Etichetă: ucraina

2289 articole

Rusia a învățat din eșecurile din Ucraina

Cel mai prestigios și vechi think-tank britanic, specializat în chestiuni de securitate, Royal United Services Institute (RUSI), publică un raport în care arată că Rusia și-a schimbat tacticile și a învățat din eșecurile din Ucraina. Raportul este intitulat „Tocătorul de carne: Tacticile rusești în al doilea an de la invazia Ucrainei”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă documentul arată și că moralul scăzut, care duce la o slabă cooperare între unități, rămâne o problemă. Citește și: Spitalele de stat, pline de angajați inutili: unul din zece medici ai Spitalului Județean Oradea nu își „acoperă” salariul Rusia și-a schimbat tacticile și a învățat din eșecurile din Ucraina Iată care sunt concluziile acestui studiu britanic: Tacticile infanteriei s-au schimbat substanțial, Rusia folosește o așa numită „infanterie de unică folosință” („disposable”), care este aruncată în luptă pentru a testa rezistența ucrainenilor, precum și o infanterie „de linie”, care apără terenul. „Principalul punct slab al unităților de infanterie rusești este moralul scăzut, ceea ce duce la o coeziune slabă a unităților și la o cooperare slabă între unități” Inginerii militari s-au dovedit a fi una din cele mai performante branșe ale armatei ruse. „Geniștii ruși au construit obstacole complexe și fortificații de câmp pe tot frontul. Printre acestea se numără tranșee și buncăre de comandă din beton armat, arici, șanțuri antitanc și câmpuri de mine complexe. Minarea rusă este extinsă și combină minele antitanc cu mine antipersonal declanșate de victime, acestea din urmă fiind frecvent amplasate cu mecanisme de inițiere multiple pentru a complica spargerea defensivei”. Rusia a început să folosească camuflaj termic pe vehiculele sale și, folosind o serie de alte modificări și tactici, tehnici și proceduri (TTP), a redus semnificativ detectabilitatea tancurilor la distanțe mari. În plus, aceste măsuri au redus probabilitatea de distrugere cu o serie de rachete ghidate antitanc (ATGM) la distanțe de peste 1.400 m. Artileria rusă a început să perfecționeze semnificativ sistemul de recunoaștere după distrugerea stocurilor sale de muniție și a infrastructurii de comandă și control de către sistemele de rachete cu lansare multiplă ghidată (GMLRS) în iulie 2022. Acest lucru a dus la o integrare mult mai strânsă a mai multor dronelor care sprijină direct comandanții autorizați să execute. Artileria rusă și-a îmbunătățit, de asemenea, capacitatea de a trage din mai multe poziții, precum și de a trage și de a se deplasa. Războiul electronic rusesc rămâne puternic, cu o distribuție aproximativă de cel puțin un sistem major care acoperă fiecare 10 km de front. Aceste sisteme sunt pentru înfrângerea dronelor. Pierderile dronelor ucrainene rămân la aproximativ 10.000 pe lună. De asemenea, se pare că sistemul rusesc reușește să intercepteze și să decripteze în timp real sistemele de comunicații tactice ucrainene Motorola criptate pe 256 de biți, care sunt utilizate pe scară largă de către Forțele Armate ale Ucrainei. Apărarea aeriană rusă a înregistrat o creștere semnificativă a eficacității sale. În prezent, armata ucraineană consideră că apărarea aeriană rusă interceptează o parte din loviturile GMLRS, deoarece apărarea punctuală rusă este conectată direct la un radar superior. În urma distrugerii infrastructurii rusești de comandă și control în iulie 2022, armata rusă a retras cartierele generale importante din raza de acțiune a GMLRS și le-a plasat în structuri întărite. De asemenea, le-au conectat prin cablu la rețeaua civilă de telecomunicații ucraineană și au folosit cabluri de teren pentru a se ramifica de aici către cartierele generale ale brigăzilor aflate mai departe. „Prin urmare, concluzia este că forțele armate ruse reprezintă o provocare semnificativă pentru armata ucraineană în materie de apărare. Cu toate acestea, dacă Ucraina poate perturba apărarea rusă și le poate impune o situație dinamică, este probabil ca unitățile rusești să își piardă rapid coordonarea. Schimbările în mediul de luptă aeriană, de exemplu, au dus rapid la incidente de fratricid rusesc”, scrie RUSI. De ce are nevoie Ucraina „În timp ce operațiunile defensive ale Rusiei sunt statice, un păcat capital printre adepții războiului de manevră, înfrângerea straturilor de apărare reprezintă o problemă. Aceste apărări nu sunt complet statice, forțele rusești utilizând unele rezerve mobile la nivel tactic. Adâncimea apărării înseamnă că Ucraina trebuie să genereze o putere de luptă serioasă pentru a pătrunde în liniile rusești, iar amploarea fortificațiilor defensive rusești pe tot frontul face ca ocolirea acestora să fie aproape imposibilă. Chiar dacă forțele ucrainene reușesc o pătrundere și își recapătă capacitatea de manevră, acest lucru va necesita pătrunderi localizate și operațiuni de curățare a pozițiilor defensive ocolite (...) Antrenamentul pentru operațiuni de asalt împotriva pozițiilor fortificate constituie o prioritate critică în materie de antrenament pentru trupele ucrainene”, anticipează britanicii. RUSI recomandă, în consecință, aprovizionarea Ucrainei cu sisteme de detectare a artileriei rusești, pentru a declanșa foc de contrabaterie; mitraliere de calibru .50; aruncătoare de grenade; antrenarea forțelor speciale ucrainene poentru detectarea, noaptea, a câmpurilor de mine, precum și piese de schimb pentru vehicule, necesare după ce Ucraina va sparge frontul.

Cel mai prestigios și vechi think-tank britanic specializat în chestiuni de securitate: Rusia și-a schimbat tacticile și a învățat din eșecurile din Ucraina Foto: Kremlin.ru

Eveniment

Ucraina a invadat Rusia

Ucraina a invadat Rusia: deocamdată, partizanii ruși susținuți de Kiev au ocupat câteva sate din Belgorod. Trupele din Legiunea "Libertatea Rusiei" au lansat un raid peste graniță, fiind susținuți de artileria grea și de blindate, într-o operațiune împotriva „dictaturii Kremlinului”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe rețelele sociale au apărut filmări cu locuitorii ruși din Belgorod fugind în masă. THERE IS NO PANIC IN RUSSIA ??!⚡️ ⚡️ ⚡️ Residents of Belgorod ?? fleeing the cit.Russian soldiers, who are fighting on the side of Ukraine ??, have invaded the southern region of Belgorod, Russia ?? to liberate it from Putin. pic.twitter.com/Dlac98pjSD— Jason Jay Smart (@officejjsmart) May 22, 2023 Ucraina a invadat Rusia Luni, trupele au intrat în Rusia dinspre Ucraina, atacând punctele de trecere a frontierei cu tancuri și avansând opt kilometri dincolo de graniță. Serviciile secrete militare ucrainene, GUR, au declarat că Legiunea Libertatea Rusiei, un grup de partizani ruși susținuți de Ucraina, desfășoară o operațiune în regiunea Belgorod pentru a crea o "fâșie de siguranță" pentru a proteja civilii ucraineni. Operațiunea a fost efectuată exclusiv de cetățeni ruși, a declarat un purtător de cuvânt al GUR pentru Suspilne, postul public de televiziune din Ucraina. Legiunea a anunțat pe Telegram că a "eliberat" satul Kozinka și a intrat în Graivoron cu "Corpul de voluntari ruși", postând imagini cu steagul său "Rusia liberă" în zonele respective. Lupte au fost raportate, de asemenea, în Dronovka, la aproximativ 40 de km spre nord. Mother of god.Allegedly, a Belgorod state border entry point, the Russian side. pic.twitter.com/qEWKzZwAKe— Illia Ponomarenko ?? (@IAPonomarenko) May 22, 2023 Imaginile filmate cu drona și difuzate pe rețele sociale au arătat proiectile care loveau posturile de frontieră rusești și coloane de vehicule de luptă, inclusiv ceea ce păreau a fi Humvee-uri, care se îndreptau pe un drum spre Rusia. O înregistrare video părea să arate un tanc trecând printr-un post de frontieră. Unitățile de partizani ruși au mai făcut două incursiuni peste graniță, dar ar fi prima dată când încearcă să cucerească așezări și să le mențină, fiind susținute de artilerie grea și blindate. Citește și: Prigojin a rămas fără mercenari: Wagner a ajuns să recruteze pe Pornhub, în licee din Rusia și în Afganistan, țară din care ar putea ajunge în Ucraina mii de foști soldați

Revin la familii noi în Ucraina (sursa: ziaruldeiasi.ro)

Internațional

Revin la familii noi în Ucraina

Revin la familii noi în Ucraina. "Nina, Nina, ştii că o să mă întorc în Ucraina? O să vă fie dor de mine?". Revin la familii noi în Ucraina Întrebări la care în urmă cu şase luni nu s-ar fi gândit nimeni răsună acum pe holurile Şcolii Gimnaziale "Veronica Micle" din Bucium. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Nu pentru că n-ar fi sperat nimeni că războiul lansat de Rusia împotriva Ucrainei se va sfârşi. Citește și: GALERIE FOTO Miting impresionant la Chișinău pentru aderarea la UE. Peste 75.000 de participanți, rezoluție care cere modificarea Constituției și condamnă Rusia Ci pentru că unii copii refugiaţi ucraineni nu aveau o casă la care să se întoarcă încă dinainte ca primele rachete să treacă peste Nistru. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Biden permite trimiterea F-16 în Ucraina (sursa: Facebook/The White House)

Internațional

Biden permite trimiterea F-16 în Ucraina

Biden permite trimiterea F-16 în Ucraina. Preşedintele american, Joe Biden, le-a semnalat vineri liderilor din G7 că va da undă verde livrării de către occidentali de avioane de luptă Ucrainei, inclusiv F-16 americane, a indicat vineri un înalt responsabil al Casei Albe, potrivit AFP. Biden permite trimiterea F-16 în Ucraina Preşedintele american, aflat la summit-ul G7 de la Hiroshima, în Japonia, i-a asigurat pe interlocutorii săi că susţine "o iniţiativă comună vizând antrenarea de piloţi ucraineni pe avioane de luptă de generaţia a patra, inclusiv F-16", a afirmat sursa. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Joe Biden, care orchestrează răspunsul occidental în faţa Rusiei, se confruntă cu o presiune crescândă de a autoriza trimiterea de avioane de vânătoare americane F-16 Ucrainei, nu de către SUA, ci de alte ţări care dispun de astfel de avioane, notează AFP. "Pe perioada antrenamentului, lunile următoare, coaliţia noastră de state participante la acest efort va decide când să furnizeze avioanele, câte şi cine", a menţionat responsabilul. Citește și: EXCLUSIV Cu război la graniță, România încă nu a reușit să pună pe picioare o fabrică de pulberi pentru muniție. Ministrul Spătaru de la Economie se încurcă în cifre și minte la TV Formularea sa - "când" şi nu "dacă" - este semnalul cel mai favorabil din partea Statelor Unite, până acum, în privinţa livrării acestor avioane, insistent cerute de Kiev, mai notează AFP.

Administrația Biden interzice piloților ucraineni să se antreneze pe avioane F-16 deținute de țările europene Foto: Casa Albă

Eveniment

Biden interzice piloților ucraineni antreneze F-16

Administrația Biden interzice piloților ucraineni să se antreneze pe avioane F-16, chiar și cele deținute de țările europene, scrie New York Times, citând un oficial ucrainean. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă publicația din SUA nu exclude o schimbare de poziție, amintind că așa s-a întîmplat cu rachetele HIMARS, bateriile Patriot sau tancurile Abrams. Administrația Biden interzice piloților ucraineni să se antreneze pe F-16 „Un nou impuls din partea Marii Britanii și a Olandei de a furniza Ucrainei avioane de luptă F-16 a scos la iveală cea mai recentă falie între aliații occidentali, care s-au certat în repetate rânduri cu privire la trimiterea unor arme de război puternice și au plasat din nou Statele Unite împotriva unora dintre cei mai apropiați parteneri europeni. Mai mulți aliați europeni sunt pregătiți să ofere Ucrainei avioanele lor F-16. Dar administrația Biden, care trebuie să aprobe orice transfer de avioane de producție americană, nu este convinsă că Ucraina are nevoie de aceste avioane scumpe, care sunt un element de bază al multor arsenale militare moderne. Scepticismul Washingtonului este atât de profund încât piloților de la Kiev nu li se permite în prezent nici măcar să se antreneze pe F-16, care sunt deținute de state europene, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt care a vorbit sub protecția anonimatului, pentru a discuta cu franchețe despre această problemă diplomatică sensibilă”, scrie New York Times. The United Kingdom, Netherlands, Belgium, Poland, and France have announced that they are now prepared to Create a Coalition of Countries that will begin the Training and Transfer of F-16 “Fighting Falcons” to Ukraine, however they have all stated that while they will soon be… pic.twitter.com/th4qFDeX1B— OSINTdefender (@sentdefender) May 17, 2023 Însă publicația arată că n-ar fi prima oară când administrația Biden începe prin a refuza transferul de armament avansat, pentru ca ulterior să se răzgândească. „Aceasta nu ar fi prima dată când administrația Biden se opune cererilor aliaților de a trimite în Ucraina armament mai puternic și mai sofisticat. În fiecare caz, a revenit în cele din urmă asupra deciziei, permițând transferul de lansatoare de rachete puternice HIMARS, tancuri Abrams și rachete Patriot”, arată N.Y.Times. As a Norwegian I'm fully for Norway sending all of our 57 retired F-16 jets to Ukraine.The jets are in perfect condition and are ready to be used. They do nobody any good by just sitting in hangars in Norway. pic.twitter.com/78b6JMvWIr— Norwegian 4 Ukraine (@andrew_public) May 17, 2023 Ucraina cere între 40 și 50 de avioane F-16. Citește și: Greva profesorilor pe rețelele sociale: de la „Țara te vrea prost” și „Tăiați pensiile speciale!” la „Sistem învechit” și „Creșteri salariale doar pe baza performanțelor”

Eveniment

Macron l-a enervat pe Boris Johnson

Președintele Franței, Emanuel Macron, l-a enervat atât de tare pe Boris Johnson în legătură cu Ucraina, încât fostul premier simțea nevoia să-i dea un pumn și să-l lase KO, relatează, într-un podcast pentru The Times, Guto Harri, fostul șef al Comunicării în Downing Street 10. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Harri povestește și despre relația specială dintre Boris Johnson și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, apreciind că ambii știau să folosească umorul pentru a face politica mai digerabilă. Macron l-a enervat pe Boris Johnson „Președintele Macron a mers la Moscova în căutarea, a spus el, a păcii. Dacă ar fi reușit, i-am fi fost cu toții recunoscători, dar șansele nu au părut niciodată bune, iar Boris a găsit «dezgustătoare» apariția lui la Kremlin. Mai târziu, tensiunile aveau să se răsfrângă grav asupra sancțiunilor, energiei și refugiaților. Iar când omul de la Élysée a criticat Marea Britanie pentru că a complicat prea mult migrația, Johnson a fost furios, promițând să «îi dea lui Macron un pumn care să-i stingă lumina»”, relatează fostul consilier al premierului britanic. Alți lideri căutau o a treia cale, o altă acomodare cu Putin, după modelul acordului încheiat atunci când acesta a luat o bucățică din Crimeea, în urmă cu aproape un deceniu, mai arată fostul oficial din Downing Stret. Un zvon care făcea turul diplomației era că un om de stat american de rang înalt a avertizat împotriva implicării într-un alt "mic război european de rahat". „Să sperăm că aceasta nu este ultima dată când vorbim” Harri a asistat și la prima conversație telefonică dintre Johnson și Zelenski, imediat după declanșarea invaziei rusești. Boris Johnson și Volodimir Zelenski, doi politicieni foarte asemănători Foto: Facebook „Am fost trezit de un oficial de pe Downing Street pentru a asista la una dintre cele mai emoționante conversații la care am fost martor. La telefon cu prim-ministrul se afla un președinte calm, dar cu respirația tăiată, care a definit conducerea modernă. Volodimir Zelenski se afla în capitala sa, Kiev. La fel erau și forțele speciale ale lui Putin, aflate în căutarea lui. Zelenski știa că șansele ca el - sau țara sa - să reziste erau minime, dar a precizat că era hotărât să facă totul pentru a învinge pronosticurile. La rândul său, Boris i-a spus că este pregătit să facă tot ce este necesar pentru a-l susține. «Să sperăm că aceasta nu este ultima dată când vorbim», a spus Zelensky, iar legătura a murit”, relatează Guto Harri. Citește și: Greva profesorilor pe rețelele sociale: de la „Țara te vrea prost” și „Tăiați pensiile speciale!” la „Sistem învechit” și „Creșteri salariale doar pe baza performanțelor”

Eveniment

M-am rugat lui Dumnezeu să vină cereale din Ucraina

Un crescător român de animale a declarat, la Viața Satului și citat de site-ul Lanțul alimentar: “M-am rugat lui Dumnezeu, și seara, și dimineața, să vină cereale ieftine din Ucraina“. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online “M-am rugat lui Dumnezeu să vină cereale din Ucraina“ “Sincer, dacă suntem sinceri sinceri, pe noi, pe văcari, importurile de cereale din Ucraina ne-au ajutat, chiar ne-au adus un beneficiu. Nu putem să fim ipocriți. Prețul cerealelor din România a fost foarte sus, dacă s-ar fi suprapus peste un preț foarte mic la lapte, ne-am fi închis prăvăliile”, a declarat Călin Fărgaciu, primar al comunei Săndulești, din județul Cluj, președinte onorific al Cooperativei ”Someș – Arieș”, potrivit transcrierii de pe Lanțul Alimentar. “Noi, după seceta de astă vară, când fânurile au ajuns la prețuri de trei ori mai mari, nu exagerez, un balot de lucernă rotund, din ăsta de 230-240 de kg, îl cumpăram cu 100 de lei, astă iarnă nu te puteai apropia de el fără 300 de lei! Să nu fi scăzut prețul la concentrate ( obținute din cereale ieftine din Ucraian, n.n. ), cu noi nu vă mai întâlneați la toamnă ca fermieri. M-am întâlnit prin toamnă, pe la minister ( Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, n.n. ) cu niște fermieri din cultura mare și le-am spus că mă rog lui Dumnezeu, și seara, și dimineața, să vină cereale ieftine din Ucraina.( … ) Eu am participat la miting, pentru că sunt frații mei, dacă cultura mare n-ar fi, n-aș putea ține animalele, fără discuție, dar pentru noi, oierii, cerealele din Ucraina au fost un noroc”, a spus și Nicolae Cioranu, președinte al Asociației ”Păstorul Miorița”. Comisia Europeană, de partea cultivatorilor de cereale din UE Comisia Europeană a anunțat, în aprilie, că va lua măsuri ca cerealele exportate de Ucraina să nu rămână în țările vecine, ci să plece mai departe în Uniunea Europeană sau în alte state din afara spațiului comun. Este o măsură excepțională care face parte din clauza de salvgardare pe care Uniunea a prevăzut-o anul trecut, când a eliminat toate taxele la import pentru produsele ucrainene care depășeau cotele convenite în acordul de liber schimb din 2016. De asemenea, Comisia Europeană va acorda un nou ajutor de 100 de milioane de euro celor 5 vecini ai Ucrainei afectați de importul de grâne ucrainene, printre care și România. Citește și: După eșecul palmierilor, Robert Negoiță anunță că Hala Laminor va deveni grădină botanică cu plante exotice

Eveniment

Ucraina a dragat Bâstroe doar în scop de întreținere

Ucraina a dragat Bâstroe doar în scop de întreținere, arată primele date analizate de Apele Române, care a primit informații de la ministerul Transporturilor, susțin surse din ministerul Mediului. Ministerul Transporturilor a făcut măsurătorile, dar Apele Române le interpretează. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Datele care au ajuns până acum la Apele Române au fost colectate pe partea română a graniței. Ucraina a dragat Bâstroe doar în scop de întreținere Dragările de întreținere au fost punctuale, doar în anumite zone, apreciază Apele Române. Potrivit datelor primite de la ministerului Transporturilor, pe Chilia s-a dragat pentru întreținere doar strict punctual la intrarea din brațul Chilia în canalul Bâstroe, adâncimea în acea zonă fiind de 6,80-7 metri, în timp ce pescajul maxim al navelor este în jur de șase m. Doar nave mici pot să treacă pe Chilia și să intre pe Bâstroe. Sa-r mai fi făcut dragări de întreținere pe canalul Solomonov (care se află pe teritoriul ucrainean) respectiv punctual în fața portului Izmail și la ieșirea din Bâstroe în mare (deci tot pe teritoriul ucrainean). Ministerul Transporturilor a comparat datele de acum cu măsurătorile pe care le avea din 2004 și a reieșit că situația este neschimbată. Potrivit măsurătorilor, la intrarea din Chilia în Bistroe au fost îndepărtate doar aluviunile/depunerile naturale excesive acumulate în ultimii ani, având în vedere că s-a ajuns la adâncimea din 2004/2005. Această adâncime reflectă prima fază a proiectului de navigație, care prevedea navigarea unor vase cu pescaj de aproape 6 metri. Ulterior, lucrările de dragare pentru dezvoltarea proiectului s-au oprit. Abia ân a doua fază a proiectului – care nu a mai fost realizată - s-ar fi ajuns la lucrări de adâncire la intrarea din Chilia în Bistroe. Citește și: După eșecul palmierilor, Robert Negoiță anunță că Hala Laminor va deveni grădină botanică cu plante exotice Măsurătorile pe Canalul Bâstroe, cerute de autoritățile române pentru a fi lămurită problema lucrărilor de dragare făcute de ucraineni, au început la final de aprilie, după ce în 21 martie Ucraina și-a dat acordul scris în acest sens.

România nu poate produce pentru Ucraina (sursa: Facebook/Florin Spataru)

Economie

România nu poate produce pentru Ucraina

România nu poate produce pentru Ucraina. Uniunea Europeană se pregătește să cheltuiască două miliarde de euro pentru a cumpăra un milion de obuze de calibru 152 și 155 mm pentru Ucraina. Florin Spătaru (foto), ministrul Economiei din România, a declarat pentru Defapt.ro că va aloca fonduri pentru începerea producției pentru aceste tipuri de muniții pentru Ucraina doar dacă vor exista comenzi certe de la Bruxelles. Până atunci, însă, România trebuie să facă rost de pulberi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministrul Florin Spătaru susține, pe de altă parte, că România nu a produs vreodată muniție de artilerie de calibru 155 mm. Dar este contrazis de Viorel Popa, directorul Uzinei Mecanice Plopeni, care susține că s-a produs până în 1986 și că ar putea relua producția de muniție în maxim șase luni, dacă ar avea bani pentru investiții. Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, este mult mai sceptic cu privire la declarațiile ministrului Spătaru, despre care spune că a promis mult la nivel declarativ, dar nu a realizat nimic pentru industria de apărare românească. Miza: un milion de obuze Uniunea Europeană a aprobat alocarea a două miliarde de euro pentru achiziția și livrarea de muniție către Ucraina. Josep Borell, șeful diplomației europene, a anunțat la finalul lunii martie că statele membre au convenit să ofere Ucrainei un milion de obuze de artilerie calibru 155 mm în următoarele 12 luni. Planul lui Borell prevede ca muniția de un miliard de euro să fie livrată inițial din stocurile proprii ale statelor membre cărora li se va rambursa în jur de 60% din valoarea muniției prin fondul Facilitatea Europeană pentru Pace. Ulterior, din același fond, va fi alocat încă un miliard de euro pentru achiziția comună de obuze pentru Ucraina. De această achiziție se va ocupa Agenția Europeană pentru Apărare sau o asociere de cel puțin trei state. "Nu se justifică economic", dar "o facem" Întrebat ce tipuri de muniție va vinde România prin acest program european pentru Ucraina, ministrul Florin Spătaru nu a știut să răspundă clar. Dar s-a ascuns în spatele întâlnirii pe care a avut-o în România cu Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă, și a unor oferte făcute cătorva state UE. "Când a venit comisarul Breton aici l-am dus la Dragomirești și la Plopeni. Și i-am arătat: uite, putem să producem asta, putem să producem asta. Bineînțeles, în funcție de tipurile de muniții care se doresc a fi achiziționate, vom veni cu acele oferte. Pot să vă spun un singur lucru. România nu a produs niciodată muniție de 155, ca să ne înțelegem! Niciodată! E muniție pe care nu avem la ce să o folosim. Ca să ne uităm la ea în curtea școlii? Nu cred că se justifică economic", a declarat Florin Spătaru. Deși pare că se contrazice, ministrul Spătaru a spus că a cerut Centrului de Cercetare al Romarm un proiect cu costurile totale pentru o linie completă de producție a muniției de 155 mm. "Proiectul este pe masă. Acum vrem să vedem cum facem această investiție. De făcut o facem!", a spus hotărât ministrul. România nu poate produce pentru Ucraina Industria de apărare românească, din subordinea Ministerului Economiei, ar putea să producă în schimb muniția de calibru 152 mm, de tip sovietic, pentru Ucraina. În acest caz ministrul Spătaru ar fi cerut o evaluare a echipamentelor să vadă dacă mai pot fi puse în funcțiune. "Ce ne-ar mai trebui ca să facem lucrul ăsta? Câtă muniție putem să producem? Ca să putem să le spunem când se va face acest apel de achiziție comun ca să putem participa și noi. Aici vorbim de muniție non-NATO și vă pot spune că este vorba de muniția de 152. A fost produsă în România, nu a mai fost achiziționată. Avem aceste echipamente, mai trebuie să facem niște mici modernizări și-am putea să producem", a mai spus ministrul Spătaru. Ulterior a mai menționat că mecanismul de achiziție al Uniunii Europene nu este încă clar. Însă, în ultima comunicare primită de la Bruxelles s-ar menționa că se vor cumpărare și obuze de 152 mm. În acest context, spune el, le-a cerut oficialilor Romarm și celor din industria de apărare să vină și să îi spună de câți bani au nevoie pentru instalațiile de producției a muniției pentru a-i aloca pe loc. Dar nu înainte de a primi o comandă fermă de la Uniunea Europeană. "Eu mă apuc să fac achiziții dacă n-am un contract, dacă n-am o comandă? Dacă n-am comandă, de ce m-aș apuca să achiziționez? Putem să producem 152, 122 și alte tipuri de muniție. Deocamdată nu avem pulberea necesară, trebuie cumpărată. Nu din Serbia, în nici un caz din Serbia", a declarat ministrul. Ministrul, contrazis: România a produs calibrul 155 Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA), a fost primul care l-a contrazis pe ministrul Florin Spătaru. Acesta susține că România a produs muniție de calibru 155 înainte de anii '90. "După 1990 am început să vindem la fier vechi prese și alte instalații folosite la fabricația acestui obuzier cu lovitură la distanță mare și cu cheltuieli mici. Noi am produs 155 la Plopeni. Tohani a colaborat pe muniția mare, participa cu anumite componente la Plopeni. Sunt loviturile cele mai ieftine și cele mai eficiente", a declarat sindicalistul Bucuroiu. E nevoie de investiții mari Președintele ASIAA atrage atenția că industria de apărare românească nu este pregătită pentru a participa la programul "arme pentru Ucraina" al Uniunii Europene. Dar pentru a participa la acest program este nevoie de investiții majore și rapide din partea Ministerului Economiei. "În momentul de față, dacă nu găsim o firmă specializată pe asemenea linii de fabricație, nu avem cum să facem 155. Ne trebuie un partener din afară, investițiile se fac destul de greu pentru că aprobările se obțin foarte greu. Eu nu văd cum să intrăm pe acest program. Am zis că nu vom intra nici pe programul de cercetare de 13 miliarde de euro pentru că nu avem cu ce să intrăm. Trebuie gândit foarte bine ce vrea să facă România. Și de acolo să se plece cu programele de investiții. Dacă se merge doar pe declarații, nu se va face niciodată", a spus Bucuroiu. Spătaru, contrazis din nou: Am făcut 155 până în 1986 Viorel Popa, directorul general al Uzinei Mecanice Plopeni, îl contrazice și el pe ministrul Florin Spătaru. Acesta susține că ultima producție de muniție de 155 mm a fost în anul 1986. "Nu era făcută complet la noi. Tohani vene cu componente, tuburile se făceau la Metrom. Ultima asamblarea a fost în 1986. Da, putem să producem muniție calibru 155. Avem nevoie de omologare din nou și, bineînțeles, de documentație", a declarat Viorel Popa. El a explicat că în cazul în care producția de 155 mm s-ar face pentru Armata Română, ar fi nevoie de omologare. Motiv pentru care producția ar începe într-un an. Dar dacă s-ar face pentru piața externă, fără omologare, producția ar putea să înceapă în patru – șase luni. "Noi nu am prins nici un contract cu Ucraina. N-am produs și n-am vândut nici măcar un obuz pentru Ucraina", a spus mâhnit Viorel Popa. Secrete comerciale, date concurenței Directorul de la Plopeni a rămas cu un gust amar în urma vizitei făcută de delegația condusă de comisarul Thierry Breton la Uzina Mecanică Plopeni. "Să fim clar pentru ce au venit ei: dacă câștigă contractul de blindate (pentru MApN - n.r.), vor să facă muniția la noi ca să nu o mai aducă tocmai de prin Franța. Ei pentru asta au venit, nu au venit pentru Ucraina", a declarat directorul Popa. Citește și: Rachetele „invincibile” ale Rusiei nu trec de antiaeriana ucraineană: nouă drone și 18 rachete, din care șase Kinzhal, doborâte. Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului Tot el a mai spus că în urma întâlnirii a fost nevoit să le pună "pe tavă" oficialilor francezi toate documentele strategice de la Plopeni. "Din punctul meu de vedere a fost o mare prostie. Pentru că nici o altă unitate de producție de armament nu a acceptat un audit din partea unui concurent (compania franceză Nexter – n.r.). Ei erau concurenți cu noi, indiferent care era treaba. Ei au cerut chestionare întregi. Ne-am trimis chestionare pe care noi le-am completat cu costuri de producție, capacitate, furnizori, toate nebuniile. Aceste informații nu se dau. Eu dacă mă duc la Nexter sau în Bulgaria nu îmi dau astfel de informații. Le-am dat firmelor respective conform înțelegerilor bilaterale pe care le-am avut. La Nexter, la ăștia din Bulgaria, cei din Anglia. Nexter este din Franța", a spus supărat directorul Viorel Popa.

Eveniment

Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului

Rachetele „invincibile” ale Rusiei nu trec de antiaeriana ucraineană: nouă drone și 18 rachete, din care șase Kinzhal, au fost doborâte noaptea trecută. Nici o rachetă lansată de Rusia nu a trecut de defensiva Kievului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă rămășițele rachetelor doborâte au provocat incendii în Kiev. Incendiu cauzat de rămășițele rachetelor doborâte peste Kiev Foto: Twitter Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului Racheta Kinzhal se numără printre cele șase arme de „nouă generație” pe care președintele Vladimir Putin le-a prezentat în 2018 și s-a lăudat că este una dintre acele rachete care nu pot fi doborâte de niciun sistem de apărare aeriană din lume. Potrivit armatei ruse, racheta are o rază de acțiune de până la 2.000 km și zboară de 10 ori mai repede decât viteza sunetului, ceea ce o face dificil de interceptat. Racheta balistică este capabilă să transporte focoase convenționale sau nucleare. Ea are o lungime de 8 metri, un diametru al corpului de 1 metru, iar greutatea sa la lansare este de aproximativ 4.300 kg. Este a doua oară când forțele Kievlui anunță că au distrus rachete rusești Kinjal, pe care Rusia le-a prezentat anterior drept "invincibile" și "de neoprit". #UPDATE Ukraine says it downed six advanced Russian hypersonic missiles during a fresh overnight barrage of missiles and drones."Last night, our sky defenders shot down SIX Russian hypersonic Kinzhal missiles and 12 other missiles," Defence Minister Oleksiy Reznikov said on… pic.twitter.com/yqXN8pds9p— AFP News Agency (@AFP) May 16, 2023 În urmă cu 10 zile, forțele aeriene ucrainene confirmau, în premieră, doborârea unei rachete hipersonice ruse deasupra Kievului, după ce inițial au dezmințit informațiile în acest sens de pe rețelele sociale și din presa internațională. Citește și: Un polițist din Argeș și-a convins doi colegi de la Rutieră să nu-i ia permisul, după ce l-au prins cu 143 de km/h în oraș. El le-a cerut să ia permisul soției sale În operațiunea de neutralizare a rachetei hipersonice, ucrainenii au utilizat sistemele de apărare Patriot americane recent primite, potrivit The Guardian.

Eveniment

Succes major al apărării antiaeriene rusești

Succes major al apărării antiaeriene rusești: într-o singură zi a doborât două avioane și două elicoptere, lângă Briansk. Doar că erau propriile aparate, o recunoaște chiar șeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Patru aeronave, două avioane ruseşti Su-34 şi Su-35 și două elicoptere Mi-8, au fost doborâte sâmbătă în regiunea rusă Briansk, aproape de granița cu Ucraina, potrivit canalului rusesc de telegram Mash. Iniţial, agenţiile de presă au anunţat prăbuşirea a două aparate de zbor, un Su-34 şi un Mi-8, în incidente separate. Toţi membrii echipajelor ar fi murit. Unii analiști apreciază că aceasta a fost cea mai neagră zi a forțelor aeriene rusești, de la începutul invaziei din Ucraina. Succes major al apărării antiaeriene rusești Un purtător de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene a susținut că ar fi vorba de două avioane și trei elicoptere rusești doborâte de propria antiaerianaă. Yesterday, 13th May, three helicopters and two aircraft were shot down in Bryansk region. This is the work of Russian air defense - spokesperson for Ukrainian Air Force Yurii Ignat. pic.twitter.com/yJZRhAwpee— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) May 14, 2023 Ipoteza că aceste aparate de zbor ar fi fost victime ale propriei apărări antiareriene a apărut de sâmbătă, pe canalele ucrainene, dar acum este confirmată de Prigojin. Prigojin a răspuns la o solicitare a Newsinfo, care i-a cerut să comenteze prăbușirea celor patru aparate. Declarația lui Prigojin a fost difuzată de serviciul său de presă. „Patru avioane, dacă tragi un cerc în locurile în care au căzut, se pare că acest cerc are un diametru (și toate se află exact într-un cerc) de 40 de kilometri. Adică, raza cercului este de 20 de kilometri. Acum, intrați pe internet, și vedeți ce fel de armă de apărare aeriană ar putea fi în centrul acestui cerc, iar apoi construiți propriile versiuni", a răspuns Prigojin, citat de Meduza. Evgeny Prigozhin commented on the crash in the Bryansk region of a group of two Mi-8 helicopters and Su-34 and Su-35 fighters of the Russian Aerospace Forces: “In order to determine how the Ukrainians could reach out from their territory and hit our planes, it is always… pic.twitter.com/vFWVNwobil— Spriter (@Spriter99880) May 14, 2023 Citește și: Planul de pace în Ucraina al Papei Francisc, discutat în detaliu cu Zelenski, la Roma. Președintele ucrainean, însă, insistă că nu are nevoie de mediator: Decizia e a noastră, războiul e pe teritoriul nostru El a adăugat că „nu era la curent" cu situația, deoarece „avea de-a face cu Bakhmut". Bloggerii militari ruşi au susţinut că aparatele de zbor ar fi fost doborâte de armata ucraineană, punctând că aviația ţării vecine a fost dotată cu avioane MiG-29 poloneze, capabile să lanseze rachete NATO cu rază mai lungă de acțiune. Autorităţile ruse, în schimb, caută sabotori care le-ar fi atacat cu lansatoare de la sol din interiorul Rusiei.

Ucraina a recuperat teritorii ocupate de Rusia în decursul a luni de lupte Foto: Twitter

Eveniment

Ucraina a recuperat teritorii ocupate Rusia luni lupte

Bakhmut: în 48 de ore, Ucraina a recuperat teritorii ocupate de Rusia în decursul a aproape trei luni de lupte, arată mai mulți analiști. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Șeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin susține că tot frontul se prăbușește, pe o lungime de 95 de kilometri, iar milibloggeri ruși se tem că, de fapt, contraofensiva ucraineană a început. Ucraina a recuperat teritorii ocupate de Rusia în decursul a luni de lupte „Armata ucraineană avansează prin atacuri localizate în apropiere de orașul Bakhmut din estul țării, au declarat vineri comandanții ucraineni. Luptele au deplasat doar puțin linia frontului, dar au declanșat alarma, în Rusia, că a început mult așteptata contraofensivă a Kievului. Soldații ucraineni au străpuns miercuri liniile rusești la sud de oraș și de atunci au exploatat această breșă și au atacat forțele rusești și în alte părți în apropiere de Bakhmut, amenințând flancurile lor la nord și la sud, a precizat armata ucraineană”, arată New York Times. The Armed Forces of #Ukraine are storming Russian positions south of Ivanovsky N., in the direction of #Bakhmut pic.twitter.com/9CQMsKX6VB— TOGA (@KrzysztofJano15) May 12, 2023 „În seara zilei de 11 mai, canalele de telegram au anunțat că ar fi început o contraofensivă a Forțelor Armate ale Ucrainei. S-a scris că militarii ucraineni au făcut o breșă în zona Soledar, au început o operațiune de încercuire a forțelor rusești în Bakhmut, iar în apropiere de Harkov s-a observat un număr mare de tancuri ucrainene care se îndreptau spre granița cu Rusia. Ministerul Apărării al Federației Ruse a declarat că rapoartele nu sunt adevărate”, afirmă site-ul Meduza. Citește și: EXCLUSIV Primarul Minea de la Chiajna a ascuns 14 case și terenuri: a declarat doar opt, dar DNA i-a pus sechestru pe 22. Edilul a finanțat ilegal clubul de fotbal Concordia cu 45 de milioane de lei de la buget Însă azi, același minister a confirmat o retragere substanțială în zona Bakhmut. BREAKING:The Russian Ministry of Defense has announced that the Russian Army has pulled back from the northern outskirts of Bakhmut to “more advantageous positions by the Berkhivka Reservoir.”This means a retreat of several kilometers!The Ukrainian Army is on the move! pic.twitter.com/ZMGUh3xK7w— Visegrád 24 (@visegrad24) May 12, 2023 Evgheni Prigojin, șeful Wagner, ai cărui luptători au luptat aproape un an pentru Bakhmut, a părut să susțină evaluarea bloggerilor cu privire la progresele ucrainene. ⚡️The flanks are falling. The front is failing, - Prigozhin:➡️We lost a territory of 5 square kilometers in the Bakhmut district.➡️The Chasiv Yar - Bakhmut road is completely freed in AFU➡️When the AFU enter Berkhivka, the gradual encirclement of Bakhmut will begin. pic.twitter.com/QMbBcSCAkb— ??Ukrainian Front (@front_ukrainian) May 12, 2023 Joi, el a postat o scrisoare deschisă adresată ministrului rus al apărării, Serghei K. Șoigu, cu privire la pierderile de pe flancuri, afirmând că „inamicul a efectuat mai multe contraatacuri de succes". The occupiers' dugout was destroyedThe commander of TGr "A" Andriy Biletskyi shared a unique video from the assault near #Bakhmut of the 1st Assault Battalion of the 3rd OShBr.#UkraineWar pic.twitter.com/23g8bUxlFp— TOGA (@KrzysztofJano15) May 12, 2023

Ucraina are rachete cu rază lungă (sursa: CNN)

Internațional

Ucraina are rachete cu rază lungă

Ucraina are rachete cu rază lungă. Regatul Unit a livrat Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune Storm Shadow, potrivit CNN, care a mai mulţi oficiali occidentali de rang înalt. Potrivit informaţiilor CNN, Londra a primit asigurări din partea guvernului ucrainean că aceste rachete vor fi utilizate doar pe teritoriul suveran al Ucrainei şi nu în interiorul Rusiei. Joi, Marea Britanie a confirmat informația. Ucraina are rachete cu rază lungă Kremlinul a declarat că o astfel de decizie va necesita "un răspuns adecvat din partea armatei noastre". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Miniştrii britanici al Apărării, Ben Wallace, şi al Afacerilor Externe, James Cleverly, s-au deplasat în ultimele săptămâni în SUA pentru discuţii cu privire la sprijinul pentru Ucraina. Regatul Unit şi alte ţări occidentale şi-au sporit ajutorul militar pentru Ucraina în acest an, Londra anunţând în ianuarie că va trimite 14 dintre tancurile sale de luptă Challenger 2 în Ucraina, angajament ce a fost urmat de alte ţări, inclusiv SUA şi Germania. Rază lungă & "invizibile" Săptămâna trecută, un grup de ţări europene condus de Regatul Unit le-a cerut companiilor să înainteze cereri de exprimare a interesului pentru a aproviziona Ucraina cu rachete cu rază de acţiune mai mare de 300 de km, însă marţi Londra a declarat că nu a fost luată o decizie finală cu privire la aprovizionarea cu arme a Ucrainei. Citește și: Kremlinul admite că are dificultăți mari în Ucraina, dar anunță că va continua „operațiunea militară specială” Storm Shadow, fabricată de producătorul de rachete european MBDA, este o rachetă de croazieră cu rază lungă de acţiune şi capacităţi "stealth" ("invizibile" - n.r.), proiectată pentru atacuri împotriva unor ţinte de mare importanţă, precum buncăre ascunse şi infrastructuri-cheie, potrivit site-ului web al companiei. UK: Nu stăm deoparte când Rusia ucide civili Marea Britanie va furniza Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune Storm Shadow, a confirmat joi ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, ceea ce va permite armatei ucrainene să lovească depozite de muniţii, concentrări de trupe ruseşti sau depozite combustibil mult în spatele liniei frontului. "Astăzi pot confirma că Regatul Unit va dona rachete Storm Shadow către Ucraina. Sunt rachete cu rază lungă de acţiune, convenţionale şi de precizie", a declarat ministrul britanic în faţa Camerei Comunelor, confirmând relatări apărute mai devreme în mass-media. "Nu vom sta pur şi simplu de-o parte în timp ce Rusia ucide civili", a motivat el decizia guvernului de la Londra. "Rusia trebuie să admită că numai acţiunile sale au determinat ca astfel de sisteme să fie furnizate Ucrainei", a mai spus Wallace. Având capacitatea de a lovi ţinte la peste 250 de kilometri, rachetele Storm Shadow vor fi armele occidentale cu cea mai mare rază de acţiune din arsenalul armatei ucrainene. Ministrul britanic Al apărării a asigurat în declaraţia dată în parlamentul de la Londra că Ucraina i-a promis că va folosi aceste rachete exclusiv pentru operaţiuni în interiorul frontierelor sale suverane.

Kremlinul admite dificultățile mari în Ucraina (sursa: TASS)

Internațional

Kremlinul admite dificultățile mari în Ucraina

Kremlinul admite dificultățile mari în Ucraina. Operaţiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei este "foarte dificilă", dar va continua, a informat miercuri agenţia de presă TASS, citând declaraţii ale purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru un post de televiziune bosniac. Kremlinul admite dificultățile mari în Ucraina Rusia a reuşit să deterioreze grav maşina militară ucraineană şi această muncă va continua, a adăugat el într-un lung interviu în care a repetat multe din punctajele Kremlinului utilizate în discursul public despre conflictul din Ucraina. Trupele ruse au invadat Ucraina în februarie 2022 în ceea ce Moscova numeşte o operaţiune militară specială şi au capturat, iniţial, un teritoriu semnificativ. Forţele armate ale Kievului au respins anul trecut ofensiva rusă şi acum plănuiesc o nouă contraofensivă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Oficialii occidentali estimează că peste 200.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi sau răniţi. "Operaţiunea militară specială continuă. Aceasta este o operaţiune foarte dificilă şi, desigur, anumite obiective au fost atinse într-un an", a declarat Peskov, conform sursei citate. Ucraina continuă să bombardeze părţile de est ale ţării ocupate de Rusia, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului a spus că acest lucru demonstrează necesitatea de a continua conflictul şi de a împinge înapoi forţele ucrainene. Citește și: EXCLUSIV Loteria Română scoate la vânzare 6.260 de „păcănele” achiziționate în 2013 și niciodată folosite. Acestea ar fi putut aduce venituri de un miliard de euro "Am reuşit să batem maşina militară ucraineană destul de mult", a mai spus Peskov, menţionând că Rusia a lansat nenumărate atacuri cu rachete împotriva a ceea ce el a menţionat ca fiind ţinte militare din întreaga Ucraină."Această muncă va continua", a asigurat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Ucraina acuză Rusia că atacurile sale vizează în principal ţinte civile, acuzaţie pe care Moscova o neagă.

Eveniment

Prigojin nu mai are nici o reținere

Liderul mercenarilor Wagner, supranumit „Bucătarul lui Putin”, Evgheni Prigojin, nu mai are nici o reținere să-și atace fostul patron: într-un mesaj video difuzat pe rețelele sociale el îl numește pe Vladimir Putin „bunicul fericit”, bunic care, la final, s-ar putea dovedi a fi un ticălos. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Prigojin s-a făcut deja remarcat prin faptul că a sabotat discursul lui Putin de Ziua Victoriei, lansând propriul mesaj pe rețelele sociale, exact când vorbea președintele Rusiei. #WagnerGroup financier Yevgeny #Prigozhin seized the #VictoryDay holiday as an opportunity to mock #Putin and question his judgment.Prigozhin has previously attempted to upstage Putin’s authority through similar rhetorical stunts. ?⬇️ https://t.co/UXEbqkqgvR https://t.co/jqUhyQFvx4— ISW (@TheStudyofWar) May 10, 2023 Prigojin nu mai are nici o reținere Atacurile sale în serie la adresa conducerii Rusiei sunt interpretate de analiștii estonieni ca o deschidere a competiției pentru putere, la Moscova, și posibila înlocuire a regimului Vladimir Putin cu o dictatură ultranaționalistă. Citește și: Prigojin se pregătește să preia puterea după ce Rusia pierde războiul din Ucraina – analist estonian. Elita din jurul lui Putin a identificat aeroporturi izolate de pe care poate fugi „În loc să dea muniție Armatei, o acumulează în depozite. De ce, nimeni nu știe (...) Soldații noștri sunt uciși, în timp ce bunicul fericit crede că este bine pentru el. Ce ar trebui să facă țara? Dacă se dovedește că are dreptate, atunci Dumnezeu să le dea tuturor sănătate. Dar ce va face țara, copiii noștri, nepoții noștri care sunt viitorul Rusiei și cum vom putea câștiga acest război dacă – din întâmplare, și fac doar speculații aici – se dovedește că acest bunic este un ticălos total?”, a spus Prigojin. The gloves are off!!!Prigozhin refers to Putin as a ‘happy grandpa’ and ventures a guess that there's a possibility this ‘happy grandpa’ might be a ‘complete a*shole’,#Russia #Putin #Wagner #Prigozhin #RussiaUkraineWar #RussianArmy pic.twitter.com/KRPMl0jrPu— Natalka (@NatalkaKyiv) May 9, 2023 Prigojin i-a criticat anterior în termeni duri pe ministrul apărării Serghei Șoigu și pe Valeri Gherasimov, șeful Statului Major General, dar a evitat orice critică personală la adresa președintelui Vladimir Putin. Analiștii au declarat că ieșirile sale din ultimele zile – în care a anunțat că forțele sale se vor retrage din Bahmut din cauza lipsei de muniții, înainte de a spune că vor rămâne și apoi de a sugera din nou că ar putea pleca – par a fi o încercare de a încerca să devieze vina pentru lipsa unui succes rapid pe câmpul de luptă.