duminică 19 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2402 articole
Internațional

Ungaria nu blochează armele pentru Ucraina

Ungaria nu blochează armele pentru Ucraina. Budapesta va rămâne neimplicată în livrările de arme către Ucraina şi nici nu va contribui financiar în cadrul UE pentru astfel de livrări, dar nu va bloca alte ţări europene să le trimită Kievului dacă doresc acest lucru, a declarat luni la Bruxelles ministrul ungar de externe Peter Szijjarto. Ungaria nu blochează armele pentru Ucraina Statele membre ale UE "refuză în continuare să renunţe la strategia lor eşuată (...) Cu cât războiul se prelungeşte mai mult, cu atât mai mulţi oameni vor muri şi cu atât mai mari vor fi distrugerile", a declarat Szijjarto la o conferinţă de presă după o reuniune a miniştrilor europeni de Externe. Citește și: Adrian Năstase, mesaje anti-Ucraina la TV Pandele: Ucraina s-a opus, în 2002, intrării României în NATO. Ce nu spune Năstase: la Kiev era un regim corupt, dictatorial și pro-rus El a calificat drept "dezamăgitoare" şi "inacceptabilă" o propunere a Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE) ca statele UE să contribuie anul acesta la fondul denumit Facilitatea Europeană pentru Pace cu suma de cinci miliarde de euro pentru achiziţia de arme destinate Ucrainei. Totuşi, Szijjarto, a salutat faptul că această propunere a fost "atenuată" faţă de cea iniţială, care cerea alocarea a cinci miliarde de euro pentru fiecare din următorii patru ani în contul acelui fond folosit pentru ajutorul militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia. Budapesta vrea negocieri de pace Din cele cinci miliarde, suma cu care ar trebui să contribuie Ungaria este de 60,1 de milioane de euro, a precizat ministrul ungar. "Să dăm un nou impuls livrărilor de arme (către Ucraina) este complet inacceptabil" pentru Ungaria, prin urmare Budapesta nu va contribui la acest demers, dar nici nu doreşte să blocheze alte guverne europene să ofere arme Ucrainei, însă în final fiecare va răspunde în faţa propriului electorat, a mai spus Peter Szijjarto. El a sugerat că UE ar trebui mai degrabă să deschidă canalele de comunicare, să facă demersuri pentru o încetare a focului şi lansarea negocierilor de pace. Szijjarto a mai menţionat că miniştrii europeni de Externe au discutat la reuniunea de luni al 13-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, "deşi restricţiile impuse până în prezent au afectat în principal Europa şi nu au apropiat conflictul de o soluţionare". El a subliniat că şi-a atenţionat omologii europeni că Ungaria se va opune oricăror sancţiuni care să vizeze sectorul nuclear, amintind că nici Washingtonul nu a impus astfel de sancţiuni Rusiei, care este în continuare principalul furnizor de uraniu îmbogăţit al SUA.

Ungaria nu blochează armele pentru Ucraina (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Năstase, mesaje anti-Ucraina la TV Pandele Foto: Captură video Metropola TV
Politică

Năstase, mesaje anti-Ucraina la TV Pandele

Adrian Năstase, mesaje anti-Ucraina la TV Pandele, Metropola TV, post plătit de contribuabilii din Voluntari: Ucraina s-a opus, în 2002, intrării României în NATO, a afirmat fostul premier PSD. Năstase este singurul fost prim-ministru al României care a ajuns la pușcărie. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” DeFapt.ro a arătat că Gabriela Firea este lăudată non-stop la televiziunea soțului ei, Metropola TV din Voluntari, post finanțat de administrația locală. În septembrie 2023, rubrica „Administrație” de pe site-ul Metropola TV avea 10 știri consecutive cu Firea. Năstase, mesaje anti-Ucraina la TV Pandele Ce nu pare să fi precizat Adrian Năstase este că, la Kiev, în 2002, la putere era un regim corupt, cu tendințe dictatoriale și pro-rus, condus de președintele Leonid Kucma, care a deținut funcții de conducere în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice. „Ucrainenii, în momentul în care noi ne pregăteam, înainte de reuniunea de la Praga (summitul NATO din noiembrie 2002 la care România a fost invitată să înceapă convorbirile de aderare n.n.) să fim acceptați în NATO, au transmis secretarului general, lordul George Robertson, un protest puternic, spunînd că România nu poate fi acceptată în NATO pentru că are conflicte deschise cu vecinii. Știu că nu se cunoaște lucrul ăsta”, a spus Adrian Năstase, preluat de inpolitics.ro. În emisiunea de la Metropola TV la care a fost invitat Adrian Năstase mai erau invitate Viorica Dăncilă și Norica Nicolai. Metropola TV este o televiziune deținută de o companie al cărei acționar unic este Consiliul Local Voluntari, oraș al cărui primar este Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea, prim-vicepreședinte PSD și fost primar al Bucureștiului. Potrivit datelor înregistrate la Registrul Comerțului, compania SC Publivol Creativ, care deține licența pentru Metropola TV, este 100% proprietatea Orașului Voluntari, adică a Consiliului Local (CL) din Voluntari. Potrivit site-ului Primăriei Voluntari, majoritatea în CL Voluntari e deținută de PSD. În 2022, televiziunea avea 98 de angajați și pierderi de peste 2,1 milioane de lei.

Slovacia: Ucraina să cedeze teritorii Rusiei (sursa: Facebook/Robert Fico)
Internațional

Slovacia: Ucraina să cedeze teritorii Rusiei

Slovacia: Ucraina să cedeze teritorii Rusiei. Premierul slovac Robert Fico a susținut public că va bloca aderarea Ucrainei la NATO. Fico a declarat că Ucraina va trebui să facă un "compromis" și să cedeze din teritoriul său Rusiei, potrivit The Kyiv Independent. Slovacia: Ucraina să cedeze teritorii Rusiei Premierul slovac a insistat că Kievul este dominat de Washington și că Ucraina va trebui să cedeze Rusiei o bucată din teritoriul său. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” "La ce se așteaptă, că rușii vor părăsi Crimeea, Donbas și Lugansk? Este nerealist", a spus Fico. Acesta a cerut recent stabilizarea relațiilor dintre UE și Rusia și a adăugat că Moscova "are nevoie și de garanțiile sale de securitate". În același timp, însă, premierul slovac a mai spus că nu se opune aderării Ucrainei la UE dacă Kievul îndeplinește toate criteriile pentru aderare. Fico, un Orban Viktor mai mic Recent, Slovacia a decis să nu se alăture celor aproape 50 de țări care denunță desfășurarea raportată de rachete balistice nord-coreene împotriva Ucrainei. Ulterior, însă, ministrul slovac de Externe, Juraj Blanar, a declarat că este gata să condamne acordurile militare dintre Rusia și Coreea de Nord, după ce a primit dovezi relevante. Robert Fico este premier al Slovaciei pentru a patra oară. A primit actualul mandat în octombrie 2023. Anteriorul mandat a fost deținut până în 2018, când a demisionat pe fondul protestelor publice fără precedent împotriva corupţiei care au izbucnit după asasinarea jurnalistului de investigații Ján Kuciak. Politicianul populist a câştigat alegerile legislative din 30 septembrie 2023 în urma unei campanii electorale în care a pledat pentru încetarea ajutorului militar oferit Ucrainei, combaterea migraţiei ilegale şi o politică independentă a Slovaciei faţă de agenda promovată de Bruxelles şi de SUA. este prmier

Rușii critici cu războiul, bunuri confiscate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rușii critici cu războiul, bunuri confiscate

Rușii critici cu războiul, bunuri confiscate. Rusia va examina săptămâna viitoare un proiect de lege ce vizează confiscarea banilor, bunurilor şi obiectelor de valoare ale oricărei persoane declarate vinovată de difuzarea de "informaţii false" cu privire la armata rusă, a anunţat sâmbătă un înalt responsabil rus. Rușii critici cu războiul, bunuri confiscate Moscova a declarat ilegale criticile la adresa armatei sale la scurt timp după ce şi-a lansat ofensiva asupra Ucrainei, în februarie 2022. Mii de persoane care se opun conflictului au fost de atunci trimişi la închisoare. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” Proiectul de lege care, potrivit media de stat, beneficiază de sprijinul tuturor principalelor grupuri parlamentare, va fi prezentat luni în Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, a declarat preşedintele acesteia, Viaceslav Volodin. "Oricine încearcă să distrugă Rusia şi să o trădeze trebuie să-şi primească pedeapsa pe care o merită şi să compenseze daunele cauzate cu preţul bunurilor sale", a scrie el pe Telegram. Această măsură, a adăugat Volodin, este menită să pedepsească "ticăloşii" care "denigrează ţara noastră, pe soldaţii şi ofiţerii ce participă la operaţiunea militară specială". 15 ani de închisoare Inculparea pentru difuzare de "informaţii false" cu privire la armata rusă este deja pasibilă de o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare şi a fost folosită de autorităţile ruse pentru a înăbuşi orice formă de disidenţă. În virtutea legii, informaţiile asupra ofensivei asupra Ucrainei care nu provin dintr-o sursă guvernamentală oficială pot fi considerate "false", iar difuzarea lor poate face obiectul unor urmăriri penale. Un militant rus pentru apărarea drepturilor omului a fost condamnat joi la trei ani de închisoare de un tribunal care l-a declarat vinovat de "discreditarea" armatei Rusiei într-un comentariu publicat pe reţele sociale.

Ca să alimenteze fondul de rezervă, Ciolacu a luat banii Apărării și Sănătății Foto: Inquam/George Călin
Eveniment

Ca să alimenteze fondul rezervă, luat banii Apărării Sănătății

Ca să alimenteze fondul de rezervă al Guvernului, pe care l-a distribuit pe criterii politice, Ciolacu a luat banii Apărării și Sănătății. Potrivit unui răspuns al ministerului de Finanțe către deputatul Claudiu Năsui, acest fond a fost alimentat cu: 7,2 miliarde de lei luați de la bugetul ministerului Apărării, 1,4 miliarde lei de la ministerul de Finanțe și cu 720 de milioane de lei luați de la ministerul Sănătății. Citește și: Post controlat de Dan Voiculescu va plăti 75.000 de lei daune morale către manelistul Culiță Sterp, pentru o știre falsă. Și televiziunea lui Sebastian Ghiță, RTV, are de achitat 100.000 de lei În acest timp, presa relata aproape zilnic despre angajările blocate în spitalele de stat, inclusiv în cele extrem de solicitate, sau despre criza de medicamente. Unii manageri de spitale susțineau că sunt de facto în faliment și nu au nici bani de salarii. Acestea sunt ministerele de la care s-a tăiat cel mai mult, dar sunt și alte instituții de la care s-au luat fonduri pentru a fi alimentat Fondul de rezervă. De exemplu, ministerul Economiei a rămas fără 480 de milioane de lei. Ca să alimenteze fondul de rezervă, Ciolacu a luat banii Apărării și Sănătății „Ca să alimenteze faimosul fond de rezervă, guvernul Ciolacu a tăiat masiv de la înzestrarea armatei. Din 10.7 mld de cheltuieli tăiate pentru a alimenta fondul de rezervă, Guvernul Ciolacu a tăiat 7.2 mld de la înzestrare! Adică în timp ce avem un război la graniță și alte țări NATO se pregătesc serios de scenariul unui război, domnul Ciolacu a tăiat fix de la armament nou, rachete, avioane și ce ar mai fi nevoie să ne apărăm în caz de război. Dar nu vă faceți griji, pentru pensiile speciale domnul Ciolacu a avut bani. Acolo a dat bani prin fondul de rezervă. Nu cumva să piardă casta specialilor vreun privilegiu”, a scris Năsui, pe Twitter. A sosit răspunsul de la Ministerul finanțelor.Anul trecut guvernul Ciolacu a făcut cheltuieli record din fondul de rezervă al guvernului. Dar totuși de unde s-a alimentat acest fond? Din tăieri din alte părți. Dar totuși care alte părți? Asta nu apare transparent. Așa că am… pic.twitter.com/9nT9kr1UWa— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) January 16, 2024 În septembrie 2023, pe șest, în timp ce anunța că vrea să reducă deficitul bugetar, Guvernul a majorat cu 100 de milioane de euro sumele alocate pensiilor speciale din ministerul de Interne. Măsura a fost luată printr-o hotărâre de guvern (HG) care nu a fost prezentată presei, dar a apărut în Monitorul Oficial. HG-ul a fost publicat la 21 septembrie, dar nu a generat nici o discuție publică.

Românii luptători în Ucraina, specialiștii informațiilor (sursa: Romanian Battle Group Getica)
Eveniment

Românii luptători în Ucraina, specialiștii informațiilor

Români din România și Republica Moldova luptă în Ucraina, integrați în forțele armate ucrainene, împotriva forțelor rusești invadatoare. Citește și: Mașina lui Radu Hossu, care se îndrepta spre Ucraina, a sărit în aer în România și a fost distrusă total de un incendiu devastator. Suspiciune de atentat. Hossu, susținător fervent al Kievului Aflați cel mai adesea în linia întâi, românii sunt un grup de luptă specializat în cercetare, tehnologie și informații militare. VIDEO de pe linia frontului ucrainean Cum se coordonează românii cu superiorii ucraineni? În ce limbă comunică? Cine și cu cât îi plătește? Și de ce au ales să lupte în Ucraina, expunându-se pericolului de a fi uciși? Citește și: EXCLUSIV Cele mai scumpe elicoptere din dotarea Ministerului Apărării tocmai au fost achiziționate: două aparate H215M Airbus pentru 150 de milioane de euro Răspunsurile vin de la cel care se intitulează public "Getotac", comandantul operațional al Romanian Battle Group "Getica" de pe linia ucraineană a frontului. Întrebările și răspunsurile din interviul de mai jos au fost adresate, respectiv primite, în scris. Intertitlurile aparțin redacției. Motivația luptei: rușii nu se vor opri în Ucraina dacă vor învinge De ce aleg românii să lupte în Ucraina? Romanian Battlegroup Getica este un grup de luptă format din vorbitori de limbă română în Ucraina. Grupul a fost înființat în septembrie anul trecut și a început prin a uni români combatanți care se aflau deja în diferite unități și structuri militare din Ucraina. Am creat o pagină de Facebook și apoi am asistat uimiți la creșterea exponențială a sprijinului pe care ni l-au oferit românii, prin interacțiuni în pagină, comentarii, urări și gânduri de bine, rugăciuni și prin sentimentul sublim de solidaritate. Un mare aport la cresterea audienței și a celor care ne susțin l-a avut și Radu Hossu, care de la început și din primele discuții avute cu el (ne cunoșteam dinainte de crearea grupului) ne-a asigurat de spirjinul lui necondiționat pentru dezvoltarea acestei mișcări de rezistență române impotriva agresiunii Federației "Duse" (membrii Getica nu folosesc în comunicarea publică sintagma "Federația Rusă" - n.r.). Românii aleg să lupte în Ucraina având ca motivație principală ura față de un agresor și o agresiune neprovocată asupra unui stat independent, cu granițele recunoscute la ONU, cu granițele recunoscute, culmea, chiar de către acel agresor. Uităm adeseori că, oricare ar fi motivațiile politice și oricât de mult ar încerca propaganda rusă să acceptăm o legitimitate pe care doar ei o văd pentru acest război, aici mor oameni nevinovați, aici sunt mulți oameni care au pierdut totul, multe mame și tați care și-au pierdut copiii, mult, mult prea mult doliu. În altă ordine de idei, românii de aici luptă pentru că sunt convinși că agresiunea Federației "Duse" nu se va opri în Ucraina, în cazul în care deznodământul de aici s-ar dovedi a le fi favorabil. Moldova e următorul obiectiv al inamicului și apoi va rămâne de văzut dacă Putin ar putea da dovadă de nebunia extremă de a îndrăzni să agreseze direct un membru al NATO, noi credem că există șanse și, din păcate, istoria modernă ne-a dovedit acest lucru. "Nu suntem aici pentru bani" Care sunt sumele pe care le primește un luptător român în Ucraina? Există o sumă care se plătește familiei în caz deces? Sumele pe care luptătorii le primesc aici sunt mai mici decât veniturile pe care oricare dintre noi le-ar putea avea în țară. Plata se face în funcție de nivelul de implicare în conflict și variază între câteva sute și un maxim în jur de 3.000 de euro, pentru implicare continuă în linia întâi. S-a întâmplat ca unii luptători internaționali să nu apuce plata primului salariu. Am spus-o și o mai repetăm o dată: nici unul dintre noi nu suntem aici pentru bani. Cine asigură finanțarea luptătorilor români în Ucraina? Finanțarea principala o asigură statul ucrainean, prin solda despre care răspundeam în întrebarea anterioară. Apoi, spre surprinderea noastră, a luptătorilor din Romanian Battlegroup Getica, de la înființarea paginii de Facebook, în luna septembrie, un număr însemnat de români au început să ne sprijine direct sau indirect, fapt care ne umple de mândrie și bucuria de a fi înțeleși de către marea majoritate a populației pentru ceea ce facem aici. Deoarece cheltuielile unei grupări de luptă sunt destul de însemnate și deoarece statul ucrainean are probleme economice care nu cred că mai sunt un secret pentru nimeni, am fost oarecum nevoiți să cerem sprijinul românilor. Radu Hossu s-a oferit să ne ajute cu lansarea unei campanii de donații și îi suntem extrem de recunoscători, atât lui Radu pentru acest efort și pentru tot ce a făcut pentru Ucraina de la începutul războiului, cât și românilor care ne sprijină financiar prin intermediul acestei campanii. Este o onoare să apărăm indirect țara și pe compatrioții noștri și toți suntem dedicați drumului pe care am pornit. Deci, mulțumim, România! IT-iștii și experții în electronică și comunicații pot intra în grup fără experiență militară Cum sunt selectați românii care vor să lupte în Ucraina? Trebuie să aibă o formă de instruire, experiență de luptă etc.? Contrar a ceea ce probabil că se crede în rândul celor care au auzit de Getica, noi nu suntem oficial recruiteri pentru forțele armate din Ucraina. Inițial, eram un grup de români din România și Republica Moldova care s-au unit aici din diferite unități în ideea de a lupta uniți pentru un ideal comun. De asemenea, intenția inițială era să adunăm românii care erau deja contractați aici sub un singur grup de luptă, pentru a facilita comunicația verbală în luptă și pentru a ne apăra mai bine drepturile pe care le avem. După lansarea paginii, am primit cereri din partea unor conaționali de a se alătura grupului și am decis să extindem echipa. Primim doar persoane care au experiență militară și facem excepție de la această regulă doar cu persoane care au cunoștințe în domenii care ne ajută să luptăm mai eficient, în special domeniul IT, electronică și comunicații. Toți cei ce se alătură, inclusiv cei cu o oarecare experiență militară, urmează un curs de instruire tactică înainte de a intra în luptă. Luptători români în Ucraina (sursa: Romanian Battle Group Getica) Structură de tip NATO, dar mai sunt și ofițeri școliți sovietic Cum decurge relația de integrare cu trupele ucrainene, în ce limbă se vorbește, cum arată structura de comandă? Ca în orice relație de munca, există relații bune sau dificile cu structurile de comandă. Armata ucraineană este în prezent în cadrul unei tranziții dintr-un sistem ex-sovietic într-un sistem NATO și credem noi că această tranziție se realizează încet, dar sigur. Bineînțeles că există mulți ofițeri care au urmat academii militare în structuri sovietice și cărora le este mai greu să se aclimatizeze la această tranziție și modernizare. Dar, în general, ucrainenii sunt recunoscători că luptam alături de ei și ne asistă în integrarea cu structurile specifice operative. Comunicăm în engleză și avem cadre militare de legătură cu structurile superioare. între noi cei din Getica, comunicația se face, bineînțeles, în limba maternă. Nu putem să dăm detalii despre structura de comandă, dar este o structură de comandă asemănătoare cu structurile de comandă din sistemul NATO. Câți români au murit și câți au fost răniți în Ucraina? Din cunoștințele noastre, comunicatele oficiale de până acum și din relatările media, avem cunoștință despre un singur român din România care a căzut la datorie aici, Robert Wittmann. Odihnească-se în pace! Avem frați de etnie română cu cetățenie ucraineană care au căzut la datorie, dar Robert a fost singurul român din România căzut aici. Ne rugăm la Dumnezeu ca situația să rămână la fel și să nu mai asistăm la astfel de evenimente. Cercetare, tehnologie și informații militare Ce arme acoperă românii care luptă în Ucraina? Getica este un grup de luptă specializat în cercetare, tehnologie și informații militare. Există probleme cu dotarea cu armament în ultima vreme, dat fiind ritmul încetinit de furnizare a ajutoarelor occidentale? Lipsa muniției și a armamentului se resimt la nivelul armatei și o simțim și noi. Cu toate acestea, nu considerăm ca asta reprezintă neapărat o înfrângere, ci o nevoie de schimbare a tacticilor, a specificului operațiunilor și de reorientare spre armament mai ușor de produs de către Ucraina, a soluțiilor militare disruptive și ușor de procurat. Dronele FPV sunt doar un exemplu al acestor noi tactici. Din cunoștințele noastre, există multe alte proiecte de soluții și sisteme militare inovatoare care sunt în desfășurare în acest moment și care, credem noi, ne vor asigura supraviețuirea și continuarea luptei. Suntem totuși de părere că lumea liberă ar trebui să continue să sprijine Ucraina în acest aspect și, mai mult decât atât, să își sporească propriile capacități de apărare pe viitor. Vedem semnale pozitive în acest sens și nu putem decât să salutăm aceste decizii ale guvernelor europene și ale Statelor Unite de a-și spori capacitățile de apărare și descurajare a agresorului reprezentat de către Federația "Dusă". Rusia, tactici învechite ale războiului de uzură Cum caracterizați capacitatea de luptă a rușilor? Dar echiparea acestora? Dar starea lor de spirit? Rusia a început puternic acest război, dar mult prea puțin pregătită în anumite aspecte, cum a fost cel al războiului electronic și al tacticilor inteligente aplicate pe câmpul de luptă. Am asistat apoi la un an de tactici îmbunătățite, la o armată rusă care părea că învață din greșeli, la o sporire a capabilităților de război electronic, o latură vitală a acestui război, la o sporire a efectivelor armatei agresoare. Noi credem că Bahmutul a reprezentat un punct de cotitură în acest sens. Am asistat la sacrificarea unui număr enorm de soldați ruși, la mobilizarea infractorilor de drept comun, la eșecul total și cvasi-dispariția grupării Wagner, la crearea detașamentelor Storm-Z. În opinia noastră, Federația "Dusă" nu are capacitatea de a dota corespunzător masele de mobilizați pe care intenționează să le angajeze în acest război și asta explică oarecum și întoarcerea la tactici învechite din perioadele tragice ale secolului al XX-lea, un război de atriție (uzură - n.r.) dominat de artilerie, asalturi în valuri, lupte de tranșee etc. Așa se explică sacrificiile enorme pe care continuă să le facă, cel mai elocvent și recent exemplu fiind Avdiivka. Nu credem că Rusia are capacitatea de a obține un rezultat rapid și favorabil în acest război, contrar afirmațiilor de mărire a producției de armament și a mobilizărilor masive care au loc chiar în această perioadă. Noi continuăm să credem că Rusia pierde oameni și tehnică într-un ritm total nesustenabil. Dar războiul nu s-a încheiat și rămâne să vedem dacă am intuit corect prin aceasta afirmație. "Soldații ucraineni au moralul ridicat" Care este starea de spirit a forțelor ucrainene? Soldații ucraineni au moralul ridicat, în ciuda faptului că în curând vom intra în al treilea an de război. Există mici fracturi în rândul armatei, anumite nemulțumiri pentru decizii care s-au luat de către structura de comandă în trecut, dar părerea noastră este că armata ucraineană are încă o capacitate bună de a continua respingerea agresiunii și eliberarea teritoriilor ocupate. Cum arată o zi din viața unui luptător român în Ucraina? Când și cum se doarme? Când și cum se mănâncă? Ce se mănâncă? Viața noastră de zi cu zi depinde mult de stadiul în care ne aflăm. În timpul misiunilor sau în perioada anterioară lor, de pregătiri intensive, programul este destul de încărcat. În timpul misiunilor nu există un program definit, după cum cred că se poate înțelege, totul depinde de intensitatea ostilităților, de acțiunile întreprinse de inamic și de ordinele pe care le primim. În perioadele de pauză operațională, avem o viață organizată și un program relaxat, un program care se apropie mult de programul unei persoane civile. Mâncarea este asigurată de către forțele armate ale Ucrainei și, din când în când, mai avem și timp de un restaurant sau de o bere în oraș. Un conflict mondial, posibil Ați capturat luptători ruși? Dacă da, povestiți întâmplarea: s-au predat, au fost prinși? Cum au reacționat? Getica, de la înființarea ei în luna septembrie, nu a avut ocazia să ia prizonieri. Anumiți membri ai echipei, în experiențele lor anterioare, au avut contact cu prizonieri de război. De asemenea, am discutat cu mulți alți străini care luptă în Ucraina și au avut ocazia să ia prizonieri. Majoritatea prizonierilor de război ruși se predau, sunt mult mai rare situațiile când sunt prinși pe picior greșit și nu apucă să riposteze. Orice soldat capturat de inamic reacționează probabil prin frică, nu doar rușii. Nu ai nici o certitudine despre ce se va întâmpla cu tine. Mulți dintre ei sunt îndoctrinați de către structurile lor de comandă despre faptul că vor fi tratați rău, că ucrainenii sunt sălbatici și criminali și e mai bine să nu se predea ca să evite torturi, o moarte lentă etc. Asta în sine este o tactică pentru a-i face să lupte până la moarte, chiar și în condiții de luptă sau misiuni imposibile. Când și cum credeți că se va termina acest război? Am mai spus-o: perspectivele noastre sunt, din păcate, sumbre. Majoritatea celor din Getica credem că acest conflict va degenera într-un conflict major și, din păcate, există șanse să asistăm la o deflagrație mondială în anii următori. Nu vedem multe opțiuni de dezescaladare, în schimb asistăm aproape zilnic la o retorică agresivă și la deschiderea de noi scenarii de escaladare. Suntem adepții dictonului latin "Si vis pacem, para bellum", dar nu există zi în care să nu dorim ca acest conflict să se încheie și să ne putem întoarce la casele noastre, neavând grija că tancurile ruse vor putea vreodată mărșălui în orașele Moldovei sau României. Până atunci... luptăm! (semnat: Getotac, comandant operațional al Romanian BattleGroup "Getica", 09.01.2024, Ucraina, linia frontului)

Cum a ajutat Imagine Dragons la reconstruirea casei lui Sashko Foto: United 24/BBC Ukraine
Eveniment

Cum a ajutat Imagine Dragons la reconstruirea casei lui Sashko

Cum a ajutat Imagine Dragons la reconstruirea casei lui Sashko, un băiat de 15 ani dintr-un sat din Ucraina a cărui locuință a fost rasă de armata rusă: el a apărut într-un videoclip al trupei din Las Vegas și mii de oameni s-au oferit să-l ajute. Citește și: Coșmarul celor care pierd cardul de sănătate: după cozi uriașe, se emite o „adeverință” care expiră în 60 de zile. Halucinant: CNAS nu mai emite carduri fiindcă a rămas fără plastic Acum, el are o casă complet nouă, a fost la un concert Imagine Dragons în străinătate și vrea să ajute și la reconstruirea școlii din localitatea sa, de asemenea distrusă de ruși. Cum a ajutat Imagine Dragons la reconstruirea casei lui Sashko „În primăvara anului 2022, trupele rusești au distrus complet casa lui Sashko din Novohryhorivka, regiunea Mykolaiv. O întâlnire cu directorul de imagine al trupei Imagine Dragons, Ty Arnold, a schimbat complet viața băiatului. Trupa a lansat un videoclip pentru single-ul Crushed, în care apare Sashko. Întreaga lume a văzut videoclipul, iar un donator al platformei UNITED24 a decis să finanțeze restaurarea casei sale. Ty l-a întâlnit pe Sashko în timpul călătoriei sale de două luni în Ucraina. El livra ajutoare umanitare în sat și a văzut un băiat rătăcind printre casele distruse. A fost o întâlnire fericită: povestea băiatului l-a emoționat pe Ty, devenind sursa de inspirație pentru un videoclip muzical al uneia dintre cele mai populare trupe din lume (...) Din clădirea distrusă nu mai rămăsese niciun perete și nu mai exista nici electricitate (...) Constructorii au pus apoi o nouă fundație și au construit o casă mai mare și mai fiabilă. De asemenea, au adăugat o terasă la care mama lui Sashko visase dintotdeauna și au construit un adăpost antiaerian în apropiere. Construcția a fost finalizată în doar șase luni”, scrie Ukraine 24. Sashko și Ty Adler Foto: United 24 Citește și: Firea anunță că a început campania electorală: „E bine ca bucureștenii să știe ce am făcut noi”. Soția lui Pandele a atașat 30 de fotografii la această postare În august 2023, băiatul a ieșit pentru prima oară în străinătate, la un concert Imagine Dragons, la Varșovia.

Ciolacu, gafă diplomatică de proporții Foto: X/Twitter Marcel Ciolacu
Politică

Ciolacu, gafă diplomatică de proporții

Premierul Marcel Ciolacu comite o gafă diplomatică de proporții, afirmând: „Așa cum spuneaţi, părinte stareţ Efrem, trăim o perioadă în care două popoare ortodoxe se luptă între ele, două popoare ortodoxe care în acest moment sunt folosite și mai ales că ambele popoare, atât Ucraina, cât și Rusia vor avea mâine (N.red. duminică, 7 ianuarie) Crăciunul, cred că cel mai bine și cel mai bun moment este să ne rugăm pentru pace, care trebuie să vină cât mai curând”. Citește și: Fiul celebrului procuror Horodniceanu, angajat la Tribunalul Iași printr-un concurs organizat de CSM-ul unde tăticul este vicepreședinte. Juniorul, slab la proba scrisă, dar decolează la orală El a făcut această afirmație în timpul vizitei la Mănăstirea Vatoped de la Muntele Athos. Ciolacu a fost însoțit în această vizită de vicepremierul Marian Neacșu, care a fost condamnat penal. Ciolacu și penalul Marian Neacșu la Muntele Athos Foto: Orthodox News Agency Ciolacu, gafă diplomatică de proporții Potrivit înregistrării video difuzate de Orthodox News Agency, Ciolacu a mai spus că încearcă să conducă Executivul din România „cu credință în suflet” (minutul 12.55 din înregistrare). The nights before Christmas are the longest of the year. However, the day has already begun to lengthen and the light has begun to prevail. The light grows stronger. Day by day and step by step, the darkness retreats.Darkness will eventually lose. Evil will be defeated.Today,… pic.twitter.com/SF2T0dE1VZ— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) December 24, 2023 Pentru prima oară din 1917, Ucraina a sărbătorit Crăciunul la 25 decembrie: decizia, cu implicații politice majore, este un simbol al apropierii de Vest și al desprinderii de Rusia. Până acum, ucrainenii sărbătoreau Crăciunul pe 7 ianuarie, aşa cum dicta Biserica Ortodoxă Rusă care se baza pe calendarul Iulian. În iulie 2023, președintele Volodimir Zelenski a semnat un proiect de lege care face din 25 decembrie sărbătoarea oficială de Crăciun, deoarece națiunea a adoptat calendarul occidental, gregorian. Măsura, care se bucură de sprijinul bisericii, marchează un alt pas al Kievului în direcția eradicării tuturor urmelor influenței rusești în țară, în timp ce continuă să lupte împotriva invaziei Moscovei. Ucraina a decis în iulie 2023 să sărbătorească Crăciunul la 25 decembrie - şi nu la 7 ianuarie - ca până acum, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat o lege în acest sens, ultima dintr-o serie de măsuri adoptate de Kiev în ultima vreme pentru a se distanţa de Moscova, relata AFP, citată de News.ro. „Poporul ucrainean a fost mult timp supus ideologiei ruse în aproape domeniile vieţii, inclusiv în calendarul iulian şi sărbătorirea Crăciunului la 7 ianuarie”, se arată în preambulul legii adoptate de deputaţi la jumătatea lui iulie.

Germania cere UE arme pentru Ucraina (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania cere UE arme pentru Ucraina

Germania cere UE arme pentru Ucraina. Cancelarul german Olaf Scholz a afirmat luni că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene nu livrează suficiente arme Ucrainei pentru a o ajuta în războiul contra Rusiei şi a lansat un apel la sporirea eforturilor UE în această privinţă. Berlinul, sprijin masiv pentru Kiev În contextul blocării în Congres a ajutorului Statelor Unite pentru Kiev, Scholz a insistat pe nevoia ca Europa să-şi intensifice sprijinul pentru Ucraina, precizând că guvernul german va sprijini Kievul atât timp cât va fi necesar. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar Germania a devenit ţinta criticilor în primele luni ale invaziei ruse în Ucraina pentru că nu oferise sprijinul militar pe care Kievul îl aştepta de la una dintre puterile majore din Europa. În prezent, însă, Germania este unul dintre principalii furnizori de ajutor militar şi financiar. La finalul anului trecut, Berlinul a decis să-şi dubleze ajutorul militar pentru Ucraina în 2024, până la 8 miliarde euro. Germania cere UE arme pentru Ucraina "Oricât de semnificativă este contribuţia germană, ea nu va fi suficientă pentru a asigura securitatea Ucrainei pe termen lung. De aceea, le cer aliaţilor din Uniunea Europeană să-şi consolideze eforturile cu privire la Ucraina. Livrările de arme planificate către Ucraina ale majorităţii statelor UE nu sunt suficiente", a spus Scholz într-o conferinţă de presă la Berlin. El a adăugat că Germania i-a cerut UE să verifice cu fiecare stat membru ce livrări intenţionează să facă, întrucât nu toate aceste livrări sunt cunoscute. Olaf Scholz s-a declarat încrezător că la summit-ul extraordinar din 1 februarie liderii statelor UE vor aproba propunerea Comisiei Europene de acordare a unui pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. La summit-ul UE din decembrie nu s-a reuşit adoptarea unei decizii în această privinţă, din cauza opoziţiei Ungariei.

Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni (sursa: Inquam Photos/Casian Mitu)
Eveniment

Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni

Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni. Războiul din Ucraina a provocat în Europa cea mai mare deplasare de oameni de la al Doilea Război Mondial: peste șase milioane de refugiați ucraineni. Pe 3 ianuarie 2024, în Europa erau înregistrați 5.936.700 de refugiați din Ucraina. Comparativ cu numărul populației, Polonia e pe primul loc în acordarea de protecție temporară, găzduind 955.110 de persoane. Citește și: Rusia nu se va opri în Ucraina, după ce acest război se va sfârși, avertizează ministrul leton de Externe Pe locul doi se situează Germania, cu 1.235.960, iar pe locul al treilea, Republica Cehă, cu 357.960. Deși, inițial, refugiații ucraineni au fost primiți cu brațele deschise în statele Uniunii Europene, guvernele oferind imediat adăpost și ajutoare sociale, după aproape doi ani, entuziasmul a început să scadă. Beneficiile guvernamentale pentru refugiați se diminuează sau dispar cu totul. Uneori anunțate, alteori, trecute sub tăcere. România a cheltuit 122 de milioane de euro România găzduiește în prezent 140.585 de refugiați ucraineni. Imediat după invazia rusă în țara vecină, Bucureștiul a primit multe laude internaționale pentru modul cum a primit refugiații. În primele luni de la declanșarea războiului, România a alocat aproximativ 63 de milioane de euro pentru ajutorarea celor fugiți din calea trupelor ruse. Până în iunie 2023, statul român a susținut financiar refugiații din Ucraina cu o sumă estimată de institutul economic german IfW Kiel la 122 de milioane de euro. Sprijinul statului român s-a dovedit a fi, însă, unul precar. La sosirea în România, refugiații ucraineni erau dependenți de ajutorul oferit de ONG-uri sau de persoane fizice. Mai mult de jumătate dintre ucraineni au declarat că societatea civilă i-a ajutat mai mult decât autoritățile. În prezent, există restanțe la plata subvențiilor. Gratuitatea transportului, inițiată în 2022, s-a redus pe o perioadă de doar cinci zile de la intrarea refugiatului în țară. Din cauză că nu s-a depus nici un efort real de integrare, din cei peste 140.000 de refugiați, mai puțin de 7.000 au reușit să se angajeze. Programul "50/20", eșuat în speculă Pe 27 februarie 2022, Guvernul României a adoptat OUG nr. 15/2022, prin care se constituia cadrul juridic necesar acordării de sprijin şi asistenţă umanitară refugiaților din Ucraina. Una din primele măsurile de sprijin instituite a fost programul "50/20" prin care statul român deconta 50 de lei pe zi pentru cazare și 20 de lei pentru mâncare. Programul a fost însă sistat în luna aprilie 2023. Existau deja restanțe la plăți, însă Guvernul a invocat depistarea mai multor nereguli. Potrivit unui document, guvernul a sesizat că acest program devenise "o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari de locuințe aflați în căutare de chiriași", fapt ce a dus "la creșterea cuantumului chiriilor practicate pe piața liberă, cu impact direct asupra cetățenilor români". Nou program: "2.000/600" De la 1 mai 2023, a intrat în vigoare programul "2.000/600". Acesta prevedea alocarea unei sume de 2.000 de lei de familie, pentru cazare, și 600 de lei de persoană, pentru mâncare. Banii nu mai erau decontați, ci oferiți direct refugiaților. Însă pentru a accesa fondurile, aceștia trebuia să îndeplinească mai multe condiții. În primul rând, să aibă un cont într-o bancă din România. Însă statul român nu a comunicat suficient cu băncile pentru simplificarea procedurilor: solicitantul contului trebuia să înțeleagă limba română, pentru a putea semna contractul în deplină cunoștință de cauză. În lipsa cunoașterii limbii și a unui translator autorizat, multe instituții bancare au refuzat cererile de deschidere de cont. Citește și: A apărut dovada că șeful Protecției Consumatorului, Horia Constantinescu, putea închide Ferma Dacilor! Ultimul control ANPC la amicul lui Constantinescu, în 2017 În plus, pentru acte, refugiații aveau nevoie și de o adresă de rezidență din Ucraina, însă toate documentele lor erau scrise în alfabet chirilic. Refugiații trebuia să le traducă și să le autorizeze. O dată deschis contul în bancă, familiile cu copii aveau să fie supuse unor condiții suplimentare. Suportul financiar era oferit pentru maximum 12 luni, doar dacă adulții erau încadrați în câmpul muncii și copiii înscriși la școală din România. Fetiță ucraineancă, la școala românească Oksana a ajuns în România, împreună cu fiica ei de 11 ani, la finele anului 2022. Proprietarul care i-a găzduit a mărturisit pentru DeFapt.ro că, în primele luni, a plătit din buzunarul propriu toate utilitățile apartamentului (de la întreținere la internet): "Banii din decembrie 2022 urma să fie plătiți în ianuarie 2023. I-am primit abia în luna mai. Banii din aprilie 2023 au fost virați abia pe 3 ianuarie 2024.". Din mai 2023, Oksana a accesat, din nou cu ajutorul proprietarului, programul "2.000/600". Fiind absolventă a Facultății de Turism din Ucraina, nu și-a putut găsi un job potrivit calificării. Pentru a primi ajutorul financiar pentru 12 luni, și-a înscris fetița la o școală din sectorul 6. Deși nici una dintre ele nu cunoaște limba română. Ministerul Educației nu dezvoltase la acea dată nici un fel de program educativ pentru refugiați pentru a-i învăța limba română. Fetița a urmat câteva asemenea cursuri oferite de ONG-uri. Totuși, nu putea ține pasul cu predarea la clasă, care se face în limba română. Pentru a nu stagna educațional, a continuat online și cursurile școlii din Ucraina. O povară pentru un copil, obligat astfel să facă două școli. Dimineața, merge la cursurile școlii românești (unde prezența este obligatorie, dar beneficiile, zero), seara face cursuri online la școala ucraineană, ca să învețe. Noaptea și week-endurile, își face temele. Banii pe lunile mai și iunie 2023, Oksana i-a primit abia în septembrie. Valoarea plăților restante pentru cazarea și hrana refugiaților ucraineni pentru perioada aprilie-iulie 2023 este de 63,7 milioane de euro. Polonia, sumă enormă în 2022 pentru refugiați După izbucnirea războiului, Varșovia a ajutat imediat refugiații ucraineni, oferind cazare gratuită, acces la educație, asistență medicală și ajutoare familiale. În 2022, suma alocată refugiaților ucraineni a fost de 8,36 miliarde de euro. Printre altele, refugiații ucraineni au beneficiat și de programele guvernamentale "Familie 500+" și "Bun început". "Familie 500+" este un ajutor financiar acordat de guvern familiilor cu copii în întreținere. Acestea primesc, lunar, 500 PLN (aproximativ 115 euro) pentru fiecare copil, până la împlinirea vârstei de 18 ani, indiferent de venitul familiei. "Bun început" este un ajutor financiar de 300 PLN (69 de euro) pentru toți elevii care încep anul școlar. Indemnizația se acordă o dată pe an pentru fiecare copil care frecventează școala până când acesta împlinește 20 de ani. Potrivit datelor guvernamentale, pentru refugiații ucraineni din Polonia s-au alocat peste 500 de milioane de euro pentru programul "500+", zece milioane de euro pentru programul "Bun început" și peste 28 de milioane de euro pentru indemnizațiile pentru nou născuți. Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni Acordarea beneficiilor s-a schimbat, însă, în primăvara anului trecut. În martie 2023, o nouă lege a prevăzut că refugiații care locuiesc în Polonia mai mult de 120 de zile trebuie să acopere 50% din costurile cazării, iar cei a căror ședere depășește 180 de zile va trebui să acopere 75%. Pe 2 septembrie 2023, guvernul polonez a închis cel mai mare adăpost înființat pentru adăpostirea ucrainenilor care fugeau de invazia rusă. Acesta găzduia peste 9.000 de refugiați. La sfârșitul anului trecut, Piotr Müller, purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, a declarat că în 2024 extinderea sprijinului pentru refugiații ucraineni este incert: "Să ne amintim că reglementările sunt temporare și expiră la începutul anului viitor. Nimic nu este permanent.". În același timp, Müller a vorbit și despre plângerea Kievului împotriva embargoului polonez pe cereale: "Susținem Ucraina împotriva atacului rusesc. Aceasta privește și siguranța noastră. (...) Dar e inacceptabil ca atunci când interesele noastre economice sau agricole sunt amenințate, să fim supuși unei asemenea presiuni, morale sau legale.”. Pe de altă parte, dacă beneficiile le sunt retrase, refugiații ucraineni din Polonia vor decide să plece în alte state, precum Germania. Or, cum procentul inserării acestora în piața muncii poloneze a devenit deja unul semnificativ (65%), angajatorii au intrat în alertă. "Există o mare incertitudine în rândul angajatorilor, dacă guvernul va prelungi termenele limită sau va introduce modificări în cea ce privește refugiații ucraineni. Situația în companii este tensionată", a declarat Nadia Kurtieva, expertă în piața muncii, din cadrul Confederației Lewiatan. Alocația socială germană, foarte mare Până în prezent, Guvernul federal al Germaniei a oferit Ucrainei un ajutor în valoare totală de aproximativ 28 de miliarde de euro, sub formă de sprijin umanitar, plăți directe sau sprijinit armat. Doar pentru refugiații din Ucraina, Germania a alocat, în 2023, 6,8 miliarde de euro. 3,75 miliarde de euro au fost fonduri ale guvernului federal, restul a fost asigurat din fondul guvernelor landurilor. Din iunie 2022, refugiații ucrainenii în Germania au beneficiat pe termen nelimitat de alocația socială pe care o primește temporar orice cetățean german: 502 de euro pentru adulți și un supliment de 420 de euro pentru fiecare copil. Cazarea și costurile suplimentare au fost și sunt încă acoperite de stat. În plus, guvernul federal a mizat pe integrarea refugiaților, oferind cursuri de limbă germană: aproximativ 60% dintre refugiații ucraineni au urmat astfel de cursuri. Spre deosebire de Polonia și Republica Cehă, unde refugiații ucraineni primeau mai puține beneficii, fiind nevoiți să se angajeze în locuri de muncă prost plătite, Germania a dorit ca aceștia să poată obține un loc de muncă corespunzător calificărilor. Strategia a dat, însă, greș: din octombrie 2022, proporția celor care s-au angajat a crescut doar cu un punct procentual. Beneficiile sociale în Germania, fiind atât de mari, au redus motivația de a căuta un loc de muncă. În timp ce, în Polonia, 65% dintre refugiații ucraineni au, în prezent, un loc de muncă, iar în Republica Cehă, 51%, în Germania, rata este de doar 19%. Nemulțumire în landuri Anul trecut, în septembrie, guvernul federal a anunțat că Germania intenționează să reducă ajutorul financiar alocat refugiaților ucraineni și să elimine și contribuția pentru integrare și școlarizare. Conform planurilor guvernului federal, statele și municipalitățile urma să fie sprijinite cu maximum 1,7 miliarde de euro în 2024, adică mai puțin de jumătate din ajutorul oferit în 2023, de 3,75 miliarde de euro. Intenția a nemulțumit oficialii landurilor. Pe 6 noiembrie a avut loc o întâlnire a acestora cu Cancelarul federal. S-a decis ca guvernul federal să efectueze către landuri, în prima jumătate a anului 2024, o plată de 1,75 miliarde de euro. Câteva săptămâni mai târziu, landurile au cerut reduceri de beneficii pentru refugiații din Ucraina. "Noii refugiații de război din Ucraina nu ar mai trebui să primească beneficii nelimitate, ci beneficii în conformitate cu Legea privind prestațiile solicitanților de azil", a declarat Reinhard Sager, președintele Consiliului Districtual. Consiliul Districtual a mai cerut înlocuirea beneficiilor în numerar cu beneficii în natură și introducerea obligativității de a lucra pentru refugiați. La sfârșitul lunii decembrie, cancelarul Olaf Scholz a declarat că, în 2024, Germania va oferi în continuare un sprijin considerabil Ucrainei: opt miliarde de euro pentru livrări de arme și ajutor financiar pentru bugetul ucrainean direct sau prin intermediul Uniunii Europene. În ceea ce-i privește pe refugiații ucraineni din Germania, este de așteptat ca suma alocată să fie "mai mare de șase miliarde de euro". Cehia, reduceri de peste 30% Republica Cehă, a alocat, până în ianuarie 2023, 1,96 miliarde de euro pentru refugiații ucraineni. Însă beneficiile financiare s-au diminuat drastic la mijlocul anului trecut. Inițial, refugiații ucraineni din Republica Cehă primeau un ajutor lunar de 200 de euro. După cinci luni, suma scădea la 130 de euro. Asigurarea de sănătate și costurile de cazare în locuințe private erau acoperite de stat, prin "indemnizația solidară" (3.000 de coroane, echivalentul a 121 de euro) De la 1 iulie 2023, LEX Ucraina, legea care prevede acordarea de beneficii refugiaților, a fost modificată. Schimbările au fost ample și au vizat reducerea cheltuielilor statului pentru ajutorarea refugiaților ucraineni cu mai mult de o treime. LEX Ucraina anulează cazarea gratuită pentru refugiații care stau în Republica Cehă mai mult de cinci luni, dacă nu se încadrează în grupuri considerate vulnerabile – persoanele în vârstă de peste 65 de ani, persoanelor cu dizabilități, părinții singuri ai copiilor preșcolari, femeile însărcinate și copii sub 18 ani. Indemnizația solidară, care oferă refugiaților locuințe gratuite, a fost anulată. Noul ajutor pentru acoperirea costurilor lunare, "Alocația umanitară", prevede o sumă de 2.110 coroane (85 de euro). Aceasta nu mai este însă acordată unei persoane care are salariu, fie și minim. Persoanele care se încadrează în grupul considerat a fi vulnerabil au dreptul la aproximativ 4.000 de coroane (162 de euro) doar dacă aparținătorii lor nu câștigă această sumă. În același timp, persoanele vulnerabile au asigurată cazarea în "locuințe umanitare", alocate de primării. Pentru a obține cazarea, aceste persoane trebuie să fie înregistrate în sistem ca "vulnerabile". Însă persoane înregistrate ca fiind vulnerabile în sistemul Ministerului Muncii și Afacerilor Sociale și care primesc alocația umanitară nu sunt înregistrate ca fiind vulnerabile și în sistemul HUMPO, care ține de Ministerul de Interne și care acordă cazare gratuită. Prin urmare, furnizorii de locuințe au încetat să primească banii pentru cazare. Unii au început să ceară suma pentru cazare direct de la refugiați. Statul nu restituie banii, chiar dacă se dovedește greșeala. În luna octombrie, ministerele acuzate de această problemă tehnică au interpretat LEX Ucraina: refugiații nu trebuie să aibă salariu, pentru a primi alocația umanitară, și trebuie să se încadreze în grupul vulnerabil, pentru a fi eligibili pentru cazare. Dacă aparținatorul unei persoane vulnerabile are un salariu, fie el și minim, nu mai primește nici alocația umanitară, nici cazare de urgență. Astfel, o mamă angajată full time, pentru un salariu net de 23.500 de coroane (în jur de 900 de euro) va trebui să plătească aproximativ 8.000 de coroane pe lună pentru cazare, și încă 12.000 de coroane pentru a angaja o bonă, creșele și grădinițele de stat nefiind disponibile. La final, din salariu îi rămân în jur de 3.500 de coroane, aproximativ 140 de euro. În prezent, două treimi dintre nou-veniții cu vârsta peste 17 ani au un loc de muncă, însă nu câștigă nici măcar 150 de coroane (șase euro) net pe oră. Aproape trei cincimi dintre cei angajați muncesc în poziții sub calificările lor. Șapte din zece refugiați din Republica Cehă trăiesc sub pragul sărăciei.

Rusia nu se va opri în Ucraina, avertizează Krisjanis Karins
Internațional

Rusia nu se va opri în Ucraina

Rusia nu se va opri în Ucraina, după ce acest război se va sfârși, avertizează ministrul leton de Externe, Krišjānis Kariņš, într-o declarație pentru Financial Times. El a spus că Europa are nevoie de o strategie pentru a ține în frâu Moscova, care va căuta noi ținte, indiferent de finalul războiului din Ucraina. Citește și: Caz șocant: femeie trimisă la spital cu o gripă severă are acum fracturi la umeri și nu-și poate mișca brațele, după ce a fost plimbată între unitățile medicale Rusia nu se va opri în Ucraina Krišjānis Kariņš, fost prim-ministru al Letoniei și candidat autodeclarat la șefia NATO, a declarat pentru Financial Times că Rusia are o „ideologie alimentată de imperialism", ceea ce înseamnă că amenințarea din partea Moscovei va persista chiar și sub un nou președinte sau dacă Ucraina își recâștigă tot teritoriul. „Rusia nu se va opri, Rusia poate fi doar oprită. Oprirea Rusiei în Ucraina nu înseamnă că s-a terminat. Înseamnă pur și simplu că va trebui să continuăm. Asta este ceea ce este important pentru NATO: că va trebui să lucrăm la o strategie pe termen lung de limitare a Rusiei", a declarat Kariņš. Kariņš a declarat că NATO trebuie să stimuleze capacitatea și „interoperabilitatea" industriei sale de apărare pentru a se asigura că diferitele sisteme de armament sunt standardizate și pentru a permite o mai mare partajare a muniției și artileriei între aliați. „Odată ce războiul se va încheia, mașina de război(N.red: a Rusiei) va începe să se reconstruiască. Va căuta să provoace, să creeze dificultăți la granița sa. Noi știm acest lucru. Trebuie să ne asigurăm, din partea NATO, că probabilitatea oricăror incidente este pur și simplu exclusă, prin hotărârea noastră, prin investițiile noastre în apărare", a adăugat el. Marea Baltică va deveni un „lac NATO", potrivit lui Kariņš, în urma aderării Finlandei și Suediei la alianță. Citește și: A apărut dovada că șeful Protecției Consumatorului, Horia Constantinescu, putea închide Ferma Dacilor! Ultimul control ANPC la amicul lui Constantinescu, în 2017 „Rusia nu este o problemă în Ucraina doar pentru Ucraina, ci reprezintă un pericol pentru întreaga Europă, chiar și după războiul ucrainean. Dacă Ucraina își recâștigă teritoriul, Rusia va fi în continuare o amenințare. Asta înseamnă că trebuie să ne adaptăm gândirea pe termen lung”, a mai arătat șeful diplomației letone.

Erdogan face jocurile lui Putin Foto: Facebook
Internațional

Erdogan face jocurile lui Putin

Președintele Turciei, Recep Tayip Erdogan, face din nou jocurile lui Vladimir Putin: sub pretextul aplicării tratatului de la Montreux, a blocat transferul a două dragoare de mine britanice către Ucraina. Însă decizia Turciei este considerată de experți abuzivă și în afara tratatului de la Montreaux, care permite țărilor non-beligerante să-și aducă navele în Marea Neagră. Citește și: Salariul uriaș pe care-l va păstra fostul președinte al Universității Harvard, Claudine Gay, după ce a fost forțat să demisioneze. Avalanșă de ironii pe rețelele În conformitate cu Convenția de la Montreux, navele de război ale părților necombatante pot trece prin strâmtoare în timp de război, însă Turcia are ultimul cuvânt dacă apreciază că există o amenințare. Erdogan face jocurile lui Putin „Blocarea de către Turcia a dragoarelor de mine din Marina Regală este o utilizare abuzivă a Convenției de la Montreux. Vânătorii de mine sunt în întregime defensivi. Utilizarea lor permite Ucrainei să își mențină economia în viață. În calitate de aliat NATO, Turcia ar trebui să schimbe cursul și să permită tranzitul acestor nave”, a scris, pe X/Twitter, amiralul în rezervă James Stavridis, care a condus trupele NATO din Europa. Turkey blocking Royal Navy minehunters is a misuse of the Montreaux convention. Minehunters are entirely defensive. Their use allows Ukraine to keep its economy alive. As a NATO ally, Turkey should reverse course here and allow these ships to transit. https://t.co/fTuD2qKO0Q— Admiral James Stavridis, USN, Ret. (@stavridisj) January 3, 2024 „Problema cheie constă în cererea formulată în februarie 2022 de Turcia, pe cale diplomatică, prin care se solicită navelor militare din afara Mării Negre să evite să intre în Marea Neagră în timpul conflictului. Această cerere, distinctă de Convenția de la Montreux, pare să fi fost extinsă, în comunicările recente ale Turciei. Turcia pare să sugereze că are mâinile legate de dreptul internațional, în timp ce, în realitate, interdicția națiunilor necombatante, cum ar fi Regatul Unit, se aliniază mai mult cu propria sa politică diplomatică. Apar întrebări cu privire la decizia Regatului Unit de a dona nave Ucrainei și de ce acestea nu au fost desfășurate cu echipaje ale Marinei Regale sau donate României, un vecin necombatant. De asemenea, Turcia nu a permis grupului NATO de contramăsuri antimină din Marea Neagră, grup al Regatului Unit, să opereze în Marea Neagră, ceea ce complică dinamica geopolitică a regiunii”, explică Defence Mirror.

Putin îi eliberează pe criminalii care l-au slujit Foto: X/Twitter
Eveniment

Putin îi eliberează pe criminalii care l-au slujit

Un criminal care a ucis patru persoane și le-a mâncat s-a întors acasă: Putin îi eliberează pe ucigașii care l-au slujit pe frontul din Ucraina, relatează Financial Times. Publicația britanică prezintă mai multe cazuri ale unor criminali care s-au înrolat voluntar fie în armata rusă, fie în rândul mercenarilor Wagner, și, după ce și-au îndeplinit stagiul, au revenit în localitățile în care au comis crime, spre groaza și șocul familiilor victimelor. Citește și: Fosta ostatică Mia Schem își relatează experiența: „Nu există civili inocenți în Gaza”. Ținută în captivitate la o familie cu copii, ea relatează cum era înfometată și umilită Aproximativ 20% din cei 50 de mii de prizonieri recrutați de Wagner din iulie 2022 până în martie 2023 ar fi fost uciși în luptă, însă restul- circa 40.000 de condamnați - au dreptul de a fi eliberați. Putin îi eliberează pe criminalii care l-au slujit „Anna Boltynyuk, din regiunea Kaluga din centrul Rusiei, și-a pierdut fiica de 18 ani, Yana, când aceasta a fost violată și ucisă în 2014. Acum, vinovatul a fost eliberat după ce a executat doar trei ani din pedeapsă, în urma unei campanii a Kremlinului de a convinge condamnații să lupte în războiul din Ucraina în schimbul unei grațieri prezidențiale. Ucigașul, Evgheni Tatarintsev, a dispărut anul trecut dintr-o colonie penitenciară care ar fi fost vizitată personal de liderul Wagner, Evgheni Prigojin, în campania sa de recrutare (...) Anna Boltynyuk a făcut numeroase apeluri la sistemul penitenciar federal pentru a afla unde se află criminalul, iar în cele din urmă i s-a spus că a fost grațiat. «Tatarintsev umblă liber. Eu mă duc la mormântul fiicei mele, în timp ce el se duce la un grătar cu prietenii săi», , a declarat Boltynyuk”, scrie Financial Times. Publicația prezintă mai multe cazuri asemănătoare: Nikolay Ogolobyak, din Iaroslavl, a ispășit peste zece ani din sentința de 20 de ani pentru rolul său în uciderea a patru adolescenți în cadrul unui aparent ritual satanic. El și prietenii săi au ucis două fete și le-au dezmembrat corpurile, iar apoi au ucis un tânăr cuplu de care se temeau că i-ar putea da pe mâna poliției. A fost recrutat, rănit de un șrapnel, iar acum s-a întors în Iaroslavl, spre groaza locuitorilor. Un ucigaș în serie responsabil de patru crime și de canibalizarea unora dintre cadavre, din Sakhalin, în Extremul Orient rusesc, a fost reperat și el acasă, la sfârșitul anului 2023, după ce a postat o fotografie în ținută a mercenarilor Wagner. Locuitorii au concluzionat că a fost grațiat. Un tânăr ucigaș și violator al unei fete de 19 ani din regiunea Kaluga este acum prizonier în Ucraina Alena Popova, activistă și avocată specializată în drepturile omului, stabilită în afara Rusiei, a declarat pentru FT că rețeaua ei de asistență juridică a ajutat mai multe femei care se temeau pentru siguranța lor să părăsească țara după ce agresorii lor au fost eliberați.

Ucrainencele sunt cei mai buni lunetiști Foto: Twitter
Internațional

Ucrainencele sunt cei mai buni lunetiști

Ucrainencele sunt cei mai buni lunetiști: The Times relatează povestea „Cucului” care vânează soldați ruși pe frontul din Avdiivka. Lunetista, de 32 de ani, era fotograf la Kiev, înainte de război. Acum, ea a primit această poreclă datorită obiceiului de a observa câmpul de bătălie de la înălțime. Citește și: VIDEO George Simion, beat clampă de Revelion: liderul AUR, filmat mergând împleticit și cu cămașa pe jumătate ieșită din pantaloni Work of Ukrainian SOF snipers on Zapotizhia direction)))?? pic.twitter.com/q8a5S8rVU8— SPECIAL OPERATIONS FORCES OF UKRAINE (@SOF_UKR) November 14, 2023 Ucrainencele sunt cei mai buni lunetiști Potrivit The Times, ea a reușit să lichideze două ținte aflate la 1,3 kilometri, două aflate la un kilometru și trei la 600 de metri. „Cucul” folosește o armă cu lunetă de calibru .338. „Echipa ucraineană formată din trei persoane - Cucul, Jackson, comandantul și observatorul ei, și un al doilea lunetist cu care alterna turele de noapte - aștepta de 48 de ore. Acum, apariția unei căști și a unei părți din corp, o țintă prezentabilă, necesita un moment de calm. Era o zi cu briză. Din nefericire pentru soldatul rus, Cucul, 32 de ani, fotograf la Kiev înainte de război, își făcuse calculele întocmai. Un glonț care se deplasează la 300 de metri poate necesita până la șase metri de ajustare. «Când fac o fotografie, aștept momentul în care un subiect exprimă o emoție. Când lucrez ca lunetist, aștept momentul potrivit pentru a trage», a spus ea. Ea a apăsat pe trăgaciul puștii sale de calibru personalizat, cu țeava vopsită cu spray gri mat. «Nu este ca în filme. Nu a existat nicio fântână de sânge», a spus ea. «L-am văzut cum a căzut la pământ. Apoi a încetat să se mai miște». Ceilalți, după ce și-au văzut camaradul ucis, păreau paralizați de frică. Infanteriștii ucraineni au fost trimiși la fața locului, însoțiți de un vehicul de luptă Bradley, și i-au ucis cu ușurință - un alt exemplu al valorii adăugate de un lunetist pe câmpul de luptă prin teroarea pe care o inspiră”, arată The Times. The dropping of a russian by a sniper from the Ukrainian Special Forces Brigade of the NSU in the Serebryansky forest. pic.twitter.com/5RRxS34LuV— Jack Ryan ???? (@jackryan212) December 31, 2023 Publicația arată că rușii vin în valuri, adesea fără arme, cărând apă și mâncare celor din linia I, iar după ce unii sunt uciși, apar imediat alții care le preiau misiunea. Nighttime Ukrainian sniper shooting spree. It’s open season at the frontlines come dark. pic.twitter.com/xXxDTHgaiZ— bigSAC™ (@bigSAC10) January 1, 2024 Cucul spune că și-ar îmbunătăți performanța dacă ar avea muniție de tip .375 CT - proiectile folosite pentru lovituri la distanțe foarte mari. Anul trecut, un lunetist ucrainean, Vyacheslav Kovalskiy, în vârstă de 58 de ani, un fost om de afaceri, a susținut că a ucis un soldat rus la o distanță de 3,8 km, un record mondial.

Kievul, atacat cu rachete marți dimineață (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Kievul, atacat cu rachete marți dimineață

Kievul, atacat cu rachete marți dimineață. Mai multe explozii puternice s-au auzit marţi dimineaţă la Kiev, în timp ce Rusia a lansat mai multe rachete în direcţia capitalei ucrainene, conform armatei ucrainene. Kievul, atacat cu rachete marți dimineață Alerte aeriene au fost emise în toată ţara din cauza ameninţării reprezentate de bombardierele ruseşti. Marţi dimineaţă, cel puţin zece explozii puternice au fost auzite în capitală, zguduind clădiri din centrul oraşului. Citește și: Șoșoacă, singurul lider care se opune primirii în spațiul Schengen: „Trafic de droguri, trafic de copii pentru prostituţie, trafic de prostituţie, crimă organizată. Mai vreţi, mă, Schengen?” Cu puţin timp înainte, forţele aeriene ucrainene au emis un mesaj de alertă pe Telegram. "Kiev - staţi în adăposturi. O mulţime de rachete se îndreaptă (spre voi)", au transmis forţele aeriene. Administraţia militară a oraşului a indicat că fragmente de rachete doborâte au căzut în diferite cartiere ale Kievului, în special în zone rezidenţiale. Primarul Vitali Kliciko a declarat că mai multe zone ale oraşului sunt acum fără electricitate. Conform unui mesaj al acestuia de pe Telegram, cel puţin zece persoane au fost rănite în atacurile cu rachetă asupra Kievului. Loviturile au afectat şi oraşul Harkov din nord-estul Ucrainei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră