SUA nu trimit încă F-16 Ucrainei

SUA nu trimit încă F-16 Ucrainei. Preşedintele american Joe Biden a negat posibilitatea livrării unor avioane de vânătoare Ucrainei în cadrul ajutorului militar oferit acestei ţări în războiul cu Rusia, fără a exclude însă furnizarea unor astfel de avioane în anii care vin. SUA nu trimit încă F-16 Ucrainei "Nu are nevoie de F-16 acum", a răspuns Biden într-un interviu acordat postului ABC, întrebat despre cererile insistente ale preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski ca armata sa să primească avioane de luptă occidentale, în special F-16. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Din punctul de vedere al responsabililor militari americani, a explicat Biden, în prezent nu este oportun transferul unor astfel de arme către armata ucraineană. "Dar nimeni nu poate şti de ce va fi nevoie într-un an, doi sau trei", a adăugat liderul de la Casa Albă, după ce a anunţat vineri, la împlinirea unui an de la începutul campaniei militare ruse contra Ucrainei, un nou pachet de ajutor militar pentru aceasta din urmă, în valoare de circa 2 miliarde de dolari. La o conferinţă de presă desfăşurată tot vineri, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou crearea unei "coaliţii aeriene" care să ofere ţării sale avioane de luptă, asemeni "coaliţiei tancurilor". Deşi a admis că aceasta "este o temă dificilă", el s-a declarat încrezător că "va fi depăşit acest tabu", la fel cum s-a întâmplat cu tancurile moderne, al căror transfer către Kiev a fost refuzat iniţial de ţările occidentale, dar în cele din urmă Ucraina va primi peste 60 de tancuri germane Leopard 2, 14 tancuri britanice Challenger 2 şi, într-un orizont de timp mai îndepărtat, 31 de tancuri americane M1 Abrams. Instruirea pe aparate ar dura mult Experţii militari atrag atenţia că furnizarea unor avioane de luptă occidentale Ucrainei nu ar fi o măsură practică în acest moment, dat fiind timpul îndelungat de care piloţii ucraineni vor avea nevoie pentru a se instrui şi familiariza cu aceste aparate. Citește și: Un posibil ajutor militar chinez pentru Rusia, luat în calcul la Beijing, ar transforma războiul din Ucraina în conflict global. Biden și Zelenski îi trimit avertismente lui Xi Jinping Potrivit postului CNN, Zelenski intenţionează să le trimită congresmenilor americani o listă cu armele de care armata ucraineană consideră că are nevoie pentru a învinge Rusia, listă pe care ar urma să includă şi avioanele F-16. Dar în tabăra republicană din Congresul SUA există unele voci critice faţă de ajutorul militar american oferit Ucrainei, ajutor ajuns până în prezent la un total de peste 32 miliarde de dolari.

Internațional

Cum se folosește Rusia de orfanii răpiți din Ucraina

Cum se folosește Rusia de orfanii răpiți din Ucraina: sunt plimbați la manifestări propagandistice, învață să manevreze arme și trimit scrisori celor de pe front, arată o investigație a jurnaliștilor Nigina Beroeva și Sonya Groisman, preluată de Meduza. Cum se folosește Rusia de orfanii răpiți din Ucraina Potrivit datelor oferite de Ucraina, circa 6.000 de copii au fost răpiți în timpul invaziei rusești și duși în Rusia sau în Crimeea ocupată. Dintre aceștia, circa 400 au ajuns în orfelinate unde au parte de educație „militar patriotică”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ancheta jurnaliștilor a aflat ce se ascunde în spatele acestui termen, ei bazându-se pe corespondența dintre ministerul Educației și structurile regionale care gestionează orfelinatele. Ei ai descoperit că orfanii sunt puși să urmărească mesajele ministerului rus al Apărării, care anunță denazificarea, învață să manevreze arme și scriu scrisori de încurajare către soldații ruși de pe front. Puteți urmări aici documentarul video realizat de cei doi jurnaliști de investigație. Un raport realizat de cercetători de la Universitatea Yale, a identificat cel puțin 43 de tabere și alte facilități, care fac parte dintr-o „rețea sistematică pe scară largă” operată de Moscova de la invazia Ucrainei din februarie 2022. Mii de copii au fost ținuți în aceste locuri, inclusiv cei cu părinți sau cu tutelă familială clară și chiar și cei considerați orfani, pe lângă cei care se aflau în grija instituțiilor de stat ucrainene înainte de invazie și cei a căror custodie era neclară sau incertă din cauza războiului. „Scopul principal al taberelor pe care le-am identificat pare să fie reeducarea politică”, a declarat Nathaniel Raymond, unul dintre cercetători, potrivit Reuters. Unele tabere ofereau pregătire militară unor copii de doar 14 ani, a mai spus Nathaniel Raymond.

NATO, parte în conflict, spune Putin (sursa: kremlin.ru)

Internațional

NATO, parte în conflict, spune Putin

NATO, parte în conflict, spune Putin. Preşedintele rus a acuzat Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) că participă la conflictul din Ucraina prin furnizarea de arme forţelor Kievului. NATO, parte în conflict, spune Putin "Ei (ţările NATO) trimit Ucrainei arme în valoare de zeci de miliarde de dolari. Aceasta este cu adevărat participare" (la conflictul din Ucraina), a spus Putin într-un interviu pentru canalul Rossia-1, difuzat duminică și citat de TASS. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Și nu e vorba doar de o cooperare tehnico-militară, a explicat Putin, ci de o participare, fie și indirectă la război, pentru că armele sunt furnizate gratuit. Citește și: Un posibil ajutor militar chinez pentru Rusia, luat în calcul la Beijing, ar transforma războiul din Ucraina în conflict global. Biden și Zelenski îi trimit avertismente lui Xi Jinping Rusia a declanşat o invazie în Ucraina, de la începerea căreia a fost marcat vineri, 24 februarie, un an, prima agresiune de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Lituanienii au donat 14 milioane de euro pentru a cumpăra radare, pentru Ucraina Foto: Twitter

Eveniment

Lituanienii au donat milioane de euro pentru radare

Lituanienii au donat 14 milioane de euro pentru a cumpăra radare, pentru Ucraina, anunță serviciul BBC în limba rusă. Potrivit informațiilor de pe rețelele sociale, un prim radar a ajuns deja în Lituania, unde ucrainenii vor învăța să le folosească. Alte șapte urmează să fie furnizate în următoarele zile. Lituanienii au donat milioane de euro pentru radare Pe 24 februarie, când s-a marcat un an de la invazia Rusiei, postul de radio lituanian LRT a finalizat campania de strângere de fonduri pentru procurarea radarelor. Suma strânsă a depășit de aproape trei ori pe cea stabilită inițial, scrie Newsmaker Moldova. Let’s Radar! Lithuanians prove again that we are 100% on when it comes to supporting #Ukraine!Lithuanian people, businesses, ?? communities & many good willed people donated an astounding 14,000,000 euros to protect Ukraine’s skies!We ?? are with Ukraine until victory! pic.twitter.com/nEyeyg8rXC— Lithuania MFA | #StandWithUkraine (@LithuaniaMFA) February 25, 2023 Campania a fost anunțată la începutul lunii ianuarie și s-a încheiat pe 24.02, cu un concert-telemaraton „Radarom”, care a fost transmis în direct. Locuitorii lituanieni și reprezentanții mediului de afaceri care au dorit să doneze bani au putut-o face prin apelarea unui număr special. Potrivit postului de radio LRT, numai în ultima jumătate de oră a telemaratonului au fost donați peste jumătate de milion de euro. Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a adresat un mesaj în timpul evenimetului: „Să ne amintim – acum un an se vorbeau de tot felul de lucruri – patru, cinci zile, două săptămâni, poate reușesc reușesc să reziste sau poate nu. Astăzi spunem că monstrul nu mai poate continua lupta și cade treptat în disperare”, a menționat acesta. Sistemul radar cumpărat de Lituania Foto: Twitter Potrivit unor estimări, 14 milioane de euro sunt suficiente pentru 14 sisteme radar. Citiți și: În trei zile și jumătate, lituanienii au strâns cinci milioane de euro pentru a cumpăra o dronă pentru Ucraina. Inițiativa, a unui jurnalist Anul trecut, Lituania a strâns bani și pentru achiziționarea unei drone de luptă Bayraktar pentru Ucraina. Atunci au fost adunați aproximativ 6 milioane de euro, dar producătorul turc de drone, a declarat că o va oferi gratuit, cu condiția ca majoritatea banilor strânși să fie folosiți ca ajutor umanitar pentru ucraineni, iar restul să fie folosiți pentru a dota aparatul cu arme.

Refugiații ucraineni au schimbat viețile românilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)

Eveniment

Refugiații ucraineni au schimbat viețile românilor

Refugiații ucraineni au schimbat viețile românilor. “Am şters senzaţia de neputinţă”, spune, la un an de la izbucnirea războiului din Ucraina, Smaranda Hristodorescu, o tânără din Iaşi care a ajutat câteva mii de ucraineni să îşi găsească refugiu din calea războiului. Refugiații ucraineni au schimbat viețile românilor A avut alături un mic grup de voluntari, necunoscuţi la început, dar care i-au devenit repede parteneri de încredere în momente în care simţeau că de deciziile lor depinde viaţa unor oameni. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La un an de la începerea războiului, am stat de vorbă cu câţiva dintre cei care s-au aflat cel mai aproape de front, în primele zile de război. Citește și: Unde sunt șpăgile pentru stimulatoarele cardiace luate de la morți? Procurorii au confiscat sute de mii de lei și euro, dar nu pot proba decât 100 de lei mită Războiul a început de Dragobete, anul trecut, la graniţa cu România. Teodor, un IT-ist ieşean, urma să îşi întâlnească viitorii socri a doua zi, la Cernăuţi, şi să le ceară mâna fiicei lor, Anastasia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Eveniment

Primele tancuri Leopard pentru armata Ucrainei

Premierul Poloniei s-a dus la Kiev cu primele tancuri Leopard pentru armata Ucrainei, a anunțat, azi, președintele Poloniei, Andrej Duda. Polonia a confirmat livrarea primelor tancuri Leopard către Ucraina vineri, în timp ce premierul Mateusz Morawiecki vizita Kievul pentru a marca aniversarea unui an de la invazia Rusiei. Primele tancuri Leopard pentru armata Ucrainei În cadrul unei reuniuni a Consiliului Național de Securitate de la Varșovia, președintele Andrzej Duda a declarat: "Premierul nu a putut fi aici, întrucât a mers la Kiev pentru a aduce tancurile Leopard, primul lot livrat Ucrainei". La scurt timp după ce Berlinul a aprobat exportul tancurilor de luptă de producție germană, echipajele ucrainene au început să se antreneze pe tancurile Leopard 2 în Polonia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Morawiecki a declarat că au fost livrate patru tancuri. Nu este clar dacă este vorba de modernele Leopard 2 sau de precursorul lor, Leopard 1. Duda spusese în ianuarie că Polonia va oferi 14 Leoparduri vecinului ei. Morawiecki a spus, azi, la Kiev, că Polonia ar putea antrena piloții ucraineni pe avioane F-16, dacă acestea vor fi oferite Kievului.

Internațional

Cum se va termina războiul din Ucraina

Cum se va termina războiul din Ucraina? La un an de la începutul invaziei, The Times avansează șase scenarii, amintind că, în februarie 2022, Putin credea că totul se va încheia în câteva zile. Acum, Rusia ar putea declanșa noi ofensive, având circa 300.000 de militari recent recrutați. Pe de altă parte, Ucraina așteaptă tancurile promise de mai multe țări NATO și ar putea ataca în sud, spre Crimeea. Poți citi și: Un consilier PSD a intrat direct de sub duș în ședința Consiliului Local al Sectorului 1. A explicat că este răcit cobză și nu știe să manevreze camera Iată care sunt cele șase scenarii avansate de The Times: Cum se va termina războiul din Ucraina Un acord de pace: Putin speră ca Zelenski să fie împins la masa negocierilor și să accepte cedarea teritoriilor ocupate deja de Rusia. „Rusia a încălcat deja toate acordurile teritoriale anterioare pe care le-a încheiat vreodată cu Ucraina (…) A face concesii ar necesita o schimbare radicală a opiniei publice, o schimbare pe care Putin încearcă în mod activ să o provoace prin atacuri asupra infrastructurii civile, care afectează moralul . Putin speră, de asemenea, să știrbească voința Occidentului de a sprijini Ucraina, ca mijloc de a o aduce la masa negocierilor”, scrie The Times. Război de uzură. Rusia încearcă să epuizeze resursele Ucrainei - armata, economia și rezistența poporului său. Războiul de uzură practicat deja în această iarnă a avut un cost extraordinar pentru Moscova, ale cărei pierderi sunt estimate la 200.000 de morți sau răniți, în timp ce jumătate din tancurile ei au fost distruse. Însă el ar bloca primirea, de jure, a Ucrainei în NATO și UE. Țara ar putea supraviețui doar cu ajutor extern. Acord de încetare a focului/ armistițiu. O încetare a focului ar putea îngheța conflictul acolo unde se află, fără a rezolva niciuna dintre problemele teritoriale pe care le-ar acoperi un acord de pace. Aceasta este probabilă doar în cazul unui impas de durată pe câmpul de luptă și ar duce la un conflict înghețat care s-ar putea încălzi sau răci în funcție de alți factori. Primul război cecen s-a încheiat în 1994 cu o încetare a focului negociată, pe care Rusia a încălcat-o trei ani mai târziu, reluând conflictul și intensificând ostilitățile până când i-a zdrobit pe rebeli și a distrus capitala Groznîi. Rusia se retrage, Ucraina obține victoria. Ucraina insistă că poate învinge Rusia pe câmpul de luptă și chiar a sugerat că ar putea face acest lucru într-un an, atâta timp cât sprijinul occidental rămâne. Cum arată victoria pentru Ucraina rămâne neclar. Kievul încă insistă că trebuie să includă recuperarea Crimeei anexate. Ucraina intră în colaps, Rusia câștigă: visul lui Putin. „Stephen Kotkin, istoricul american, a susținut că pentru Putin, victoria ar putea fi doar continuarea ocupației și distrugerea Ucrainei. El îl compară pe Putin cu un invadator de locuințe care a ocupat două camere dintr-o casă cu zece camere și continuă să le distrugă, în timp ce se bucură de 100 de camere intacte la el acasă. «Strategia lui Putin ar putea fi descrisă ca: 'Nu pot să o am? Nimeni nu o poate avea!'», spune Kotkin”, arată The Times. Război nuclear sau intervenție NATO. Este greu de înțeles ce ar realiza utilizarea unei arme nucleare tactice pe câmpul de luptă din Ucraina, scrie The Times. Armata rusă nu dispune de expertiza necesară pentru a o exploata în vederea avansării, însă ar putea fi suficient pentru a împinge NATO să intervină, cel puțin pe teritoriul ucrainean. Este greu de estimat un alt scenariu care ar putea determina NATO să intervină direct. Folosirea unei arme nucleare l-ar lăsa pe Putin fără amenințări: după ce a apăsat pe buton, amenințarea a dispărut.

Grapini, europarlamentar al lui Voiculescu, atac la Ucraina Foto: Facebook

Politică

Grapini, europarlamentar Voiculescu, atac la Ucraina

Maria Grapini, europarlamentar al partidului lui Dan Voiculescu, PUSL, a lansat un atac dur la Ucraina: „Preşedintele Ucrainei şi guvernul său ignoră, sfidător, toate regulamentele internaţionale si fac ce vor in raport cu România!”. Și postul controlat de Dan Voiculescu, Antena 3, a atacat constant Ucraina în ultimele luni. Ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit către Defapt.ro. Durează un minut, online Grapini, europarlamentar al lui Voiculescu, atac la Ucraina Într-un comunicat de presă, Grapini susține că „proiectul de a face navigabil canalul Bâstroe, încalcă şapte regulamente şi convenţii internationale” - fără a le prezenta însă, punctual. În plus, ea susține că Ucraina nu a notificat România în legătură cu lucrările de pe Bâstroe. Citește și: Maria Grapini lovește din nou: unirea românilor a fost visul lui Burebista! Totuși, Ucraina a afirmat în mod repetat România pe acest subiect, încă din august. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, nu a negat acest fapt. Președintele Iohannis a susținut că Transporturile știau din octombrie, ba chiar a existat un acord al părții române. „Suntem ţara care încă acordă ajutoare în bani ucrainenilor care au rămas în România, am discriminat fermierii români lăsând să intre cereale din Ucraina - fără taxe vamale şi fără analize fitosanitare - care ar fi trebuit doar să tranziteze ţara. Cu toate acestea, cantităţi semnificative de cereale au rămas în România. În tot acest timp, Preşedintele Ucrainei şi guvernul său ignoră, sfidător, toate regulamentele internaţionale si fac ce vor in raport cu România! Este inadmisibil!", a afirmat europarlamentarul PUSL. Citește și: Încă o emisiune anti-Ucraina la Antena 3 „CNN”: fermierii români ar falimenta „din cauza cerealelor fără taxe din Ucraina”. Plus: acuzații că cerealele din Ucraina sunt modificate genetic Grapini este vicepreședinte al PUSL. Antena 3, postul controlat de Dan Voiculescu, a criticat dur Ucraina în ultimele două luni. În mai puțin de două luni, cel puțin trei atacuri propagandistice împotriva Ucrainei au fost dirijate de Antena 3 „CNN” și, ulterior, au fost preluate de PSD, AUR și Șoșoacă. În toate cele trei cazuri se poate constata același tipar: atacul este lansat cu multă violență, de obicei în prime time, este preluat de site-uri și televiziuni apropiate PSD, precum și de liderii acestei formațiuni și, brusc, subiectul dispare.

"Războiul digital", testat pe teritoriul Ucrainei (sursa: palantir.com)

Internațional

"Războiul digital", testat pe teritoriul Ucrainei

"Războiul digital", testat pe teritoriul Ucrainei. La începutul războiului din Ucraina, armata rusă avea un avantaj net. Potrivit raportului „The Military Balance” al Institutului Internațional de Studii Strategice, în 2021 Rusia investise în apărare 45,8 miliarde de dolari, față de cele 4,7 miliarde investite de Ucraina. Forțele armate ale Rusiei aveau aproape un milion de militari activi și două milioane în rezervă, Ucraina - doar 196.000 militari activi și 900.000 de rezerviști. În momentul invaziei, Rusia a trimis pe front 280.000 de mii de militari, față de cei 125.600, cât avea Ucraina. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Totuși, timp de un an, Ucraina a rezistat și, mai mult, a provocat armatei ruse o serie de înfrângeri surprinzătoare. La aceste victorii a contribuit, fără îndoială, ajutorul militar venit din afară, însă din ce în ce mai mulți experți militari și comentatori politici vorbesc despre ajutorul digital. Și în special despre programul de inteligență artificială MetaConstellation, al companiei Palantir, care a decis anul trecut, în iunie, să se alăture Ucrainei. Considerată a fi parte a elitei lumii IT, misiunea declarată a companiei este de a oferi asistență exclusiv democrațiilor occidentale și aliaților lor. Cum funcționează acest software și, mai ales, poate schimba soarta unui război? Armata analogică vs armata digitală „Rușii își folosesc artileria ca și cum ar fi Primul Război Mondial”, a afirmat un expert militar britanic, citat de Times, adăugând că, azi, războiul se duce la un alt nivel: armata analogică a Rusiei are de luptat cu armata digitală a Ucrainei. Acesta este „cel mai avansat război din punct de vedere tehnologic din istoria omenirii”, a declarat pentru Welt și Mykhailo Fedorov, viceprim-ministrul Ucrainei și ministru al transformării digitale: „Principalele arme ale războiului modern nu mai sunt tancurile și sistemele de artilerie din anii 1960, ci datele și tehnologia: drone, comunicații prin satelit, dispozitive mobile, senzori și inteligență artificială – acestea sunt instrumentele care schimbă cursul unui război”. Ministrul Fedorov l-a întâlnit pe Alex Karp, directorul executiv al Palantir, anul trecut, la Forumul Economic Mondial de la Davos, urmând ca pe 3 iunie, parteneriatul companiei cu Ucraina să devină public. "Războiul digital", testat pe teritoriul Ucrainei Deși programele create de Palantir, considerate a fi printre cele mai sofisticate din lume, ajung să coste zeci de milioane de dolari (recent, Ministerul Apărării din Marea Britanie i-a comandat companiei un software în valoare de 75 de milioane de lire sterline), Ucrainei i s-a oferit, pro-bono, aplicația MetaConstellation. O aplicație care, utilizând algoritmi ai Inteligenței artificiale, funcționează într-un mod similar cu un software-ul de recunoaștere facială, putând detecta diferite ținte, fie că sunt înzăpezite sau camuflate. După fiecare utilizare, rezultatele sunt evaluate și, introduse în rețea, optimizând viitoarele modele de predicție. Potrivit Welt, unicitatea acestei aplicații constă în faptul că utilizează sisteme de analiză care colectează și evaluează date și informații din toate sursele imaginabile, rezumându-le mai apoi pe o singură platformă. Un joc pe calculator. Dar real Pentru exemplificare, un expert IT din cadrul forțelor militare germane, (care a dorit să rămână anonim, din motive de securitate) a explicat în ce constau avantajele armatei digitale ucrainene, față de armata analogică rusă. „Imaginați-vă că soldații dintr-o unitate ucraineană stau într-un adăpost subteran, să zicem lângă Herson; unul dintre ei își scoate tableta din rucsac și accesează un program. Îi apare un model digital al regiunii sau al câmpului de luptă în care se află el și tovarășii săi, bazat în mare parte pe imagini din satelit, afișat în trei sau patru straturi de claritate, fiecare reprezentând niveluri diferite de informații. Pe ecran, soldatul vede amplasările probabile ale tancurilor, trupelor sau pozițiile artileriei rusești și, de asemenea, multe puncte portocalii mici: navele din Marea Neagră (...). Cu un click poate vedea imaginile termice ale soldaților inamici, cu altul, fotografia clară a unui tanc ascuns în desiș (...). Apoi, încă două clicuri: primul, pentru a obține coordonatele țintei, al doilea pentru a selecta o armă sau o dronă pentru a ataca poziția, nava sau tancul.”. Astfel, conchide expertul, dacă acum 20 de ani, abia se puteau identifica 12 ținte pe zi, iar asta cu mult noroc, noul software permite armatei ucrainene să identifice și să atace zilnic 250 sau chiar 300 de ținte. În prezent, fiecare batalion ucrainean are, printre rândurile sale, cel puțin un specialist în informatică. "Ceața războiului" se risipește Citat de Washington Post, Alex Karp, directorul executiv al Palantir, a declarat: „Puterea sistemelor sofisticate de război algoritmic este acum de așa natură încât poate fi comparată cu puterea armelor nucleare tactice împotriva unui adversar care deține doar arme convenționale. Publicul larg tinde să subestimeze acest lucru. Nu și oponenții noștri.”. Potrivit lui Karp, azi vorbim despre un război digital, în care, folosind tehnologia inteligenței artificiale, militarii pot vedea prin acea „ceață a războiului” (termen inventat de generalul prusac Carl von Clausewitz, pentru a descrie lipsa de informații pe câmpul de luptă). În ceea ce privește Ucraina, analiza datelor este realizată în timp util de consilieri NATO din afara țării, care trimit rapid informații esențiale – ca de pildă poziția inamicului, natura țintelor identificate și ce tip de arme ar fi cel mai eficient de folosit împotriva acestora. O lecție pentru China Potrivit Washington Post, ceea ce se întâmplă azi în Ucraina a schimbat fundamental modul în care se vor duce bătăliile în viitor, „războiul algoritmic” permițând chiar și unei armate mici să învingă una covârșitoare, atât din punct de vedere al echipamentului militar, cât și al numărului de soldați. Exemplul cel mai bun este recucerirea Hersonului, care s-a datorat în mare parte MetaConstellation: căci militarii ucraineni au avut, datorită acestei aplicații, informații precise despre pozițiile rușilor și capacitatea de a lovi țintele cu precizie, de la mare distanță. Citește și: Grindeanu a postat pe Facebook trei bărci și spune că e gata să verifice canalul Bâstroe. Ucrainenii au spus că-l așteaptă din august Potrivit comentatorilor, înarmați cu acest tip de informații, ucrainenii ar putea prelua în viitor ofensiva — mișcându-se, comunicând și adaptându-se rapid la manevrele defensive și la atacurile armatei ruse. În plus, modul în care decurge războiul din Ucraina și succesul pe care îl înregisterază armata sa digitalizată au deja impact și asupra Chinei, singurul rival redutabil al SUA, în ceea ce privește domeniul IT. Demonstrarea puterii inteligenței artificiale și având în vedere cât de impredictibil poate fi deznodământul unui război datorită folosirii acesteia, liderul de la Beijing se va gândi mai atent asupra unei posibile invazii a Taiwanului.

Eveniment

Trenul s-a blocat în firele electrice

Moment istoric: s-a redeschis o nouă legătură feroviară Rămânia Ucraina, d la Câmpulung pe Tisa la Sighetul Marmației, care a stat închisă timp de 15 ani. Dar partea română s-a făcut de râs: trenul a rămas blocat în firele electrice și de comunicații. Un angajat al CFR a fost nevoit să ridice firele cu o prăjină, pentru a redeschide circulația, arată imaginile publicate de fotograful Sorin Hotea. Club Feroviar a precizat că a fost vorba de un tren „de probă” și și-a exprimat speranța că problema va fi rezolvată în timp. De altfel, tot Club Feroviar relata, la 22 februarie, despre bariere ridicate cu mâna după o modernizare a căii ferate de 1,3 miliarde lei. „Pentru a determina semaforul la o trecere la nivel să treacă pe liber automobiliștii au trebuit să împingă manual în sus o barieră care uitase să se ridice. Nu este vorba de vreo barieră la o trecere uitată de lume, ci de una situată pe un Coridor european feroviar modernizat”, a arătat această publicație. Ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit către Defapt.ro. Durează un minut, online Trenul s-a blocat în firele electrice Un fost secretar de stat de la Transporturi, Horațiu Cosma, a comentat pe Facebook: „Păcală Grindeanu lovește din nou: ucrainenii au deschis ieri încă o cale ferată la granița cu România, însă trenul lor s-a blocat la noi în cablurile de electricitate. Anul trecut, vecinii noștri au reconstruit în plin război o linie de cale ferată de 20km în doar 2 luni, dar au mai așteptat încă 4 luni după România să curețe bălăriile de pe partea noastră ca să o poată inaugura. Între timp, ucrainenii n-au stat cu mâinile în sân și au mai reparat o linie ce intră în România, în județul Maramureș, aproape de Sighetu Marmației. Ca și în 2022, tot ei au pus la bătaie și trenul. Și, ca în 2022, pe noi tot nepregătiți ne-au prins. La o trecere la nivel, trenul s-a blocat în cablurile de electricitate aeriene aflate prea jos. A reușit să treacă doar după ce un angajat feroviar le-a ridicat cu un băț. O scenă demnă de Caragiale”. Poți citi și: În timp ce-n România șeful CFR este urmărit penal, în Ucraina, directorul Căilor Ferate anunță că, la 15 ianuarie, 97% din trenuri au plecat la timp, iar 96% au ajuns la timp

Iohannis: Ministerul Transporturilor știe despre lucrări din octombrie

Politică

Ministerul Transporturilor știe lucrări din octombrie

Președintele Klaus Iohannis a declarat, la Varșovia, vorbind despre situația canalului Bâstroe, că „ministerul Transporturilor știe despre lucrări din octombrie” și a apreciat că „ucrainenii nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin”. Vă prezentăm integral dialogul său cu presa. „Ai noștri fac afirmații care nu au încă un fundament dovedit” Întrebare: Care este poziția statului român privind lucrările care încalcă toate conventiile, dragarile pe canalul Bâstroe? Răspuns: Există o preocupare legitima pentru Delta Dunarii, in schimb nu putem sa amestecam îngrijorarea si măsurile concrete pentru prezervarea Deltei Dunării Nu trebuie sa le amestecăm cu diverse abordări politice de moment. Dati-mi voie sa va spun ca pe acel canal Bastroe se dragheaza de ani de zile, fiindcă ucrainieni il folosesc pentru navigare. Evident ca aceste chestiuni sunt limitate de înțelegeri internaționale si trebuie respectate de toate părțile. pentru a sti ce se intampla acolo este nevoie sa vorbim cu ucrainienii , doar ca acest lucru nu prea s-a intamplat, am văzut ca la noi o serie întreaga de politicieni s-au inflamat fără sa verifice ce se intampla in fapt acolo si afirmațiile făcute de dvs sunt preluate sigur de la unii politicieni de ai noștri care cred ca au simțit o ocazie sa se profileze un pic mai mult in spațiul public românesc, probabil in vederea alegerilor care vor avea loc anul viitor. Ucrainienii au solicitat sa existe discuții la nivel de expert si cu Ministerul Transporturilor si cu Ministerul Mediului si pe alte paliere, pe Externe evident. Aceste discuţii nu au avut loc, dar ai noştri, inflamaţi şi hotărâţi, fac afirmaţii care nu au inca un temei dovedit. Ucrainienii afirma ca ei dragheaza pentru întreținere si nu pentru altceva, acum daca este asa sau nu e bine să se verifice, dar cred că e legitim să se verifice împreună cu ei, pana la urma este teritoriu ucrainean. Cred că este foarte bine ca politicienii noştri înainte să ţină discursuri inflamate să lase experţii să vadă ce se întâmplă real acolo, dacă se respectă sau nu se respecta legislaţia internaţională, să discute in bilateral dar si cu Comisia Europeană pentru a lua măsurile care se impun. Nu cred că in acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei acum nu au nevoie sa fie certati, ei au nevoie de sprijin, tocmai asta am spus înainte si asa am discutat la Summit. Nu ma-ntelegeti gresit , nu vreau sa punem in pericol biodiversitatea Deltei Dunarii dar cred ca nu este bine sa ne amblam fara sa stim despre ce vorbim aici. Eu cred ca multe dintre afirmații care s-au făcut sunt si nepotrivite si neproductive si îi invit pe toţi cei preocupaţi să aştepte până se întâlnesc experţii, discută, şi vin cu un plan de măsuri. E abordarea cea mai corectă şi care duce la rezultate. Și ucraineni fac lucrări pentru ca vor ceva și noi știm foarte bine ce vor, cum porturile lor la Marea Neagra sunt blocate de rusi , ei vor sa iasa undeva cu marfa lor, cred ca este de înțeles dar si noi avem pretenții ca Delta Dunarii sa fie prezervata si protejata. Calea este cea diplomatică, calmă şi cu experți. Întrebare: Cand ați fost înștiințat ce lucrări se fac? Răspuns: Despre lucrări voi fi înștiințat atunci cand îmi confirma experții ce anume lucrări se fac. Așa ca se fac lucruri știm, știe si Ministerul Transporturilor cam din octombrie, deci nu este nicio noutate, ei ne-au anunțat oficial ca vor sa sa faca lucrări de dragare de întreținere si ca vor sa folosească canalul pentru a-si exporta marfa si noi e-am dat un acord provizoriu pana cand lucrarile se clarifica si aceasta chestiune a fost comunicata si Comisiei Europene. Nu e absolut nimic nou aici. Cei care au încercat să facă o mare problemă din asta nu cred că au înţeles miza acestei perioade şi nici nu mi se pare că preocuparea pentru Delta e preocuparea numărul 1 pentru ei. Întrebare: Cand putem stopa lucrările, pentru ca oficiali din Ucraina au spus ca s-au făcut lucrări majore? R: Asta o sa ne confirme experții după ce se clarifica ce este acolo. Întrebare: De ce nu s-au purtat discuții înainte? R: Asta este o întrebare buna pe care va rog sa o puneti celor care au iesit cu problema. Întrebare: In spațiul public au avut loc tot felul de discuții, sunteți îngrijorat ca in sânul societății românești ar scădea sprijinul pentru Ucraina? R: Cu cat dureaza războiul mai mult cu atat mai mulți oameni vor cauta alte subiecte, va aparea asa numita oboseala. Ea este contraproductiva pentru ca razboiale nu se castiga de la sine. Războaiele se castiga luptând si primind sprijin. Este bine, corect si oportun ca Ucraina sa fie sprijinită, dar sunt si alte preocupări politice. Cum noi ne apropiem de alegeri, ai noștri fug dupa notorietate si după teme interesante. Nu am dat un avertisment politicienilor noştri, ci le-am făcut o recomandare să se ocupe de alte teme, până ne clarificăm ce se intampla acolo. E important să păstrăm sprijinul populaţiei pentru ce face România, adică pentru sprijinul pentru Ucraina, pentru întărirea Flancului Estic, pentru inatrirea NATO, pentru a ne păstra valorile noastre. Dar noi ştim că există oameni care vor să abordeze altfel chestiunea. Nu mi se pare oportun pentru România. Se exagerează prea mult cu aceste chestiuni care duc la o tensionare a relaţiilor bilaterale, atunci pot fi găsiţi şi la noi şi în Ucraina unii mulţumiţi şi unii nemulţumiţi, dar vă asigur că vor fi şi care se bucură în Moscova.

Ucraina adânceşte Bâstroe pentru a-şi majora exporturile Foto: Twitter

Eveniment

Ucraina adânceşte Bâstroe pentru majora exporturile

Ucraina adânceşte canalul Bâstroe pentru a-şi majora exporturile de cereale, a anunţat miercuri ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, transmite Reuters. Însă demnitarul de la Kiev a spus că Ucraina este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată, menționând că Bucureștiul a fost informat încă din august 2022, dar nu a transmis obiecții. Ucraina adânceşte Bâstroe pentru a-şi majora exporturile „Am notificat oficial partea română în august 2022 că vom efectua operaţiuni de dragare, cum ar fi eliminarea sedimentelor, şi nu am primit comentarii", a afirmat Vaskov, într-un interviu acordat Reuters. La mijlocul anilor '90 canalul avea o adâncime de 6,5 metri, dar în ultimii ani Ucraina nu a efectuat operaţiuni de dragare, ceea ce a avut ca rezultat acumularea de aluviuni. "Nu vedem nicio problemă - nu este o nouă construcţie, ci o adâncire operaţională", a declarat Vaskov, adăugând că operaţiunile de dragare sunt menite să menţină canalul suficient de adânc pentru a permite nave cu un pescaj de până la 6,5 metri. Ucraina transportă cereale pe canalul Bâstroe, deoarece dezvoltă rute alternative pentru exporturile sale, în timp ce accesul la porturile sale de la Marea Neagră a fost limitat de la invazia Rusiei. "Anterior, nu a fost necesară creşterea adâncimii (canalului). Acum există o astfel de necesitate", a explicat oficialul ucrainean. Plus de 500.000 tone la export El a spus că aglomeraţia ridicată de la porturile de la Dunăre şi cozile lungi de la canalul românesc Sulina sunt principalele motive ale deciziei. Ucraina, care şi-a majorat semnificativ exporturile prin porturile sale de la Dunăre, de 1,5 milioane de tone pe lună de la invazia Rusiei, speră că un canal mai adânc va permite să fie exporte lunar încă 500.000 tone. Anterior, Ucraina a dezvoltat un plan de adâncire a canalului la 8,2 - 8,3 metri, care ar putea fi implementat în viitor. Citește și: ANALIZĂ Trei atacuri propagandistice împotriva Ucrainei dirijate de Antena 3 „CNN” și preluate de PSD, AUR și Șoșoacă "Există de mulţi ani un astfel de proiect, dar în acest moment nu este implementat. Aici nu a fost de acord România cu implementarea proiectului", a explicat Vaskov. Hartă Digi 24 "Este în interesul economic al Ucrainei şi este necesar pe termen mediu, dar discuţiile încă sunt în derulare". Orice acţiune ar putea fi efectuată când va exista un acord cu România, a adăugat oficialul ucrainean.

Biden cere, de la Varșovia, aplauze pentru Maia Sandu Foto: captură video

Eveniment

Biden cere aplauze pentru Maia Sandu

Președintele SUA, Joe Biden cere, de la Varșovia, aplauze pentru Maia Sandu și Republica Moldova: „Doamnă preşedinte Sandu, suntem mândri astăzi să stăm alături de dvs. Aplauze pentru dna. preşedinte Sandu!”. Discursul lui Joe Biden la Varşovia - susţinut în grădina Palatului Regal în faţa a mii de oameni, care s-au adunat aici în ciuda vremii rele - vine după ce preşedintele american a purtat discuţii cu omologul său polonez, Andrzej Duda, despre consolidarea flancului estic al NATO şi după ce luni a luat prin surprindere făcând o vizită chiar la Kievul aflat în bătaia rachetelor lui Putin. Este al doilea discurs pe care Biden îl rosteşte în acest loc în mai puţin de un an, subliniind relaţia din ce în ce mai apropiată dintre SUA şi Polonia, în timp ce războiul din Ucraina continuă să se înteţească. Biden cere aplauze pentru Maia Sandu Maia Sandu se află la Varșovia, în audiența care ascultă discursul lui Biden. Președintele SUA a menționat și lupta pentru libertate a cetățenilor Republicii Moldova. „Oamenii din Moldova își doresc trăiască în libertate”, a spus el. În discursul său, Biden a promis că ucrainenilor li se va face dreptate, iar Rusia va răspunde pentru ceea ce a făcut. Citește și: GALERIE FOTO Discursul „istoric” al lui Putin: atmosferă de înmormântare și personaje adormite în sală. Prigojin, șeful Wagner, n-a fost invitat – semn al căderii în dizgrație „Anul viitor voi găzdui toţi membrii NATO, pentru a 75-a aniversare a celei mai puternice alianţe. Ne asumăm responsabilitatea pentru Art. 5: un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor, e un jurământ solemn”, a reiterat Joe Biden. President Biden’s reference to the fact that Russia is stealing children is not only creating awareness about this horrific crime, it is also very powerful reminder in the US where conservative circles especially took note of this.#Ukraine #Poland #USA pic.twitter.com/MecKvHaimd— (((Tendar))) (@Tendar) February 21, 2023 El a promis ca sprijinul pentru Ucraina va continua şi a declarat că vor fi anunţate noi sancţiuni. Preşedintele şi-a încheiat discursul cu mulţumiri şi binecuvântări, în timp ce pe scenă au urcat copii de diverse naţionalităţi cu steaguri americane în mână, pe fondul sonor al melodiei Coldplay „Sky Full of Stars”.

Politică

Deputat PSD cere ca România să nu mai susțină Ucraina

Încă un deputat PSD, Alin Chirilă, din Mehedinți, cere ca România să nu mai susțină Ucraina și să se opună aderării la UE: „Ucraina nu are ce căuta în Uniunea Europeană! Să învețe întâi să se comporte ca stat european înainte de a cere să devină membru al Uniunii Europene!”, a scris el pe Facebook. Poziția sa este extrem de asemănătoare cu cea a premierului Ungariei, Viktor orban. Începând din 2017, Ungaria a făcut de mai multe ori, cel mai recent în februarie 2022, uz de veto față de cooperarea NATO cu Ucraina, din cauza politicii ucrainene privind minoritățile. Un deputat PSD cere ca România să nu mai susțină Ucraina „România trebuie să #suspende orice formă de #sprijin pentru #Ucraina până când Kievul se conforma convențiilor internaționale privind #Delta_Dunării”, a afirmat deputatul PSD. Ulterior, Chirilă și-a editat postarea, renunțând la mesajul în care propunea ca România să nu mai ajute Ucraina și și să se opună aderării acestei țări la UE. Totuși, aceste mesaje au rămas în istoricul editărilor. O poziție identică a avut, constant, deputatul PSD Daniel Ghiță. „„În România încă sunt copii care merg flămânzi la culcare. Nu sunt bani pentru educație, decât pentru arme și pentru războiul din Ucraina? (...) A ajuns măscariciul de Zelenski să le dicteze tuturor cum sa vină îmbrăcați, slugile UE! Nu aveți voie in kaki: că nu-mi dă voie campania de PR!? Banii EU sunt îngropați în Ucraina, in timp ce românii trăiesc în sărăcie! Nu sunt bani pentru popor, decât pentru arme și Ucraina?”, a scris el, recent, pe Facebook. Citiți și: ANALIZĂ Trei atacuri propagandistice împotriva Ucrainei dirijate de Antena 3 „CNN” și preluate de PSD, AUR și Șoșoacă

Economie

PIB-ul Rusiei s-a contractat cu „doar” 2,1% în 2022

Cu o zi înainte de discursul „istoric” al lui Putin, statistica Rusiei anunță că PIB-ul s-a contractat cu 2,1% în 2022. Bloomberg arată că, totuși, predicțiile pesimiste de la începutul invaziei din ucraina, când se estima o prăbușire între 3 și 10% a economiei rusești, nu s-au adeverit. Dar mulţi observatori pun la îndoială fiabilitatea cifrelor prezentate de autorităţile ruse, în special datorită opacităţii mai multor indicatori economici de la începutul conflictului din Ucraina. PIB-ul Rusiei s-a contractat cu „doar” 2,1% în 2022 Conform Rosstat, inflaţia s-a stabilizat în ianuarie la aproape 12%, după ce a atins 17,8% în aprilie, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, în urma impactului sancţiunilor occidentale. Scăderea PIB-ului a fost mai mică decât în pandemia din 2020, când economia a scăzut cu 3,1%, conform primei estimări, și cu 2,7%, conform estimării actualizate. Grafic: Twitter După cum notează Interfax , Rosstat a amânat de două ori publicarea primei evaluări a dinamicii economiei rusești pentru 2022. New data: According to Rosstat's initial estimate, #Russia's GDP fell by 2.1% in 2022.https://t.co/H7MM0h4Ymk pic.twitter.com/1Agc5AUnGr— Janis Kluge (@jakluge) February 20, 2023 Recesiunea economică, potrivit Rosstat, s-a dovedit a fi mai mică decât previziunile din februarie ale Băncii Centrale (2,5%) și ale Ministerului Dezvoltării Economice (2,9%). În ianuarie, președintele rus Vladimir Putin a estimat căderea economiei la 2,5%. Fondul Monetar Internațional a estimat atunci că PIB-ul Rusiei a scăzut cu 2,2% pe parcursul anului. Citește și: Încă o țară care divorțează de Gazprom: Cehia a anunţat că nu mai depinde de importul de gaze naturale din Rusia Rosstat a publicat evaluarea privind scăderea PIB-ului cu o zi înainte de mesajul președintelui Federației Ruse către Adunarea Federală. Putin se va adresa deputaților și senatorilor pe 21 februarie.