marți 23 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2420 articole
Internațional

Ucraina, progrese "foarte încurajatoare" în contraofensivă, spune secretarul de stat american, Antony Blinken

Ucraina, progrese "foarte încurajatoare" în contraofensivă. Statele Unite ale Americii (SUA) văd progrese "foarte încurajatoare" în contraofensiva pe care Ucraina o desfăşoară în prezent împotriva Rusiei pentru eliberarea teritoriilor sale, a declarat miercuri secretarul de stat american Antony Blinken, în vizită la Kiev. Ucraina, progrese "foarte încurajatoare" în contraofensivă "Se văd foarte clar progrese importante ce sunt făcute în prezent în contraofensivă şi aceasta este foarte, foarte încurajator", a apreciat Blinken, în timpul întrevederii sale cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Pensionar special din SRI, la bază „mecanic agricol”, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Societatea, zeci de angajați, sporuri peste sporuri La rândul său, Zelenski a atenţionat, în timpul discuţiilor sale cu Blinken, că va urma o "iarnă dificilă". "Ne aşteaptă o iarnă dificilă. Însă noi suntem bucuroşi că nu o vom înfrunta singuri. Blinken, întâlnire cu Zelenski la Kiev (sursa: Facebook/U.S. Department of State) O vom face împreună cu partenerii noştri", a declarat Zelenski, mulţumindu-le SUA pentru ajutorul lor în sectorul energetic, vizat de bombardamente ruse sistematice în ultimul an.

Ucraina, progrese "foarte încurajatoare" în contraofensivă (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Ucraina a avut dreptate, iar autoritățile române s-au făcut de râs Foto: Facebook
Eveniment

Ucraina a avut dreptate, iar autoritățile române s-au făcut de râs: o dronă rusească a căzut pe teritoriul României. Kievul a avertizat de luni, dar Bucureștiul a negat vehement

Ucraina a avut dreptate, iar autoritățile române s-au făcut de râs: o dronă rusească a căzut pe teritoriul României. Kievul a avertizat de luni, dar Bucureștiul a negat vehement, timp de mai multe zile. Citește și: EXCLUSIV Ultima variantă a „ordonanței austerității” favorizează instituțiile militare și promovează mascat șefi de birouri. Proiectul este neconstituțional, spun specialiștii De altfel, locul în care drona rusească a căzut pe teritoriul României a fost identificat încă de marți de către site-ul de investigații Bellingcat și postul german RTL. Ucraina a avut dreptate, iar autoritățile române s-au făcut de râs Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a confirmat, miercuri, în timpul unei vizite la Plauru, în judeţul Tulcea, că au fost găsite bucăţi ”care pot fi dintr-o dronă” rusească. Declaraţiile sale vin la o zi după ce preşedintele Klaus Iohannis afirma că nu a existat nicio piesă şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Încă de luni, presa ucraineană şi mai mulţi oficiali de la Kiev au distribuit filmări şi fotografii care ar fi surprins momentul când două drone ruseşti au explodat pe malul românesc al Dunării. Jurnaliştii din Ucraina au ironizat reacţia oficialilor români care au negat ferm incidentul. Poziția României, ţară membră în NATO, este "amorfă și fără coloană vertebrală", a scris o publicaţie din Ucraina. Dronele rusești ar fi avut oficial drept țintă portul ucrainean Ismail, situat pe partea ucraineană a Dunării. Drona ar fi fost de tip „shahed”, modelul iranian folosit de Moscova - a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean Oleg Nickolenko, încă de luni. Afirmațiile lui Nickolenko au fost întărite de ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba: „Noi spunem cu încredere, pe baza dovezilor, că acestea au fost dronele Shahed. Avem dovezi fotografice că ceva a căzut acolo”. Mai mult, un site specializat în geolocalizare și un post TV german au identificat locul în care s-a produs explozia. Locul în care a căzut drona rusească Foto: Observator Iohannis, Ciolacu, ministerul Apărării - în stare de negare Însă, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a infirmat, luni, "în mod categoric" informaţiile din spaţiul public cu privire la o "aşa-zisă situaţie apărută în cursul nopţii de duminică spre luni, în care drone ruseşti ar fi căzut pe teritoriul naţional al României". Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, la Cincu, că nu a existat nicio piesă şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. ”Pot să vă spun că nu a existat nicio piesă, şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Noi avem control total asupra spaţiului nostru naţional. Am verificat absolut tot şi pot să liniştesc populaţia. Nu a existat nimic ce a ajuns în România. Însă da, suntem îngrijoraţi fiindcă aceste atacuri au loc la o distanţă foarte mică de graniţa românească”, a spus preşedintele. „Dacă preşedintele ţării spune asta, eu cred”, a spus la rândul său premierul luxemburghez Xavier Bettel, aflat alături de Iohannis la baza Cincu. Citește și: Guvernul Ciolacu pare că protejează evazioniștii și-i impozitează pe cei care fac afaceri oneste: consilierul BNR Croitoru desființează pachetul fiscal. „Întreține visul socialist”, scrie Croitoru Și premierul Marcel Ciolacu a negat informațiile, în contextul unor declarații de presă: „În acest moment, nu se confirmă această informaţie. Eu am informaţiile de la ministrul Apărării. În acest moment nu se confirmă această informaţie”.

Moscova fură cubanezi pentru frontul ucrainean (sursa: Youtube/Alain Paparazzi)
Internațional

Disperare la Moscova: lipsa soldaților a dus la recrutarea pentru Ucraina, prin înșelăciune, dintr-un stat aliat precum Cuba. Furie la Havana

Moscova fură cubanezi pentru frontul ucrainean. Scandalul traficului de cubanezi în vederea recrutării în armata rusă a izbucnit pe Youtube, pe 27 august. După doar o săptămână, guvernul cubanez a anunțat că a descoperit și a și anihilat rețeaua. Ministrul cubanez de Externe a lansat amenințări voalate la adresa Rusiei. Păcăleală: li s-au promis construcții, au ajuns pe front Pe 27 august, youtuberul cubanez Alain Paparazzi difuza un videoclip cu doi tineri cubanezi aflați într-un spital din Rusia. "Am ajuns în Rusia cu un contract de muncă, dar totul a fost o păcăleală. Ne-au spus că (mergem) să reparăm casele devastate de război, tranșee, moloz. Totul a fost o înșelătorie.", au spus tinerii. Citește și: EXCLUSIV Ultima variantă a „ordonanței austerității” favorizează instituțiile militare și promovează mascat șefi de birouri. Proiectul este neconstituțional, spun specialiștii Potrivit celor doi adolescenți, în Rusia au semnat un contract redactat în rusă. "Ne-au spus să nu ne facem griji, doar să semnăm. Noi am semnat. Apoi ne-au trimis pe front, în Ucraina, în linia a treia (...). Ne-am îmbolnăvit și ne-au trimis înapoi aici, dar prietenii noștri sunt acolo, în linie. Nimeni nu ne-a spus nimic despre asta.", au adăugat ei. Pe 30 august, Americatevé, un post de limba spaniolă cu sediul în Miami, difuza un reportaj în care mama unuia dintre adolescenți, Alex Vegas Díaz, declara că nu a mai primit nici o veste de la fiul ei. Recrutați de fete pe Facebook Caridad Díaz a povestit că fiul ei a plecat în Rusia cu un contract de muncă în construcții. "A fost contactat pe Facebook de două fete, Elena și Daiana, cred că una e cubaneză și cealaltă, rusoaică. I-au arătat un contract fals, spunându-i de toate beneficiile pe care urma să le aibă. Am citit și eu documentul. Era un contract pentru muncă, nici vorbă de războiul din Ucraina. Doar l-au întrebat pe copil dacă are pașaport. (...) Acum nu mai știu unde este.", a povestit femeia. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV Pe 1 septembrie, același post difuza un clip cu Alex Vegas Díaz și un alt adolescent, Andorf Velázquez, care transmiteau un mesaj disperat de ajutor din Rusia. "Încercați să ne scoateți de aici cât mai repede posibil, ne este frică", au spus tinerii, care se aflau într-un camion și erau transferați din spital, înapoi pe front. Americatevé a susținut că a primit și alte mesaje și fotografii din partea altor cubanezi care au declarat că au călătorit în Rusia prin același contract. Imediat, mai mulți părinții cubanezi au declarat că și copiii lor au plecat în Rusia, cu aceleași contracte de muncă. Moscova fură cubanezi pentru frontul ucrainean Pe 4 septembrie, după doar o săptămână de la izbucnirea scandalului, Ministerul de Externe cubanez a comunicat că "a detectat și lucrează la neutralizarea și dezmembrarea unei rețele de trafic de ființe umane care operează din Rusia pentru a încorpora cetățenii cubanezi care locuiesc acolo, și chiar unii din Cuba, în forțele militare care participă la operațiunile de război din Ucraina.". Deși Ministerul cubanez de Externe nu a precizat cine s-a aflat în spatele operațiunii, potrivit comunicatului, "Tentative de această natură au fost neutralizate și au fost inițiate proceduri penale împotriva persoanelor implicate în aceste activități.". Cuba a susținut public Rusia Între Cuba și Rusia a existat, însă, multă prietenie. Anul trecut, în februarie, Bruno Rodriguez, ministrul cubanez al Afacerilor Externe, scria pe Twitter: "Respingem categoric isteria propagandistică şi mediatică pe care a declanşat-o guvernul SUA împotriva Rusiei şi ne opunem cu fermitate expansiunii NATO la frontierele acestui stat frate.". În august a.c., Iuri Borisovici Șveț, un fost ofițer de informații sovietic de origine ucraineană, care a fost plantat ca spion la Washington și acum locuiește în SUA, a declarat că sosirea unor trupe speciale de la Havana în Belarus, un vecin al Ucrainei și principalul aliat al Rusiei în actuala invazie, ar putea însemna participarea directă a regimului din Cuba la conflict. Potrivit lui Șveț, "Cuba intenționează să-și trimită forțele speciale în Belarus, unde pot fi folosite împotriva Ucrainei". Notă disonantă diplomatică Totuși, în recentul scandal al traficului de persoane, Bruno Rodriguez, ministrul de Externe cubanez, a declarat că, deși Cuba este aliat apropiat al Rusiei, "nu face parte din conflictul din Ucraina". În plus, pe contul său X (fostul Twitter), ministrul de Externe a publicat comunicatul ministerului, adăugând că Cuba va folosi "forța legii" pentru a contracara orice încercare de a-i fi recrutați cetățenii. "Declarația atinge o notă disonantă rară în relațiile recente cubano-ruse", comentează BBC. Jurnaliștii britanici amintesc de faptul că, în urmă cu doar câteva luni, miniștrii Apărării din Cuba și Rusia au purtat discuții la Moscova, iar ministrul rus de Externe a călătorit în aprilie în Cuba, ca parte a unui tur al aliaților din America Latină ai Rusiei.

Contraofensiva ucraineană străpunge principala linie defensivă rusă Foto: Twitter
Eveniment

Vești bune din Ucraina: „Contraofensiva ucraineană străpunge principala linie defensivă rusă din sud-estul țării”, anunță Wall Street Journal

„Contraofensiva ucraineană străpunge principala linie defensivă rusă din sud-estul țării”, anunță, astăzi, Wall Street Journal. „După trei luni de bătălii brutale în operațiunea susținută de Occident, Kievul își accelerează avansul de-a lungul liniei principale de atac”, mai arată publicația. Citește și: Salarii uriașe la un obscur spital de provincie, cu circa 6 internări/zi: medic cu peste 26.000 de lei/lună. Pacienții se plâng că sunt expediați la alte spitale Contraofensiva ucraineană străpunge principala linie defensivă rusă Paraşutiştii ucraineni se luptă în zona tranşeelor ruseşti săpate la marginea satului Verbove, a declarat un ofiţer ucrainean aflat pe front. Forţele ucrainene au ajuns, de asemenea, la linia principală de apărare aflată la sud de satul Robotîne, care este în apropiere, a mai spus sursa pentru Wall Street Journal. Armata ucraineană a confirmat progresele spre Verbove şi la sud de Robotîne, dar fără a oferi detalii. Descriind avansul realizat, ofiţerul ucrainean a ridicat trei degete reprezentând liniile de atac prin poziţiile ruseşti consolidate de pe flancul vestic al localităţii Verbove, un sat agricol cu aproximativ 1.000 de locuitori înainte de război. Let Ukraine Direct Its Own CounteroffensiveAmerican officers chirping from the sidelines have never done what Kyiv’s forces are trying to do.@WSJ https://t.co/3yJDbdlH1m— Jack Keane (@gen_jackkeane) August 30, 2023 Semnificaţia avansului este că marchează prima dată când Ucraina a pătruns în principala linie defensivă rusă, care este un sistem extins de câmpuri minate, tranşee şi obstacole antitanc acoperite de artilerie, explică WSJ. Rușii, instalați confortabil, aveau tablouri și covoare în tranșee Forţele ucrainene lucrează acum la extinderea fisurilor apărute în linia de apărare pentru a crea o breşă suficient de mare pentru ca vehiculele blindate furnizate de Occident să poată trece prin ea cu suficient sprijin logistic. "Este ca şi cum ai umfla o minge", a explicat ofiţerul. Înaintarea se confruntă însă cu o rezistenţă acerbă. Ofiţerul ucrainean care a vorbit cu WSJ a declarat că ruşii sunt atât de bine instalaţi în tranşee, încât oamenii săi au găsit covoare şi tablouri atârnate pe pereţii adăposturilor pe care le-au capturat. Ei se confruntă cu forţe ruseşti de elită. Rusia ţinteşte trupele şi vehiculele ucrainene folosind focuri de artilerie grea ghidate de drone aeriene şi drone explozive dirijate de la sol de piloţi care poartă ochelari video. În unele locuri, zboară atât de multe drone, încât ucrainenii numesc fenomenul "Borispil", după numele principalului aeroport internaţional al ţării din Kiev. From @WSJopinion: Ukraine’s offensive has reached a tipping point. Russia’s military lines will snap, if given enough time. But this requires more military support from the U.S., writes @sethcropsey. https://t.co/U1Rc5t8BKz— The Wall Street Journal (@WSJ) August 31, 2023 Bombele cu dispersie furnizate de SUA au un impact semnificativ, spun soldaţii. Ucrainenii aflaţi în ofensivă folosesc aceste muniţii - care eliberează zeci de bombe mai mici şi pot provoca distrugeri pe o suprafaţă mai mare decât obuzele de artilerie obişnuite - pentru a ţinti trupele ruseşti care se deplasează în teren deschis, fie pentru a fugi, fie pentru a aduce întăriri. Ucraina vrea să deschidă drum blindatelor Scopul Ucrainei este de a crea un coridor prin liniile ruseşti, împingând artileria inamică suficient de departe pentru a permite vehiculelor blindate furnizate de Occident să se deplaseze prin breşă şi să primească provizii. Lărgirea liniei frontului la sud de Orihiv ar putea permite Ucrainei să avanseze cu artileria şi să ţintească poziţii ruseşti care anterior erau în afara razei de acţiune. O breşă la Verbove ar putea deschide o cale spre oraşele portuare Berdiansk şi Mariupol, ocupate de ruşi, în timp ce progresul la sud de Robotîne ar putea ameninţa Tokmak.

Heineken s-a retras din Rusia Foto: FoodBev
Economie

Heineken s-a retras din Rusia, acceptând pierderi de 300 de milioane de euro

Producătorul olandez de bere Heineken s-a retras, vineri, din Rusia, acceptând pierderi de 300 de milioane de euro. Compania și-a vândut operaţiunile locale grupului rus Arnest, pentru suma simbolică de un euro, fără opţiunea de răscumpărarea afacerii, transmite Reuters. Citește și: Caz la indigo, în Botoșani: gravidă disperată, cu dureri cumplite, apeluri zadarnice către medici. Mama și copilul au supraviețuit, dar fetița era să moară la naștere și a rămas cu afecțiuni serioase Heineken s-a retras din Rusia Heineken, care fabrică în Rusia sortimentele Botsjkarev şi Ochota en Tri Medvjedja, a precizat că tranzacţia a obţinut toate aprobările necesare şi va avea probabil ca rezultat pierderi excepţionale de 300 de milioane de euro. Heineken are şapte fabrici de bere în Rusia, unde lucrează 1.800 de persoane, care îşi vor păstra locurile de muncă în următorii trei ani. În martie 2022, Heineken şi-a anunţat intenţia de a ieşi de pe piaţa rusă, după ce Rusia a invadat Ucraina, dar procesul a durat mai mult decât estima al doilea mare producător mondial de bere. "Evoluţiile recente demonstrează provocările semnificative cu care se confruntă marile companii producătoare care ies din Rusia", a afirmat directorul general Dolf van den Brink. Şi grupul belgian Anheuser-Busch InBev NV a anunţat recent că suspendă vânzările mărcii de bere Bud în Rusia şi renunţă la toate beneficiile financiare de pe urma societăţii mixte care operează în ţară. Cel mai mare producător mondial de bere este partener în Turcia şi Ucraina cu Anadolu Efes din Turcia, dar nu este acţionar majoritar. Societatea mixtă AB InBev-Efes are 11 fabrici de bere în Rusia, unde lucrează 3.500 de persoane, şi trei în Ucraina, unde sunt 1.800 de angajaţi. Citește și: Ipoteza protecției asigurate de șefii Poliției șoferului drogat de la 2 Mai prinde contur: dispeceratul IPJ Constanța a dat asigurări agenților din teren că „totul e ok”, chiar dacă tânărul nu avea actele mașinii și nici RCA De la lansarea invaziei în 24 februarie, sute de companii s-au retras din Rusia, lăsând în urmă active de miliarde de dolari.

România, pe lista țărilor cărora Ucraina nu le-a mulțumit Foto: Facebook
Eveniment

România, alături de Ungaria, pe lista țărilor cărora Ucraina nu le-a mulțumit pentru sprijin în războiul cu Rusia

România este, alături de Ungaria, pe lista țărilor cărora Ucraina nu le-a mulțumit pentru sprijin în războiul cu Rusia. Joi, 24 august, când Ucraina și-a marcat Ziua Independenței, Ministerul Apărării din Ucraina a inițiat un „maraton al recunoștinței pentru prietenii și partenerii care au venit în ajutorul țării noastre”. Citește și: Caz la indigo, în Botoșani: gravidă disperată, cu dureri cumplite, apeluri zadarnice către medici. Mama și copilul au supraviețuit, dar fetița era să moară la naștere și a rămas cu afecțiuni serioase Acum câteva zile, premierul Ciolacu posta, pe Facebook, o poză în care se afla alături de președintele Zelenski, într-o încăpere în care se aflau alți lideri europeni participanți la o întâlnire regională, la Atena. La aceeași reuniune regională, președintele Moldovei, Maia Sandu, a avut o întâlnire bilaterală cu Zelenski. Ciolacu și Zelenski, la Atena Maia Sandu și Zelenski, la Atena România, pe lista țărilor cărora Ucraina nu le-a mulțumit Însă, pe lista țărilor cărăra ministerul ucrainean le-a transmis mulțumiri, pe Twitter, la 24 august, nu se află România. #UkraineSaysThankYouOn the occasion of Ukraine's Independence Day, we initiated a marathon of gratitude for the friends and partners who came to the aid of our country. The people of Ukraine will always be grateful for this outpouring of support. pic.twitter.com/tGp3cXN3o4— Defense of Ukraine (@DefenceU) August 24, 2023 Ucraina a mulțumit pentru ajutorul militar și umanitar oferit următoarelor state: Marea Britanie, SUA, Canada, Estonia, Spania, Franța, Olanda, Luxemburg, Italia, Danemarca, Norvegia, Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Lituania, Letonia, Finlanda, arată Digi 24. Au fost aduse mulțumiri și unor state care nu sunt membre ale NATO, precum Australia, Japonia și Suedia. Thank you, Denmark ?????#UkraineSaysThankYou#UkraineIndependenceDay pic.twitter.com/AhrDZxe1Yx— Defense of Ukraine (@DefenceU) August 24, 2023 În schimb, oficialii de la Kiev au ignorat 11 state NATO: Albania, Belgia, Croația, Grecia, Ungaria, Islanda, Muntenegru, Macedonia de Nord, Portugalia, România, Slovenia și Turcia. În ceea ce privește Bulgaria, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, i-a mulțumit în 22 august omologului său de la Sofia. It was my pleasure to host my Bulgarian colleague Todor Tagarev @BulgariaMod in the south of Ukraine.I am grateful to the ?? Government for joining the G7 Declaration on the support of Ukraine, and for our productive cooperation in the Ramstein format. Bulgarian participation in… pic.twitter.com/kvwJ1yR2aa— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) August 22, 2023 „Participarea Bulgariei la inițiativa UE privind furnizarea de muniție de 155 mm și asistența directă în materie de securitate sunt esențiale pentru Ucraina. Am discutat, de asemenea, despre o potențială cooperare bilaterală pe câmpul de luptă și în regiunea Azov-Marea Neagră; consolidarea sistemelor de apărare aeriană; posibilitatea instruirii #UAarmy în Bulgaria; și perspectivele pentru reabilitarea soldaților noștri răniți în Bulgaria”, a scris Reznikov.

Citirea și dezbaterea moţiunii simple 'De la grânarul Europei la ruşinea Europei. Ministrul Daea distruge cu bună ştiinţă agricultura românească', iniţiată de Uniunea Salvaţi România şi Forţa Dreptei, la Camera Deputaților din Serviciul de securitate al Ucrainei i-a interzis lui Simion să intre în țară Foto: Inquam/ George Calin
Politică

BREAKING Serviciul de securitate al Ucrainei i-a interzis lui George Simion să intre în această țară timp de trei ani - document Podul. Posibilul motiv: contactele cu agenți ruși

Serviciul de securitate al Ucrainei i-a interzis lui George Simion, deputat și președinte al AUR, să intre în această țară timp de trei ani, arată un document publicat de Podul. Această publicație s-a adresat serviciului de securitate al Ucrainei, care a răspuns arătând că Simion nu poate intra pe teritoriul acestei țări timp de trei ani. Interdicția expiră în noiembrie 2024. După invadarea Ucrainei de către Rusia, liderul AUR a susținut constant, mesajele Rusiei. În utliam perioadă de timp, el cere blocarea sau limitarea tranzitului de cereale ucrainene, de care economia țării vecine depinde. Rusia blochează exporturile prin porturile ucrainene. Citește și: La spitalul unde PSD a numit manager un lăcătuș mecanic, o mamă a trei copii a murit în chinuri, așteptând ore întregi un medic: „Sper să vină devreme că mor aici” George Simion avea și o interdicție de a intra în Republica Moldova, din 2018 în 2023. Serviciul de securitate al Ucrainei i-a interzis lui Simion să intre în țară ”În scopul asigurării securității statului, SBU a luat decizia de a-i aplica persoanei menționate (George Simion) o interdicție de intrare în Ucraina pentru o perioadă de 3 ani”, se arată în documentul serviciului ucrainean de securitate, obținut de Podul. „Potrivit presei ucrainene, cei 3 ani ar expira în martie 2024, însă e mai mult decât previzibil că interdicția va fi prelungită. Solicitarea Podul.ro către Serviciul de Securitate al Ucrainei vine ca urmare a dezvăluirilor făcute de ex-ministrul Apărării din R.Moldova, unionistul Anatol Șalaru, dar și ca urmare a dezvăluirilor jurnaliștilor de la obozrevatel.com (publicație ucraineană de limba rusă) în legătură cu întâlnirile pe care liderul AUR, George Simion, le-ar fi avut cu rezidentul FSB de la Cernăuți. Potrivit obozrevatel.com, întâlnirile lui Simion cu agenții rușilor din Cernăuți au reprezentat motivul principal pentru care acestuia i s-a aplicat interdicția de intrare în Ucraina pentru o perioadă de 3 ani”, mai arată Podul.

Averile rușilor, protejate de legile occidentale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Sute de miliarde de euro ale statului rus sau ale unor oligarhi ruși sunt protejate chiar de legile occidentale de proprietate

Averile rușilor, protejate de legile occidentale. Pagubele cauzate de război în Ucraina au depășit deja 750 de miliarde de euro, dar Rusia urmează să primească factura la sfârșitul acestui război. Cel puțin acesta este obiectivul declarat de președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen. Acum un an, Comisia Europeană a propus o modalitate de a incrimina evaziunea sancțiunilor la nivelul UE, oferind astfel temei legal pentru confiscarea bunurilor oligarhilor ruși aflate în țările UE și direcționarea acestora către Ucraina. În teorie, o inițiativă firească: occidentalii ar trebui să folosească miliardele de dolari în active rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei. În practică, însă, lucrurile n-au progresat prea mult. UE vrea încă din mai 2022 Anul trecut, pe 25 mai, Comisia Europeană a propus o modalitate prin care evaziunea sancțiunilor la nivelul UE să fie incriminată iar bunurile oligarhilor ruși aflate în țările UE să nu fie doar sechestrate, ci confiscate. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. În primul rând, s-a dorit clasificarea eludării sancțiunilor drept infracțiune în întreaga UE și, astfel, să se asigure că o încălcare poate fi urmărită și pedepsită în toate statele membre. Măsura viza de asemenea unele țări din UE care tratează această problemă doar ca pe o infracțiune minoră. În al doilea rând, autoritatea de la Bruxelles intenționa să înăsprească directiva privind sechestrarea și confiscarea bunurilor, bazându-se pe legile împotriva mafiei existente în Italia. Se dorea astfel ca doar suspiciunea penală că bunurile au fost dobândite ilegal să fie suficientă pentru a le sechestra. Mai apoi, o instanță urma să dispună confiscarea bunurilor chiar și fără a fi pronunțat o hotărâre definitivă. Averile rușilor, protejate de legile occidentale Însă obstacolele legale sunt mari deoarece proprietatea privată este protejată în țările occidentale. Dacă, până în decembrie anul trecut, UE evaluase active private rusești în valoare de 18,9 miliarde de euro, în ultimele șase luni nu s-a mai întâmplat aproape nimic. Suma fondurilor înghețate abia a mai crescut cu cinci miliarde, până la sfârșitul lunii mai, valoarea atingând 24,1 miliarde. În ceea ce privește activele străine ale Băncii Centrale a Rusiei, țările G7 și UE au înghețat aproximativ 300 de miliarde de euro. Cât de mult din această sumă se afla în Europa nu s-a știut până la mijlocul lunii mai a anului trecut, când Comisia a obligat statele membre să stabilească valoarea acesteia: în țările europene se aflau 200 de miliarde, dintre care aproape jumătate în Germania. Însă nu doar găsirea miliardelor rușilor în Europa e problematică, ci și confiscarea acestora. În ceea ce privește activele înghețate ale Băncii centrale ruse, Comisia este ferm convinsă că nu are voie să atingă de ele. "De îndată ce sancțiunile sunt ridicate, fondurile trebuie returnate", a spus un purtător de cuvânt. Citește și: Austria recunoaște că cei mai mulți imigranți cu care se confruntă vin pe ruta Serbia – Ungaria, nu prin România. UE se pregătește pentru o reformă restrictivă a dreptului de azil În schimb, banii urmează să fie transferați într-un fond fiduciar, care mai apoi îi investește pe piața de capital, Ucraina putând beneficia doar de câștigurile din dobândă. Pe termen lung, Comisia intenționează să compenseze banii cu despăgubirile prevăzute într-un eventual acord de pace. Cu toate acestea, o decizie finală în acest sens nu a fost încă luată. Discuțiile între statele membre sunt încă în desfășurare. Canada a confiscat de la Abramovici Canada, însă, a făcut ceva. Pe 23 iunie 2022, guvernul de la Ottawa crea baza legală pentru a putea confisca bunurile înghețate ale Rusiei și a le redirecționa pentru reconstrucția Ucrainei, prin adăugarea unor amendamente Legii privind măsurile economice speciale. Amendamentele prevedeau, în afară de sechestru, și procedura de confiscare - aplicată în cazul "încălcării grave a păcii și securității internaționale", al "încălcării grave și sistematice ale drepturilor omului într-un stat străin" și în situația unor "acte semnificative de corupție care implică un cetățean al unui stat străin". Potrivit deciziei guvernului candadiat, după confiscare, fondurile ar putea fi utilizate pentru reconstruirea statului afectat negativ de o încălcare gravă a păcii și securității internaționale, restabilirea păcii și securității internaționale și despăgubirea victimelor atunci când securitatea și depturile le este încălcate. După câteva luni, în decembrie 2022, Canada a și folosit noile amendamente, sechestrând și confiscând 26 de milioane de dolari de la Granite Capital Holdings Ltd., o companie deținută de Roman Abramovici. Canada este prima țară din G7 care a implementat astfel de măsuri. Germania are bază legală Potrivit unui raport juridic al guvernului german, Germania ar putea confisca, la rândul său, activele străine ale băncii centrale ruse care au fost înghețate și a le direcționa Ucrainei, întrucât baza legală deja există. Potrivit raportului, "Obligația de a returna fondurile după ridicarea sancțiunilor nu se aplică dacă fondurile înghețate urmează să fie utilizate în alte scopuri, precum reparația unor daune". Deși, potrivit procedurilor penale din Germania, statul german are monopol asupra folosirii veniturilor confiscate, bunurile rămânând în principiu în vistieria statului, legea prevede două excepții: compensarea victimelor și împărțirea veniturilor între statele afectate de infracțiune, ceea ce ar permite direcționarea acestor fonduri către Ucraina. Scholz invocă multe "întrebări juridice dificile" Însă Berlinul preferă să nu comenteze prea mult acest aspect, cancelarul Scholz ezitând să declare confiscarea drept un obiectiv. Ar fi o "măsură fără precedent care ridică multe întrebări juridice dificile", a declarat Scholz la sfârșitul lunii octombrie 2022, adăugând că nu se așteaptă la un răspuns "foarte curând" în legătură cu această problemă. Wladyslaw Vlasjuk, consilier în Biroul prezidențial ucrainean și responsabil cu sancțiuni, nu este surprins că Berlinul încă ezită. "Germania și alte țări cu legături strânse cu Asia Centrală trebuie să ia în considerare implicațiile geopolitice ale unei astfel de decizii", a spus consilierul: oamenii de afaceri și companiile chineze sau africane ar putea folosi acest lucru pentru a-și retrage investițiile în cazul în care s-ar teme că ar putea fi confiscate în cazul unui război în țara lor. Iahturile rusești din Franța, sans souci Iahturile de lux, confiscate de la proprietarii ruși bogați, sunt încă ancorate în porturile franceze. Vinderea lor și direcționarea sumelor provenite din vânzare pentru a sprijini Ucraina s-a dovedit a fi o problemă pentru autoritățile franceze. Și nu e vorba de sume mici: valoarea unui astfel de iaht este estimată la peste 100 de milioane de euro. Unul dintre exemple este iahtul lui Igor Secin, oligarh și fost vicepremier rus. Iahtul a fost sechestrat pe 3 martie 2022, la câteva zile după izbucnirea războiului, dar numele proprietarul nu apare pe facturile plătite în legătură cu barca, acestea fiind plătite de o companie, Kazimo Trade & Invest, cu sediul în Insulele Virgine Britanice. Însă chiar dacă justiția franceză demonstrează dincolo de orice dubiu apartenența acestor iahturi, autoritățile susțin că vânzarea lor e foarte complicată și ar putea dura câțiva ani. Avocați francezi scumpi În acest timp, unele iahturi au revenit proprietarilor – cazul oligarhului rus Alexei Kuzmicev. Ofițerii vamali i-au sechestrat iahtul, pe 16 martie 2022, după ce proprietarul, un acționar majoritar al băncii ruse Alfa Bank, a fost sancționat de UE pentru legăturile sale cu președintele Vladimir Putin. Kuzmicev a dat în judecată statul francez și, în urma procesului, Curtea de Apel din Paris a decis că oficialii vamali nu au respectat procedura adecvată atunci când i-au confiscat nava. Avocatul oligarhului, Philippe Blanchetier, a declarat: "Clientul meu nu dorește să ocolească sancțiunile și, prin urmare, nici măcar nu își pune problema mutării acestei nave de unde a fost imobilizată". Drept urmare, deși lui Kuzmicev îi este încă interzis să scoată iahtul din apele franceze, i se permite să-l folosească în perimetrul teritorial. Dezbatere în Elveția Deși centrul financiar elvețian ar fi puternic afectat de exproprierea bunurilor oligarhilor ruși, anul trecut, și în Elveția s-a ridicat această problemă. Fabian Teichmann, avocat specializat în drept internațional, comenta că garanția proprietății este ancorată în Constituția Elvețiană, iar orice restricție a acestui drept trebuie "să servească unui interes public legitim și suficient", argumentând că "din cauza amplorii semnificative a unei confiscări, cerințele în materie de temeiuri juridice ar fi deosebit de ridicate". Avocatul indica însă o posibilitate: comunitatea internațională să convină asupra unui acord global, pe care Elveția să-l ratifice. Potrivit lui Fabian Teichmann, acest lucru nu ar "contraveni în mod fundamental" principiului neutralității elvețiene. Însă industria financiară a intrat pe fir. Asociația bancherilor elvețieni a indicat doar că va respecta cu strictețe toate legile și măsurile în vigoare. Asociația băncilor private din Elveția considera că "ar fi surprinzător dacă în Elveția nu ar fi respectate drepturile de proprietate și procedurale". Potrivit Asociației, o decizie a Parlamentului în favoarea confiscării activelor ar avea "fără îndoială un impact pe termen lung asupra încrederii în Elveția și, prin urmare, asupra credibilității centrului financiar". Neutralitate: faceți bani, nu război Peter V. Kunz, directorul Institutului de Drept Economic de la Universitatea din Berna, a fost mai tranșant. Kunz consideră că introducerea unor proceduri de expropriere ar fi dăunătoare nu doar centrului financiar elvețian, ci și întregii țări: "Unul dintre cele mai importante avantaje ale Elveției ca centru de afaceri este statul său de drept. Propunerea unei asemenea moțiuni socialiste ar face din Elveția o republică bananieră.". Discuțiile s-au încheiat anul acesta: Elveția nu va participa la confiscarea bunurilor rusești. "Legea elvețiană nu autorizează exproprierea bunurilor private fără despăgubiri atâta timp cât originea acestora nu este ilegală", a conchis grupul de lucru organizat de Consiliul Federal pentru a studia chestiunea în contextul înghețării activelor rusești în Elveția.

Navă comercială spre Sulina, foc rusesc (sursa: TASS)
Internațional

Rușii au tras către o navă comercială care se îndrepta către Sulina. Nava se afla în apropierea coastelor Bulgariei

Navă comercială spre Sulina, foc rusesc. O navă militară rusă a deschis focul duminică în sud-vestul Mării Negre asupra unei nave-cargo sub pavilionul insulelor Palau care se îndrepta către portul Izmail din Ucraina, a anunţat Ministerul rus al Apărării. Navă comercială spre Sulina, foc rusesc Potrivit datelor companiei Refinitiv, nava se afla în apropiere de coastele Bulgariei şi se îndrepta către portul românesc Sulina. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Nava "Vasili Bîkov" (foto) a tras tiruri de avertizare cu arme automate asupra navei "Sukru Okan" după ce căpitanul nu a răspuns la solicitarea de a se opri pentru inspecţie, a precizat Ministerul rus al Apărării Militarii ruşi au urcat apoi la bordul navei-cargo cu ajutorul unui elicopter Ka-29, iar după încheierea inspecţiei "Sukru Okan şi-a continuat drumul către portul Izmail", se precizează în comunicatul rus. Este prima dată când Rusia deschide focul asupra unei nave comerciale în afara teritoriului ucrainean de la ieşirea sa anunţată din acordul privind cerealele, luna trecută, mai consemnează Reuters

Ucraina câștigă războiul cu Rusia Foto: Twitter Defence of Ukraine
Eveniment

„Ucraina câștigă războiul cu Rusia, dar nu va fi gata înainte de Crăciun” - The Times. „Ucraina face progrese tactice semnificative” - New York Times

„Ucraina câștigă războiul cu Rusia, dar nu va fi gata înainte de Crăciun”, scrie, azi, analistul Mark Galeotti, în The Times. Tot azi, New York Times anunță că Ucraina face progrese tactice semnificative. Citește și: Tânăr ofițer DGA acuză conducerea Poliției că a făcut presiuni asupra sa după o ceartă cu un judecător controversat de la ÎCCJ, cel care i-a achitat pe securiștii din dosarul Gheorghe Ursu Ucraina câștigă războiul cu Rusia „Ucrainenii sunt, într-un fel, blocați între vechiul lor mod de război sovietic și unul nou, occidental. Un ofițer al armatei americane implicat în pregătirea lor a recunoscut că este exasperat: «NATO se aștepta la miracole, iar ucrainenii le-au promis. Dar nu poți duce un război pe bază de optimism». Acestea fiind spuse, ucrainenii dețin încă inițiativa. După orice evaluare semnificativă, sunt învingători. De exemplu, i-au ținut pe ruși împrăștiați pe un front larg și și-au folosit noua lor putere de foc cu rază lungă de acțiune și capacitatea de a se deplasa mai rapid de la găsirea la lovirea țintelor pentru a degrada depozitele de aprovizionare și artileria extrem de importante ale inamicilor lor”, scrie The Times. Publicația arată că, deși rușii consumă mai multă muniție, ucrainenii au arme mai bune, precum muniția cu dispersie. Foto: Twitter „Totul depinde de capacitatea pe termen lung a ucrainenilor de a lupta - și există semne de uzură de război pe măsură ce devine mai greu de recrutat soldați - și de disponibilitatea Occidentului de a-i sprijini. Perspectivele Kievului par în continuare cele mai bune, dar oricine a sperat sau se aștepta ca războiul să se încheie anul acesta va fi probabil dezamăgit”, este concluzia lui Galleoti, autorul a peste 20 de cărți despre Rusia. NEW: Russian milbloggers acknowledged that Ukrainian forces are maintaining a presence on the east (left) bank of the #Dnipro River in #Kherson Oblast in contrast to previous raids, but ISW does not yet assess that these positions constitute a bridgehead.?https://t.co/g0S9mO55Mj pic.twitter.com/I3nr98R9tV— ISW (@TheStudyofWar) August 12, 2023 Trupele rusești, în spatele unor fortificații fără precedent de la cel de-al II-lea Război Mondial Tot azi, New York Times arată că ucrainenii au avansat 12-16 kilometri de-a lungul a două linii principale de atac, în încercarea Kievului de a ajunge pe coasta sudică și de a întrerupe liniile de aprovizionare rusești. Foto: Defence of Ukraine „Analiștii militari avertizează că forțele ucrainene se confruntă în continuare cu o luptă lungă, lentă și sângeroasă împotriva trupelor rusești poziționate în spatele unor apărări bine concepute și fortificate. Aceștia citează o serie de factori, cum ar fi aprovizionarea cu muniție și alte materiale, precum și moralul trupelor, care vor determina modul în care se vor desfășura luptele în următoarele luni. Dar este greu de analizat aceste elemente, spun ei, având în vedere dezinformarea și informațiile reale limitate emise de ambele armate. Chiar dacă forțele ucrainene reușesc să străpungă prima linie de apărare a Rusiei, notează analiștii, Moscova a avut la dispoziție mai multe luni pentru a pregăti cele mai formidabile poziții defensive fortificate de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace - o serie de tranșee, capcane pentru tancuri, vaste câmpuri minate, cuiburi de mitraliere, elicoptere de atac și alte tipuri de sprijin aerian. Ucraina s-a străduit, chiar și cu arme occidentale, să depășească aceste obstacole, în special câmpurile de mine”, explică New York Times.

Odesa a deschis câteva plaje Foto: News.ro
Internațional

Odesa a deschis câteva plaje, pentru prima oară de la invazia Rusiei în Ucraina

Odesa a deschis câteva plaje, pentru prima oară de la invazia Rusiei, deşi scăldatul este interzis în timpul alertelor de raid aerian, au declarat oficialii locali sâmbătă, transmite Reuters, citată de news.ro. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României Între diguri au fost însă instalate plase anti-mine. Odesa a deschis câteva plaje Odesa, cel mai mare port şi bază navală din Ucraina, a fost atacată în mod repetat cu rachete şi drone, iar marea a fost presărată cu sute de mine marine în urma invaziei din februarie anul trecut. Pentru siguranţa locuitorilor şi după incidentele cu explozia minelor pe plaje, coasta a fost închisă. Decizia de deschidere a plajelor a fost luată în comun de administraţia civilă şi militară a oraşului, a declarat guvernatorul Odesei, Oleh Kiper, pe aplicaţia de mesagerie Telegram. El a spus că plajele vor fi deschise între orele 8:00 şi 20:00. Plase anti-mine între diguri Oleksandr, salvamar şi fost scafandru, care şi-a dat doar prenumele, a spus că între două diguri a fost montată o plasă anti-mine, pentru a preveni ca înotătorii să întâlnească mine de apă puţin adâncă. "Plasa îi va opri. Şi ele (minele) vor fi şi ele vizibile de pe mal în astfel de condiţii meteorologice. Lucrătorii de urgenţă vor fi anunţaţi, vor veni să se ocupe de asta", a spus el. Deschiderea plajelor este un răgaz binevenit faţă de război, pentru oamenii care înoată şi fac plajă. "Am visat să merg la plajă şi să inhalez aer sărat. Ne-a lipsit foarte mult. Dar siguranţa este o prioritate", a spus Svitlana, o locuitoare a regiunii Odesa.

Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

VIDEO EXCLUSIV Embargoul asupra cerealelor ucrainene în România trebuie prelungit, spune un consilier al lui Ciolacu. Portul Constanța va primi de două ori mai mult decât poate exporta

Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare. Până pe 15 septembrie, cerealele ucrainene nu pot fi importate în cinci țări din estul Europei, printre care și România (alături de Bulgaria, Polonia, Ungaria și Slovacia). Ce se va întâmpla după 15 septembrie? Botănoiu vrea prelungirea embargoului Daniel Botănoiu, consilier al premierului Marcel Ciolacu, insistă că embargoul ar trebui prelungit măcar până la sfârșitul anului pentru ca agricultorii români să-și poată exporta marfa recoltată în acest an. Citește și: VIDEO Rusia a atacat ținte din Ucraina aflate la câțiva kilometri de România: atacul, vizibil de pe partea românească a Dunării. Au fost lovite nave cu petrol românesc Iar cifrele referitoare la cantitatea de cereale care va ajunge în portul Constanța descriu un scenariu foarte complicat. Potrivit lui Cezar Gheorghe, expert în comerțul cu cereale, în toamna aceasta e posibil ca în portul Constanța să ajungă aproape 50 de milioane de tone de cereale (în jur de 27 de milioane de tone, din Ucraina, aproximativ 22 de milioane de tone, din România). Această cantitate este dublă față de capacitatea de procesare a portului Constanța, care poate încărca pe nave maximum 26 de milioane de tone de cereale anual, dacă nu există nici o sincopă logistică, a adăugat Cezar Gheorghe pentru Defapt.ro. În această situație, întârzierile la livrare de cereale vor fi foarte mari și vor pune în pericol încasările pentru înființarea culturilor de anul viitor. Mai mult, presiunea pe logistica de transport va fi enormă: nu numai că agricultorii români nu vor găsi ușor camioane și TIR-uri pentru a livra grânele în port, dar prețurile vor fi mult mai mari decât în mod normal. Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare Un alt efect al abundenței de cereale ucrainene pe piața românească (cel puțin până în momentul instituirii embargoului european în cele cinci țări menționate) este scăderea la jumătate a prețului cerealelor. Astfel, dacă un kilogram de grâu se vindea, în medie, cu 1,5 lei, în condiții normale, acum a ajuns să coste 75 de bani. Citește și: Ucraina trebuie să se teamă de îndoielile cetățenilor și ale parlamentarilor din țările occidentale, spune ministrul britanic al Apărării Așa cum a constatat și Daniel Constantin, deputat PNL, fost ministru al Agriculturii și membru, acum, în Comisia de agricultură a Camerei, beneficiari ai afluxului mare de cereale ucrainene sunt o parte din fermierii din zootehnie. Pe de altă parte, agricultorii sunt net dezavantajați. Din punctul de vedere al lui Constantin, este nevoie de un instrument european pentru ca agro-fermierii români să nu mai piardă bani. Alți experți consultați de către Defapt.ro au arătat, însă, că nu doar fermierii din zootehnie au beneficiat de cerealele ieftine din Ucraine, ci și speculatorii, marii intermediari și industria de panificație. De la nimic, la import de 200.000 de tone de cereale lunar Majoritatea actorilor din piața agrozootehnică cu care Defapt.ro a vorbit au menționat calitatea mai slabă a cerealelor ucrainene. Dar și incapacitatea autorităților românești de a verifica fito-sanitar grâul, porumbul și celelalte grâne ucrainene rămase în România. Citește și: Nici o șansă ca războiul din Ucraina să se încheie în 2023, cred înalți oficiali ai NATO și UE: Putin poate pierde sute de mii de soldați „fără să clipească” Potrivit Autorității Vamale Române, peste 2,1 milioane de tone de cereale ucrainene au rămas în România după declanșarea invaziei ruse. Expertul Cezar Gheorghe, însă, spune că, de fapt, cantitatea e dublă: 4,5 milioane de tone într-un an și jumătate. Or, înainte de invazia rusă, România nu exporta deloc cereale din Ucraina. Acest excedent de marfă a destabilizat piața și este evident acum că, în lipsa unor măsuri (naționale sau europene), situația se va deteriora. Cu consecințe greu de evaluat în prezent, dar care pot duce și la sentimente negative în masă în privința Ucrainei și ucrainenilor.

Medvedev vrea Ucraina să negocieze îngenuncheată (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Medvedev, într-un univers paralel: Ucraina "trebuie să vină târându-se în genunchi, cerşind milă" ca Rusia să accepte negocieri de pace

Medvedev vrea Ucraina să negocieze îngenuncheată. Vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat duminica aceasta că Moscova nu are nevoie să poarte convorbiri de pace cu Ucraina până când această ţară nu le va cere în genunchi, comentând întâlnirea a aproximativ treizeci de ţări desfăşurată în oraşul saudit Jeddah, în căutarea unei soluţii la războiul din Ucraina. Medvedev vrea Ucraina să negocieze îngenuncheată "Nu avem nevoie de niciun dialog. Inamicul trebuie să vină târându-se în genunchi, cerşind milă", a spus Medvedev, comentând totodată - referitor la întâlnirea de la Jeddah - că "este greu de criticat dorinţa de a pune capăt unui război". Citește și: PNRR, aproape blocat la nivelul UE: opt state nu au depus nici măcar o cerere de finanțare, doar trei țări au depus câte trei. Austria, escrocherie la vedere: a livrat doar 4% din ce a promis El a spus însă că orice propunere de pace poate avea succes doar dacă îndeplineşte trei condiţii de bază. "Prima: participarea ambelor părţi ale conflictului, lucru care nu se întâmplă", deoarece Rusia nu a fost invitată la respectiva întâlnire, a indicat el. "A doua: să fie luat în considerare contextul istoric. Şi acesta este: Ucraina nu a existat ca ţară înainte de 1991. Este o aşchie din Imperiul Rus", a spus el. Ucraina vrea revenirea la situația din 1991 În fine, Medvedev a concluzionat că este nevoie "să se ţină cont de realitatea actuală", care în opinia sa este că "Ucraina se află într-o fază de semi-descompunere, iar o parte din teritoriile sale au revenit Rusiei". "Mediatorul care este dispus să recunoască aceste aspecte evidente are şanse de succes. Ceilalţi, niciuna", a decretat el. Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel După negocierile de pace eşuate de la Istanbul din aprilie 2022, Rusia a reiterat că nu se opune negocierilor cu Ucraina pentru a pune capăt războiului, dar acuză Kievul că nu este dispus să dialogheze. Ucraina, la rândul său, cere drept condiţie pentru începerea negocierilor retragerea trupelor ruse la graniţele existente în 1991, care includ peninsula Crimeea anexată, eliberarea tuturor prizonierilor de război şi reparaţii considerabile, solicitări pe care Rusia le consideră inadmisibile.

Mașina lui Radu Hossu, explozie devastatoare (sursa: Facebook/Radu Hossu)
Eveniment

Mașina lui Radu Hossu, care se îndrepta spre Ucraina, a sărit în aer în România și a fost distrusă total de un incendiu devastator. Suspiciune de atentat. Hossu, susținător fervent al Kievului

Mașina lui Radu Hossu, explozie devastatoare. Dacia Duster în care se afla Radu Hossu a fost distrusă integral, la intrarea în Târgu Mureș (Corunca), în urma a două explozii care au declanșat un incendiu extrem de violent. Mașina lui Radu Hossu, explozie devastatoare Hossu se îndepărtase de mașină cu câteva secunde înainte, după ce un martor i se aprinsese pe bord și fum sau abur ieșise de sub capotă. Citește și: PNRR, aproape blocat la nivelul UE: opt state nu au depus nici măcar o cerere de finanțare, doar trei țări au depus câte trei. Austria, escrocherie la vedere: a livrat doar 4% din ce a promis Activistul a relatat toată întâmplarea pe contul său de Facebook, unde a postat și fotografii cu mașina arzând cu flacără de câțiva metri înălțime. "Curiosul caz al exploziei mașinii mele: Mă aflam la intrare în Acățari, mergeam spre Cluj și aproi (speram) spre Ucraina, în coloană, la nici 30 km/h când (în același timp pare că simt o împinsătură din spate - poate doar mi s-a părut), cineva din față cu vreo două mașini frânează brusc. Doamna din fața mea frânează brusc și eu frânez, dar ne atingem (avariile la Duster se văd în prima poză). Primul instinct e să fug la dânsa și să vad dacă e bine. Îmi spune că este doar un pic amețită de la tetieră și că a avut cervicala ruptă în alt accident. O întreb dacă sun la 112 dacă nu se simte bine, pentru că numa' de mașini nu îmi păsa în momentul când am auzit că avusese probleme grave înainte. Îmi spune că nu e nevoie, că e bine. "Mașina mergea fără probleme" Își sună soțul, eu mă duc să văd dacă am documentele de amiabilă, pentru că în momentul ăla numa' la posibilul impact din spate nu mă gândeam. Eu nu am, dânsa nu are. Soțul dânsei spune (prin telefon) haideți să-l facem online sau daca vreți haideți încă 10 minute dacă merg mașinile, și îl facem la mine acasă. Accept. Mă bucur că rezolvăm problema. Mașina mergea fără probleme, era doar îndoită un pic capota cum vedeți din poză și bara scoasă din cleme, dar cam atât. Citește și: Numărul magistraților pensionați, creștere explozivă. Pensia lor medie a ajuns la 21.583 lei, în majorare cu 250 de lei față de decembrie 2022. Numărul pensionarilor obișnuiți scade Cobor dealul de la Corunca (la intrare în Târgu Mureș) când mi se aprinde martorul "STOP", mă opresc după încă aproximativ 50 de metri. Trag maneta de ridicat capota pentru că părea că iese una abur de sub capotă. Un martor se opește peste drum și amândoi încercăm să ridicăm capota, blocată pentru că prinderea era îndoită probabil, moment în care se aude prima explozie sub capotă. Totul în 20-30 de secunde de la scoaterea primei urme de fum/abur, până la prima explozie. "A doua explozie puternică" Ne îndepărtăm. Iau bagajele din mașină și alte lucruri din mașină în care aveam și jucării airsoft moment în care se aude a doua explozie puternică, care practic distrus mașina și începe încediul ÎN mașină. Un pompier în civil încearcă și el pănă la venirea Pompierilor să facă ce poate. Îi spune doamnei că poate ar fi bine totuși să se ducă la UPU. Recomandarea a fost una bună, pentru că dânsa nu are nimic (investigații Computer Tomograf, investigațiile Unității de Primiri Urgențe), lucru declarat și în scris Poliției Judiciare. Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel Vin pompierii, salvarea. Se stinge incendiul. Doamna ajunge la UPU, declară că "nu dorește să depună plângere penală în cauză". Practic nu există vătămare, doar daune materiale. Asta e cel mai important. Martorul care m-a ajutat să încercăm să deschidem capota mă întreabă: ai fost lovit în spate? "Nu știu, parcă, nu știu, de ce?" răspund eu. Îmi spune că el a văzut o lovitură în spate în zona bării. Ridic din umeri și îi spun că și dacă s-a întâmplat asta, al III-lea implicat nu e nicăieri. "Ceva e putred în Danemarca" Sun la Autonom să le prezint situația. Le trimit poza cu impactul și apoi clipurile cu Dusterul torță. Un reprezentant de al lor îmi spune că mașina nu doar a fost inspectată, înainte de a-mi fi înmânată să plec în râzboi cu ea, ci verificată extrem de bine tocmai pentru ca practic să nu mă lase în drum. Toată lumea de la ei de la tehnic (să nu uităm, am fost luni de zile cu un Duster de al lor în zona de front și pe FRONT, care de mai multe ori mi-a salvat viața, iar înainte a fost cu un jurnalist de război) pare că ridică o sprânceană. Ceva e putred în Danemarca, ar zice cineva. În Duster, așa cum mi-a fost înmânat nu era nimic putred, vă garantez. Eu sunt bine. Mașina este după cum o vedeți în poze. Doamna din mașina pe care am atins-o este bine după toate investigațiile. Autonom m-au ajutat enorm și în situația de față. Cum spunea Ronald Reagan când ținea un discurs în Berlin înainte de căderea Zidului Berlinului după ce a bubuit un balon care suna ca un foc de armă: "Missed me!" - m-ați ratat!", a scris Hossu pe Facebook.

SUA oferă Kievului garanții de securitate (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Kievul susține că SUA vor oferi Ucrainei garanții de securitate până la aderarea la NATO: Vor fi obligaţii concrete, pe termen lung, formate stabilite clar şi mecanisme de sprijin

SUA oferă Kievului garanții de securitate. Ucraina va începe săptămâna aceasta un dialog cu Statele Unite privind garanţiile de securitate pe care le poate obţine până la aderarea la NATO, a declarat duminică Andri Ermak, şeful de cabinet al preşedintelui Volodimir Zelenski, potrivit unei postări de pe contul său de Telegram. SUA oferă Kievului garanții de securitate Consultările vor avea loc ca urmare la angajamentele pe care şi le-a luat G7, grupul democraţiilor cu cele mai dezvoltate economii, faţă de Ucraina, după summit-ul NATO de luna aceasta de la Vilnius. "Garanţiile de securitate pentru Ucraina vor fi obligaţii concrete, pe termen lung, care vor asigura Ucrainei capacitatea de a înfrânge şi limita pe viitor agresiunea rusă. Vor fi formate stabilite clar şi mecanisme de sprijin", a spus oficialul de la Kiev. El a adăugat că garanţiile "vor fi în vigoare până când Ucraina îşi asigură apartenenţa la NATO". Citește și: Zelenski califică drept „un succes” summit-ul NATO de la Vilnius, deși Ucraina nu a primit o invitație de aderare La summit-ul din Lituania, ţările aliate le-au oferit ucrainenilor sprijin pentru a rezista invaziei ruse şi au promis mai multe arme, dar nu au stabilit o dată pentru aderarea Ucrainei la NATO. Membrii G7 au convenit că fiecare stat va negocia acorduri pentru garanţiile de securitate şi întărirea capacităţii militare a Ucrainei. Citește și: FOTO Prigojin, întâlniri neoficiale la hotel cu lideri africani prezenți la summit-ul Rusia – Africa, cu binecuvântarea lui Putin Ermak a afirmat că alte peste zece state s-au alăturat declaraţiei G7, iar Ucraina negociază cu fiecare garanţiile pe care le poate obţine.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră