficial al Patriarhiei Moscovei la Consiliul Mondial al Bisericilor (WCC). Misiunea lui Kiril, al cărui nume de cod era "Mikhailov", a fost de a influența acest consiliu, care fusese infiltrat de KGB în anii 1970 și 1980. După întoarcerea sa la Moscova și ascensiunea sa în ierarhia bisericească rusă, Kiril a vizitat Elveția de peste 40 de ori până în prezent. Potrivit Sonntags Zeitung, el a venit la schi, ca să participe la reuniunile Consiliului Mondial al Bisericilor și pentru afaceri: în anii '90, Biserica Ortodoxă a reușit să exporte petrol rusesc prin intermediul unei companii înregistrate la Geneva. La Geneva locuiește și un cetățean elvețian din fosta Iugoslavie, cu care Kiril a făcut o afacere imobiliară. Citește și: Patriarhul rus Kirill le cere preoților să facă mai mult pentru război, material și spiritual. Ce ar trebui preoților să le spună soldaților ruși care merg la moarte Biserica Ortodoxă Rusă a refuzat să comenteze presupusele activități de spionaj ale lui Kiril la Geneva, în timp ce WCC afirmă că nu deține "nicio informație" pe această temă.

Fermierii români ar falimenta din cauza cerealelor din Ucraina Foto: Captură video
Politică

Fermierii români ar falimenta cauza cerealelor Ucraina

Încă o emisiune anti-Ucraina la Antena 3: fermierii români ar falimenta „din cauza cerealelor fără taxe din Ucraina”, a susținut avocatul Gheorghe Piperea. Emisiunea a fost realizată de Oana Zamfir - soția deputatului PSD Daniel Zamfir, un apropiat al familiei Firea-Pandele, și de Adrian Ursu. Fragmente din emisiune au fost prezentate pe site-ul Antenei 3. La mijlocul lunii ianuarie, Antena 3 și Mihai Gâdea au mai avut un episod de propagandă anti-Ucraina: un mitropolit subordonat Bisericii Ortodoxe Ruse, Mihail Jar, a fost chemat să se vaite că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, prigonește clericii care răspund în fața lui patriarhului Kiril. Patriarhia de la București s-a distanțat de atacurile lui Jar împotriva Ucrainei. Fermierii români ar falimenta din cauza cerealelor din Ucraina Vineri seara, Antena 3 l-a invitat pe avocatul Gheorghe Piperea, cunoscut deja pentru teoriile sale în care sugerează că Ucraina nu mai trebuie susținută. „Fermierii românii sunt în pragul falimentului. Mai exact, unii au fost «îngropați» de munții de cereale fără taxe, care au venit din Ucraina”, scrie site-ul Antenei 3, după care îl citează pe Piperea: „Pe vremuri, adică în urmă cu un an de zile dacă o țară ca Ucraina, care nu este membru al Uniunii Europene, ar fi invadat piața agricolă europeană cu câte un milion de tone pe fiecare tip de cereală în parte, pe fiecare țară în parte cu aceste prețuri, atunci atât Comisia Europeană, cât și Consiliul Concurenței ar fi considerat că este o practică de dumping, așa se numește și ar fi sancționat inclusiv cu interzicerea acestui tip de import. (...) Este clar însă că Ucraina nu este supusă ca noi, reglementărilor europene în privința cantității de pesticide și chiar erbicide cancerigene, ca la Monsanto, spre exemplu, și mai mult decât atât și mult mai grav decât atât, nu există pentru Ucraina interdicția de a cultiva și a recolta plante modificate genetic”. Citește și: Patriarhia română, reacție după ce Antena 3 CNN a vrut să-i manipuleze pe credincioșii din Ucraina împotriva lui Zelenski: românii au datoria să se adapteze la realitatea tragică a Ucrainei invadate Pe site-ul Antenei 3 se mai arată că: „Avocatul Gheorghe Piperea a comentat situaţia fermierilor care au ajuns în pragul falimentului din cauza cerealelor fără taxe care au venit din Ucraina, dar şi a creditelor pe care le-au făcut pentru a salva de la lichidare şi demolare fabrica de zahar de la Luduș”.

Gruparea Wagner a rămas fără pușcăriași, să-i arunce pe front
Eveniment

Gruparea Wagner rămas fără pușcăriași, arunce pe front

Gruparea Wagner a rămas fără pușcăriași pe care să-i arunce pe front, împotriva Ucrainei, arată datele oficiale ale sistemului penal din Rusia, citate de ministerul britanic al Apărării. Statele Unite ale Americii (SUA) au catalogat grupul rus de mercenari Wagner drept organizație criminală internațională, iar Marea Britanie ar putea lua o decizie asemănătoare. Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine - 3 February 2023 Find out more about the UK government's response: https://t.co/lWT8kTolVn?? #StandWithUkraine ?? pic.twitter.com/8WJTfSaE0x— Ministry of Defence ?? (@DefenceHQ) February 3, 2023 Gruparea Wagner a rămas fără pușcăriași, să-i arunce pe front „Amploarea programului de recrutare a condamnaților grupului paramilitar rus Wagner s-a redus probabil semnificativ de la apogeul dintre vara și toamna anului 2022. Cifrele Serviciului Penal Federal Rus (FSIN) publicate la 31 ianuarie 2023 indică o populație penală de 433.000 de persoane, sugerând o scădere cu 6.000 a numărului de deținuți, față de noiembrie 2022. Datele FSIN indicau o scădere cu 23.000 a numărului de deținuți din septembrie în noiembrie 2022. Recrutările Wagner au fost probabil un factor care a contribuit major la această scădere. Separat, dovezi anecdotice de la combatanții ucraineni sugerează, în ultimele zece zile, o dependență redusă a Rusiei de atacurile în valuri umane ale luptătorilor Wagner, condamnați, în sectoare cheie. Tensiuni semnificative între Wagner și ministerul rus al Apărării au loc în public; concurența dintre facțiunile din elita rusă este probabil să fie parțial responsabilă pentru oferta redusă de condamnați”, a explicat ministerul britanic al Apărării. 1/ Wagner fighters released from the war in Ukraine are reportedly to be secretly be put under surveillance. Meanwhile, Wagner head Yevgeny Prigozhin's influence seems to have waned, prompting publicity stunts to boost his profile, like the feud with Igor 'Strelkov' Girkin. ⬇️ pic.twitter.com/7RmmdZgyrP— ChrisO_wiki (@ChrisO_wiki) February 4, 2023 Rusia a pierdut circa 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți, a relatat, vineri, New York Times, citând surse vestice și americane. Totuși, publicația arată că o estimare corectă este greu de realizat, atât Rusia, cât și Ucraina, secretizând numărul celor uciși sau răniți pe front. Citește și: Rusia a pierdut 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți – New York Times. Luptele din jurul Bakhmut au majorat substanțial pierderile Kremlinului New York Times arată că explicația numărului uriaș de soldați ruși uciși sau răniți se află în faptul că Moscova aruncă în luptă trupe prost antrenate, inclusiv deținuți înrolați în unitățile Wagner.

Rusia a pierdut 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți Foto: Twitter Defense of Ukraine
Eveniment

Rusia a pierdut 200.000 de oameni în Ucraina,

Rusia a pierdut circa 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți, scrie, azi, New York Times, citând surse vestice și americane. Totuși, publicația arată că o estimare corectă este greu de realizat, atât Rusia, cât și Ucraina, secretizând numărul celor uciși sau răniți pe front. New York Times arată că explicația numărului uriaș de soldați ruși uciși sau răniți se află în faptul că Moscova aruncă în luptă trupe prost antrenate, inclusiv deținuți înrolați în unitățile Wagner. Rusia a pierdut 200.000 de oameni în războiul din Ucraina „Cu Moscova disperată pentru o victorie majoră pe câmpul de luptă și considerând Bakhmut cheia pentru a ocupa întreaga zonă estică a Donbasului, armata rusă a trimis recruți slab pregătiți și foști condamnați pe linia frontului, direct în calea bombardamentelor și a mitralierelor ucrainene. Rezultatul, spun oficialii americani, a fost sute de militari uciși sau răniți pe zi. Analiștii din Rusia spun că este puțin probabil ca pierderile de vieți omenești să descurajeze obiectivele de război ale lui Putin. El nu are opoziție politică acasă și a comparat acest război cu ceea ce s-a confruntat țara în al Doilea Război Mondial, când au murit peste 8 milioane de soldați sovietici. Oficialii americani au spus că cred că Putin poate accepta sute de mii de victime în Ucraina, deși un număr mai mare ar putea reduce sprijinul său politic”, scrie New York Times. În noiembrie, șeful statului major al armatei SUA, generalul Mark Milley, vorbea despre 100.000 de ruși uciși sau răniți. În ianuarie, a apreciat că numărul victimelor este „mult peste” 100.000. La televiziunea norvegiană, pe 22 ianuarie, generalul Eirik Kristoffersen, șeful apărării Norvegiei, a declarat că Rusia a înregistrat 180.000 de morți și răniți, în timp ce Ucraina a avut 100.000 de morți sau răniți în acțiune, plus 30.000 de civili. „Sunt consumabile” Kusti Salm, ministrul adjunct al Apărării al Estoniei, a spus, într-un briefing la Washington, săptămâna trecută, că Rusia este mai capabilă să suporte pierderi mari de vieți omenești decât Ucraina. „În această zonă, rușii au angajat între 40.000 și 50.000 de deținuți sau prizonieri. Ei se confruntă cu soldați obișnuiți, oameni cu familii, oameni cu pregătire obișnuită, oameni valoroși pentru armata ucraineană. Deci cursul de schimb este nedrept. Nu este unul la unu pentru că, pentru Rusia, deținuții sunt consumabile (expendable). Din perspectivă operațională, aceasta este o situație foarte nedreaptă pentru ucraineni și o mișcare tactică inteligentă din partea rusă”, a spus Kusti Salm. New York Times amintește că, în al doilea război mondial, Stalin a trimis pe front circa un milion de deținuți. Citește și: Linia de atac ideologică a lui Putin în fața tancurilor germane Leopard trimise în Ucraina: „Din nou, succesorii lui Hitler vor să lupte cu Rusia pe pământ ucrainean”

Șeful CIA i-ar fi oferit lui Putin 20% din Ucraina Foto: Kremlin.ru
Internațional

Șeful CIA i-ar fi oferit lui Putin 20% din Ucraina

Neue Zürcher Zeitung (NZZ), una din cele mai influente publicații din Elveția, susține că șeful CIA, William Burns, i-ar fi oferit lui Putin 20% din Ucraina, în schimbul păcii. Publicația elvețiană citează surse din guvernul de la Berlin. Șeful CIA i-ar fi oferit lui Putin 20% din Ucraina „La mijlocul lunii ianuarie, președintele american Joe Biden l-a instruit pe șeful CIA, William Burns, să verifice disponibilitatea Ucrainei și Rusiei pentru negocieri. Reacția ulterioară a Kievului și Moscovei a influențat decizia de a furniza tancuri Ucrainei, scrie ziarul elvețian Neue Zurcher Zeitung. Potrivit două surse de rang înalt din guvernul german, Burns a vizitat Kievul și Moscova în ianuarie, invitând părțile în conflict să rezolve conflictul. Șeful CIA a oferit Kievului „pace în schimbul pământului”, iar Moscovei – „pământ în schimbul păcii”. Dimensiunea teritoriului în cauză era de 20% din suprafața Ucrainei, ceea ce este comparabil cu suprafața Donbasului, spun interlocutorii ziarului. Ambele părți au refuzat propunerile. Ucraina a refuzat să-și împartă teritoriile. Rusia a refuzat pentru că crede că va câștiga războiul pe termen lung”, relatează site-ul Meduza. Eșecul lui Burns l-a determinat pe Biden să trimită tancuri Abrams Ucrainei. Însă surse din CIA au negat vehement, pentru Newsweek, relatarea din NZZ. „Un oficial CIA a declarat pentru Newsweek că afirmațiile din raportul ziarului elvețian-german Neue Zürcher Zeitung (NZZ) conform cărora Burns a făcut o călătorie secretă la Moscova în ianuarie și că a existat o propunere de pace prezentată de director în numele Casei Albe este complet falsă”, a arătat Newsweek. Citește și: Linia de atac ideologică a lui Putin în fața tancurilor germane Leopard trimise în Ucraina: „Din nou, succesorii lui Hitler vor să lupte cu Rusia pe pământ ucrainean” Luna trecută, Burns a călătorit în secret la Kiev pentru a se întâlni cu președintele ucrainean Zelenski, a scris The Washington Post.

Moldova, următoarea Ucraină, spune Serghei Lavrov (sursa: Facebook/Russian Foreign Ministry)
Eveniment

Moldova, următoarea Ucraină, spune Serghei Lavrov

Moldova, următoarea Ucraină, spune Serghei Lavrov. Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat joi că Occidentul caută să transforme Republica Moldova, fostă republică sovietică, în "următoarea Ucraină". Moldova, următoarea Ucraină, spune Serghei Lavrov "Este avută acum în vedere R. Moldova pentru acest rol", a susţinut Lavrov într-un interviu pentru televiziunea publică rusă Rossia-24 şi pentru agenţia oficială RIA Novosti, citate de TASS. În opinia lui Lavrov, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, "este nerăbdătoare să intre în NATO". "Ea are cetăţenie română şi este pregătită să se unească cu România şi, în general, este dispusă la orice", a afirmat Lavrov. Maia Sandu s-a pronunţat în repetate rânduri în favoarea unei victorii a Ucrainei asupra Rusiei şi a declarat că, în caz contrar, "toţi vor fi în pericol". Luna trecută, preşedinta Republicii Moldova a afirmat că "trebuie să oprim Rusia şi să ajutăm Ucraina să câştige războiul". Citește și: Îngrijorare în Ucraina: Rusia pregătește o ofensivă masivă. Putin are 320.000 de soldați pe front, dublu față de forța inițială. „Cred că a început”, spune un comandant ucrainean O altă ţară din spaţiul postsovietic pe care, potrivit lui Lavrov, Occidentul intenţionează să o folosească împotriva Rusiei este Georgia. "Le-ar plăcea să transforme Georgia într-un alt factor de iritare, să se revină la situaţia din vremurile agresive ale (fostului preşedinte Mihail) Saakaşvili, nu am nici cea mai mică îndoială", a susţinut şeful diplomaţiei ruse. Georgia, în siajul Rusiei În acelaşi timp, Lavrov a dat asigurări că guvernul georgian se ghidează după interesele naţionale, în pofida apelurilor occidentale de a deschide "un al doilea front" împotriva Rusiei. "Îi voi cita pur şi simplu atât pe premier, cât şi pe miniştrii săi care, ca răspuns la o presiune fără precedent de a se alătura sancţiunilor şi a deschide un al doilea front (...), spun că se ghidează după interesele naţionale", a declarat şeful diplomaţiei ruse. Totodată, Lavrov a adăugat că Moscova şi Tbilisi au dezvoltat comerţul bilateral, turismul, cooperează în domeniul energiei, iar partea georgiană este conştientă că toate acestea sunt în interesul statului şi poporului georgian. Spre deosebire de guvernul georgian, preşedinta Salome Zurabishvili a făcut câteva declaraţii prin care şi-a manifestat sprijinul faţă de Kiev.

Miss Rusia s-a supărat Foto: Twitter
Eveniment

Miss Rusia s-a supărat

Miss Rusia, Anna Linikova, s-a supărat: ea a relatat, într-un interviu pentru o publicație din Moscova, că celelalte concurente de la concursul Miss Universe, organizat la New Orleans, au fugit de ea și nu i-au vorbit. În plus, ea ar fi fost constant trolată pe rețelele sociale de către ucraineni. Miss Rusia s-a supărat Într-un interviu pentru Moscova Seara, publicat marți, Anna Linnikova a spus că „s-a confruntat cu un flux continuu de insulte și amenințări din partea utilizatorilor ucraineni ai rețelelor sociale” în timpul competiției și chiar și cu „comentarii negative de la vechi cunoștințe din Ucraina”. Interviul cu Linnikova, pe coperta ziarului Moscova Seara Ea nu a menționat războiul dintre Rusia și Ucraina în timpul interviului, dar Linnikova a părut să sugereze că a fost „ocolită” din cauza conflictului dintre cele două țări. „Mulți alții m-au evitat și m-au ocolit pur și simplu aflând țara mea de origine. Fetele din Ucraina și Elveția pur și simplu au fugit de mine ca focul!”, a relatat Linikova Ea a continuat spunând că este „păcat” că Miss Ucraina, Viktoria Apanasenko, nu a vrut să-i vorbească pentru că era rusoaică. Dar Miss Ucraina a vorbit cu Daily Beast despre efortul de a concura alături de Linnikova, spunând Miss Rusia a abordat-o doar pentru un selfie. „Până în ultimul moment am sperat că Miss Rusia va veni la mine și își va cere scuze, dar ea a venit la mine doar pentru a-și face un selfie, cred că în scopuri propagandistice”, a spus Apanesenko pentru Daily Beast. „Miss Rusia nu a spus niciun cuvânt despre război. Oamenii mi-au spus că ar fi periculos pentru ea", a mai explicat Miss Ucraina. Anna linnikova #missuniverse of Russia ?? pic.twitter.com/78MZTlE8Pr— meioni EP (@ep_meioni) January 31, 2023 Miss Rusia, care a ocupat locul 22 la această competiție, a apreciat că toate pozițiile de la locul 16 în sus au fost desemnate politic.

Rusia pregătește o ofensivă masivă Foto: Twitter
Eveniment

Rusia pregătește o ofensivă masivă

Rusia pregătește o ofensivă masivă în Ucraina, anunț New York Times, arătând că Kremlinul are 320.000 de soldați pe front, dublu față de forța de invazie inițială. Noile forțe sunt mai bine pregătite, bombardamentele s-au intensificat, iar rușii presează în mai multe zone de pe linia frontului, nu doar la Bakhmut. ?️Ukrainian troops eliminated a recon group of Wagner mercenaries on the outskirts of #Bakhmut.#UkraineRussiaWar pic.twitter.com/reJR1z1SCD— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) February 1, 2023 Rusia pregătește o ofensivă masivă La Kreminna și Liman se duc acum lupte puternice, ucrainenii fiind în defensivă. ???Russian Forces amassing for an offensive outside #Kreminna #UkraineWar #Ukraine #UkraineRussiaWar #RussiaIsATerroristState #War #Europe pic.twitter.com/uRzulknjtf— Steven Thomas (@aNdr0iz) February 1, 2023 „Cred că a început”, spune un comandant ucrainean, citat de New York Times. Serviciile secrete ucrainene estimează că Rusia are acum peste 320.000 de soldați în țară – aproximativ de două ori mai mult decât forța de invazie inițială a Moscovei. Oficialii occidentali și analiștii militari au spus că Moscova are, de asemenea, 150.000 până la 250.000 de soldați în rezervă, fie antrenați, fie poziționați în interiorul Rusiei pentru a se alătura luptei în orice moment. Un val de bombardamente rusești a însoțit acumularea de forțe. Unde va ataca Moscova Konrad Muzyka, analist militar la Rochan Consulting, care urmărește desfășurarile rusești, a declarat că barajele de artilerie rusești raportate au crescut de la o medie de aproximativ 60 pe zi, în urmă cu patru săptămâni, la peste 90 pe zi, săptămâna trecută. Numai într-o singură zi, 111 locații ucrainene au fost vizate. El a mai spus că „rușii retrag o mulțime de echipamente din zonele de depozitare”. Totuși, el a fost de acord cu alți analiști care spun că Rusia se va lupta pentru a echipa un număr mare de soldați noi cu tancuri, vehicule blindate și alte echipamente eficiente. Modul în care Kremlinul își va desfășura în cele din urmă zecile de mii de noi luptători este o chestiune de speculație. Citește și: EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp Moscova s-ar putea pregăti să deschidă un nou front, atacând peste granița rusă pentru a recuceri Sumy sau Harkov, de unde a fost alungată cu luni în urmă. O altă variantă ar fi în lungul frontului de est, pentru a deturna resursele ucrainene și a afecta capacitatea Kievului de a-și lansa propria ofensivă.

Ucraina ar trebui să intre in NATO, spune generalul Pavel, noul președinte al Cehiei
Eveniment

Ucraina ar trebui intre în NATO

Ucraina ar trebui să intre în NATO imediat ce se termină războiul, spune noul președinte al Cehiei, generalul Petr Pavel, într-un interviu la BBC. Ucraina ar trebui să intre în NATO În primul interviu dat de Petr Pavel presei internaționale, după câștigarea președinției Cehiei, fostul general NATO a declarat pentru BBC că, odată ce conflictul se va termina, Ucraina va fi „gata din punct de vedere moral și practic” să se alăture alianței occidentale. „Armata ucraineană va fi probabil cea mai experimentată armată din Europa. Ucraina merită să facă parte dintr-o comunitate de țări democratice”, a spus Pavel. Pavel a spus că ar trebui să existe un sprijin militar „aproape fără limite” pentru Kiev. Președintele ales al Cehiei a spus că trimiterea de avioane de război occidentale, cum ar fi F-16, nu este „tabu”. Dar el s-a întrebat dacă ele ar putea fi livrate suficient de repede pentru a ajuta Kievul. Citește și: România, lăudată pentru sprijinul acordat Ucrainei de congresmani republicani și democrați Generalul a recunoscut criticile guvernului ucrainean cu privire la viteza livrărilor, în special a tancurilor, și a spus că ceea ce a fost furnizat „încă nu este suficient” pentru a contracara avantajul semnificativ al Rusiei. „Nu avem alternativă. Dacă lăsăm Ucraina fără asistență, cel mai probabil ar pierde acest război. Și dacă ei pierd, pierdem cu toții. Orașele noastre nu sunt distruse de artileria și rachetele rusești. Dar viitorul nostru ar putea fi distrus dacă nu sprijinim Ucraina pentru încheierea cu succes a acestui conflict”, a spus Pavel. Deși etichetat ca un războinic de către adversarii săi, în timpul campaniei, generalul a mai afirmat: „Odată ce există și cea mai mică șansă de discuții de pace, să o susținem. Dar nu există semne ale acesteia din partea rusă. Ceea ce trebuie spus este următorul: sfârșitul războiului este în întregime în mâinile Rusiei. Ar fi nevoie de o singură decizie a președintelui Putin de a-și retrage forțele din Ucraina și războiul s-a încheiat”.

România, lăudată pentru sprijinul acordat Ucrainei Foto: Facebook
Eveniment

România, lăudată pentru sprijinul acordat Ucrainei

România a fost lăudată pentru sprijinul acordat Ucrainei de congresmani republicani și democrați, în cadrul ueni dezbateri organizate în Congresul SUA. Evenimentul, intitulat „Romania’s support to Ukraine in counteracting the Russian aggression”, a fost organizat de Ambasada României la Washington. România, lăudată pentru sprijinul acordat Ucrainei „Reprezentanții Congresului american au subliniat importanța Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, a cărui soliditate a fost reconfirmată de cooperarea celor două state în contextul invaziei ruse în Ucraina. Au prezentat sprijinul bipartizan pe care Congresul american îl oferă Ucrainei, continuarea eforturilor în acest sens fiind esențială pentru prezervarea ordinii internaționale bazate pe reguli. Oficialii americani au recunoscut rolul proeminent asumat de România în gestionarea unei crize umanitare și de securitate cu reverberații puternice în regiune și la nivel global. Au fost prezenți membri democrați și republicani ai Congresului, parte din Comisiile de Informații, Forțe Armate, Securitate internă, Juridică și Comisia Helsinki: Bill Huizenga, Jason Crow, Sylvia Garcia, Eric Swalwell, Victoria Spartz, Linda Sanchez, Joe Wilson, Steve Cohen, Jim Costa, Robert Aderholt”, a arătat ambasada României în SUA. Partea română a prezentat o sinteză a contribuției României în gestionarea crizei refugiaților, asistența umanitară oferită încă de la debutul invaziei, rolul României în facilitarea exportului de cereale ucrainene, în consolidarea rezilienței energetice a Ucrainei și Republicii Moldova și în condamnarea acțiunilor Rusiei în forurile europene și internaționale. De asemenea, delegația Parlamentului României a argumentat importanța constituirii unui tribunal internațional pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Citește și: Mercenar Wagner recrutat din pușcărie, luat prizonier de ucraineni după doar două zile pe front: Viața noastră nu are nici un preț, putem fi uciși fără probleme

Mercenarii Wagner știu cât valorează: nimic. Iar lui Prigojin îi place să se pozeze în cimitire (sursa: welt.de)
Eveniment

Mercenarii Wagner știu cât valorează: nimic

Mercenarii Wagner știu cât valorează: nimic. Înainte de începerea războiului rus împotriva Ucrainei, Grupul Wagner era văzut ca o forță de elită. Totuși, pe măsură ce starea armatei ruse s-a înrăutățit iar mobilizările anunțate de președintele Putin în rândul populației au creat valuri de revoltă, Wagner a intrat puternic pe scena războiului. Însă fără proverbialii săi profesioniști, ci recrutând "carne de tun" din închisori – mercenarii fiind azi ucigași, hoți, traficanți de droguri, toți momiți cu promisiunea eliberării. Mercenarii invizibili legal E și povestea lui Oleg, un bărbat de 30 de ani, condamnat în Rusia pentru trafic de droguri, sedus de "oamenii de la Wagner", antrenat în grabă pentru război și trimis imediat direct în prima linie a frontului. După doar două zile a fost capturat de armata ucraineană. La început, ideea i s-a părut bună. "Ne-au vorbit despre amnistiere", a povestit Oleg, pentru Die Welt, care este trocul care li se oferă deținuților: dacă rezistă șase luni pe front, sunt mai apoi liberi. "Oleg a luptat pentru grupul de mercenari ruși Wagner care, din punct de vedere legal, e un no man’s land: Convenția de la Geneva se aplică doar soldaților din armatele oficiale, nu și mercenarilor. Însă Oleg nu a știut asta până când a fost capturat și adus în tabăra pentru prizonieri din vestul Ucrainei unde așteptă un schimb de prizonieri. (...) Căci autoritățile ucrainene îi tratează și pe luptătorii Wagner drept prizonieri de război. Potrivit unui purtător de cuvânt, nu se face nici o diferență.", arată Die Welt. "Cetățenii inutili", trimiși în luptă Însă, în Rusia, se face diferența – Die Welt amintind și de Margarita Simonian, vocea propagandei ruse la televiziunea de stat, care ar fi sugerat, înainte de începerea recrutării mercenarilor din închisori, că "ar fi mai bine ca Rusia să trimită în luptă cetățenii inutili, nu tineri educați". În plus, de vreme ce Wagner este o armată privată, pierderile de vieți omenești nu sunt incluse în statisticile oficiale. "Wagner există pentru că cineva are nevoie de Wagner", spune Oleg. Însă nu mai adaugă nimic atunci când este întrebat cine este acel "cineva". Ridică din umeri și tace. Citește și: Ezitările Occidentului în a furniza tancuri grele Ucrainei îl ajută pe Putin: Moscova se grăbește să atace masiv în primăvară, cât timp Kievul este vulnerabil la o ofensivă terestră extinsă Frica s-a instaurat, potrivit Die Welt, "pentru că, pe cât de exclusivist este acest grup, pe atât de puternic este proprietarul grupului: oligarhul Evgheni Prigojin. Un infractor mărunt în anii '80, care a făcut închisoare nouă ani pentru jaf armat, însă a devenit un proeminent antreprenor în anii '90, în Sankt Petersburg, câștigându-și, mai târziu, porecla de «bucătarul lui Putin». Prigojin este un furnizor de servicii complete pentru regimul rus: pe lângă Wagner, companiile de trolli pe internet fac și ele parte din imperiul său.". Mercenarii Wagner știu cât valorează: nimic Oleg a mărturisit în interviu că, pe front, nu a văzut decât luptători Wagner: "De la antrenamentul în Luhanskul ocupat de ruși, în estul Ucrainei, până la desfășurarea sa pe front. Nu existau soldați obișnuiți. De la logistică, la prima linie – totul este Wagner. Pentru că (...) Wagner este acolo pentru a netezi calea pentru armata rusă obișnuită.". Cînd a intrat în această ruletă rusească, își dorea doar să scape de închisoare: "Știam că suntem carne de tun, am fost de acord cu asta.". Ideologia, adaugă, nu a jucat nici un rol, doar amnistia. Totuși, mai tîrziu, s-a lăsat sedus de propagandă, și chiar a vrut să "ajute", crezând cu adevărat ce se spune la televiziunea rusă – că Ucraina e ocupată de puteri occidentale care ucid civili. Mai apoi, și-a dat seama că lucrurile stăteau altfel: "Viața noastră nu are nici un preț, putem fi uciși fără probleme.". A adăugat că, din grupul său de 50 de bărbați, probabil doar el mai este în viață. "Se pare că, până în prezent, Grupul Wagner a recrutat proximativ 30.000 de bărbați din închisorile rusești. Potrivit estimărilor ucrainene, 80% dintre ei au fost deja uciși, răniți sau capturați în Ucraina. Câmpurile din afara orașului Bahmut, din estul ucrainean, sunt pline de trupurile lor.", contextualizează Die Welt. Barosul lui Putin Chiar dacă a crezut că știe în ce se bagă, trocul nu a fost de fapt "luptă și vei fi liber", ci mai degrabă "luptă și vedem noi pe urmă". "Fuga, predarea, retragerea – nici una dintre acestea nu este opțiune. Există numeroase rapoarte despre luptători Wagner care au fost împușcați de propriii oameni dacă au refuzat să se confrunte cu o moarte sigură.”, comentează publicația germană. O dovadă înfiorătoare este execuția lui Evgheni Nujin, un fost mercenar rus care a trecut de partea Ucrainei, însă a fost prins de foștii colegi de arme. În octombrie 2022, a fost omorât în bătaie, cu lovituri de baros, totul fiind filmat. Șeful grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a afirmat atunci că "un câine a avut o moarte de câine". Iar Margarita Simonian, șefa presei de stat de la Moscov, a lăudat execuția, declarând că "barosul ar trebui să fie folosit pentru a corecta greșelile celor care îl mint pe președintele rus și pe comandanții săi cu privire la eșecurile din război". În prezent, Oleg se află într-un lagăr pentru prizonieri de război din vestul Ucrainei. Își ascultă noii gardieni, împletește obiecte de mobilier din răchită, așteaptă să i se hotărască soarta. Vrea să meargă acasă, deși știe că acolo poate fi eliminat. Dar încă speră că rușii vor onora trocul – contractul cu Wagner terminându-se în două luni.

Occidentul ezită, Putin profită: atac extins (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Occidentul ezită, Putin profită: atac extins

Occidentul ezită, Putin profită: atac extins. Rusia se grăbeşte să lanseze o nouă ofensivă în Ucraina, încercând să profite de această "fereastră de oportunitate" creată înainte ca Kievul să primească tancurile grele care i-au fost promise recent de către aliaţii săi occidentali, a declarat luni comandantul-şef al forţelor armate din Letonia, Valdemaras Rupšys, citat de agenţia de presă ucraineană Unian. Occidentul ezită, Putin profită: atac extins "Rusia a trecut la un război total, implicând întreaga populaţie în mobilizare şi plasându-şi economia . În condiţiile unei astfel de confruntări, logistica şi asigurarea tehnico-materială sunt cheia", a afirmat general-locotenentul Valdemaras Rupšys, care susţine că, "în etapa actuală, Rusia are suficiente resurse pentru operaţiuni de luptă, iar NATO trebuie să asigure asistenţă Ucrainei într-un război de această natură". "Acum chiar şi un orb poate să vadă că ei (ruşii - n.r.) se pregătesc pentru un nou val de ofensivă. Şi, probabil, s-ar putea opri sau schimba intenţia doar dacă vor vedea că Ucraina are suficiente echipamente, muniţii, arme şi personal instruit", consideră comandantul forţelor letone într-un interviu acordat agenţiei de presă ucrainene Guildhall. Rusia are resurse Dacă războiul va dura mai mult timp, totul va depinde de resurse, a subliniat generalul leton. "Trebuie să ţinem cont de faptul că Rusia are toate condiţiile pentru a-şi dota propria armată cu muniţie, tancuri, vehicule de luptă, iar ei pot lupta având şi suficientă aviaţie", argumentează el. Citește și: Șeful Romarm, reținut de DNA. DeFapt, martie 2022: „Cine se ocupă de înzestrarea armatei, în plin conflict din Ucraina: Țuțu, tablagiul de la Romarm” Potrivit lui, livrările de vehicule blindate grele vor juca un rol important în desfăşurarea războiului. "Ruşii înţeleg că dacă nu trec la ofensivă acum, la sfârşitul primăverii va fi prea târziu. În cadrul NATO, la nivelul celor 30 de comandanţi-şefi din ţările aliate există un consens. Războiul vostru este războiul nostru, trebuie să sprijinim Ucraina prin toate mijloacele disponibile", a spus Rupšys. Luptele poziționale îi convin Moscovei Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) aprecia duminică - într-un nou buletin informativ cu privire la situaţia de pe frontul în Ucraina - că principalul obstacol în calea lansării unei contraofensive ucrainene a fost şi rămâne ezitarea Occidentului de a trece pe scară largă forţele armate ucrainene la armament de tip occidental. Analiştii ISW - un think tank cu sediul în SUA - apreciază că pregătirile pentru livrarea tancurilor ar fi trebuit să înceapă încă din vară. După eliberarea Hersonului, războiul s-a transformat în lupte poziţionale, foarte avantajoase pentru Moscova, pentru a mobiliza şi antrena noi forţe. Acum, iniţiativa pe câmpul de luptă este de partea Rusiei, afirmă ei. Anterior, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că nu vede niciun indiciu ca Vladimir Putin să fi renunţat la obiectivele sale şi prevede că Rusia va încerca din nou să obţină controlul asupra Ucrainei. Stoltenberg: Putin nu vrea pace "Nu vedem niciun semn că preşedintele Putin şi autorităţile de la Moscova se pregătesc pentru pace. Vedem contrariul. Vedem că se pregătesc pentru un nou război, că mobilizează mai mulţi soldaţi, mai mult de 200.000, poate chiar mai mulţi", a spus Stoltenberg într-o declaraţie făcută în cursul unei vizite în Coreea de Sud, potrivit site-ului oficial al NATO. "Cel mai important, nu vedem niciun indiciu că preşedintele Putin şi-a schimbat obiectivul general al acestei invazii, care este de a-şi controla vecinul, de a controla Ucraina. Aşa că ar trebui să ne pregătim pentru un drum lung", a declarat secretarul general al NATO. El a subliniat că rezultatele unor posibile negocieri viitoare sunt legate în mod indisolubil de rezultatul de pe câmpul de luptă, dar atâta timp cât Putin crede că poate câştiga pe teren, nu se va aşeza la masa negocierilor. "Aşadar, paradoxul este că, de fapt, sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai bună cale pentru a se obţine o soluţionare paşnică şi negociată a războiului", a spus Stoltenberg.

Putin i-a spus lui Johnson: Aș fi putut ușor să te ucid Foto: Captură video
Eveniment

Putin i-a spus lui Johnson: Aș fi putut ușor să te ucid

Cu puțin timp înainte de a invada Ucraina, președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a spus lui Boris Johnson, pe atunci premier al Marii Britanii: „Aș fi putut ușor să te ucid cu o rachetă”. Boris Johnson, care a relatat această conversație la BBC, a spus că Putin avea un ton relaxat și detașat. Putin i-a spus lui Johnson: Aș fi putut ușor să te ucid „Johnson a spus că Putin a făcut acest comentariu în timpul unui lung apel telefonic din februarie anul trecut, în timp ce trupele ruse erau mobilizate lângă granița cu Ucraina. «M-a cam amenințat la un moment dat și a spus: „Boris, nu vreau să te rănesc, dar cu o rachetă, ar dura doar un minut”, sau ceva de genul acesta», a spus Johnson pentru BBC. Nu era clar dacă comentariul liderului rus a fost făcut în glumă. «Din tonul relaxat pe care îl avea, tipul de detașare pe care părea să-l aibă, el doar se juca cu încercările mele de a-l determina să negocieze», a spus Johnson”, scrie The Times. Conversația a avut loc la scurt timp după ce Johnson a călătorit la Kiev pentru a-i oferi sprijin președintelui Zelensky. La acea vreme, Rusia nega că ar fi avut vreo intenție de a avansa peste graniță, în ciuda acumulării de trupe. Trei săptămâni mai târziu, pe 24 februarie, a invadat. Johnson a spus că își amintește că i-a spus lui Putin că vor exista sancțiuni occidentale mai dure dacă invadează și acest lucru nu va face decât să intensifice sprijinul Occidentului pentru Kiev, ceea ce ar însemna „mai mult NATO, nu mai puțin” la granițele ruse. Aceste detalii apar în serialul care va fi difuzat de azi pe BBC 2, Putin vs the West. Citește și: BREAKING Partidul cancelarului Nehammer a pierdut zece procente la alegerile din landul Austria inferioară – rezultate preliminare BBC l-a intervievat și pe fostul ministru britanic al Apărării, Ben Wallace, care relatează cum a fost mințit de șefii armatei ruse, care negau vehement că vor ataca Ucraina. Însă, pe de altă parte, ministrul Apărării, Serghei Șoigu, susține că, dacă Rusia va invada Ucraina, ucrainenii nu se vor apăra.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră