marți 23 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2420 articole
Internațional

Furie și frustrare la Kremlin după pătrunderea trupelor ucrainene în Rusia. Moscova amenință cu represalii neprecizate

Penetrați de ucraineni, rușii frustrați amenință. Rusia a ameninţat cu represalii după recentele lovituri ucrainene. Frustrarea rusă s-a accentuat după atacul de sâmbătă spre duminică, în oraşul rusesc Kursk, centrul administrativ al regiunii ruse cu acelaşi nume. În urma atacului, s-ar fi înregistrat 13 răniți. Penetrați de ucraineni, rușii frustrați amenință Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, a declarat pe Telegram, că „autorii acestor crime și comanditarii, inclusiv supervizorii lor din străinătate, vor trebui să dea socoteală. Un răspuns sever din partea forţelor armate ruse nu se va lăsa aşteptat". Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei Autorităţile ruse au recunoscut duminică o scurtă incursiune ucraineană în districtul Belovski din regiunea Kursk, la graniţa cu Sudja vecină, pe unde trupele ucrainene au intrat marţi în Rusia, fără a fi respinse până acum. Potrivit guvernatorului interimar al Kurskului, Alexei Smirnov, "Ieri (sâmbătă) a fost înregistrată intrarea unui grup subversiv ucrainean pe teritoriul raionului Belovski, dar apărătorii noştri au reuşit să stabilizeze situaţia". Smirnov a asigurat că în prezent "nu există lupte" în zonă şi că trupele ruse fac "tot ce este necesar pentru a proteja populaţia civilă". "Este important să nu vă panicaţi. Cei care doresc să părăsească districtul în mod voluntar, o pot face", a transmis Smirnov, care a făcut apel la localnici să contacteze autorităţile locale sau să apeleze o linie telefonică specială pentru a afla despre posibilităţile de evacuare. Potrivit datelor oficiale, cel puţin 76.000 de persoane au fost evacuate din satele din apropierea frontierei ucrainene din regiunea Kursk începând de marţi. Totuși, media independentă rusă The Insider susţine că această cifră nu corespunde realităţii. Potrivit The Insider, cifra e mult mai mare decât întreaga populaţie a zonelor în care au loc luptele şi reprezentând mai mult de jumătate din populaţia tuturor zonelor de graniţă. Rușii fug de frica ucrainenilor În acelaşi timp, autorităţile dintr-o altă regiune de frontieră, Belgorod, au raportat că oamenii din apropierea satelor de la graniţa cu Kursk au fugit de teama intensificării atacurilor ucrainene. Ucraina, la rândul ei, a cerut evacuarea a cel puţin 20.000 de civili din regiunea ucraineană Sumî, situată la frontiera cu regiunea rusă Kursk. Rusia trimite întăriri Ca răspuns la acest atac, Rusia a trimis întăriri în zonă şi a instituit regim "antiterorist" în trei regiuni de la frontiera cu Ucraina, inclusiv în Kursk. Potrivit unui responsabil ucrainean din domeniul securităţii incursiunea a avut ca scop iniţial "dislocarea" forţelor ruse din regiunile ucrainene Harkov (nord-est) şi Donbas (est) pentru a reduce presiunea asupra trupelor Kievului, depăşite numeric şi care nu dispun de suficiente muniţii. Totuși, potrivit acestuia, incursiunea nu pare să fi influenţat încă situaţia de pe frontul de est. Cu toate acestea, el a declarat că atacul "i-a luat prin surprindere pe ruşi" şi "a ridicat moralul, cel al armatei ucrainene, al statului şi al societăţii", epuizate de doi ani şi jumătate de invazie. Ucraina susține că respectă dreptul internațional Oficialul ucrainean a declarat că Rusia pregăteşte un atac masiv cu rachete împotriva "centrelor de decizie" din Ucraina ca represalii la ofensiva din regiunea Kursk. Aliaţii occidentali ai Ucrainei au fost preveniţi în legătură cu această incursiune, a mai susținut acesta. Casa Albă a declarat miercuri că a contactat Ucraina pentru a afla mai multe despre "obiectivele" incursiunii. De asemenea, oficialul ucrainean a asigurat că trupele ucrainene respectă dreptul internaţional umanitar în cadrul incursiunii şi că nu au nici o intenţie de a anexa zonele pe care le ocupă în prezent.

Penetrați de ucraineni, rușii frustrați amenință (sursa: kyivindependent.com)
Ucrainenii sunt în trei regiuni rusești (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Zelenski confirmă intrarea trupelor ucrainene în trei regiuni rusești de graniță: "Împingem războiul pe teritoriul agresorului"

Ucrainenii sunt în trei regiuni rusești. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că forţele ucrainene luptă în regiunea rusă Kursk şi a afirmat că operaţiunea face parte din eforturile Kievului de a restabili justiţia după invazia Rusiei în 2022. Ucrainenii sunt în trei regiuni rusești Rusia a anunţat sâmbătă instituirea "regimului de operaţiune antiteroristă" în trei regiuni la graniţa cu Ucraina, respectiv în provinciile Belgorod, Briansk şi Kursk. Citește și: Psihiatrul Diaconu, consilierul lui Rafila, anunță că demisionează după ce a apărat uciderea pacienților de la „Sf. Pantelimon” În Kursk au loc lupte intense între trupele ruse şi cele ucrainene care au descins marţi într-o ofensivă surpinzătoare pentru armata rusă. Preşedintele ucrainean a declarat că a discutat despre operaţiune cu comandantul şef ucrainean Oleksandr Syrskyi, fără a uita de luptele dificile cu care se confruntă trupele ucrainene pe frontul de est. "Astăzi am primit mai multe rapoarte de la comandantul şef Syrskyi cu privire la liniile frontului şi acţiunile noastre de a împinge războiul pe teritoriul agresorului", a afirmat Zelenski. "Sunt recunoscător fiecărei unităţi a forţelor de apărare pentru că a asigurat acest lucru. Ucraina demonstrează că poate într-adevăr să restabilească justiţia şi să asigure presiunea necesară asupra agresorului", a menţionat, de asemenea, preşedintele ucrainean.

Ruși din Kursk, evacuați, ucrainenii atacă (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Putin a ordonat evacuarea a 76.000 de ruși din regiunea Kursk, atacată de trupe ucrainene. Kremlinul, luat prin surprindere

Ruși din Kursk evacuați, ucrainenii atacă. Rușii au evacuat peste 76.000 de oameni din zonele aflate în regiunea rusă Kursk la frontiera cu Ucraina. Anunțul vine de la Ministerul local pentru situaţii de urgenţă. Ruși din Kursk, evacuați, ucrainenii atacă Rusia duce lupte intense contra a mii de soldaţi ucraineni la circa 20 de kilometri în interiorul regiunii Kursk, după ce marţi forţe ucrainene au efectuat o ofensivă ce a luat prin surprindere armata rusă slab desfăşurată în zonă. Citește și: Consilierul lui Rafila, psihiatrul Gabriel Diaconu, îi atacă dur pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor de la Sf. Pantelimon "Instituţiile statului iau măsuri suplimentare pentru a garanta securitatea cetăţenilor, menţinerea ordinii publice şi consolidarea apărării antiteroriste a instalaţiilor", a menţionat guvernul rus. După ofensiva armatei ucraineane peste graniţă, luptele în numeroase puncte din regiunea Kursk continuă pentru a cincea zi consecutiv. Deși armata rusă continuă să trimită întăriri şi unităţi de armament greu, tancuri, blindate, artilerie şi lansatoare de rachete, pare că ezită să deplaseze în Kursk unităţi experimentate de pe frontul din interiorul Ucrainei. Incursiunea surpriză a ucrainenilor în Kursk ar avea ca scop tocmai dislocarea acestor unităţi, pentru oprirea înaintării trupelor ruse pe frontul din estul Ucrainei, care ameninţă oraşe-cheie. De partea sa, armata ucraineană recurge la bombardamente intense asupra trupelor ruse trimise ca întăriri, folosind artileria şi dronele. Potrivit Moscovei, fragmente dintr-o dronă ucraineană doborâtă au căzut în perimetrul centralei nucleare Kursk, situată la circa 60 de kilometri de graniţă şi în direcţia căreia atacă trupele ucrainene.

Ucraina, invazie în regiunea rusă Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Forțele ucrainene, 35 de kilometri în interiorul Rusiei. Putin trimite întăriri și declară situația "urgență federală"

Ucraina, invazie în regiunea rusă Kursk. Rusia a anunţat trimiterea de întăriri în regiunea Kursk, unde armata ucraineană a pătruns zeci de kilometri într-o ofensivă ce a luat prin surprindere armata rusă. Ucraina, invazie în regiunea rusă Kursk Luptele continuă pentru a patra zi consecutiv în regiunea rusă Kursk de la graniţa cu Ucraina. Încă nu este clar cât teritoriu au reuşit să ocupe trupele ucrainene. Citește și: VIDEO Chiar și pesediștii sunt șocați după ce Ciolacu a spus „malsprasi” și se îndoiesc că poate susține un discurs de președinte Relatări, inclusiv din surse ruseşti, vorbesc despre prezenţa trupelor ucrainene până la circa 35 de kilometri în punctul cel mai îndepărtat de graniţă. Mai multe sate şi cel puţin o parte a micului oraş Sudja sunt sub control ucrainean. În paralel cu ofensiva mecanizată, armata ucraineană recurge la atacuri dispersate executate de grupuri de recunoaştere şi sabotaj. Potrivit bloggerului militar rus Rîbar, unităţile ucrainene intră în sat după sat şi organizează ambuscade contra trupelor ruse trimise pentru întăriri. După atacul inițial de marţi, cu aproximativ o mie de soldaţi sprijiniţi de tancuri şi blindate, armata ucraineană a adus între timp noi trupe peste graniţă. „Invazia” ucraineană După aproape doi ani şi jumătate de când Rusia a lansat invazia sa în Ucraina, politicienii şi militarii ruşi vorbesc direct despre o "invazie" ucraineană. Armata rusă nu s-a așteptat la un asemenea atac ucrainean de anvergură în regiunea Kursk și a menţinut în zonă o prezenţă redusă. Unii soldații ruși, între care şi tineri recruţi fără experienţă militară, au fost luați prizonieri de trupele ucrainene. Trupe ruse, spulberate Armata rusă a început să trimită noi trupe către Kursk, dar un convoi de camioane militare ruse a fost nimicit de un atac ucrainean într-un sat din provincia Kursk. Imagini postate pe social-media şi confirmate ca fiind autentice arată un convoi de aproximativ 13-15 camioane militare ruseşti calcinate, unele cu soldaţi ruşi morţi înăuntru. Potrivit bloggerilor militari ruşi, atacul asupra convoiului a fost executat cu rachete HIMARS. Şi canalul ucrainean de Telegram care a postat pe internet imaginile cu convoiul rus distrus consideră că a fost vorba despre un atac cu rachete HIMARS. Potrivit portalului rus de ştiri MASH, care are contacte în serviciile de securitate, un bărbat localnic care a înregistrat şi trimis unei mass-media ucrainene respectivele imagini a fost arestat şi pus sub acuzare pentru spionaj. De partea sa, Ministerul rus al Apărării a difuzat imagini ce arată drone ruseşti distrugând un tanc şi un obuzier ale armatei ucrainene lângă oraşul Sudja şi a anunţat trimiterea de întăriri pentru a respinge ofensiva ucraineană. "Coloanele care se îndreaptă către zonele de executare a misiunilor (de luptă) sunt echipate cu lansatoare multiple de rachete BM-21 Grad, piese de artilerie remorcate, tancuri (...), echipamente grele pe şenile, vehicule Ural şi Kamaz", a enumerat ministerul rus, care susţine că Ucraina ar fi pierdut până la 945 de soldaţi şi 102 blindate în luptele din provincia Kursk, fără a face vreo referire la propriile pierderi. Ofensiva ucraineană pe teritoriul rus survine după ce trupele Kievului au pierdut constant teren în ultimele luni pe frontul din estul Ucrainei. În acest context, armata ucraineană a fost lăudată de preşedintele Volodimir Zelenski pentru capacitatea sa de "a surprinde". Ofensiva din Kursk ar urmări să determine dislocarea unor trupe ruse de pe frontul din estul Ucrainei pentru a slăbi acolo armata rusă, care este mai numeroasă şi mai bine echipată. Totuşi, chiar şi după lansarea incursiunii ucrainene în Kursk, trupele ruse au continuat să înainteze în provincia Doneţk din estul Ucrainei, iar vineri au revendicat ocuparea acolo a unei noi aşezări, satul Vesele, care se află aproape de oraşul Pokrovsk, unde se află un nod de transport important pentru logistica armatei ucrainene.

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia (sursa: Kremlin.ru)
Internațional

Putin se plânge că trupe ucrainene au intrat pe teritoriul Rusiei, în regiunea Kursk, denunță un "act terorist"

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia. Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat miercuri Ucraina de ''provocare pe scară mare'', în urma relatărilor despre o ofensivă ucraineană în regiunea rusă frontalieră Kursk. Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia ''Regimul de la Kiev a întreprins o nouă provocare pe scară mare, trăgând orbeşte cu diferite tipuri de arme, inclusiv rachete, asupra unor clădiri civile, clădiri rezidenţiale şi ambulanţe'', a spus Putin în deschiderea unei şedinţe cu reprezentanţi ai Ministerului Apărării, ai armatei şi ai serviciilor de informaţii ruse. Şeful statului rus a adăugat că urmează să primească rapoarte mai detaliate privind situaţia militară din Kursk. Comitetul de anchetă rus a deschis proceduri penale pentru ceea ce a descris drept un atac terorist pe teritoriul Rusiei. Rușii se plâng de atacuri Guvernatorul regiunii Kursk, Aleksei Smirnov, a afirmat că s-au înregistrat victime şi le-a cerut localnicilor să doneze sânge. El a adăugat că un atac ucrainean cu dronă a lovit o ambulanţă în afara oraşului Sudzha, omorând şoferul şi pe un paramedic. Anterior, Ministerul Apărării rus a confirmat că în regiunea Kursk confruntările armate continuau, la o zi după ce anunţase că forţele ruse au respins o ofensivă ucraineană. Secretarul general al Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru al apărării Serghei Şoigu, a anunţat că, după eşecul contraofensivei de anul trecut a Ucrainei, Rusia a avansat şi de la 14 iunie a preluat controlul asupra a 420 de kilometri pătraţi de teritoriu de la forţele ucrainene. Atât Kievul, cât şi Moscova susţin că nu vizează ţinte civile în actualul război cauzat de invazia pe scară largă lansată de Rusia asupra ţării vecine în februarie 2022. În acest an, forţe care se autointitulează paramilitare ce luptă de partea Ucrainei au intrat în regiunile ruse Belgorod şi Kursk.

Trupe ucrainene atacă de frontieră Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Trupe ucrainene au atacat puncte de frontieră în regiunea Kursk, forțând relocarea unor contingente ruse

Trupe ucrainene atacă de frontieră Kursk. Armata rusă a anunţat marţi trimiterea de întăriri în regiunea Kursk la graniţa cu Ucraina, unde circa 300 de soldaţi ucraineni sprijiniţi de tancuri şi blindate au lansat mai devreme un atac asupra unităţile gărzii de frontieră ruse. Trupe ucrainene atacă de frontieră Kursk Guvernatorul regional din Kursk a susţinut că incursiunea ucraineană a fost respinsă, adăugând totuşi că situaţia este în continuare "dificilă" şi a anunţat că trei civili au murit şi alţi 13 sunt răniţi în urma loviturilor de artilerie şi cu drone ucrainene. Potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Apărării, care dă de înţeles că lupte sunt în continuare în desfăşurare în respectiva zonă, marţi dimineaţă în jurul orei locale 08:00 circa 300 de soldaţi ucraineni, sprijiniţi de 11 tancuri şi de aproximativ 20 de vehicule blindate au atacat poziţiile unităţilor gărzii de frontieră ruse. Potrivit aceluiaşi comunicat, "trupele ruse amplasate la graniţă, împreună cu unităţi ale Serviciului Federal de Securitate (FSB), resping atacurile şi execută foc asupra inamicului în zona frontierei de stat şi asupra rezervelor (armatei ucrainene) în regiunea Sumî" din Ucraina. Armata rusă, mobilizată Ministerul rus al Apărării mai menţionează că a introdus în luptă şi aviaţia contra blindatelor ucrainene şi că de asemenea a deplasat rezerve în zona de ostilităţi de la graniţă. Incursiuni similare în regiunile ruse frontaliere cu Ucraina au fost revendicate în ultimele luni de grupuri de combatanţi ruşi pro-ucraineni, cum ar fi de pildă cele auto-intitulate "Legiunea libertăţii Rusiei" sau "Corpul voluntarilor ruşi". Tot marţi, un responsabil al ocupaţiei ruse din provincia ucraineană sudică Herson, Vladimir Saldo, a semnalat o incursiune ucraineană pe istmul Tendra de la Marea Neagră. Potrivit acestuia, trupele ucrainene au încercat să debarce pe acea fâşie îngustă de pământ folosind 12 vedete rapide, dar el susţine că au fost respinse. Responsabilii ucraineni nu au comentat aceste incursiuni, în timp ce Rusia a revendicat în aceeaşi zi ocuparea încă unui sat în estul Ucrainei, unde trupele ruse înaintează treptat către două oraşe importante din punct de vedere strategic pentru logistica armatei ucrainene.

Primele F-16 au ajuns în Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

VIDEO Primele avioane de luptă F-16 au ajuns în Ucraina și sunt așteptate să intre în luptă. Numărul și proveniența aparatelor, secrete

Primele F-16 au ajuns în Ucraina. Ucraina a primit primele sale avioane de luptă occidentale F-16, după peste doi ani de aşteptare, a anunţat duminică preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care le-a arătat unui grup de jurnalişti, subliniind totodată că numărul lor este "insuficient". Primele F-16 au ajuns în Ucraina De la începutul invaziei ruse în februarie 2022, Kievul a pledat pentru a-i fi livrate F-16 în speranţa de a pune capăt dominaţiei ruse în spaţiul aerian şi o mai bună protejare a localităţilor şi trupelor sale de bombardamentele neîncetate ale ruşilor. Citește și: VIDEO Prezența piloților ucraineni pentru F-16 în România va duce la creșterea acțiunilor de spionaj și sabotaj rusești, potrivit unor surse militare. Însă Bucureștiul își consolidează rolul în NATO De fabricaţie americană, aceste avioane sunt considerate ca fiind "bijuteria coroanei" printre multele echipamente militare pe care Ucraina le-a solicitat susţinătorilor săi în încercarea de a respinge înaintarea forţelor ruse pe teritoriul său. "Am avut sute de reuniuni şi negocieri" cu aliaţii pentru a obţine aceste avioane şi a consolida apărarea aeriană a ţării şi "am auzit adeseori cuvintele 'este imposibil' ca răspuns", a afirmat Volodimir Zelenski în cadrul unei ceremonii desfăşurate într-un loc ţinut în secret în Ucraina. "Acum, aceasta este o realitate, o realitate pe cerul nostru. F-16 sunt în Ucraina", a salutat el. Zelenski vrea 130 de aparate Zelenski nu a dezvăluit numărul aparatelor de zbor primite de Kiev, spunând doar că este "insuficient", la fel ca numărul de piloţi ucraineni instruiţi în Occident pentru a pilota şi întreţine aceste avioane. El nu a dezvăluit nici data livrării, nici ţara care a furnizat acest prim lot de aparate. "Ceea ce este pozitiv este că aşteptăm F-16 suplimentare" şi că "mulţi dintre băieţii noştri fac în prezent pregătirea" pentru a le pilota, a asigurat preşedintele ucrainean. Cel puţin două avioane F-16 au fost văzute survolând situl în timpul ceremoniei. În spatele lui Volodimir Zelenski, alte două aparate de zbor gri, asemănătoare cu F-16, se aflau la sol, fiind acoperite parţial cu plasă de camuflaj, iar pe cozi având imprimată stema naţională, tridentul. La jumătatea lunii mai, preşedintele Zelenski a declarat într-un interviu acordat AFP că forţele aeriene ale ţării sale ar avea nevoie de 120 până la 130 de astfel de avioane pentru a atinge paritatea cu aviaţia rusă.

57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia Foto: Twitter
Eveniment

Ucraina: 57% dintre ucraineni sunt în favoarea negocierilor cu Rusia, potrivit unui nou sondaj

Circa 57% dintre ucraineni sunt în favoarea negocierilor cu Rusia, potrivit unui nou sondaj realizat în luna mai de Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev şi finanţat prin cooperarea SUA şi a Suediei, relatează EFE. Citește și: Ciutacu, argumentul suprem că Pieleanu și Bulai sunt inocenți: pe nevasta lui n-a invitat-o nici un profesor acasă Un procent de 38% se pronunţă împotriva începerii discuţiilor cu inamicul. 57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia Acesta este primul sondaj publicat de la începutul războiului în care majoritatea ucrainenilor se exprimă în favoarea iniţierii de negocieri pentru a se pune capăt conflictului. În acelaşi timp, 66% dintre cei intervievaţi au declarat că Ucraina trebuie să-şi recupereze toate teritoriile, inclusiv Crimeea, peninsulă în Marea Neagră anexată de Rusia în 2014, precum şi regiunile estice Doneţk şi Lugansk, anexate de Moscova în septembrie 2022 împreună cu regiunile Herson şi Zaporojie din sudul Ucrainei. Mai mult, 74%, respectiv 76% resping renunţarea de către Ucraina la aspiraţiile sale de a adera la NATO şi la Uniunea Europeană în cadrul unui ipotetic acord de pace cu Rusia. Sondajul a fost efectuat telefonic, între 8 şi 25 mai, pe un eşantion de peste 2.500 de adulţi care locuiesc în teritoriile ucrainene aflate sub controlul guvernului de la Kiev, ale căror numere de telefon au fost alese la întâmplare. Posibilitatea negocierilor cu Rusia a devenit tot mai prezentă în discursul oficial al Kievului şi la nivelul opiniei publice ucrainene, în contextul înaintării limitate, dar constante, a Rusiei pe linia frontului şi al lipsei de perspective evidente pentru armata ucraineană de a inversa această situaţie. Zelenski, ușoară schimbare de discurs Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi ministrul său de externe, Dmitro Kuleba, au avut în ultimele săptămâni contacte directe şi publice cu diverşi lideri care pledează pentru negocieri care să pună capăt războiului cât mai curând posibil, precum prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, şi ministrul chinez de externe Wang Yi. Zelenski a anunţat că va prezenta până la sfârşitul lunii noiembrie un plan de pace detaliat, care ar putea fi prezentat Rusiei după ce va fi aprobat de comunitatea internaţională. O pace justă pentru Ucraina, a spus preşedintele ucrainean într-un interviu acordat în această săptămână mai multor media franceze, "implică recuperarea integrităţii noastre teritoriale, dar asta nu înseamnă că acest lucru trebuie făcut doar prin arme", potrivit Reuters. Forţele ruse ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei şi avansează lent în partea de est a frontului cu o lungime de 1.000 km de la cucerirea oraşului strategic Avdiivka în februarie. Putin nu vrea să cedeze nimic Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că Moscova este dispusă să negocieze încetarea războiului, dar condiţia sa este ca Ucraina să renunţe la cele patru regiuni anexate de Rusia în 2022, pe lângă Crimeea, precum şi la aspiraţia sa de a adera la NATO. Zelenski a declarat că renunţarea la teritoriu nu este o opţiune, subliniind că cedarea teritoriilor ucrainene este o chestiune "foarte, foarte dificilă", şi nu a exclus organizarea unui referendum pe această problemă. "Un referendum? Asta ar trebui să-şi dorească poporul ucrainean, să fiu sincer: aceasta nu este cea mai bună opţiune, pentru că avem de-a face cu Putin şi va fi o victorie pentru el dacă va ocupa o parte din teritoriile noastre", a declarat Zelenski în interviul pentru media franceze, potrivit Ukr.net.

Ciolacu, dur cu Orban în 2022, împăciuitorist în 2024 Foto: Facebook
Politică

Ciolacu, dur cu Viktor Orban în 2022, împăciuitorist în 2024: “Putea să urce şi pe Himalaya să facă astfel de declaraţii, importantă e gravitatea declaraţiilor“

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, era dur cu premierul Ungariei, Viktor Orban, în 2022, și a devenit împăciuitorist în 2024: “Putea să urce şi pe Himalaya să facă astfel de declaraţii, importantă e gravitatea declaraţiilor“, spunea liderul social-democrat în 2022. Discursul său s-a schimbat radical în 2024. Citește și: EXCLUSIV Adrian Curaj, „baronul” fondurilor din cercetare, în conflict grav de interese: câștigă sute de mii de lei din proiecte finanțate de UEFISCDI, instituția pe care o conduce Și în 2022, și în 2024, Orban, aflat în vizită la Băile Tușnad, a făcut același tip de afirmații, în care lăuda Rusia și îi ataca pe susținătorii Ucrainei. Viktor Orban la Tusnad Foto: Facebook Ciolacu, dur cu Orban în 2022, împăciuitorist în 2024 Însă reacțiile lui Ciolacu s-au schimbat, în doi ani. În 2022, el cerea o discuție în coaliție și afirma că așteaptă o reacție a liderului UDMR Kelemen Hunor. “O să avem o discuţie în cadrul coaliţiei. Declaraţia a fost jignitoare la toată lumea. Nu a fost o jignire adusă în special românilor. Mi-aş fi dorit să nu fie făcută pe teritoriul României, dar indiferent, putea să o facă şi pe Himalaya, efectele sunt aceleaşi, ale tale ca şi om politic”, a declarat Ciolacu în iulie 2022. În iulie 2024, a avut o reacție complet diferită. “Treaba dânsului. A spus ceva de România? Aţi vrut să îi interzic să vină pe teritoriul României. Acelaşi lucru mi se pare că l-a spus şi de la Bruxellesşi de la Budapesta. Nu e treaba mea“, a spus duminică premierul PSD. Viktor Orban, primit de Marcel Ciolacu Conducerea Rusiei este "hiper-raţională", în timp ce Occidentul devine tot mai "iraţional", iar centrul de putere al lumii se va muta în Asia, a declarat sâmbătă Viktor Orban, care crede totodată că Ucraina nu va putea niciodată să-şi îndeplinească visul de a deveni membră a Uniunii Europene sau a NATO. Polonia a reacţionat duminică la discursul rostit de premierul maghiar Viktor Orban la Băile Tuşnad sugerându-i să iasă din Uniunea Europeană şi să facă o uniune cu Vladimir Putin şi cu alte state autoritare, dacă nu este mulţumit de deciziile UE şi NATO.

Sistem Patriot în Ucraina - Geoană, tăcere (sursa: Facebook/Mircea Geoana)
Politică

EXCLUSIV Geoană, no comment în legătură cu transferul unui sistem Patriot românesc în Ucraina. Anterior, Geoană spusese că este legitimă discuția despre crearea unei vulnerabilități României printr-un astfel de demers

Sistem Patriot în Ucraina - Geoană, tăcere. Mircea Geoană, implicat într-o precampanie prezidențială neoficială în România, nu a comentat pe subiectul transferului unei baterii Patriot românești în Ucraina. Sistem Patriot în Ucraina - Geoană, tăcere DeFapt.ro i-a solicitat lui Mircea Geoană o declarație pe acest subiect, atât direct, cât și prin intermediul staff-ului. Citește și: Geoană, declarație riscantă despre Ucraina: insinuează că România ar fi trebuit să blocheze exportul grânelor ucrainene. O astfel de decizie ar fi produs satisfacție la Moscova Joi, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis ca România să transfere un sistem de rachete Patriot Ucrainei. Mircea Geoană nu a comentat, însă, subiectul. La jumătatea lunii mai, actualul secretar general adjunct al NATO a făcut declarații pe acest subiect la Digi24. "Decizia de a susţine sau a nu susţine Ucraina cu sisteme Patriot acuma este legată de faptul dacă un stat aliat (...) consideră că dislocarea unui astfel de echipament creează o vulnerabilitate pentru protecţia spaţiului propriu naţional. Este o conversaţie absolut raţională şi legitimă, dar în niciun caz faptul că România ar trimite (...) mai mult suport pentru Ucraina, am deveni o ţintă suplimentară pentru Rusia. Nu. Rusia foloseşte comunicarea agresivă ca o pârghie de influenţare a opiniei publice din ţările NATO", a spus Geoană.

Victorie a României cu Ucraina, probabil (sursa: Inquam Photos/Cornel Putan)
Eveniment

Nesperat: România a învins Ucraina cu 3-0 după un gol marcat în prima repriză și alte două goluri marcate repede în a doua repriză la meciul de debut la Campionatul European

Victorie a României cu Ucraina, probabil. Naţionala de fotbal a României conduce Ucraina cu scorul de e-0 din minutul 55. Victorie a României cu Ucraina, probabil Era 1-0 la pauza meciului care are loc luni, pe Football Arena din Munchen, în Grupa E a Campionatului European de fotbal - EURO 2024, găzduit de Germania. Citește și: VIDEO Coldplay a postat un video despre București: Babasha apare în două rânduri, cu imagini din al doilea concert România a deschis scorul prin Nicolae Stanciu, cu un şut la vinclu de la 18 metri (în minutul 29), după o degajare greşită a portarului Andri Lunin şi o recuperare a lui Dennis Man. Stanciu a fost aproape de gol şi în min. 39, când a executat un corner cu efect la colţul lung, dar mingea a lovit bara. Golul al doilea a fost marcat de Răzvan Marin în minutul 53. În minutul 57, România a marcat și al treilea gol, prin Denis Drăguș.

Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei (sursa: X/G7 Italy)
Internațional

Activele rusești din Occident înghețate vor garanta un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina, a decis G7. Furie la Moscova

Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei. Liderii statelor din G7, reuniţi joi în Italia, au ajuns la un "acord politic" asupra folosirii veniturilor rezultate din activele ruseşti îngheţate ca garanţii pentru deblocarea unui împrumut de 50 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, a anunţat un responsabil al preşedinţiei SUA. Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei "Avem un acord politic la cel mai înalt nivel (...) şi 50 de miliarde de dolari vor fi destinaţi Ucrainei", a spus responsabilul american, care a cerut AFP să rămână anonim. Citește și: ANALIZĂ Mircea Geoană, pe cale de a fi recuperat de PSD: ce îl apropie și ce îl desparte pe secretarul general adjunct al NATO de fostul său partid Acest credit de 50 de miliarde de dolari pentru Kiev va fi garantat astfel cu veniturile din dobânzile generate de cele circa 300 de miliarde de euro active ruseşti îngheţate în statele G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi SUA), venituri estimate la aproximativ trei miliarde de euro pe an. "Este vorba despre un împrumut solidar", dar principalul finanţator al acestuia va fi SUA, a mai spus acelaşi responsabil american. 300 de miliarde de euro ale Rusiei, blocate Statele UE au ajuns luna trecută la un acord ca veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia în Ucraina să fie folosite pentru finanţarea ajutorului militar oferit armatei ucrainene, decizie catalogată de Moscova drept "furt" şi "banditism", Rusia considerând că aceasta va conduce la zeci de ani de procese şi la subminarea reputaţiei UE de apărător de încredere al proprietăţii şi de loc sigur pentru investiţii. Statele blocului comunitar împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, este depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash, iar casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active. Restul activelor ruseşti îngheţate în afara UE se află în special în SUA, Japonia, Regatul Unit şi Elveţia. Confiscarea activelor rusești, aproape imposibilă Statele occidentale ar dori confiscarea directă a activelor ruseşti îngheţate şi folosirea acestora atât pentru reconstrucţia Ucrainei, cât şi pentru achiziţia de arme şi muniţii destinate acesteia. Însă o asemenea măsură, cerută şi de Kiev, pare cel puţin deocamdată dificilă, existând numeroase obstacole de natură juridică, geopolitică şi financiară, cum ar fi de pildă riscul de a tulbura pieţele financiare internaţionale şi de slăbire a monedelor ţărilor occidentale, plus că Moscova a ameninţat cu represalii dacă va fi pusă în practică. De altfel, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat joi, înaintea anunţului oficialului american citat mai sus, că încercările Occidentului de a-şi însuşi veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate sunt ilegale şi vor conduce la un răspuns dureros din partea Moscovei.

Arme nucleare rusești, aproape de România (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Arme nucleare tactice rusești, cel mai aproape de granițele României din ultimii ani: exercițiu militar ordonat de Putin

Arme nucleare rusești, aproape de România. Armata rusă a anunţat marţi că a început în apropiere de Ucraina exerciţii militare privind utilizarea armelor nucleare tactice, exerciţii ordonate la începutul lunii mai de preşedintele Vladimir Putin, dând asigurări că este vorba despre un răspuns la "ameninţările" occidentale. Arme nucleare rusești, aproape de România "Prima etapă a exerciţiilor (...) privind pregătirea şi utilizarea armelor nucleare nestrategice a început", a anunţat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat, precizând că aceste manevre se desfăşoară în Districtul Militar de Sud, la graniţa cu Ucraina, şi care include şi părţi ale teritoriului ucrainean pe care Rusia le controlează în prezent. Citește și: Împrumuturile statului au explodat: guvernul Ciolacu s-a îndatorat în patru luni din 2024 cât în șapte luni din 2022. Suma-record: 89,5 miliarde de lei Ministerul rus de Externe a menţionat declaraţii ale preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a prezentat posibilitatea trimiterii de trupe europene pentru a lupta împotriva Rusiei în Ucraina, şi afirmaţii ale ministrului britanic de Externe David Cameron, care a spus că Ucraina are dreptul de a folosi armele furnizate de Londra pentru a lovi ţinte de pe teritoriul Rusiei. Analiştii pe probleme de securitate afirmă că exerciţiul este conceput ca un semnal de avertizare lansat de Putin pentru a descuraja Occidentul să se implice mai mult în războiul din Ucraina, unde a furnizat arme şi informaţii Kievului, dar s-a abţinut de la a trimite trupe. Belarus participă la exercițiu Ministerul rus al Apărării a declarat că în prima etapă a exerciţiului vor fi folosite rachete Iskander şi Kinzhal. Exerciţiile militare au loc pentru a testa dacă unităţile şi echipamentele sunt pregătite pentru "utilizarea în luptă a armelor nucleare nestrategice pentru a răspunde şi a asigura necondiţionat integritatea teritorială şi suveranitatea statului rus ca răspuns la declaraţiile provocatoare şi ameninţările unor oficiali occidentali împotriva Federaţiei Ruse", a mai spus ministerul. Belarus, unde Rusia a anunţat anul trecut că desfăşoară arme nucleare tactice, va participa de asemenea la exerciţii, au anunţat cele două ţări.

Guo Jinnan (dreapta) și rezervistul "Doi și-un sfert" Mihail Vornicov, arme chinezești sancționate, în Ucraina (sursa: defapt.ro)
Investigații

EXCLUSIV Rezervistul "Doi și-un sfert" care a vândut chinezării antiglonț Jandarmeriei a vrut să livreze în Ucraina și Iran arme din China produse și de o fabrică sancționată de SUA

Doi afaceriști români au încercat să vândă echipamente militare de protecție și muniție chinezească mai multor state aflate în prag de război: Vornicov, arme chinezești sancționate, în Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Spionul care a livrat chinezării antiglonț Jandarmeriei și Poliției a exportat ilegal în R. Moldova echipamente identice pentru forțe de ordine. Dosar penal la Chișinău Inclusiv Iranului, prin intermediul Ambasadei Teheranului la București. Și mai grav, o parte din muniție era produsă de fabrica de armament Norinco, aflată pe lista neagră de sancțiuni a Statelor Unite ale Americii. Primul afacerist este Mihail Vornicov, un colonel pensionat de la serviciul secret de informații al Ministerului de Interne. Celălalt este Adrian Narcis Mitroi, partenerul de afaceri și fost angajat al colonelului. DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Mihail Vornicov a vândut prin intermediul firmei sale echipamente militare chinezești Jandarmeriei și Poliției Române de aproape 20 de milioane de lei, dar și Carabinierilor din Moldova. Piesa de bază: chinezoaica Guo Jinnan Colonelul Mihail Vornicov, la scurt timp după ce s-a pensionat de la Direcția Generală de Protecție Internă ("Doi și-un sfert"), serviciul secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne, a intrat în afaceri cu echipamente militare. Citește și: EXCLUSIV Veste și căști antiglonț din China pentru jandarmi și polițiști, importate de firma unui fost ofițer de la „Doi și-un sfert” cu sprijinul financiar al lui Nicolae Dumitru „Niro” Vornicov s-a asociat cu chinezoaica Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România, în firma românească International Consultants Business Company (ICBC). Adrian Narcis Mitroi a fost angajat de către firma Mil – Tex Industry, o altă societate controlată de colonelul Vornicov, dar presta și pentru ICBC. Mitroi se laudă că a făcut la vârsta de 18 ani un stagiul militar la „Navy Seal”, celebrii pușcași marini din SUA. Aventura colonelului Vornicov și a subalternului său Adrian Narcis Mitroi pe piața dealer-ilor de arme a început la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina. Atunci, au încercat să vândă echipamente de protecție și muniție chinezească Forțelor Armate ale Ucrainei. Vornicov, arme chinezești sancționate, în Ucraina Muniția pe care voiau să o vândă cei doi era produsă de fabrica de armament și muniție Norinco, una dintre cele mai mari companii de profil din China. Numele acestei companii se află pe lista de sancțiuni a Statelor Unite ale Americii. Citește și: EXCLUSIV Jandarmeria cumpără veste, căști și scuturi antiglonț de la o firmă deținută de un fost polițist și de o chinezoaică cu conexiuni în Dragonul Roșu Mihail Vornicov a declarat pentru DeFapt.ro că "armata ucraineană voia să cumpere muniția pentru ei". Dar, în urma unor discuții pe care Vornicov le-ar fi avut cu Departamentul pentru Controlul Exporturilor – ANCEX, din subordinea Ministerului Afacerilor Externe, a renunțat la afacere. "ANCEX a spus că firma Norinco este pe lista interzisă. Cu Ucraina s-a terminat atunci", a spus colonelul Vornicov. Asociatul său, Adrian Narcis Mitroi, a spus că vânzarea de arme către armata Ucrainei nu s-a realizat pentru că "ucrainenii voiau să livrăm marfa și după aia să plătească. Chinezul nu a vrut să livreze marfa până nu încasa banii. Atunci nu s-a mai livrat". Oferta pentru Iran, pasată între Vornicov și Mitroi Un catalog al firmei ICBC care conținea mai multe produse militare disponibile spre vânzare a ajuns și la Ambasada Iranului din București. Mihail Vornicov susține că oferta a fost prezentată de asociatul său, dar fără ca acesta să se fi consultat cu el în legătură cu posibila vânzare a produselor militare către Iran. Întrebat de către DeFapt.ro ce conținea oferta prezentată Ambasadei Iranului, Adrian Narcis Mitroi a declarat că era un catalog cu toate echipamentele militare, plus muniția produsă de fabrica de armament XinXing Jihua. Mai mult, a adăugat că demersul a fost făcut la cererea lui Vornicov. "Am fost să le dau un catalog de la ICBC care cuprindea toate produsele din China. Erau echipamente militare. Muniția era separat. De la Xinxing. Doamna Guo are legătură cu Xinxing în China. Este a doua sau a treia fabrică ca mărime din China. Produce echipament militar, muniție, tot ce ține de industria asta. Le-am prezentat catalogul domnului Vornicov. Sunt ferm convins că cei de la SRI m-au înregistrat, dar dacă domnul Vornicov mi-a cerut, m-am dus", a declarat Adrian Mitroi. Proiectul armelor pentru Zambia Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că pensionarul "Doi și-un sfert" Mihai Vornicov a înercat să vândă muniție chinezească și în Zambia, o țară de pe continentul african penetrată de corupția chinezească. La finalul anului trecut, un videoclip postat pe rețele sociale arăta cum primește ministrul zambian de Externe grămezi de bani de la un afacerist chinez. Ulterior, ministrul Stanley Kakubo a demisionat. Colonelul (r) Vornicov voia să vândă în Zambia nu mai puțin de șase milioane de cartușe de diferite tipuri, cu termen de livrare între trei și șase luni. Dar și 30.000 de obuziere calibru 105 mm, 15.000 de grenade pentru lansatoare, 15.000 de proiectile, plus 45.000 de rachete de semnalizare. "Zornăie banii în pungă" Valoarea contractului era de aproape 30 de milioane de dolari, în cazul în care afacerea ar fi fost dusă la bun sfârșit. Într-o schimb de mesaje (la care DeFapt.ro a avut acces) cu Adrian Mitroi despre contractul cu Zambia, , Mihail Vornicov se arăta foarte optimist. "Zornăie banii în pungă, ne apucăm de treabă. Și vreau să îi joc și pe chinezi. Le iau și lor banii. Ei au dat prețul de 23 de milioane, eu le-am dat negrilor 30 de milioane, așa că le iau banii chinezilor, iar negrilor 5% consultanță", scria Vornicov. Optimismul a fost de scurtă durată întrucât contractorii din Zambia nu au mai semnat contractul, în cele din urmă.

Patriot românești în Ucraina, strategie bună (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

ANALIZĂ De ce, pentru România, poate fi o strategie bună să transfere un sistem Patriot în Ucraina: țara noastră are patru sisteme, Polonia - doar două. Pozițiile țărilor UE care au Patriot

Sistemele antiaeriene ucrainene sunt parțial distruse iar sisteme Patriot românești în Ucraina, strategie bună. Patriot românești în Ucraina, strategie bună Armata rusă atacă masiv, folosind rachete balistice tactice și din ce în ce mai mult bombe ghidate. Citește și: Un judecător din CSM își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer. El avea circa 15.000 lei/lună și dăduse statul în judecată pentru salarii mai mari Aceastea pot fi combătute doar prin sisteme de rachete de apărare aeriană, precum sistemele Patriot sau S-300 de producție rusă. Însă pentru S-300 ucrainenii și-au epuizat aproape toate stocurile de rachete, iar posibilitățile de livrare a unora noi sunt foarte limitate. Kievul a cerut ajutor aliaților occidentali: are nevoie de încă șapte sisteme Patriot. În UE, există șapte state care au aceste sisteme. Dintre acestea, două țări sunt considerate vulnerabile, două sunt reticente la transfer, și două au refuzat categoric. O singură țară a promis că va trimite sistemul. România încă negociază această posibilitate. Ce sunt și cât costă sistemele Patriot Patriot (Phased Array Tracking Radar for Intercept on Target) este un sistem de apărare aeriană cu rază lungă, care funcționează la orice altitudine, indiferent de condițiile meteorologice, pentru a contracara rachete balistice tactice, rachete de croazieră și aeronave avansate. Patriot este un sistem mobil de rachete ghidate, care include un radar puternic, cu o rază de acțiune de peste 150 km, o stație de control, un generator de energie, stații de lansare și vehicule de suport. Sistemul poate ochi ținte până la o înălțime de aproximativ 20 de kilometri și o distanță de maximum 160 de kilometri. Fiecare baterie constă dintr-un sistem de lansare montat pe camion cu opt lansatoare care pot ține până la patru interceptoare de rachete fiecare. În funcție de tipul de interceptor utilizat, sistemul are diferite capacități. De exemplu, interceptorul PAC-2 folosește un focos cu fragmentare în explozie, în timp ce noua rachetă PAC-3 folosește o tehnologie mai avansată de hit-to-kill. O rachetă PAC-2 costă aproximativ două milioane de euro, iar una PAC-3, aproximativ patru milioane de euro. Un sistem Patriot costă peste un miliard de euro: 400 de milioane de euro pentru sistem și 690 de milioane de euro pentru rachetele dintr-o baterie. Construirea unui asemenea sistem durează aproximativ doi ani. Care sunt statele UE cu sisteme Patriot operaționale În prezent, există șapte state membre UE care dețin sisteme Patriot operaționale: Germania, Grecia, Olanda, Polonia, România, Spania și Suedia. După ce SUA au aprobat pachetul de ajutor militar de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, a avut loc o întrevedere între miniștrii de eExterne și de Apărare ai UE cu omologii lor ucraineni. În prezent, Kievul are trei sisteme Patriot operaționale (furnizate de SUA și Germania). Sunt insuficiente: Zelenski a cerut cel puțin încă șapte asemenea sisteme. Potrivit lui Jens Stoltenberg, NATO "a evidențiat capacitățile existente în întreaga alianță, există sisteme care pot fi puse la dispoziție Ucrainei". Germania a livrat deja două Patriot, urmează încă unul Germania are în prezent zece sisteme Patriot, multe dintre ele fiind rezervate misiunilor NATO. Până acum, Germania a livrat Ucrainei două sisteme Patriot, iar în aprilie a anunțat că va mai trimite încă unul. De altfel, ministrul Apărării, Boris Pistorius, vrea să procure încă patru noi sisteme Patriot. Pistorius a argumentat că astfel va putea promova transferul mai multor sisteme de apărare aeriană pentru Ucraina. Olanda și Suedia preferă să dea bani, nu Patriot Olanda are patru sisteme Patriot, dintre care trei, operaționalizate. În ceea ce privește transferul către Ucraina, ministrul olandez de Externe, Hanke Bruins Slot, a declarat că Țările de Jos "caută posibilități în acest moment". Dar că, deocamdată, poate oferi doar sprijin financiar Ucrainei, pentru consolidarea apărării antiaeriene și pentru achiziția dronelor. Slot a sugerat că ar putea sprijini financiar Ucraina pentru cumpărarea unui sistem Patriot. Suedia are patru sisteme Patriot. Ministrul suedez al Apărării, Pal Jonson, a declarat că, deși țara sa nu exclude posibilitatea de a transfera elemente ale sistemului Patriot în Ucraina, Suedia se concentrează în prezent pe asistența financiară pentru Ucraina și pe furnizarea altor tipuri de arme, inclusiv sistemele antiaeriene portabile RBS 70. Polonia are doar două sisteme, nu transferă nici unul în Ucraina Polonia și România se confruntă cu cele mai puține presiuni diplomatice pentru a furniza Ucrainei sisteme Patriot. Atât România, cât și Polonia sunt considerate țări aflate "într-o situație mai vulnerabilă, având granița cu Ucraina". Polonia deține două sisteme Patriot. A refuzat să transfere elementele sistemului Patriot în Ucraina, din mai multe motive. În primul rând, cele două sisteme pe care le are din 2023 nu au atins încă pregătirea operațională deplină. Transferul lor ar încetini procesul de pregătire a echipajelor și de implementare a sistemelor în armata poloneză. Polonia este țara cea mai expusă unei potențiale agresiuni, după Ucraina. Sistemele pe care le are sunt prea puține pentru a asigura un nivel minim de securitate națională. Minimul este de opt sisteme Patriot. Însă Polonia oferă Ucrainei un sprijin militar și non-militar imens. Printre acestea, și sisteme mai vechi de apărare aeriană la sol. România, deschisă la negocieri România are patru sisteme, dintre care unul - operaționalizat, încă unul - aproape operaționalizat și încă două - în curs de operaționalizare. În timpul vizitei în SUA, președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că e deschis la continuarea discuţiilor cu privire la transferul bateriilor Patriot din România. Însă a precizat că decizie poate fi luată doar de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). De asemenea, Iohannis a sugerat că Armata Română ar trebui să negocieze: "Să vedem ce putem da și ce putem primi în schimb". Bucureștiul ar putea primi alte sisteme de rachete și misiuni de poliție aeriană Potrivit unui interviu cu generalul de brigadă Mircea Mîndrescu, România ar putea primi un fel de "pachet compensatoriu", realizat de SUA în cooperare cu celelalte state aliate. În măsura în care vor fi disponibile, în România ar putea fi transferate sistemele norvegiano-americane antiaeriene cu rază medie NASAMS sau sisteme similare cu Patriot, precum sistemul german IRIS-T sau sistemele franco-germane SAMP/T. De asemenea, SUA ar putea transfera temporar în România și un sistem THAAD, care ar echivala sistemul Patriot la altitudini mai mari. Aliații ar mai putea aduce mai multe avioane de luptă F-16, Rafale sau Eurofighter pe teritoriul României, care să fie integrate în sistemul antiaerian și să consolideze capacitățile pentru misiunile de Poliție Aeriană Întărită. "O combinație între THAAD, capabil să intercepteze armament balistic, și aeronavele care pot intercepta drone și rachete de croazieră ar putea compensa capabilitatea integrată care este Patriot", a afirmat generalul Mîndrescu. Spania trimite doar rachete, nu un sistem complet Singurele țări UE care au sisteme Patriot și care le-ar putea oferi Ucrainei, dar au refuzat, sunt Spania și Grecia. La ultimul summit de la Bruxelles, lideri ai UE le-au cerut personal premierilor spaniol și grec, Pedro Sanchez și Kyriakos Mitsotakis, să transfere o parte din echipamentul lor de apărare aeriană în Ucraina. Oficialii europeni au susținut că nevoile Atenei și Madridului nu sunt la fel de mari ca cele ale Kyivului și că nu se confruntă cu nici o amenințare imediată la adresa securității lor. Spania are trei sisteme Patriot. Însă guvernul spaniol a declarat că nu va transfera nici unul dintre sisteme în Ucraina. În schimb, Spania va trimite un set de rachete interceptoare antiaeriene Patriot cu rază lungă de acțiune. Ministrul Apărării din Spania, Margarita Robles, a declarat că ajutorul va mai include și muniție de diferite tipuri, mitraliere ușoare și grele, vehicule logistice protejate, vehicule blindate de infanterie, arme antitanc, obuziere de artilerie de câmp, medicamente spitalicești și truse individuale de prim ajutor de luptă. Grecia păstrează Patriot pentru un eventual conflict cu Turcia În ceea ce privește Grecia, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că Atena refuză să trimită orice fel de sistem de apărare aeriană în Ucraina, fie Patriot, fie S-300. Astfel, Grecia a respins categoric presiunile din partea aliaților europeni pentru a ajuta Ucraina, argumentând că Atena are nevoie de aceste sisteme pentru nevoile interne Mitsotakis a invocat preocupările de securitate ale Greciei cu Turcia. "Grecia nu va trimite nici S-300, nici Patriot în Ucraina", a declarat acesta. În comparație cu PIB-ul fiecărei țări membre ale UE, Grecia se află pe locul 20, iar Spania pe locul 26 în clasamentul țărilor care susțin Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră