marți 23 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2420 articole
Investigații

EXCLUSIV Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Substanțele toxice din apele teritoriale românești, creșteri masive după invadarea Ucrainei de către ruși

Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Poluarea sectorului românesc al Mării Negre cauzată de războiul care a urmat invaziei rusești în Ucraina este un subiect aproape neatins de către oamenii de știință. Și nu este vorba doar de cei de la București, ci de toți specialiștii în domeniu din țările riverane Mării Negre, după cum au constatat jurnaliști de investigație din șase țări (Georgia, Ucraina, Moldova, România, Bulgaria, Turcia). Citește și: Marea Neagră, afectată brutal de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Efectele, resimțite de toate țările riverane Tentative multiple ale echipe noastre de a intervieva specialiști în ecologie marină și costieră s-au lovit de refuzuri, lipsa oricărui răspuns sau informații cu totul generale. "Nu există studii" Printre puținii care au răspuns solicitărilor noastre, profesorul Constantin Cazacu de la Universitatea București, directorul Departamentului de Ecologie și Sustenabilitate a Sistemelor de la Facultatea de Biologie, a fost foarte direct. "Nu există studii referitoare la acest tip de poluare", a spus profesorul Cazacu. Din punctul său de vedere, o analiză comparată ar putea avea în vedere monitorizările anumitor parametri de calitate a apei făcute de diverse instituții naționale de la București. "Însă aceste monitorizări au în vedere anumiți parametri care nu au legătură directă cu poluarea cauzată de război", a mai spus profesorul Cazacu. Cu alte cuvinte, în lipsa unei cercetări care să vizeze, în mod specific, posibili poluanți rezultați din operațiuni militare, studiile deja disponibile nu ar oferi o imagine relevantă pe acest subiect. Tot ce se întâmplă la Odesa vine pe mare la Constanța Profesorul de Geografie fizică și specialist în cercetări costale Alfred Vespremeanu de la Universitatea București s-a arătat disponibil să comenteze pe marginea subiectului, însă a precizat că nu este specializat nici în ecologie, nici în calitatea apei marine. Totuși, profesorul Vespremeanu a explicat în ce fel posibilii poluanți de război din sectorul ucrainean al Mării Negre influențează calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. "În Marea Neagră există așa-numitul curent de bordură costier, care vine dinspre golful Odesei spre apele teritoriale ale României și care, deci, transportă dinspre țărmul ucrainean spre cel românesc tot ce se află în apă. Coasta Mării Negre se mai epurează până ajunge pe țărmul Istanbulului", a arătat profesorul Vespremeanu. Din punctul său de vedere, ar exista trei surse semnificative de poluare, toate indirecte, ale Mării Negre din cauza războiului declanșat de Rusia. Navele maritime, principalul poluator "În primul rând, traficul naval a crescut foarte mult pe canalul Sulina după ce porturile ucrainene din zona Odesei nu au mai putut fi folosite. S-au format șiruri de nave care așteaptă atât pe canalul Sulina, cât și pe mare, în așteptarea intrării pe canal. Evident, avem de-a face cu o creștere a poluării cu hidrocarburi. Din punctul meu de vedere, este o creștere între trei și zece ori a poluării în această zonă a Mării Negre", a spus profesorul Vespremeanu. "În al doilea rând, distrugerea barajului ucrainean Nova Kahovka a produs o undă de viitură excepțională care a transportat în Marea Neagră foarte multe resturi culese în drumul spre vărsare", a adăugat profesorul Universității București. "În al treilea rând, este vorba despre poluarea cu produse de război", a încheiat Vespremeanu, care a adăugat că este nevoie de o analiză țintită de monitorizare a substanțelor conținute de aceste produse de război pentru a realiza un studiu relevant. Efectul Nova Kahovka Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța realizează anual rapoarte despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre. Laura Boicenco, director științific al Institutului, a arătat, însă, că aceste rapoarte nu au luat în calcul, după declanșarea invaziei rusești în Ucraina, monitorizarea unor parametri suplimentari, specifici unei posibile poluări militare. Boicenco a vorbit, totuși, despre posibilele efecte ale viiturii declanșate de explozia barajului de la Nova Kahovka. "Cea mai importantă sursă de poluare din cauza acestei viituri ar putea fi creșterea turbidității apei, adică diminuarea transparenței apei Mării Negre pe anumite suprafețe", a spus Boicenco. Astfel, este afectată fotosinteza, așadar fitoplanctonul. Totuși, date despre acest indicator ar putea fi disponibile în a doua jumătate a anului 2024, când Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" va face public raportul despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pe 2023 (barajul de la Nova Kahovka a fost aruncat în aer în iunie 2023). Două rapoarte: 2021 vs 2022 Echipa noastră a reușit, totuși, să obțină date colectate științific despre calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. Aceste date se regăsesc în rapoartele despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pentru anii 2021 și 2022 (anul invaziei rusești în Ucraina), întocmite de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța. Analiza comparată a celor două rapoarte arată diferențe extraordinare ale unor parametri. Diferențe atât de mari încât acestea nu pot fi explicate decât printr-un eveniment excepțional care a afectat calitatea apei Mării Negre. Iar războiul declanșat de Rusia în Ucraine este acel eveniment excepțional. Hidrocarburile petroliere, creștere accelerată Astfel, potrivit analizei comparate a celor două rapoarte menționate, cantitatea maximă de hidrocarburi petroliere totale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în sediment uscat, a crescut cu peste 60%. În 2021, hidrocarburi petroliere totale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în sediment uscat au avut valori între 0,48 de micrograme pe gram și 329,97 de micrograme pe gram de sediment uscat. În 2022, însă, valoarea minimă a acestor hidrocarburi petroliere a fost între un minim de 7,12 de micrograme pe gram și un maxim de 539,24 micrograme pe gram de sediment uscat. Așadar, valoarea minimă a crescut de aproape 15 ori (de la 0,48 de micrograme, la 7,12 micrograme) iar cea maximă, cu 60% (de la 329,97, la 539,24 micrograme). Relevant este și locul în care s-a înregistrat valoarea maximă pentru hidrocarburi petroliere totale: în zona Gurii Portița a țărmului românesc al Mării Negre, adică la sud de canalul Sulina. Explicația: curentul de bordură costier al Mării Negre, care a transportat poluarea navelor de pe canalul Sulina spre sud. Reziduurile arderii de combustibil Îngrijorătoare sunt și valorile comparate ale hidrocarburilor aromatice polinucleare, substanțe cancerigene și potențial cancerigene rezultate din arderile de combustibil. În 2021, potrivit măsurătorilor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța, au fost înregistrate depășiri ale limitei maxime admise pentru aceste substanțe în cazul a 1,3% din probele colectate. În 2022, însă, depășiri ale limitei maxime admise s-au înregistrat în cazul a 14,2% din probe. Așadar, în primul an de război din Ucraina, poluarea cu hidrocarburi aromatice polinucleare în apele teritoriale românești ale Mării Negre a crescut de 11 ori. Iar valorile maxime ale acestor substanțe au fost înregistrare în zona nordică a coastei românești, la Sulina, Sf. Gheorghe și Gura Portiței, adică în zona de intrare a navelor pe canalul Sulina. Fenantrenul și explozibilii Una din hidrocarburi aromatice polinucleare cu creșteri mari în 2022 față de 2021 a fost fenantrenul. La această substanță s-au constatat depășiri ale valorilor admisibile în cazul a 27% din probe în 2021. Dar, în 2022, depășiri ale valorilor admisibile la fenantren s-au înregistrat în cazul a 48,5% din probele colectate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța. În context, nu este lipsită de relevanță precizarea că fenantrenul nu este doar un rezultat al arderilor de combustibil, ci se găsește și în explozibili, ceea ce ar putea explica creșterea cu 80% a probelor care depășesc limita admisă în 2022 față de 2021. Invazia cancerului de război în Marea Neagră Grav este și că, la analiza acestor substanțe cancerigene pe moluște, în țesut umed, s-a constatat o creștere de trei ori în 2022 față de 2021. Astfel, în 2021, hidrocarburi aromatice polinucleare au fost identificate în țesut umed de moluște într-o cantitate maximă de 1,1 micrograme pe gram de țesut umed. În 2022, cantitatea maximă a ajuns la 3,5 micrograme pe gram. Cele mai afectate moluște au fost cele din specia Mytilus galloprovincialis, în largul punctului costier Sf. Gheorghe (adică tot în zona în care se află navele care așteaptă să intre pe canalul Sulina). Toxicitate cronică Printre hidrocarburi aromatice polinucleare identificate în țesut umed de moluște se mai numără, în afară de fenantren, pirenul, antracenul, fluorantenul și benz(a)antracenul. Este cunoscut la nivel științific că pirenul afectează funcții vitale ale peștilor și algelor. Efectul toxic al antracenului, în medii acvatice, este agravat de lumina solară, potrivit studiilor. Toxicitatea acută și cronică a fluorantenului a fost determinată pentru un grup divers de specii de apă dulce și de apă sărată, atât în condiții standard de laborator cu lumină fluorescentă, cât și în condiții de testare cu lumină ultravioletă (UV), potrivit Institutului Național de Sănătate din SUA. Rechinii, șprotul și rapanele, scăderi masive de stocuri Analiza comparată a stocurilor marine de pești arată scăderi excepționale în 2022. De exemplu, cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța au estimat stocul de șprot din apele teritoriale românești ale Mării Negre în 2021 la o cantitate de 93.677 tone. În 2022, estimarea pentru aceeași specie a fost de numai 20.347 de tone, de aproape cinci ori mai puțin. La rechin: 4.135 de tone în 2021, doar 631 de tone în 2022, deci o scădere de aproape șapte ori. Rapana: 8.007 tone în 2021, 3.611 tone în 2022, așadar o scădere la mai puțin de jumătate. Delfinii, măcelăriți Când vine vorba de mamifere marine, datele sunt tragice. Astfel, din specia Delphinus delphis ssp. ponticus ("foarte sensibil la poluările chimice și acustice") au fost observate 324 de exemplare în 2021, dar numai 49 în 2022 – o scădere de peste șase ori. Alte 24 de exemplare au fost descoperite moarte, eșuate pe țărmul românesc. În 2021, au fost observate 70 de exemplare din specia Phocoena phocoena ssp. relicta, dar numai 48 în 2022. Tot în 2022, trei exemplare au fost descoperite moarte, eșuate pe țărm. Scăderea cea mai mare a fost la exemplarele din specia Tursiops truncatus ssp. ponticus: 410 exemplare observate în 2021, numai 32 în 2022, adică de peste 12 ori mai puțin. Raportul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța pe 2022 precizează că în acel an au mai fost descoperite alte 17 mamifere marine eșuate pe țărmul românesc, însă nu au putut fi identificate din cauza stării avansate de putrefacție. ____________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Invazia cancerului de război în Marea Neagră (sursa: INCDM "Grigore Antipa")
Marea Neagră, afectată brutal de război (sursa: Forțele Navale Române)
Eveniment

Marea Neagră, afectată brutal de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Efectele, resimțite de toate țările riverane

Nino Ramishvili (Georgia, Studio Monitor), Atanas Tchobanov (Bulgaria, BIRD), Oleg Oganov (Ucraina, Nikcenter), Olesia Boreiko (Ucraina, Nikcenter), Sukru Oktay Kilic (Turcia, Fayn Studio), Vitalie Călugăreanu (Moldova), Cătălin Prisacariu (România), Investigative Media Lab ENGLISH VERSION În noaptea de 6 iunie 2023, armata rusă a aruncat în aer barajul hidrocentralei Nova Kahovka din Ucraina, într-un act grotesc de disperare militară. Actul clasificat drept un "ecocid" a împins limitele rezistenței ecologice a regiunii. Valul de apă toxică ce a rezultat a declanșat o catastrofă ecologică în Marea Neagră, deja sufocată de operațiunile de război. În cadrul unei colaborări extraordinare, jurnaliști de investigație din șase țări de la Marea Neagră - Ucraina, Georgia, Turcia, România, Moldova și Bulgaria - s-au reunit pentru a măsura impactul războiului asupra ecosistemului deja fragil al Mării Negre și pentru a examina modul în care guvernele răspund la această nouă provocare regională. Unda de șoc a Nova Kahovka La scurt timp după explozia barajului de la Nova Kahovka, Ucraina a găzduit o conferință la care au aprticipat oameni de știință locali și internaționali pentru a discuta impactul actului eco-terorist asupra ecologiei și economiei din nordul regiunii Mării Negre. Experții au fost de acord asupra unui lucru: efectul a fost devastator. "Schimbările climatice din zona afectată au fost provocate de creșterea suprafețelor de teren deschis și a scăderii suprafeței de apă", spune Marina Zaharova, cercetător la Institutul de Știința Solului și Agrochimie (Ucraina). Membrii unui grup internațional de lucru privind consecințele de mediu ale războiului au vizitat, de asemenea, Ucraina după explozie. "Invazia Rusiei în Ucraina a demonstrat gravitatea crimelor împotriva mediului pe tot parcursul războiului", a declarat vicepreședintele Parlamentului European, Heidi Gautala. Potrivit lui Alfred Vespremeanu, profesor doctor de geografie fizică și specialist în cercetări de coastă de la Universitatea din București, distrugerea barajului ucrainean Nova Kahovka a produs un val de inundație excepțional, "care a antrenat o mulțime de resturi adunate în drumul său spre Marea Neagră". Situația dificilă a pescarilor Aceeași poveste iese la suprafață din satele de pescari strâns legate între ele din Turcia până la porturile afectate din Ucraina: marea care odinioară promitea prosperitate acum abundă în pericole. Minele în derivă mutilează navele și mijloacele de trai, transformând zonele de pescuit într-o loterie mortală. "Totul este minat", spune Oleksandr Hromovyi, pentru care pescuitul a fost singura sursă de venit. De la 24 februarie 2022, familia lui Oleksandr, ca multe altele din țările de la Marea Neagră, a rămas fără nici o sursă de trai. În martie 2022, la doar o lună după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, autoritățile turce au emis o interdicție privind toate activitățile de pescuit în orașul de coastă Igneada din Kirklareli, situat la doar cinci kilometri sud de râul Mutludere, care formează granița Turciei cu Bulgaria. Interdicția a durat o lună și jumătate. "Interdicția a fost ridicată, dar încă ne este teamă să ieșim pe mare pe întuneric, pentru că în niciun caz navele noastre nu pot supraviețui dacă sunt lovite de o mină în derivă", spune Ibrahim Metin, fostul șef al cooperativei de pescuit din Igneada. Acest lucru s-a întâmplat de două ori în Turcia. Prima dată, pe 9 noiembrie 2022, când o navă de pescuit a lovit o mină în largul coastei Igneada, în apropiere de Bulgaria. Avariile au fost minore, totuși, și nici un membru al echipajului nu a fost rănit. A doua oară, pe 5 octombrie 2023, când o navă de transport de mărfuri generale sub pavilion turcesc a lovit o mină în largul coastelor României. Aceasta a suferit, de asemenea, avarii minore, fără ca echipajul să fie rănit. Dispariția delfinilor În urma războiului, mii de delfini au murit în Marea Neagră, deoarece delfinii sunt "sensibili la poluarea chimică și fonică", potrivit specialiștilor. Potrivit șefului Departamentului științific al Parcului Natural al Estuarelor Tuzly (Ucraina), chiar și cu două săptămâni înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, existau deja o mulțime de submarine și nave rusești în acea parte a Mării Negre. "S-au apropiat foarte mult pe timp de noapte, folosind sisteme sonar pe submarine și nave de război care au lovit delfinii", spune Rusev. Potrivit ecologiștilor, ostilitățile active cauzează cele mai mari daune organismelor marine și mării în general. Fără date, fără studii Poluarea Mării Negre cauzată de războiul Rusiei în Ucraina este un subiect pe care oamenii de știință din regiune abia l-au abordat. În ciuda numeroaselor încercări ale jurnaliștilor din cele șase țări, aceștia nu au putut găsi niciun studiu sau date extrem de semnificative care să demonstreze efectul războiului asupra întregii regiuni. Cu toate acestea, jurnaliștii din echipa românească a proiectului a obținut date colectate științific privind calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. Aceste date se regăsesc în rapoartele privind starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pentru anii 2021 și 2022, întocmite de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" din Constanța. Analiza comparativă a celor două rapoarte relevă diferențe extraordinare la unii parametri. Diferențele sunt atât de semnificative încât nu pot fi explicate decât printr-un eveniment excepțional care a afectat calitatea apei din Marea Neagră. Iar războiul Rusiei din Ucraina este, cel mai probabil, acel eveniment excepțional. Indiferența guvernelor și cooperarea regională inexistentă "Nu există o voință politică puternică de a proteja Marea Neagră", așa a răspuns Nesrin Algan, profesor de științe politice specializat în urbanism, mediu și administrație locală, la întrebarea adresată de jurnaliștii turci care au colaborat în acest proiect. În concluzie, ipoteza de lucru a proiectului a fost confirmată - politicile de mediu ale statelor din regiunea Mării Negre au fost, în general, slabe și lipsite de obiective clare, ceea ce a contribuit la fragilitatea ecosistemului Mării Negre, iar cooperarea regională în abordarea provocărilor de mediu, cum ar fi poluarea, a fost inadecvată din cauza absenței unui cadru sistemic și a eforturilor coordonate. Catastrofa ecologică descrisă mai sus necesită o coordonare regională comună. Cu toate acestea, astfel de măsuri încă nu au fost luate. În 1992, Turcia, România, Ucraina, Georgia și Federația Rusă au semnat Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării. Documentul a fost ratificat în 1994. Obiectivul Comisiei Mării Negre este de a preveni, reduce și controla poluarea în Marea Neagră pentru a proteja și conserva mediul marin și de a oferi un cadru juridic pentru cooperare și acțiuni concertate în vederea îndeplinirii acestei obligații. Însă această convenție nu este pusă în aplicare. Doar trei persoane lucrează la secretariatul cu sediul în Istanbul. Nici măcar războiul din Marea Neagră nu a putut convinge guvernele din Georgia, România, Moldova, Turcia și Bulgaria să ia măsuri suplimentare. ____________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Trupe europene în Ucraina, cere Macron (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Trupe europene în Ucraina, cere Macron. Nici o poziție oficială de la București pe acest subiect, deși Iohannis s-a întâlnit cu președintele francez la Paris. Cehia, Polonia, Ungaria se opun

Trupe europene în Ucraina, cere Macron. Republica Cehă, Polonia şi Ungaria nu intenţionează să trimită trupe în Ucraina, au declarat marţi înalţi oficiali din cele trei ţări, după o reuniune desfăşurată în ajun la Paris în timpul căreia a fost formulată o astfel de opţiune pentru statele europene. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Apărării a avizat favorabil pentru 5G firma unui bulgar controversat în ciuda faptului că SRI și SIE au găsit „riscuri și vulnerabilități” la adresa securității naționale Totodată, Austria l-a criticat marţi pe preşedintele francez Emmanuel Macron, care a vorbit luni despre posibilitatea ca statele europene să trimită trupe în Ucraina, subliniind că "nimic nu trebuie exclus". Trupe europene în Ucraina, cere Macron Cu toate acestea, Macron a subliniat că nu există un consens deocamdată asupra acestei probleme, în timp ce aliaţii au convenit să-şi intensifice eforturile pentru a trimite mai multe muniţii Kievului, în condiţiile în care lupta Ucrainei împotriva invaziei ruse a intrat deja în al treilea an. "Nu există consens astăzi pentru a trimite în mod oficial, asumat şi avizat trupe terestre. Însă în dinamică nimic nu trebuie exclus. Vom face tot ce trebuie ca Rusia să nu poată câştiga acest război", a explicat preşedintele francez luni, la finalul unei conferinţe internaţionale pentru susţinerea Ucrainei care s-a desfăşurat la Paris, marcând o netă evoluţie a poziţiei sale cu privire la acest subiect. Cehia și Polonia se opun Întrebaţi despre afirmaţiile lui Macron, prim-ministrul ceh, Petr Fiala, şi omologul său polonez, Donald Tusk, au spus că o asemenea opţiune nu este luată în calcul de guvernele lor. "Sunt convins că ar trebui să dezvoltăm căile de sprijin la care ne-am angajat după agresiunea Rusiei" împotriva Ucrainei, a declarat Fiala în timpul unei conferinţe de presă alături de Tusk, după o întrevedere a lor marţi, la Praga. "Cred că nu trebuie să deschidem alte metode sau căi", a adăugat Fiala, insistând că aliaţii se concentrează în prezent asupra sprijinului militar, precum şi a celui umanitar şi economic. Ungaria nu trimite nici arme La rândul său, Donald Tusk a declarat că "Polonia nu plănuieşte să trimită trupe pe teritoriul Ucrainei". "Cred că ar trebui să nu facem speculaţii astăzi dacă vor exista circumstanţe care ar putea schimba această poziţie", a mai spus Tusk. În ceea ce-l priveşte, ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto, a declarat că Ungaria nu este dispusă să trimită arme sau soldaţi în Ucraina. "Poziţia Ungariei este clară şi solidă: nu suntem dispuşi să trimitem nici arme, nici soldaţi în Ucraina. Războiul nu trebuie nici adâncit, nici extins, ci trebuie încheiat", a postat Szijjarto pe reţelele sociale. Austria vrea soluție diplomatică În fine, într-o serie de declaraţii făcute agenţiei austriece APA, ministrul de Externe austriac, conservatorul Alexander Schallenberg, a declarat marţi că ceea ce lipseşte în aceste momente este "o perspectivă diplomatică", altfel spus, căutarea unei ieşiri negociate din războiul declanşat acum doi ani de Rusia. Declaraţiile lui Macron "merg în direcţia opusă" eforturilor de a obţine pacea, a atras atenţia şeful diplomaţiei austriece. "Este evident că ieri, la Paris, nu a existat sub nicio formă un consens asupra acestei chestiuni (...) Şi este destul de surprinzător când se iese cu o chestiune care nu are un consens şi se creează în acest mod o dezbatere de care în realitate nu avem nevoie", a criticat Schallenberg. SUA și NATO nu trimit trupe "Mai mult, în acest conflict avem nevoie din nou de o perspectivă politică şi diplomatică. Trimiterea de trupe este de fapt un semnal în sens invers", a conchis ministrul austriac. Prim-ministrul slovac Robert Fico, ce s-a opus ajutorului militar pentru Ucraina, a declarat înainte de reuniunea găzduită de Macron la Paris că sunt câteva state membre ale NATO şi UE care iau în considerare trimiterea de soldaţi în Ucraina pe bază bilaterală. Fico a subliniat că acest lucru va duce la escaladarea conflictului. Un oficial al Casei Albe a declarat luni că SUA nu plănuiesc să trimită trupe să lupte în Ucraina şi că nici NATO nu are intenţia de a trimite trupe în sprijinul Kievului. Kremlin spune că ar fi un conflict direct cu NATO Solicitat să comenteze declaraţiile liderului de la Paris, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a afirmat că, dacă s-ar ajunge ca soldaţi ai ţărilor din NATO să lupte în Ucraina, ar trebui să se discute despre caracterul inevitabil al unui conflict direct al alianţei nord-atlantice cu Rusia. Peskov a mai apreciat că trimiterea de trupe în Ucraina "nu ar fi în interesul" Occidentului şi că simpla menţionare a acestei posibilităţi este "un element nou foarte important" în război. Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak şi-a exprimat însă într-un comentariu scris părerea că declaraţia lui Macron "arată în primul rând conştientizarea riscului pentru Europa din partea unei Rusii agresive, militariste".

Pilot rus care a dezertat, ciuruit și călcat cu propria mașină Foto: X/Twitter
Eveniment

Răzbunarea mafiotă a lui Putin, într-o țară NATO: un pilot rus care a dezertat cu tot cu elicopter, ciuruit de gloanțe și călcat cu propria mașină. Guvernul socialist spaniol tace

Răzbunarea mafiotă a lui Putin, într-o țară NATO: Maxim Kuzminov, un pilot rus care a dezertat în Ucraina cu tot cu elicopter, a fost găsit ciuruit de gloanțe și călcat cu propria mașină. Citește și: Profesoară de la un liceu de elită din București, reacție ironică după ce agentul Godină a scris: „Dragi fete, dragi femei, cu cine dracului vă întâlniți voi și mai ales unde” Șeful spionajului rusesc, Serghei Narîșkin, a jubilat public: „Acest trădător și criminal a devenit un cadavru moral din momentul în care și-a plănuit crima murdară și teribilă”. Pilot rus care a dezertat, ciuruit și călcat cu propria mașină Cadavrul lui Maxim Kuzminov, care a dezertat zburând în Ucraina cu elicopterul său Mi-8 în august anul trecut, a fost găsit ciuruit de o jumătate de duzină de gloanțe într-un garaj subteran din orașul Villajoyosa, în apropiere de Benidorm. Mașina victimei, care a fost furată de atacatorul său și folosită pentru a trece peste cadavrul lui Kuzminov, a fost găsită abandonată și carbonizată în orașul El Campello, situat în apropiere, pe coasta Costa Blanca. Kuzminov locuia în Spania sub un nume fals. El fusese condamnat la moarte în Rusia, pentru trădare. Serviciile secrete ucrainene i-au reproșat că nu a rămas în Ucraina, unde îl puteau proteja. Aug 2023: Russian Air Force Captain Maxim Kuzminov defected to Ukraine in his Mi-8 helicopter.Oct 1st 2023: Russian state TV showed GRU spetsnaz operators tasked with his assassination, say he won't live to see his trial.Feb 13th 2024: Kuzminov assassinated in Spain by the GRU. pic.twitter.com/UM1dCZcUaQ— Igor Sushko (@igorsushko) February 19, 2024 Acum, poliția spaniolă cercetează dacă mafia rusă cu sediul în Spania are legătură cu crima, posibil ca intermediari sau acționând la ordinul Moscovei, a relatat ziarul ABC. Guvernul condus de socialistul Pedro Sánchez a fost criticat pentru că nu a făcut o declarație prin care să anunțe represalii în cazul în care se constată că Moscova a comis o crimă pe teritoriul spaniol. Mai mulți ruși care au dezertat din armata lui Putin și se află în Spania s-au plâns presei locale că nu se simt în siguranță, iar Garda Civilă nici măcar nu i-a sunat, după acest asasinat, să verifice situația lor.

Iulian Fota, care a negociat acordul cu Ucraina, demis
Politică

Secretarul de stat Iulian Fota, care a negociat acordul de securitate cu Ucraina, demis. George Simion a anunțat demiterea, jubilând, cu o zi înainte

Secretarul de stat în ministerul de Externe Iulian Fota, cel care a negociat acordul de securitate cu Ucraina, a fost demis, anunță Mediafax. Decizia premierului Ciolacu urmează să fie publicată în Monitorul Oficial. Fota era susținut de PNL, la fel ca și șeful APIA, Ionuț Lupu, demis tot azi. Citește și: Șeful APIA, demis de ministrul PSD al Agriculturii pentru că a tăiat subvențiile dubioase de milioane de euro de care beneficiau firmele familiei baronului Paul Stănescu Pe 19 februarie, cu o zi înainte de demiterea sa, liderul AUR, George Simion, anunța demiterea, jubilând. Și presa pro-AUR a anunțat cu o zi înainte plecarea lui Fota. „Trădătorul de țară Iulian Fota va fi schimbat din funcția de secretar de stat în Ministerul de Externe, după negocierile cu Ucraina”, a scris 60m.ro. Fota, care a negociat acordul cu Ucraina, demis „Am avut dreptate! Iulian Fota, demis după ce l-a luat gura pe dinainte O lună și trei zile au trecut de când săreau toți în capul meu pentru că spuneam despre Iulian Fota că negociază la Davos garanții de securitate pentru Ucraina. M-au pus la zid imediat după ce am zis că la Davos se întâmplă lucruri grave, după ce le-am explicat tuturor cum Iulian Fota, secretar de stat la Ministerul de Externe, a început negocierea pentru a oferi garanții de securitate Ucrainei. Iulian Fota a fost dat afară pentru că l-a luat gura pe dinainte, a dat din casă fără să își dea seama, iar acum plătește. Oricum, faptul că un secretar de stat din Ministerul de Externe și-a permis să ofere garanții de securitate din partea României, total netransparent, unui stat care este într-un conflict armat, este ceva extrem de grav. Presupun că nu mai există nicio urmă de îndoială cu privire la faptul că era vorba despre garanții de securitate, dar, pentru cine încă mai neagă adevărul, reamintesc că, recent, acum doar câteva zile, Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Volodimir Zelenski, tocmai ce a spus că România va oferi garanții de securitate Ucrainei”, a scris Simion, pe blogul său.

Cine este Kaja Kallas, premierul eston pe care Putin vrea să-l aresteze Foto: X/Twitter
Internațional

Cine este Kaja Kallas, premierul eston pe care Putin vrea să-l aresteze: lider al unui partid liberal, susținătoare fermă a Ucrainei. În iulie 2023, a alegerile au reconfirmat-o ca premier

Cine este Kaja Kallas, premierul eston pe care Putin vrea să-l aresteze: lider al unui partid liberal, susținătoare fermă a Ucrainei și potențial candidat pentru postul de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, pozție deținută acum de Josep Borrell. Numele ei a apărut și pe lista potențialilor succesori ai lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO. Susținere masivă pentru Ucraina Kallas a devenit celebră în spațiul internațional prin pozițiile ei ferme de susținere a Ucrainei, după agresiunea neprovocată a Rusiei. Ea vorbește patru limbi: estonă, rusă, franceză și engleză. Estonia a oferit asistență militară Ucrainei în valoare de aproape 500 de milioane de euro, adică mai mult de 1,4% din PIB, arată ministerul de Externe al acestei țări. Printre donații s-au aflat rachete Javelin, obuziere, mine antitanc, mortiere sau echipamente de comunicații. În cooperare cu Germania, Estonia a donat Ucrainei două spitale de campanie și materiale medicale în valoare de aproape 15 milioane de euro. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Estonia donează Ucrainei un al treilea spital de campanie în cooperare cu Olanda și Norvegia, care au oferit un sprijin de 7,8 milioane de euro pentru acest proiect. Cine este Kaja Kallas, premierul pe care Putin vrea să-l aresteze Poliţia rusă a dat-o în urmărire pe şefa guvernului Estoniei, Kaja Kallas, notificarea în acest sens fiind afişată marţi pe site-ul Ministerului de Interne de la Moscova. Kallas este urmărită "într-un dosar penal", menţionează poliţia, fără a specifica infracţiunea implicată. Kallas s-a născut în 1977 și a absolvit dreptul la universitatea din Tartu. Tatăl ei, Siim Kallas, a fost premier al Estoniei, între 2002 și 2003 și comisar european, din 2004 în 2014. Kaja Kallas a intrat în politică în 2011, când a fost aleasă deputat din partea Partidului Reformei, un partid liberal. Ea este premier din ianuarie 2021. În martie anului 2023, în Estonia au avut loc alegeri, iar Partidul Reformei a câștigat trei locuri în plus în legislativul estonian. În ianuarie 2024, Politico a scris că ea ar putea fi viitorul Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. Avertisment: NATO are între trei și cinci ani pentru a se pregăti „Europa are între trei și cinci ani pentru a se pregăti pentru ca Kremlinul să revină ca o amenințare militară serioasă pe flancul estic al NATO, a declarat premierul estonian pentru The Times. Subliniind sentimentul de precaritate, Kaja Kallas a devenit, de asemenea, primul lider NATO care a sugerat că Rusia se află în spatele unui recent val de perturbări ale navigației GPS în sudul Mării Baltice, deși a spus că nu pare să fie în mod deliberat îndreptată împotriva membrilor NATO. După o serie de eșecuri ucrainene pe câmpul de luptă, există îngrijorări tot mai mari în cadrul alianței cu privire la timpul pe care l-ar putea avea la dispoziție pentru a se pregăti pentru revenirea forțelor rusești la granițele sale după o eventuală încetare a focului. Un document german foarte discutată a sugerat că acest interval de timp ar putea fi de cinci până la nouă ani. Cu toate acestea, Kallas a spus că ar putea fi considerabil mai scurt. «Serviciile noastre de informații estimează că va fi de trei până la cinci ani, iar acest lucru depinde foarte mult de modul în care ne gestionăm unitatea și ne menținem poziția în ceea ce privește Ucraina. Pentru că ceea ce vrea Rusia este o pauză, iar această pauză este pentru a-și aduna resursele și forța. Slăbiciunea provoacă agresori, așa că slăbiciunea provoacă Rusia», a spus ea”, pentru The Times.

Armata rusă folosește internetul lui Musk (sursa: X/Elon Musk)
Internațional

Armata rusă folosește internetul prin satelit Starlink al lui Elon Musk în zonele ocupate, susţine Ucraina. Space X declarase anterior că nu face afaceri cu Rusia

Armata rusă folosește internetul lui Musk. Forţele ruse folosesc terminale ale serviciului de internet prin satelit Starlink al lui Elon Musk în zonele ocupate, a susţinut Ucraina duminică, făcând publică ceea ce a spus că este o interceptare a unui schimb de mesaje între doi soldaţi ruşi ca dovadă a utilizării "sistemice" a acestuia. Armata rusă folosește internetul lui Musk Sistemele Starlink au fost vitale pentru comunicaţiile Ucrainei pe câmpul de luptă pe parcursul invaziei ruseşti de aproape doi ani, deoarece Kievul s-a confruntat cu o armată mai mare şi mai bine echipată. Citește și: România plătește cele mai mici pensii din UE, sub nivelul Bulgariei. Numai Letonia plătește mai puțin pentru pensia minimă, dar mai mult la cea medie. Unele state plătesc 13 pensii pe an Direcţia principală de informaţii a Ministerului Apărării a postat pe Telegram o înregistrare audio despre care a spus că redă discuţii între militari din Brigada 83 de asalt aerian a Rusiei despre instalarea terminalelor în estul Ucrainei. Direcţia nu a oferit detalii despre presupusa amploare a utilizării sau despre modul în care au fost obţinute terminalele. Purtătorul de cuvânt Andri Iusov a declarat sâmbătă presei ucrainene că această chestiune începe să capete un caracter sistemic. Ministerul rus al Apărării nu a dat o replică pe acest subiect. SpaceX, care administrează terminalele Starlink, a afirmat săptămâna trecută într-o declaraţie pe X că "nu face afaceri de niciun fel cu guvernul rus sau cu armata sa" şi că serviciul său nu funcţionează în Rusia.

Ciolacu: Nu vine niciun pericol dinspre Rusia Foto: Facebook
Politică

Ciolacu, despre serviciul voluntar militar: Ce mă deranjează e contextul; nu vine niciun pericol dinspre Rusia

Premierul Marcel Ciolacu a vorbit, azi, despre serviciul voluntar militar, propus de șeful Statului Major al Armatei: „Pe mine ce mă deranjează este contextul (...) că, vezi Doamne, există un pericol care va veni dinspre Rusia spre România. Nu vine de acolo niciun pericol”, a susținut el. Citește și: Un consilier PNL din Consiliul Local al Sectorului 1 o înjură grobian pe Clotilde Armand: „Vrem să o f…m pe mă-ta!” El a susținut însă introducerea voluntariatului militar plătit. Ciolacu: Nu vine niciun pericol dinspre Rusia „Pe mine ce mă deranjează este contextul, în momentul în care orice ţară trebuie să pregătească şi pentru ce este mai rău, dar nu trebuie să pui în faţă contextul războiului din Ucraina şi că, vezi Doamne, există un pericol care va veni dinspre Rusia spre România. Nu vine de acolo niciun pericol, dar cu adevărat ne trebuie o ţară normală şi atunci trebuie să anticipez anumite lucruri, cum este acest sistem de voluntariat plătit, în care oamenii se instruiesc şi învaţă basic-ul în arta apărării. E corectă abordarea, dar nu trebuia dată cu toporul în contextul unui război de la frontieră, ca România să înţeleagă din acea ştire 'aoleu, vine războiul peste noi'. Nu vine niciun război!", a spus Ciolacu. Premierul a precizat că în opinia lui trebuie să se facă această pregătire, în varianta de voluntariat plătit. „Eu cred că trebuie să facă acest voluntariat plătit. Sunt momente în viaţă când vrei să faci acest lucru, să vezi cum este. Poate pe urmă urmezi o carieră militară, că e, totuşi, e o rampă de selecţie, poate depistează anumite capacităţi umane de care are nevoie armata în aceste instruiri voluntare. E un sistem normal, dar nu vândut în contextul unui război, pentru că lumea nu mai înţelege ce se întâmplă. În loc să spunem 'domnule, într-o ţară normală aşa se face'. De aceea avem recruţi într-o ţară normală, pentru că e sistem voluntar. Pe urmă noi îi abordăm, stăm de vorbă cu ei, le facem oferte. Ieşim şi dăm cu toporul în perete 'aoleu, trebuie să ne pregătim'. De ce să ne pregătim? România nu a fost niciodată mai sigură cum este azi!", a afirmat Ciolacu.

Crește numărul luptătorilor români în Ucraina (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Un român care luptă în Ucraina are aproape 50 de ani și a plecat pe front cu două săptămâni înainte de Crăciun, pe care l-a petrecut cu camarazii

Crește numărul luptătorilor români în Ucraina. Primul ieşean care a ajuns în Ucraina are indicativul "Grandpa", aproape 50 de ani şi domiciliul în municipiul Iaşi. Crește numărul luptătorilor români în Ucraina Acesta a ajuns în Ucraina cu două săptămâni înainte de Crăciun. Al doilea a ajuns la o săptămână după primul şi are vârsta de 30 de ani. Şi acesta are domiciliul în municipiul Iaşi. Citește și: Cum îți poți calcula singur pensia pe care o vei avea de la 1 septembrie, când intră în vigoare noile reguli de recalculare. Avantajați, pensionarii care au muncit peste 25 de ani Ei s-au înrolat în armata ucraineană, însă luptă într-un batalion denumit Grupul de Luptă Român "Getica". Aceştia au filmat un clip , fără să precizeze locul de pe frontu ucrainean în care se află. Ieşenii au feţele acoperite pentru a preîntâmpina identificarea de către serviciile de spionaj ruseşti. Continuarea, în Ziarul de Iași.

15 ani de la victoria pentru delimitarea platoului maritim Foto: Twitter
Eveniment

15 ani de la victoria României în procesul de la Haga pentru delimitarea platoului maritim: OMV anunță că gazele vor fi livrate din 2027

Se împlinesc, azi, 15 ani de la victoria României în procesul de la Haga pentru delimitarea platoului maritim. Citește și: Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montană Gold Corporation să dea în judecată statul român. Explicațiile lui Predoiu, în 2013: „Ponta şi Şova acţionează ca nişte avocaţi ai RMGC” 15 ani de la victoria pentru delimitarea platoului maritim „România a devenit mai mare: echipa pe care am condus-o ca agent a obținut de la Curtea Internațională de Justiție unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României după Marea Unire/1918: 9700 km pătrați platou continental și zonă economic exclusivă”, a scris Bogdan Aurescu, pe Twitter. Azi se împlinesc 15 ani de când România?? a devenit mai mare: Echipa pe care am condus-o ca Agent a obținut de la #CurteaInternaționalădeJustiție unica extindere de jurisdicție suverană &drepturi suverane ale RO după Marea Unire/1918: 9700km2 platou continental&zonă ec exclusivă. pic.twitter.com/uxjWPuFEdm— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) February 3, 2024 Fost ministru de Externe și șeful echipei de avocați care a reprezentat România la Haga, Aurescu urmează să-și preia oficial poziția de judecător al Curții de la Haga, obținută în premieră de România la cea mai importantă instanță internațională. „Hotărârea a fost (…) adoptată cu unanimitate, fără opinii separate, ceea ce reprezintă până în momentul de față unica astfel de decizie din istoria Curții”, a spus Aurescu la Digi 24. Acum, OMV anunță că exploatarea efectivă a gazelor din perimetrul Neptun Deep - cel mai bogat perimetru, deocamdată - va începe în 2027. „În iunie a fost luat decizia finală de investiție, ni se vor adăuga actori principali pentru a sprijini implementarea proiectului Neptun Deep, pentru a putea livra gaze începând cu 2027”, a spus Cristina Verchere, CEO OMV Petrom.â După ce a primit aprobarea autorităților de reglementare în luna august, dezvoltarea proiectului de gaze Neptun Deep a demarat în baza unui contract de 1,6 miliarde de euro cu compania multinațională italiană de servicii petroliere Saipem și unitatea sa din România. Saipem urmează să asigure dezvoltarea principalelor instalații offshore, executând lucrări de inginerie, achiziții și construcții. Împreună cu producătorul de gaze naturale Romgaz, OMV Petrom a alocat 4 miliarde de euro pentru etapa de dezvoltare a Neptun Deep, care se estimează că va genera 100 de miliarde de cm de gaze naturale.

Ucrainenii, aflați în inferioritate numerică, vor să-i bată pe ruși folosind roboți și drone Foto: Twitter
Eveniment

Ucrainenii, aflați în inferioritate numerică, vor să-i bată pe ruși folosind roboți și drone, spune ministrul industriilor strategice, Alexandr Kamyshin

Ucrainenii, aflați în inferioritate numerică, vor să-i bată pe ruși folosind roboți și drone, spune ministrul industriilor strategice, Alexandr Kamyshin, fost șef al celebrelor căi ferate ucrainene. Citește și: Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montană Gold Corporation să dea în judecată statul român. Explicațiile lui Predoiu, în 2013: „Ponta şi Şova acţionează ca nişte avocaţi ai RMGC” Alexandr Kamyshin Ucrainenii vor să-i bată pe ruși folosind roboți și drone „Ambiția noastră este să trecem de la «al doilea război mondial cu drone» la un război al sistemelor fără echipaj uman. În acest moment avem peste două sute de companii care produc lucruri care zboară, atacă deasupra apei, merg la sol - totul, de la cele mai ieftine drone în valoare de 350 de dolari până la acele lucruri care zboară până la Sankt Petersburg”, a spus Kamyshin pentru The Times. Ucraina susține că va produce anul acesta un milion de drone „sinucigașe", dar aceste arme pot fi bruiate și sunt limitate în ceea ce privește raza de acțiune și încărcăturile de până la 3 kg. Vehicule terestre fără pilot la bord, precum Ratel, care poate plasa 35 kg de explozibil pe sub un tanc sau într-un buncăr, sau Ironclad, o turelă blindată pe roți controlată de la distanță, sunt deja construite și testate pe câmpul de luptă, dar nu la scară largă. Este doar o chestiune de timp până când acestea vor fi instalate cu un software care să le permită să ia decizii atunci când se află în afara razei de acoperire radio a operatorilor lor sau când frecvența de control este bruiată. La Avdiika, un robot și o mitralieră au ținut pe loc armata lui Putin „Este deja posibil să creăm drone complet autonome care să decoleze și să meargă într-un anumit sector al câmpului de luptă, să identifice țintele, să aleagă ținta cu cea mai mare prioritate și să o execute", a spus Yaroslav Azhnyuk, directorul executiv al Fourth Law AI, o companie ucraineană de tehnologie de apărare. În interviul pentru The Times, Kamyshin a arătat că în industria de apărare se aplică guvernanța corporativă, nu au mai fost scandaluri de corupție, iar unele companii au consilii de administrație cu cetățeni americani sau din UE. „Timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți, rușii au încercat să captureze buncărul de lângă Avdiivka, dar de fiecare dată au fost întâmpinați de o ploaie de focuri de mitralieră de o precizie nebănuită. Ucrainenii, se pare, nu au tresărit sau nu s-au ferit să se adăpostească, chiar și atunci când un maelstrom de mortiere și focuri de armă de calibru mic le-a ieșit în cale. Atunci când, datorită numărului mare de soldați, trupele președintelui Putin au depășit în cele din urmă poziția, au descoperit de ce. Singurul lor inamic zăcea înfrânt, o încurcătură de metal și sârmă. «Era doar o turelă de mitralieră cu o cameră și un dispozitiv de vedere pe timp de noapte, nu și unul singur dintre soldații noștri», a relatat Kamyshin”, mai relatează The Times.

Românii merg la schi în Ucraina (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Mulți români merg la schi în Bukovel, Ucraina, deși țara se află în război. Preţuri la jumătate față de România, condiţii bune

Românii merg la schi în Ucraina. În sud-estul Ucrainei războiul continuă, dar o staţiune de schi din vestul ţării, situata la doar 350 km de Iaşi şi nici 200 km de Siret, devine din ce în ce mai populară. Românii merg la schi în Ucraina Cel puțin printre turiştii din România şi din Republica Moldova, atrași de preţurile mici la cazare şi din restaurante, condiţii de şedere pentru toate buzunarele, pârtiile foarte bine amenajate şi cu suficiente facilităţi. Citește și: Fabuloasele vacanțe și cumpărături ale baronului PNL de Prahova, Iulian Dumitrescu, în Dubai, Maldive sau Courchevel: doar la Chanel a făcut shopping de peste 7.000 de euro Pe paginile de Facebook dedicate staţiunii Bukovel, românii care au fost deja în vacanţă la schi dau asigurări că zona e liniştită. Iar cei care nu au fost îşi caută de zor tovarăşi de călătorie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Parlamentul blochează legislația care ar permite României să se pregătească de o ofensivă a Rusiei Foto: Facebook Ministerul Apărării
Politică

Parlamentul blochează legislația care ar permite României să se pregătească de o ofensivă a Rusiei, nu producem muniție la standarde NATO, iar bocancii „noi” vor veni în circa un an

Parlamentul blochează legislația care ar permite României să se pregătească de o ofensivă a Rusiei, nu producem muniție la standarde NATO, iar bocancii „noi” vor veni în circa un an: aceste fapte au fost relatate de generalul Vlad Gheorghiță, cel care, din decembrie 2023, este șeful Statului Major al Apărării. Gheorghiță a dat acest interviu pentru postul Europa Liberă România. El a spus că „populația României trebuie să se pregătească pentru apărare”, întrucât Rusia nu se va opri în Ucraina. „Țările NATO și toată Europa sunt în postura de a cumpăra timp. Timpul este o resursă prețioasă și cred că nu trebuie irosită nicio secundă”, a mai arătat generalul. Citește și: Grădiniță în totală ilegalitate, în Oradea: nu putea fi verificată fiindcă nu exista. Un copil a murit, fiindcă personalul grădiniței nu știa să acorde primul ajutor Avertismente extrem de asemănătoare au lansat în ultima vreme șefii militari ai armatelor din Marea Britanie și Germania. Parlamentul blochează legislația care ar permite României să se pregătească de o ofensivă a Rusiei Principalele declarații făcute de generalul Gheorghiță la Europa Liberă: „În fapt, este un război al Rusiei cu lumea democrată. Nu este un război cu Ucraina (...) Dacă va câștiga în Ucraina, principala țintă va fi Republica Moldova”. „Ministerul Apărării Naționale are un proiect de lege, proiectul de modificare a Legii 446 privind pregătirea populației pentru apărare, în care de ani - zic, destul de buni - încercăm să schimbăm acest sistem un pic (...) Eu cred că, după ce se trece de acest val de alegeri consecutive, va fi luat în discuție cu prioritate (...) Eu mi-aș dori să se întâmple anul acesta, dar sunt puțin îngrijorat”. „Rezerva noastră a rămas la nivelul anului 2007. Asta înseamnă că acum sunt undeva în vârstă de 48 de ani. Este foarte îmbătrânită pentru luptă. Imaginați-vă o persoană la 50 de ani, cu un sac de spate, o raniță, cum este cunoscut popular, de 80 de litri în spinare.” „Dacă în NATO nu se folosește decât calibru 155, noi degeaba producem în țară calibru 152! Să nu credem că NATO, în cazul în care România va fi atacată, ne va ajuta cu muniție de 152, pentru că nu are industria de apărare pregătită pentru a produce 152 (...) La nivelul actual de cerințe, ne-ar trebui 30 de ani pentru ca industria națională de apărare să ne poată produce muniția de care avem nevoie.”. Despre dronele rusești care au căzut în Dobrogea: „Nu avem legislația corespunzătoare (...) Legislația trebuie adaptată corespunzător. În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față”. „În maximum un an, o să avem un alt bocanc, care va fi mult mai bun decât cel actual. Acesta e un bocanc de vară, dar este foarte bun. Bocancul de iarnă este cel care provoacă mai multe neplăceri militarilor români”. Născut în 1969, generalul Vlad Gheorghiță absolvit Liceul Militar„Dimitrie Cantemir” în anul 1988, Şcoala Militară de ofiţeri activi de Tancuri din Piteşti în anul 1991 şi și-a început cariera în funcţia de comandant de pluton tancuri la Regimentul 22 Tancuri în Bucureşti. El are un master în Studii Strategice, U.S. Army War College - Carlisle, SUA.

Declarațiile lui Târziu, analizate de un prestigios think-tank american Foto: Facebook
Eveniment

Declarațiile lui Târziu, analizate de un prestigios think-tank american: „Rusia pare să alimenteze sentimentele neoimperialiste pentru a crea o prăpastie între Ucraina și vecinii săi occidentali”

Declarațiile lui Claudiu Târziu, președinte al Consiliului Național de Coordonare al AUR, au fost analizate de un prestigios think-tank american, Institute for the Study of War (ISW): „Rusia pare să alimenteze și să profite de sentimentele neoimperialiste și naționaliste din Europa pentru a crea o prăpastie între Ucraina și vecinii săi occidentali”, arată acest institut. Claudiu Târziu a anunțat în urmă cu două zile la Iași că este pregătit să sacrifice statutul României de membru NATO, ca să anexeze 4 bucăți din Ucraina.În mijlocul avertismentelor, care zboară din toate direcțiile spunând că Rusia se pregătește să își refacă prin forță… pic.twitter.com/BBWjuXAmmg— Costin Andries (@CostinAndriess) January 26, 2024 De la începutul conflictului din Ucraina, ISW furnizează ample buletine zilnice și hărți privind evoluția situației, fiind, probabil,principala sursă deschisă de informații. Citește și: Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Ciolacu, iar Ciucă este sub Șoșoacă. Drulă, inexistent Această analiză a apărut în buletinul de la 29 ianuarie. Declarațiile lui Târziu, analizate de un prestigios think-tank american „Rusia pare să alimenteze și să profite de sentimentele neoimperialiste și naționaliste din Europa pentru a crea o prăpastie între Ucraina și vecinii săi occidentali. Politicianul maghiar de dreapta și liderul partidului Mișcarea Patria Noastră, Laszlo Toroczkai, a declarat la 27 ianuarie că Ungaria ar trebui să revendice regiunea ucraineană Zakarpattia în cazul unei înfrângeri ucrainene în război. Politicianul român de dreapta și liderul partidului Alianța pentru Unirea Românilor, Claudiu Târziu, a subliniat pe 29 ianuarie că România trebuie să "reintegreze" zonele din Ucraina învecinate cu România în care locuiau populații românești pentru a-și menține suveranitatea. Sursele rusești au amplificat declarațiile lui Toroczkai și Târziu și au subliniat aceste revendicări ultranaționaliste românești și maghiare asupra teritoriului ucrainean. Rusia a propus anterior ideea unei "Ucraine împărțite" între Rusia și Occident înainte de invazia pe scară largă. Președintele rus Vladimir Putin și alți înalți oficiali ruși au reaprins această narațiune în decembrie 2023, susținând că Ucraina are «dispute teritoriale» istorice cu Polonia, România și Ungaria, dar că și-ar putea menține «suveranitatea» dacă întreaga țară ar fi compusă din granițele regiunii Lviv. Cadrul ultranaționalist rusesc al conceptului Lumea rusă (Russkiy Mir) pare să fi căpătat tracțiune în rândul facțiunilor naționaliste europene, aplicat la propriile ideologii naționaliste și actorii ruși din spațiul informațional încearcă probabil să profite de această înclinație ideologică pentru a crea o prăpastie între Ucraina și vecinii săi europeni”, arată ISW.

Extrema dreaptă maghiară revendică Transcarpatia ucraineană (sursa: Facebook/Mi Hazánk Dömsöd)
Internațional

Extrema dreaptă maghiară spune că va revendica Transcarpatia, regiune din vestul Ucrainei, dacă Kievul va pierde războiul

Extrema dreaptă maghiară revendică Transcarpatia ucraineană. Partidul ungar Mi Hazánk (Patria noastră, de extremă dreapta), va revendica Transcarpatia, regiune în vestul Ucrainei, unde trăiesc circa 150.000 de etnici maghiari, dacă Ucraina îşi pierde statalitatea din cauza invaziei ruse, a declarat sâmbătă seara liderul partidului, Laszlo Toroczkai. Extrema dreaptă maghiară revendică Transcarpatia ucraineană Toroczkai a făcut aceste remarci la o conferinţă în care partidul - care are şase parlamentari în legislativul ungar, cu 199 de legiuitori - a fost gazda, printre alţii, a unor lideri de extremă dreaptă din AfD din Germania şi din Forumul Olandez pentru Democraţie. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg "În ceea ce priveşte războiul din Ucraina, mesajul nostru este foarte simplu: încetarea imediată a focului, pacea şi o soluţionare prin discuţii", a afirmat Toroczkai într-un video postat pe site-ul partidului său, în care cere autonomie pentru etnicii maghiari din vestul Ucrainei. "Dacă acest război se încheie cu pierderea statalităţii de către Ucraina, pentru că există şi această variantă, atunci, în calitate de unic partid ungar care a luat această poziţie, permiteţi-mi să semnalez că revendicăm Transcarpatia", a spus el, atrăgând aplauze din mulţime. Ministerul de Externe al Ungariei şi Ambasada Ucrainei la Budapesta nu au făcut comentarii în legătură cu remarcile lui Torockzai. Premierul Orban nu e departe de retorica Mi Hazank Într-un interviu din decembrie la radioul public, premierul ungar Viktor Orban şi-a exprimat sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, potrivit unui rezumat al declaraţiilor sale publicat de purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltan Kovacs. Ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto, urmează să se întâlnească luni în vestul Ucrainei cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, şi cu prim-ministrul Denis Şmîhal, pentru a pregăti terenul pentru o posibilă întâlnire între liderii celor două ţări. Budapesta a avut disensiuni cu Kievul din cauza faptului că, potrivit autorităţilor ungare, există restricţii ale drepturilor a aproximativ 150.000 de etnici maghiari de a-şi folosi limba maternă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră