duminică 07 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2289 articole
Eveniment

Informații armamentul românesc transferat Ucrainaa

Informații neoficiale despre armamentul românesc transferat către Ucraina au apărut pe contul de Twitter a unui analist ucrainean, care se prezintă sub pseudonimul „Ukrainian Front”: ar fi vorba de lansatoare multiple de rachete, MLRS APR-40, produse la Bacău. Contul de Twitter „Ukrainian Front” are 48.800 de urmăritori. Însă unii comentatori de pe Twitter apreciază că, deși sistemul a fost produs în România, el ar fi fost transferat în Ucraina de Croația Informații neoficiale despre armamentul românesc transferat către Ucraina Aruncătorul de proiectile reactive cu 40 de lansatoare, APR-40, poate trage toate cele 40 de rachete într-o salvă în 16 secunde, iar distanţa maximă de tragere este de 20 km. Lansatorul românesc este identic cu cel rusesc BM-21 Grad, însă este montat pe platforma DAC-665T. „Controlul focului se poate face atât din interiorul vehiculului, dar și cu ajutorul unei console de la distanță. Este demn de remarcat faptul că operatorul poate selecta fie modul de tragere continuă, fie cel cu un singur foc. O reîncărcare completă a tuturor rachetelor durează aproximativ 10 min și necesită implicarea a doi din cei șase membri ai echipajului. Pe remorca RM13 au fost transportate rachete suplimentare, dar prezența lor pe linia frontului din Ucraina nu poate fi confirmată. Cel puțin patru camioane cu lansatoare pot fi văzute în imaginile menționate anterior, fără echipament suplimentar”, explică Defence România. Iraqi MLRS battery using a Romanian version of the BM-21 on basis of the DAC-665T truck known as APR-40. 80s pic.twitter.com/W2l0wGgKHJ— David.Det (@DavidDetten) February 13, 2021 Postarea arată că acest transfer nu a fost făcut public și nu se știe câte astfel de lansatoare au ajuns din România în Ucraina. Oficialii români au refuzat, constant, să spună dacă au transferat Ucrainei armament. ⚡️The first video of the ??Romanian 122-mm MLRS APR-40 system in service with the Armed Forces of ??Ukraine.Previously, the transfer of this system to the Armed Forces of Ukraine was not reported, nor is the number that was transferred unknown. pic.twitter.com/t1IynwdcZr— ??Ukrainian Front (@front_ukrainian) May 9, 2023 „Cred că la finalul războiului toate lucrurile vor fi cunoscute. Ce e important acum e să ajutăm Ucraina să câștige acest război”, a spus ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la BBC.

Informații neoficiale despre armamentul românesc transferat către Ucraina Foto: Twitter
Prigojin se pregătește să preia puterea Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Prigojin se pregătește să preia puterea

Prigojin se pregătește să preia puterea după ce Rusia pierde războiul din Ucraina, afirmă un analist estonian, Vladimir Juskin, care conduce Centrul Baltic de Studii Rusești. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Prigojin se pregătește să preia puterea Vladimir Juskin a declarat că Rusia a pierdut războiul la nivel strategic și că evenimentele recente constituie mai degrabă un preludiu pentru lupta pentru putere care va avea loc în Rusia post-Putin. Coloneii și maiorii sunt furioși pe Putin și pe generalii ruși care i-au trimis să moară în Ucraina. Juškin se referă la acest grup ca fiind „patrioți naționali”. "Asistăm astăzi la formarea autorității post-Putin. Interviul lui Prigojin este orientat spre viitor. El înțelege că în Rusia se pregătește o criză politică în urma unei înfrângeri militare, indiferent de forma acesteia. El va alege o tabără și va avea un rol important în această criză", a declarat Juskin, citat de agenția de presă a Estoniei. Analistul a remarcat că și companiile militare private vor juca un rol important în iminenta luptă pentru putere, amintind de fostul ministru adjunct al apărării Mihail Mizintsev, care s-a alăturat lui Wagner și altor jucători. "Retorica militantă a lui Medvedev sugerează că și el va alege o tabără, la fel ca și Dmitri Peskov, care și-a trimis fiul să lupte cu Prigojin. Mizintsev a devenit pur și simplu adjunctul lui Prigojin. Iar la această companie trebuie să adăugăm diverse alte firme militare private", a sugerat Juskin. Masele de soldați care se vor întoarce din război vor fi, de asemenea, un factor crucial, a spus Juskin, adăugând că nu vede Rusia postbelică modelată de forțele democratice. Citește și: De ce sunt veseli Ciucă și Ciolacu în privința PNRR: România poate obține lejer o renegociere a Planului, cum au făcut deja Italia, Germania, Franța. Berlinul refuză chiar reforma pensiilor Potrivit lui Juskin, elitele politice și economice au identificat deja aeroporturi izolate de pe care vor fugi, în momentul în care va izbucni lupta pentru instituirea unei noi puteri, cel mai probabil o dictatură.

Sistemul Patriot a doborât o rachetă Kinzhal
Eveniment

Sistemul Patriot a doborât o rachetă Kinzhal

Sistemul american Patriot a doborât, pentru prima oară, o rachetă rusească hipersonică Kinzhal, iar analiștii apreciază că aceasta este o lovitură dură pentru extrem de costisitoarea armă a forțelor rusești. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Putin susținea, în 2018, că racheta nu poate fi doborâtă. Sistemul Patriot a doborât o rachetă Kinzhal Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au doborât racheta Kh-47 Kinzhal pe cerul Kievului cu ajutorul unui sistem american de apărare aeriană Patriot, în jurul orei 2:30 joi dimineața (2330 GMT miercuri). "Felicit poporul ucrainean pentru acest eveniment istoric", a declarat comandantul Forțelor Aeriene ucrainene, generalul Mykola Oleshchuk, pe Telegram. "Da, am doborât racheta 'neegalată' Kinzhal'", a adăugat el. Racheta Kinzhal se numără printre cele șase arme de "nouă generație" pe care președintele Vladimir Putin le-a prezentat în 2018 și s-a lăudat că este una dintre acele rachete care nu pot fi doborâte de niciun sistem de apărare aeriană din lume. Grafica: The Economist Potrivit armatei ruse, racheta are o rază de acțiune de până la 2.000 km și zboară de 10 ori mai repede decât viteza sunetului, ceea ce o face dificil de interceptat. Racheta balistică este capabilă să transporte focoase convenționale sau nucleare. Ea are o lungime de 8 metri, un diametru al corpului de 1 metru, iar greutatea sa la lansare este de aproximativ 4.300 kg. Specifically, #Putin presented #Russia's new group of weapons that includes #hypersonic glide vehicles, hypersonic missiles and a nuclear-powered cruise missile, which he says has a practically unlimited range. Why there's hype around this weaponry. https://t.co/ZPI4wqHSDq pic.twitter.com/cmEVWOvpnb— RANE (@RANEnetwork) March 2, 2018 Racheta a fost proiectată pentru a fi lansată cu ajutorul avioanelor de vânătoare MiG-31 de la o altitudine de aproximativ 18 km (59.000 ft) - aceasta fiind principala diferență față de alte rachete hipersonice. În timpul tuturor etapelor de zbor, această rachetă manevrează pentru a depăși sistemele de apărare aeriană ostile. Rachetele au precizie mare și pot fi folosite împotriva centrelor de comandă sau a portavioanelor. The Ukrainian air defense troops likely shot down a Russian Kh-47 Kinzhal, a so-called "hyper-sonic" missile on May 4, probably using the newly delivered Patriot PAC-3 unit. The remnants of a downed missile point to that missile type.Source: https://t.co/bNF7Eh2oJH#Ukraine pic.twitter.com/sMDMM4F5xg— (((Tendar))) (@Tendar) May 5, 2023 Ucraina pare să fi folosit, pentru doborârea ei, sisteme Patriot de ultimă generație, PAC-3, care utilizează tehnologia hit-to-kill (interceptorii anteriori explodau în vecinătatea țintei ostile, PAC-3 lovește direct ținta) și a radarului activ în bandă K. Citește și: Ciucă îi pune în brațe lui Ciolacu problema pensiilor speciale: „O dată ce ne așezăm cu toate problemele acestea care țin de rocada la guvernare, reluăm și le soluționăm”

Oficialii ucraineni se tem că mult așteptata contraofensivă de primăvară nu se va ridica la înălțimea așteptărilor fanilor din Vest
Eveniment

Oficialii ucraineni tem contraofensivă primăvară

Oficialii ucraineni se tem că mult așteptata contraofensivă de primăvară nu se va ridica la înălțimea așteptărilor fanilor din Vest, scrie azi Washington Post. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Mulți dintre ei sunt îngrijorați că, dacă rezultatele nu vor fi impresionante, se vor reduce ajutoarele și va crește presiunea pentru a negocia cu Moscova. Oficialii ucraineni se tem că mult așteptata contraofensivă de primăvară nu se va ridica la înălțimea așteptărilor „Așteptările de la campania noastră de contraofensivă sunt supraestimate în lume. Majoritatea oamenilor … așteaptă ceva uriaș", a spus, pentru Washington Post, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksi Reznikov. În consecință, el se teme că rezultatul contraofensivei ar putea duce la o „dezamăgire emoțională". „Contraatacul planificat - posibil datorită armelor și antrenamentelor occidentale donate - ar putea marca cea mai importantă fază a războiului, în timp ce Ucraina încearcă să recupereze un teritoriu semnificativ și să demonstreze că merită sprijinul continuu. Operațiunile militare ofensive necesită, de obicei, un avantaj copleșitor, iar cu forțele rusești protejate în apărări puternic fortificate pe tot frontul de 900 de mile, este greu de estimat cât de departe va ajunge Ucraina”, explică publicația americană. Problema pe care o au oficialii de la Kiev este ce trebuie să facă pentru a impresiona Washingtonul suficient pentru ca ajutorul militar să continue. „Cred sincer că, cu cât vom avea mai multe victorii pe câmpul de luptă, cu atât mai mulți oameni vor crede în noi, ceea ce înseamnă că vom primi mai mult ajutor", a declarat președintele Zelenski într-un interviu acordat luni cotidianului The Washington Post. „Dar la Harkov, ucrainenii au avut un avantaj atunci când au luat prin surprindere trupele rusești - care își slăbiseră apărarea. Mulți dintre cei care se mai aflau în zonă au fugit pur și simplu fără să lupte. Iar în Kherson, la sud, Ucraina a avut un avantaj geografic major, Rusia având dificultăți în aprovizionarea trupelor la vest de râul Dnieper. Acum, Rusia ar putea avea avantajul geografic și un număr mai mare de oameni. Aproximativ 500.000 de soldați ruși sunt concentrați în prezent în Ucraina, cu cel puțin 300.000 în interiorul teritoriului ucrainean, a declarat Reznikov”, explică Washington Post. Harta: Twitter ISW Ce opțiuni are Ucraina Ce obiective ar putea avea Ucraina, în viitoarea contraofensivă, potrivit Washington Post: Un obiectiv cheie pentru Ucraina, și poate un prim semn de succes, ar fi ruperea așa-numitei punți terestre dintre Rusia continentală și Crimeea ocupată, tăind liniile de aprovizionare pentru trupele rusești din regiunea Zaporijia și izolând bazele rusești din peninsulă. Un alt imperativ major este recâștigarea controlului asupra unor facilități de infrastructură extrem de valoroase, inclusiv asupra centralei nucleare Zaporijia, cea mai mare centrală de energie atomică din Europa, situată în orașul ocupat Enerhodar, și asupra centralei hidroelectrice Kakhovka, din sudul regiunii Kherson. Ucraina ar putea să își concentreze eforturile spre sud și să încerce să cucerească orașul Melitopol, pe care Rusia l-a stabilit ca fiind capitala regională ocupată a Zaporijiei, și apoi să avanseze într-un efort de a rupe podul terestru. Ucraina ar putea, de asemenea, să atace Crimeea, probabil cu operațiuni navale și, eventual, chiar cu debarcări pe plajă. Imaginile din satelit arată tranșee extinse pe care forțele rusești le-au săpat în pregătirea unui potențial asalt. Ucrainenii ar putea ataca spre est prin orașul Bakhmut, care se confruntă cu o luptă acerbă, sau din orașul Kupiansk, în încercarea de a recâștiga controlul asupra unor zone din regiunea Luhansk. Harta: Twitter ISW Washington Post arată că Ucraina are nevoie de avioane, care să-i protejeze spațiul aerian și să sprijine contraofensiva, precum și de artilerie cu rază lungă, de peste 150 de kilometri. Citește și: Ciucă îi pune în brațe lui Ciolacu problema pensiilor speciale: „O dată ce ne așezăm cu toate problemele acestea care țin de rocada la guvernare, reluăm și le soluționăm”

Ucraina, în centrul încoronării regelui Charles III Foto: Twitter
Eveniment

Ucraina, în centrul încoronării regelui Charles III

Ucraina, în centrul încoronării regelui Charles III, urmare a unei „fericite coincidențe”: covoarele de la Westminster Abbey, unde regele Charles și regina Camilla au fost încoronați sâmbătă, 6 mai, semănau cu steagul albastru și galben al Ucrainei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Nothing is at the Kings Coronation by chance, everything is meticulously planned. That’ll be including the giant Ukrainian Flag in the middle of Westminster Abbey. One of the most important moments in British History, and it will be forever linked with #Ukraine. ????? pic.twitter.com/iLZHp8adOs— Fynn Watt (@fynnwatt) May 6, 2023 Ucraina, în centrul încoronării regelui Charles III „Covorul încoronării seamănă cu steagul ucrainean, în ceea ce Palatul a descris drept o «coincidență fericită». Mulți dintre liderii mondiali și invitații care au sosit sâmbătă dimineață la Westminster Abbey au purtat galben și albastru, asortat cu unele dintre decorurile din marea biserică. Dr. Jill Biden, prima doamnă a SUA, care participă la încoronare în locul președintelui Biden, a purtat o jachetă, o fustă și mănuși albastre. Ea a fost însoțită de nepoata Finnegan Biden, al doilea copil în vârstă de 22 de ani al lui Hunter Biden și al fostei sale soții Kathleen Buhle, purtând o rochie galbenă cu o pelerină și o bentiță galbenă pe cap”, arată The Telegraph. Foto: Twitter/ captură video Asemănarea cu steagul Ucrainei a fost definită drept doar o "coincidență fericită", dar fotografia cu covorul din Westminister Abbey a devenit virală pe rețelele sociale. Regele Charles al III-lea al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi regina consoartă Camilla au fost încoronaţi sâmbătă la Abaţia Westminster din Londra. Colaj foto: Twitter La ora 14:01, ora României, Arhiepiscopul de Canterbury a pus coroana Sfântului Eduard pe capul lui Charles al III-lea. "Dumnezeu să-l aibă pe Rege în grija sa", spus înaltul prelat. Momentul încoronării a fost marcat de sunetul clopotelor, fiind salutat cu salve de tun pe tot cuprinsul Regatului Unit. Este singura ocazie în care Charles poartă pe cap coroana în greutate de două kilograme, și care a fost concepută pentru Charles al II-lea. Citește și: Ciucă îi pune în brațe lui Ciolacu problema pensiilor speciale: „O dată ce ne așezăm cu toate problemele acestea care țin de rocada la guvernare, reluăm și le soluționăm”

Maia Sandu, invitată la „Lunch with FT” Foto: Facebook
Eveniment

Maia Sandu, invitată la „Lunch with FT”

Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, a fost invitată la unul din cele mai prestigioase interviuri din Financial Times, „Lunch with FT”, la care ziariștii publicației britanice stau la masă cu personalitatea intervievată și apoi relatează atât discuția, cât și atmosfera în care a avut loc. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Ar vrea să refacă Uniunea Sovietică”, este titlul articolului din Financial Times. Maia Sandu, invitată la „Lunch with FT” Discuția a avut loc la podgoria EtCetera, din Republica Moldova, și, ca de obicei, Financial Times, care plătește masa, oferă informații despre meniul care a fost servit, precum și costul: două plăcinte cu brânză, două plăcinte cu cartofi, două porții de iepure cu mămăligă, două pate-uri, apă și vinuri, oferite gratuit - Cuvee Blanc, Feteasca Neagră și Pinot Noir. Prețul total: 54,50 lire sterline. Însă Maia Sandu abia s-a atins de vin, spunând că mai are întâniri. „Ar putea fi hazliu”, a spus chelnerul. „Nu sunt sigură că le-ar face plăcere”, a răspuns ea. Lunch with the ⁦@FT⁩ aficionados alert - in my first one since handing over Lunch editing duties I did remember my old “readers hate it when you drink Diet Coke” mantra - here at Et Cetera with Moldova’s President ⁦@sandumaiamd⁩ . Words coming soon pic.twitter.com/z5BQ0ZHdQJ— Alec Russell (@AlecuRussell) May 5, 2023 Alec Russell, jurnalistul care a realizat interviul, relatează că a crezut că Maia Sandu este o obișnuită a podgoriei, dar aceasta i-a spus că nu a reușit niciodată să găsească locuri, totul era rezervat. „Nu putea să sune cineva din staff-ul dumneavoastră?”, o întreabă Russell. La care, relateză jurnalistul britanic, Maia Sandu îi aruncă o privire severă și răspunde: „Acesta nu e felul meu”. „Maia Sandu nu are doar un set admirabil de principii publice. Ea are, de asemenea, cea mai grea provocare dintre toți liderii pro-occidentali din Europa, după Volodymyr Zelenski: o economie post-sovietică în dificultate; secesioniști pro-ruși care au izolat o bucată din stat; un electorat divizat din punct de vedere etnic și amenințarea constantă a Kremlinului de a se amesteca pentru a o răsturna. Mai mult, Sandu este un tehnocrat într-o lume a politicii bizantine (...) Cu câteva ore mai devreme, am urmărit-o cum a informat presa în palatul prezidențial din capitala Chișinău. Prezentând cu rapiditate cifrele pentru un proiect de dezvoltare rurală "Satul european", ea părea a fi oficialul Băncii Mondiale care a fost odată. (…) Sandu mi-a spus mai târziu că a găsit greu arta de a vorbi în public atunci când a intrat în politică”, scrie Financial Times. „Iron lady”, versiunea moldovenească Însă președintele Moldovei are o coloană vertebrală de oțel, comentează publicația, amintind cum i-a scos din politică pe oligarhii care corupeau statul. Maia Sandu a spus, pentru FT, că nu crede că Rusia s-ar fi oprit la graniță, dacă Ucraina pica. Ea a susținut că ar fi rămas în țară, dar ar fi trebuit să ajute cât mai mulți cetățeni moldoveni să treacă granița în România. 30 years after covering Moldova’s short & bloody war I return to interview its president @sandumaiamd She has a nightmarish challenge to steer her country into the EU - but a steely core. "I am stubborn" she says as she drives off in her lone Skoda. https://t.co/8HZWk2nrGQ— Alec Russell (@AlecuRussell) May 5, 2023 „Ei ar vrea să refacă Uniunea Sovietică. Vor să readucă vremurile de odinioară. Iar noi nu vrem asta. Moldova a făcut parte din zona tampon timp de 30 de ani și pentru noi acest lucru a însemnat sărăcie, corupție, proastă guvernare, emigrare. Vrem să facem parte din lumea democratică”, a spus șeful statului moldovean. Citește și: ANALIZĂ Mii de primari ar rămâne șomeri dacă s-ar desființa comunele sub 5.000 de locuitori. Majoritatea zdrobitoare, de la PSD și PNL

Un deputat rus a vrut să rupă steagul ucrainean Foto: captură video
Eveniment

Un deputat rus a vrut să rupă steagul ucrainean

La Ankara, la o reuniune a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN), un deputat rus a vrut să rupă steagul ucrainean, desfășurat de delegația Kievului pe un hol al clădirii unde se ținea reuniunea. Însă incidentul nu s-a terminat așa de ușor pe cât spera parlamentarul Kremlinului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Un deputat rus a vrut să rupă steagul ucrainean După ce deputatul rus a smuls, cu forța, steagul ucrainenilor, a intervenit un membru al delegației Kievului. Acesta a recuperat imediat steagul și l-a lovit destul de puternic pe reprezentantul Moscovei, care a fost salvat doar de intervenția gărzilor. După incident, deputatul rus părea destul de afectat și își verifica nasul. ? In Ankara ??, during the events of the Parliamentary Assembly of the Black Sea Economic Community, the representative of Russia ?? tore the flag of Ukraine ?? from the hands of a ?? Member of Parliament.The ?? MP then punched the Russian in the face. pic.twitter.com/zUM8oK4IyN— Jason Jay Smart (@officejjsmart) May 4, 2023 Alesul ucrainean ar fi Oleksandr Marikovsky, membru al formațiunii lui Zelenski, „Slujitorul Poporului”. Oleksandr Marikovsky Foto: Facebook ???????Ukraine attemps to disrupt the Russian spokeswoman speech, nearly assaulting her.Deputies gladly hung Ukrainian flags during the speech of the Russian delegation at the summit of the Parliamentary Assembly of the Black Sea Economic Cooperation in Ankara. pic.twitter.com/sxj7v1o5BU— Sinnaig (@Sinnaig) May 4, 2023 La reuniunea de la Ankara au mai avut loc incidente între delegația rusă și cea ucraineană. În timp ce vorbea un deputat rus, delegația Kievului a afișat drapelul Ucrainei, ceea ce a dus la noi îmbrânceli și o intervenție a forțelor de ordine. Citește și: EXCLUSIV Adjunctul Gărzii de Mediu, pus în funcție de PSD, cercetat de DNA pentru controale la firme de reciclare, deși nu avea astfel de atribuții

UE, muniție pentru Ucraina, un miliard (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

UE, muniție pentru Ucraina, un miliard

UE, muniție pentru Ucraina, un miliard. Statele membre ale Uniunii Europene au finalizat miercuri o schemă pentru achiziţionarea în comun de muniţii pentru Ucraina, după săptămâni de divergenţe legate de acordarea contractelor, spre iritarea liderilor de la Kiev. UE, muniție pentru Ucraina, un miliard Ambasadorii celor 27 de stat membre au aprobat acordul în cadrul reuniunii COREPER (Comitetul reprezentanţilor permanenţi pe lângă UE). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Suedia, care asigură preşedinţia semestrială prin rotaţie a Consiliului UE, a declarat că ambasadorii statelor membre au aprobat decizia "de a sprijini forţele armate ucrainene cu 1 miliard de euro pentru achiziţionarea comună de muniţii şi rachete". Schema de achiziţii comune face parte dintr-un efort mai amplu al UE de a obţine un milion de obuze pe an cu scopul refacerii stocurilor naţionale, dar şi pentru a ajuta Ucraina. Franța, o eternă cârcoteală Ţările membre conveniseră deja să limiteze schema la companii din Uniunea Europeană şi din Norvegia, ţară ce are legături economice strânse cu blocul comunitar. Dar mai mulţi diplomaţi au afirmat că Franţa, care susţine consolidarea sectorului apărării european, a insistat ca însăşi producerea muniţiilor să aibă loc în Europa. Această poziţie a provocat nemulţumirea altor ţări din UE, printre care statele est-europene, ţările baltice, Germania şi Olanda, care s-au declarat sceptice. Ele susţin că industria europeană nu are capacitatea de a produce suficiente obuze rapid, fără a utiliza componente din afara Uniunii Europene. Citește și: Spionii ruși au reușit să importe din Uniunea Europeană tehnologii avansate, în pofida sancțiunilor (Financial Times) Luna trecută, ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, şi-a exprimat frustrarea faţă de faptul că acordul nu a fost încă pus în practică, avertizând că respectivul "cost al inacţiunii este măsurat în vieţi umane".

Kremlinul acuză Kievul de tentativă de asasinare a lui Putin Foto. Captură video
Eveniment

Kremlinul acuză Kievul tentativă de asasinare a lui Putin

Kremlinul acuză Kievul de o tentativă de asasinare a lui Putin într-un atac cu dronă. Acest ”act terorist” ucrainean nu a făcut nicio victimă, iar şeful statului rus nu a fost rănit, potrivit Tass. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe rețelele sociale se speculează că dronele au fost lansate din apropierea Moscovei, nu de pe teritoriul ucrainean. Kremlinul acuză Kievul de tentativă de asasinare a lui Putin Ucraina a susținut că nu are informații asupra atacului. Presa rusă scrie că armata și serviciile speciale au doborât două drone. Totodată, se menționează că nu s-au înregistrat victime. The Kremlin under a drone attack.Something tells me that Putin’s three-days-long walk in the park to seize Kyiv is not going very well. pic.twitter.com/QiRvUPeVbM— Illia Ponomarenko ?? (@IAPonomarenko) May 3, 2023 Kremlinul a descris atacul drept o „acțiune teroristă planificată” și „un atentat împotriva președintelui rus în ajunul Zilei Victoriei”. Astonishing footage of last night's drone attack on the Kremlin pic.twitter.com/3rghCHdIed— Francis Scarr (@francis_scarr) May 3, 2023 „Rusia își rezervă dreptul de a răspunde tentativei de atac asupra Kremlinului unde și când consideră necesar”, a declarat Kremlinul într-un comunicat. Kievul a venit cu o reacție după acuzațiile Moscovei că, noaptea trecută, ar fi încercat să îl omoare pe președintele Vladimir Putin. Purtătorul de cuvânt al liderului ucrainean, Serghei Nichiforov a declarat pentru BBC, că ținta Ucrainei este eliberarea teritoriilor ocupate de armata rusă, ci nu Moscova. „Nu avem informații despre așa-numitele atacuri nocturne asupra Kremlinului, dar, așa cum a declarat în repetate rânduri președintele Zelenski, Ucraina își îndreaptă toate forțele și mijloacele disponibile pentru a-și elibera propriile teritorii, nu pentru a le ataca pe cele străine”, a spus Serghei Nichiforov. Referindu-se la declarațiile Kremlinului care a calificat atacul drept „un act de terorism”, Serghei Nichiforv a spus că act de terorism este distrugerea caselor din Dnipro și Uman, „iar ceea ce s-a întâmplat la Moscova este, în mod evident, o escaladare înainte de 9 mai”. There were two strikes on the Kremlin, 16 minutes apart - Russian media.The first drone was spotted over the Kremlin at 2:27 a.m. Moscow time. It exploded over the Senate palace and the palace's roof was set on fire.The second drone struck at 2:43 a.m. Its fragments fell on… pic.twitter.com/Ml4Vjryqlw— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) May 3, 2023 „Au fost două lovituri asupra Kremlinului, la 16 minute distanță - presa rusă. Prima dronă a fost reperată deasupra Kremlinului la ora 2:27, ora Moscovei. Aceasta a explodat deasupra palatului Senatului, iar acoperișul palatului a luat foc. Cea de-a doua dronă a lovit la ora 2:43. Fragmentele sale au căzut pe clădirea Kremlinului”, explică Anton Gerashenko, consilier al ministrului ucrainean de Interne. This is getting interesting. At the same moment as the drone is flying in, someone is climbing onto the dome.???#Kremlin #Moscow #Russia pic.twitter.com/gjuGgJDUBg— Natalka (@NatalkaKyiv) May 3, 2023 Citește și: Teodosie Tomitanul are credite bancare de 500.000 de lei pe care le ascunde de ANI. Nu se știe în cât timp trebuie să le returneze

Scholz: armele livrate către Ucraina nu pot fi folosite pentru a ataca teritoriul Rusiei Foto: Facebook
Eveniment

Scholz: armele livrate Ucraina a ataca teritoriul Rusiei

Cancelarul Olaf Scholz insistă că armele livrate de Germania către Ucraina nu pot fi folosite pentru a ataca teritoriul Rusiei. El a susținut că și alte state ar fi impus reguli asemănătoare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Scholz: armele livrate către Ucraina nu pot fi folosite pentru a ataca teritoriul Rusiei „Potrivit cancelarului Olaf Scholz, Ucraina nu trebuie să tragă pe teritoriul rusesc cu arme furnizate de Germania. Scholz a subliniat acest lucru în cadrul unui dialog cu cetățenii în Bendorf, Renania-Palatinat. El a adăugat că aceste reguli au fost stabilite și de alte state occidentale care furnizează Ucrainei arme împotriva atacului rusesc. Cu tot ajutorul necesar, trebuie de asemenea să se facă totul pentru a preveni un război între Rusia și NATO”, relatează postul german NTV. Partenerii occidentali ai Ucrainei, care îi furnizează ajutor militar pentru a contracara agresiunea rusă, subliniază în mod regulat că nu susţin loviturile asupra teritoriului Rusiei în special cu utilizarea armelor livrate de ei, notează Unian, amintind că SUA au subliniat în mod particular că respectă deciziile Ucrainei pe câmpul de luptă, dar nu aprobă loviturile asupra teritoriului Rusiei. În acelaşi timp, explozii au loc cu regularitate pe teritoriul Federaţiei Ruse, pentru care Ucraina de cele mai multe ori nu şi-a asumat responsabilitatea. Poziţia autorităţilor de la Kiev a fost până acum aceea că incidentele de pe teritoriul Rusiei sunt problemele statului agresor. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR Secretarul Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare, Oleksii Danilov, a declarat recent că Ucraina dispune de propriile arme pentru a lovi ţinte de pe teritoriul Federaţiei Ruse. La rândul său, Direcţia principală de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării (GUR) afirmase că Kremlinul se afla în zona de ţintă a forţelor armate ucrainene.

Prigojin: Contraofensiva ucraineană, tragedie pentru Rusia (sursa: dzen.ru/wargonzoya)
Eveniment

Prigojin: Contraofensiva, tragedie pentru Rusia

Prigojin: Contraofensiva ucraineană, tragedie pentru Rusia. Şeful grupului militar privat rus Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat, duminică, că oamenii săi, care luptă în special la Bahmut (în estul Ucrainei), duc lipsă de muniţie şi a avertizat că o ofensivă ucraineană ar putea reprezenta "o tragedie" pentru Rusia. Prigojin: Contraofensiva ucraineană, tragedie pentru Rusia "Noi (Wagner) nu avem decât 10-15% din muniţiile de care avem nevoie", a subliniat şeful Wagner într-un interviu (VIDEO) pentru corespondentul de război pro-Kremlin Semion Pegov. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Prigojin, care i-a acuzat pe marii gradaţi ai armatei pentru aceste penurii, a spus că se aşteaptă la o contraofensivă ucraineană spre jumătatea lui mai. "Această contraofensivă ar putea deveni o tragedie pentru ţara noastră", a avertizat el. Grupul Wagner a fost în prima linie în luptele din jurul oraşului Bahmut. Evgheni Prigojin este în conflict deschis cu ierarhia militară rusă, pe care o acuză că nu a livrat suficiente muniţii oamenilor săi, şi l-a criticat public pe ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, în mai multe rânduri. Ucraina a anunţat în această săptămână că încheie pregătirile în vederea unei contraofensive. Citește și: Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie Duminică, guvernatorul regiunii ruse Briansk, frontalieră cu Ucraina, a anunţat că un bombardament ucrainean care a vizat un sat rus s-a soldat cu patru morţi şi doi răniţi. Sâmbătă, un atac cu dronă a provocat un incendiu într-un depozit de ţiţei din Sevastopol, port în care se află flota rusă de la Marea Neagră în Crimeea, potrivit autorităţilor din peninsula anexată de Rusia.

Crimeea, una din țintele contraofensivei ucrainene (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Crimeea, una din țintele contraofensivei ucrainene

Crimeea, una din țintele contraofensivei ucrainene. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a estimat, într-un interviu acordat presei scandinave, că armata sa este pregătită să lanseze mult aşteptata contraofensivă pentru a încerca recuperarea teritoriilor ocupate de Rusia, deşi încă nu dispune de suficient armament occidental pentru a garanta succesul acestei operaţiuni, dar crede că ea totuşi va reuşi, mizând şi pe slăbirea armatei ruse după mai mult de un an de război. Crimeea, una din țintele contraofensivei ucrainene "Cred că va fi un succes. Ne putem elibera teritoriul. Contraofensiva este foarte importantă. Avem nevoie de o victorie. Cred în soldaţii noştri", a rezumat Zelenski. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Fără a oferi o dată de începere a contraofensivei - unii comentatori cred că ar putea fi lansată aproximativ la jumătatea lunii mai -, preşedintele ucrainean a subliniat că operaţiunea va include eliberarea peninsulei Crimeea, obiectiv pe care el îl consideră realizabil având în vedere că, de când a început războiul în februarie anul trecut, "Rusia a fost slăbită mult" pe plan militar. El a confirmat astfel opiniile unor analişti, care prevăd că armata ucraineană ar urma să lanseze contraofensiva în sud-est, dinspre provincia Zaporojie în direcţia Mării Azov, pentru a încerca străpungerea legăturii terestre a Rusiei cu Crimeea şi cu teritoriul ocupat în sudul Ucrainei. F-16 și vremea nu contează Totuşi, Zelenski a recunoscut că succesul unei asemenea operaţiuni depinde direct de livrările de armament occidental. "Dorim să salvăm cât mai multe vieţi (ale soldaţilor) putem, aşadar numărul armelor contează (...) Dar nu va exista nicio ezitare. O vom face. Riscul este să nu avem suficiente blindate, de exemplu, caz în care ştim că vor fi mai multe pierderi" în rândul trupelor ucrainene, a admis el. Ucraina ar fi dispusă să mai aştepte livrări suplimentare de armament occidental, însă termenele nu sunt întotdeauna respectate, aşa că armata ucraineană va trebui să lanseze contraofensiva cu ce are ea în dotare, a sugerat preşedintele ucrainean. El a confirmat că Ucraina nu va aştepta nici eventuala livrare a unor avioane de luptă occidentale, cum ar fi F-16, dat fiind că instruirea piloţilor pentru a le folosi necesită timp. Zelenski s-a referit şi la aspectul ce ţine de vreme, foarte important în condiţiile de teren ale Ucrainei. "Nu vom aştepta nici vremea", a spus el, aluzie la recentele ploi abundente care au făcut ca terenul să fie în continuare moale, ceea ce îngreunează deplasarea vehiculelor militare. Rușii, tir concentrat pe obiective militare Preşedintele ucrainean a recunoscut de asemenea o schimbare de tactică a armatei ruse, care acum în raidurile sale cu rachete şi drone efectuate adânc în interiorul Ucrainei nu mai ţinteşte infrastructuri energetice, ci infrastructuri militare, aşa cum arată raidul din noaptea de joi spre vineri, deşi oficialii ucraineni îl prezintă ca pe un atac asupra populaţiei civile, întrucât s-a soldat cu moartea a 26 de civili ucraineni, dintre care 23 în oraşul Uman, unde o rachetă a căzut peste un bloc de locuinţe. Ministerul rus al Apărării a precizat că acest bombardament a avut ca ţintă unităţile de rezervă ale armatei ucrainene, pentru a le împiedica deplasarea spre linia frontului. Moscova a negat mereu acuzaţiile Kievului că ar lovi deliberat zone locuite, dar fragmente din rachetele sale doborâte de antiaeriana ucraineană cad peste astfel de zone şi prin urmare produc victime în rândul populaţiei civile. "Am intrat într-o altă etapă a confruntării (...), ei (ruşii) ţintesc liniile de apărare. Va fi dificil pentru noi", a mărturisit Zelenski, precizând că obiectivul armatei ucrainene este acum "să preia iniţiativa în acest război". "Cu Putin nu se poate discuta. Este un terorist" În final, el a respins categoric orice negociere cu Rusia. "În ziua de azi, cu această persoană, preşedintele (rus Vladimir) Putin, nu se poate discuta. Pentru noi toţi el este un terorist", a concluzionat preşedintele ucrainean. Conform documentelor clasificate ale Pentagonului scurse online luna aceasta, trupele ucrainene se află în criză de muniţii, astfel că îşi raţionalizează obuzele, echipamentele militare occidentale sosesc lent, militarii ucraineni sunt încă insuficient instruiţi în folosirea lor, efectivele militare sunt de asemenea insuficiente şi obosite, în timp ce armata ucraineană caută noi recruţi apelând inclusiv la distribuirea de ordine de încorporare bărbaţilor pe stradă, dar comandanţii ucraineni se plâng că noii recruţi trimişi pe front sunt slab instruiţi. Citește și: Navă rusească specializată în operațiuni submarine, reperată lângă gazoductul Nord Stream cu câteva zile înainte de exploziile care l-au scos din uz Totuşi, conform aceloraşi documente, armata ucraineană a reuşit să formeze 12 brigăzi bine instruite, care nu sunt angrenate în luptele aflate în desfăşurare şi sunt menţinute în rezervă pentru contraofensivă. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat săptămâna aceasta că aliaţii şi partenerii Ucrainei au furnizat acestei ţări 230 de tancuri şi 1.550 de vehicule blindate, el apreciind că "ucrainenii dispun astfel de capacităţile de care au nevoie pentru a recuceri mai multe teritorii".

Refugiați ucraineni învață româna în rusă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Refugiați ucraineni învață româna în rusă

Refugiați ucraineni învață româna în rusă. Stabiliți în Moldova, în special în regiunea Iașiului, refugiații au cerut ajutorul Inspectoratului Școlar Județean Iași: voiau ca ei și copiii lor să învețe limba română. Refugiați ucraineni învață româna în rusă Iar căutarea unui profesor a fost anevoioasă, fiindcă niciunul dintre cursanți nu știe engleză sau franceză, deci predarea trebuia să se facă în limba lor maternă sau în limba soră, rusa. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Zinaida Gromic a și spus de la început că războiul rămâne pe hol și nu intră în sala sa de clasă, fiindcă stârnește prea multe dureri în rândul refugiaților. Citește și: Le Monde: Franța se asociază cu Rusia pentru a extinde centrala nucleară de la Paks, Ungaria. De luni întregi, Franța, Ungaria și Bulgaria blochează sancțiunile UE asupra energiei nucleare rusești Pe de o parte este distrugerea caselor și familiilor acestora, pe de alta, este ruperea definitivă de rudele pe care mulți le au în continuare în Rusia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Incendiu uriaș la depozitul de petrol al flotei ruse Foto: Twitter
Eveniment

Incendiu uriaș la depozitul de petrol al flotei ruse

Un incendiu uriaș s-a declanșat, în această dimineață, la depozitul de petrol al flotei ruse din Sevastopol, Crimeea. Tass, agenția oficială a Rusiei, susține că nu sunt victime, iar focul nu pune în pericol obiective civile, iar locuitorii orașului nu vor fi evacuați. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ? In Crimea, they still cannot put out the fire at the oil depot in Sevastopol, which occurred after a drone strike. It is assigned the highest 4 difficulty level. pic.twitter.com/pRglQ7a1sJ— ᴍa͛ᴅᴢ?✨△⃒⃘? (@MooshieMadz) April 29, 2023 Incendiu uriaș la depozitul de petrol al flotei ruse Guvernatorul orașului, instalat de administrația rusă, Mikhail Razvozhaev, apreciază că depozitul a fost lovit de o dronă ucraineană. "Este un incendiu de gradul 4. Informațiile privind victimele sunt în curs de actualizare", a scris menționat oficialul. Depozitul se află în așa numitul Golf al Cazacilor. Însă, pe rețelele sociale, se răspândesc filmări care arată un incendiu uriaș, iar Rusia ar fi chemat avioane specializate pentru a opri extinderea focului. Atacul din Crimeea vine pe fondul discuțiilor tot mai intense despre o ofensivă ucraineană de primăvară, imediat ce ploile se vor opri și terenul va permite blindatelor să se deplaseze. „Ne pregătim pentru reîntoarcerea luptătorilor noştri la acţiuni pentru eliberarea pământului nostru. Ne gândim doar la acest scop al nostru şi în fiecare zi ne apropiem de atingerea lui. Ucraina va fi liberă. Toată Ucraina”, a subliniat Zelenski acum câteva zile. Citește și: Austria continuă să fie arogantă cu România: Vom bloca Schengen până când migrația va scădea Is this the official start of Ukraine's spring counteroffensive to liberate Crimea from Russian fascists? Large fuel depot hit by a drone at a port in Sevastopol at 4:30am. pic.twitter.com/aDqvbsvikD— Igor Sushko (@igorsushko) April 29, 2023 Un jurnalist străin aflat în Ucraina, care colaborează cu publicații precum CNN sau The Guardian, a scris pe Twitter: „Numeroase informații despre un blackout mediatic care urmează să intre în vigoare aici în Donbas și Zaporojie. De asemenea, sunt discuții despre numere mari de soldați ucraineni sosind în ultimele zile. Urmăriți această zonă”.

Amnesty International a acuzat pe nedrept Ucraina  Foto: Twitter
Eveniment

Amnesty International a acuzat pe nedrept Ucraina

Amnesty International a acuzat pe nedrept Ucraina că ar fi încălcat legile internaționale, arată un raport intern al organizației, care nu l-a făcut public, dar a fost obținut de New York Times. Consiliul de administrație al Amnesty International a analizat luni de zile un raport critic la adresa organizației, după ce, în august anul trecut, aceasta a acuzat forțele ucrainene că au pus în pericol în mod ilegal civilii, mai arată publicația americană. New York Times a văzut raportul de 18 pagini și îl publică integral pe pagina sa de internet. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Amnesty International a acuzat pe nedrept Ucraina La 4 august 2022, Amnesty International a acuzat forțele ucrainene de faptul că, în mod ilegal, au pus "civilii în pericol" prin găzduirea soldaților în apropiere de aceștia și prin lansarea de atacuri din zone populate. Rusia, care a bombardat clădiri civile și a ucis mulți civili, a prezentat concluziile Amnesty International ca pe o justificare pentru faptele ei. În fața unui val de indignare din partea publicului din statele vestice, Amnesty a constituit un grup de analiză format din cinci experți în drept internațional. „În unele privințe, raportul comisiei de revizuire a absolvit Amnesty International, concluzionând că este corect să se evalueze dacă un apărător, nu doar un agresor, respectă legile războiului și spunând că înregistrările Amnesty au arătat clar că forțele ucrainene se aflau frecvent în apropierea civililor. În conformitate cu dreptul internațional ambele părți implicate în orice conflict trebuie să încerce să protejeze civilii, indiferent de justețea cauzei lor. Prin urmare, este «pe deplin adecvat» ca o organizație pentru drepturile omului să critice încălcările comise de o victimă a agresiunii, «cu condiția să existe suficiente dovezi ale acestor încălcări». Dar comisia de revizuire a concluzionat în unanimitate că Amnesty International și-a greșit declarația în mai multe moduri și că principalele sale concluzii, potrivit cărora Ucraina a încălcat dreptul internațional, nu au fost «suficient de bine fundamentate» de dovezile disponibile”, scrie New York Times. Limbaj ambiguu care punea semnul de egalitate între Rusia și Ucraina „Narațiunea generală a comunicatului din 4 august a fost «redactată într-un limbaj ambiguu, imprecis și, în unele privințe, discutabil din punct de vedere juridic», a mai constatat raportul. «Acesta este în special cazul paragrafelor de început, care ar putea fi citite ca implicând - deși nu aceasta a fost intenția A.I. - că, la nivel sistemic sau general, forțele ucrainene erau în primul rând sau în egală măsură vinovate pentru moartea civililor rezultată în urma atacurilor Rusiei»”, mai arată ziarul. Citește și: Simona Halep: „Nu cer un tratament special. Vreau doar să fiu judecată. Cât mai trebuie să aştept?” O versiune anterioară a raportului ar fi fost mai dură. Dar Amnesty International a făcut presiuni asupra grupului de experți pentru a-și îndulci tonul și a reușit acest lucru în unele privințe - cum ar fi revizuirea caracterizării concluziei Amnesty conform căreia forțele ucrainene au încălcat dreptul internațional de la „nefondată” la „insuficient de fondată". În plus, Amnesty nu a vrut să fac public acest raport.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră