marți 23 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2420 articole
Internațional

Panică în Rusia: trupe ucrainene ar încerca să pătrundă și în regiunea Belgorod, potrivit inclusiv guvernatorului regiunii

Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia. Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, frontalieră cu Ucraina, a declarat marţi că a primit informaţii privind o tentativă de incursiune a forţelor armate ucrainene, după ce mai multe media ruse au relatat că un atac terestru este în curs. Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia "Există informaţii potrivit cărora duşmanul încearcă să treacă frontiera în regiunea Belgorod. Potrivit Ministerului rus al Apărării, situaţia la frontieră rămâne dificilă, dar sub control", a postat guvernatorul Viaceslav Gladkin pe contul său de Telegram. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Militarii noştri desfăşoară operaţiuni planificate. Vă cer să vă păstraţi calmul şi să nu aveţi încredere decât în sursele de informare oficiale", a adăugat el. Potrivit canalului rus de Telegram MASH, cunoscut ca fiind apropiat de autorităţi, militari ucraineni încearcă să intre în regiune prin punctul de frontieră de la Nehoteevka, unde sunt în curs lupte. Potrivit acestei surse, un alt grup ucrainean încearcă de asemenea să intre în regiune prin postul de frontieră Şebekino, situat la 40 km est de Nehoteeevka. Un alt canal de Telegram, SHOT, a dezminţit această informaţie. Grupuri ucrainene de sabotaj Un blog militar rus cu aproape 1,6 milioane de abonaţi, "Operaţiunea Z - corespondenţi militari ai primăverii ruse", a relatat că nu au existat tentative majore de străpungere a frontierei. "Au existat ciocniri cu grupuri (ucrainene) de sabotaj şi recunoaştere şi artileria (rusă) lucrează. Nu a fost înregistrată nicio tentativă la scară mare de a trece frontiera", a mai menţionat sursa citată. Aceste informaţii survin la trei săptămâni de la începutul incursiunii militare ucrainene în regiunea rusă Kursk, o operaţiune încă în curs de o amploare fără precedent după ce Rusia a declanşat ofensiva împotriva Ucrainei în februarie 2022

Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
India a promis ajutor umanitar Ucrainei (sursa: Facebook/Narendra Modi)
Internațional

Prezența în Ucraina a premierului indian Narendra Modi, partener tradițional al Rusiei, ridică întrebări asupra slăbiciunii lui Putin

India a promis ajutor umanitar Ucrainei. Prim-ministrul indian Narendra Modi a declarat vineri că ţara este ''puternic favorabilă păcii'' între Ucraina şi Rusia şi a promis un important ajutor umanitar Kievului. India a promis ajutor umanitar Ucrainei "Dacă am rămas, cu o mare convingere, în afara războiului, asta nu înseamnă că am fost indiferenţi", a declarat Modi, alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Nu tuturor pensionarilor li s-au recalculat pensiile. Care sunt pensionarii excluși și care sunt motivele "Nu am fost neutri din prima zi, am fost de o anumită parte şi suntem puternic favorabili păcii", a subliniat el cu prilejul vizitei sale istorice în Ucraina. "Drumul către pace poate fi găsit numai prin dialog şi diplomaţie. Şi trebuie să mergem în acea direcţie fără a pierde timp. Ambele părţi ar trebui să stea şi să discute împreună şi să găsească o cale de a ieşi din această criză", a pledat Modi. "Sunt gata să vă asigur că India este gata să joace un rol activ în orice eforturi pentru pace. Dacă pot juca orice rol în asta personal voi face asta, vreau să va asigur ca prieten", a dat Modi asigurări. Afirmaţiile au fost făcute în cadrul unor declaraţii comune, în timpul cărora ambii lideri au spus că vizita premierului indian la Kiev este una "istorică". „O pace corectă” Modi a vorbit după Zelenski, aşa că preşedintele ucrainean nu a avut ocazia să răspundă apelului său la dialog. Dar liderul ucrainean a spus în declaraţia sa că "problema încheierii războiului şi o pace corectă sunt o prioritate pentru Ucraina". Narendra Modi, a cărui ţară întreţine în mod tradiţional relaţii excelente cu Moscova, este primul şef al guvernului indian care se deplasează în Ucraina. În contextul în care conflictul se prelungeşte şi nici o soluţie diplomatică nu se întrevede la orizont, prim-ministrul indian a promis un ajutor acestei ţări. "Indiferent care ar fi ajutorul cerut din punct de vedere umanitar, India va fi mereu de partea voastră şi se va depăşi pentru a vă susţine", i-a mai spus el gazdei sale. "Am realizat că primele victime ale războiului sunt de fapt copii nevinovaţi. Este cu adevărat dezolant", a spus el. Diplomație delicată India încearcă să menţină un echilibru delicat între Rusia, cu care are legături solide, şi naţiunile occidentale, de care încearcă să se apropie pentru a contracara China, rivalul său regional. Prim-ministrul indian a evitat să condamne explicit invazia rusă din Ucraina care a început în februarie 2022 şi India s-a abţinut la momentul în care au fost votate rezoluţii ONU ostile Moscovei. Mai multe alte puteri, începând cu China, au încercat, de la începutul războiului, să facă oficiul de mediator pentru a pune capăt conflictului care bulversează echilibrul geopolitic mondial. Fără succes până acum, atâta timp cât exigenţele celor două părţi par ireconciliabile. Vladimir Putin a declarat că o încetare a focului şi negocieri de pace nu sunt posibile decât dacă Kievul cedează regiunile a căror anexare este revendicată de Rusia şi renunţă la aderarea la NATO, condiţii inacceptabile pentru Ucraina şi aliaţii săi occidentali.

Criticile fostului șef SIE Predoiu, preluate de TASS Foto: Facebook Silviu Predoiu
Politică

Ex-șeful SIE Silviu Predoiu, "conservă" rusească - criticile sale la adresa lui Zelenski, preluate de TASS, agenția de presă a Kremlinului: „A creat riscul unui război nuclear”

Criticile fostului șef al SIE Silviu Predoiu la adresa lui Zelenski au fost preluate de TASS: „Zelenski a creat riscul unui război nuclear fără acordul aliaților săi”, relatează agenția rusă de stat afirmațiile fostului oficial. Citește și: EXCLUSIV Cea mai competentă funcționară din România, cu funcții în mai multe ministere, sub miniștri USR, PNL și PSD. Azi e șefa CA al Romarm și a luat de la Transelectrica 930.000 lei Criticile fostului șef SIE Predoiu, preluate de TASS „Președintele ucrainean Vladimir Zelenski a creat riscul unui război nuclear pentru toți aliații săi, fără acordul lor, ordonând un atac asupra regiunii ruse Kursk, a declarat Silviu Predoiu, fost șef al Serviciului Român de Informații Externe. «A fost depășită o linie roșie», a declarat el la televiziunea Canal 33. «Și-au asumat riscul de a avea ca răspuns un atac nuclear, și l-au asumat și în numele nostru». «Ucraina a ales un moment de slăbiciune aliată», a continuat el. «America desfășoară o campanie electorală, condusă de un președinte aflat în declin fizic și mental, cu un vicepreședinte care habar nu are ce este politica internațională, geopolitica și așa mai departe. În NATO, un secretar general îl înlocuiește pe altul. În UE, puterile noii Comisii Europene sunt transferate». «Ucraina a înțeles foarte bine ce face», a spus Predoiu. «Și a spus acest lucru: Ne-am săturat de indecizia voastră. Știți ce? Am intrat în Rusia cu tancurile, tunurile, mitralierele, muniția voastră. Sunteți deja toți acolo, în Rusia. Să vedem ce aveți de gând să faceți acum». «Și asta e greșit», a spus generalul în retragere. «Nu pentru asta îi ajutăm - să ne trezim târâți în conflict. Iar ei sunt foarte interesați să implice pe toată lumea. Noi ajutăm cu bună credință , dar ei au mers prea departe»”, scrie TASS, citându-l pe Predoiu. În martie, Predoiu - care a lucrat în SIE din 1987 în 2018, ajungând director adjunct și director interimar - a anunțat că vrea să candideze la președinția României.

Ucraina interzice Biserica Ortodoxă subordonată Moscovei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Ucraina a interzis Biserica Ortodoxă subordonată Patriarhiei Moscovei, pe care o consideră scula Kremlinului

Ucraina interzice Biserica Ortodoxă subordonată Moscovei. Parlamentul ucrainean a adoptat marţi un proiect de lege ce prevede interzicerea Bisericii Ortodoxe legate de Patriarhia Moscovei şi considerată adesea un releu de influenţă pentru Kremlin. Ucraina interzice Biserica Ortodoxă subordonată Moscovei "Decizie istorică! Parlamentul a votat un proiect de lege care interzice o filieră a ţării agresoare în Ucraina", a scris pe Telegram deputatul Irina Geraşcenko. Citește și: Statul păgubește peste un milion de pensionari: aceștia nu pot obține adeverințe de vechime de la Arhivele Naționale, documentele sunt prea scumpe Potrivit unui alt parlamentar, Iaroslav Jelezniak, în favoarea acestui proiect de lege au votat 265 de deputaţi, pentru a trece fiind necesare 226 de voturi.

Germania, dispute privind ajutorul pentru Ucraina (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Vrea Germania să oprească ajutorul către Ucraina când armata ucraineană este în ofensivă? Planurile actuale pentru economii ale bugetul federal dezlănțuie lupte politice interne

Germania, dispute privind ajutorul pentru Ucraina. Guvernul german este al doilea mare ajutor financiar al Ucrainei, după SUA. Plafonul planificat de guvernul federal asupra plăților ajutoarelor pentru Ucraina generează însă temeri privind o dezangajare a Berlinului. Inițiativa, criticat atât de politicieni din CDU/CSU, cât și din SPD Scrisoare lui Lindner Ministrul Finanțelor Christian Lindner (FDP) a scris într-o scrisoare către Ministrul Apărării Boris Pistorius (SPD) și Ministrul de Externe Annalena Baerbock (Verzi) că „noi măsuri” de sprijinire a Ucrainei ar trebui luate, doar dacă bugetul prevede, pentru anul acesta și următorii ani „o finanțare asigurată”. Citește și: Statul păgubește peste un milion de pensionari: aceștia nu pot obține adeverințe de vechime de la Arhivele Naționale, documentele sunt prea scumpe Lindner adaugă: „Vă rugăm să vă asigurați că sunt respectate limitele superioare.” Planificarea guvernului federal prevede că sprijinul pentru Ucraina dincolo de cele patru miliarde de euro planificate pentru 2025 va fi finanțat dintr-un nou pot internațional cu un volum de 50 de miliarde de euro, și nu mai de la bugetul federal. Totuși, Ministerul de Finanțe a anunțat că este încă dispus să discute. Germania, dispute privind ajutorul pentru Ucraina Politicianul CDU Roderich Kiesewetter a declarat că doar finanțarea sprijinului militar pentru Ucraina de la buget „înseamnă de facto că Ucraina este abandonată”. „Nu este suficient să finanțezi Ucraina din buzunarul tău și, atunci când devine incomod, să te referi la activele UE sau cele înghețate ale Rusiei, de la care se ia doar dobândă, dacă există, și la care Ucraina are oricum dreptul.” Kiesewetter l-a acuzat pe cancelarul Olaf Scholz (SPD) că se concentrează asupra viitoarelor alegeri de stat din Turingia, Saxonia și Brandenburg. De asemenea, Thorsten Frei (CDU), a susținut că, deși folosirea activele înghețate ale băncii centrale ruse pentru a sprijini Ucraina sunt justificate, „nimeni nu știe dacă, când și câți bani ar putea fi efectiv disponibili. Nici în guvernul federal nimeni nu știe când se vor încheia negocierile internaționale în acest sens”. Criticile SPD Critica la adresa guvernului federal vine chiar din propriile rânduri. Președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Bundestagului, social-democratul Michael Roth, a declarat: „Va fi un semnal fatal din partea guvernului federal către Ucraina dacă nu sunt planificate alte fonduri pentru un nou ajutor militar în viitor buget federal.” El a adăugat: „Armata ucraineană este din nou în ofensivă pentru prima dată în câteva luni, țara are acum nevoie de sprijinul deplin al celui mai important aliat militar al său din Europa, Germania. În schimb, dezbaterea despre viitoarea finanțare a ajutorului militar pare o retragere mascată a Germaniei de la responsabilitate. Nu putem face securitatea noastră dependentă de constrângerile bugetare Cele 50 de miliarde de dolari dintr-un fond de ajutor al țărilor G-7, care ar trebui să fie, de asemenea, acoperite din dobânzi pentru activele înghețate, sunt „departe de a fi suficiente”. Scholz asigură susținerea Germaniei Germania "este şi rămâne primul susţinător al Ucrainei în Europa", a dat asigurări luni cancelarul federal Olaf Scholz, în pofida tăierilor bugetare prevăzute în 2025. În căutarea unor economii bugetare pe fond de dispută între partidele coaliţiei, guvernul Federal a decis să reducă la jumătate în 2025 suma alocată în cadrul bilateral ajutorului militar pentru Kiev. Pentru a compensa această reducere, Berlinul mizează pe punerea la dispoziţia Ucrainei a unui împrumut de 50 miliarde de dolari, garantat prin viitoarele dobânzi la activele ruse imobilizate, mecanism care a făcut obiectul unui acord între statele G7 la summitul lor din iunie. Berlinul a încercat luni să-şi reafirme sprijinul pentru Ucraina. "Vom continua sprijinul nostru: cu o sumă de 50 de miliarde de euro, alocată în acord cu G7. Aceasta va permite Ucrainei să îşi procure arme în cantitate mare", a afirmat Olaf Scholz pe platforma X. Cu toate acestea, reducerea la jumătate a ajutorului militar bilateral al Berlinului face obiectul unor critici intense în Germania şi adaugă incertitudine în contextul în care alegerile prezidenţiale din SUA ar putea modifica sprijinul internaţional pentru Kiev.

Moscova anunță cucerirea unui sat ucrainean (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Un nou sat ucrainean la 15 km de orașul strategic Pokrovsk, cucerit de ruși, anunță Moscova

Moscova anunță cucerirea unui sat ucrainean. Rusia a revendicat duminica aceasta capturarea unui sat situat la circa 15 kilometri de oraşul Pokrovsk, important nod logistic în estul Ucrainei pe care ea îl vizează de mai multe luni. Moscova anunță cucerirea unui sat ucrainean "Datorită unor acţiuni active", forţele ruse "au eliberat satul Svîrîdonivka (Sviridinivka) în Republica Populară Doneţk", a anunţat Ministerul Apărării rus într-un comunicat. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne În ultimele zile, armata rusă a revendicat capturarea mai multor sate în acest sector, unde trupele sale au avansat rapid după ocuparea satului Ocertine la începutul lui mai. Aceste capturări sunt semnul unei presiuni care nu slăbeşte pe frontul de est, în pofida avansării fără precedent a forţelor ucrainene în regiunea rusă Kursk, începând din 6 august. Chiar dacă această ofensivă atrage multă atenţie, majoritatea luptelor continuă să se desfăşoare în Donbasul ucrainean, unde trupele ruse au avantaj în faţa forţelor ucrainene, în inferioritate numerică. Oraşul Pokrovsk, care număra înainte de război circa 61.000 de locuitori, se află pe o importantă rută spre alte locuri importante ale Ucrainei, Ceasiv Iar şi Kostiantinivka. Autorităţile ucrainene au îndemnat în ultimele zile locuitorii să se evacueze în faţa avansării trupelor ruse

Lukașenko invocă spaima de armata urcaineană (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko se simte amenințat de o eventuală invazie ucraineană și spune că a mobilizat o treime din trupe la graniță

Lukașenko invocă spaima de armata ucraineană. Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că Ucraina are staţionaţi peste 120.000 de soldaţi la frontiera ei cu Belarus şi din acest motiv Minskul a desfăşurat aproape o treime din forţele sale armate de-a lungul întregii frontiere. Lukașenko invocă spaima de armata ucraineană Lukaşenko nu a precizat câţi soldaţi belaruşi sunt desfăşuraţi la frontiera cu Ucraina. Armata profesionistă belarusă numără circa 48.000 de soldaţi şi circa 12.000 de grăniceri. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne "Dată fiind politica lor agresivă, noi am introdus şi am plasat în anumite puncte - în caz de război, acestea vor trebui apărate - militari ai noştri de-a lungul întregii frontiere", a declarat Lukaşenko într-un interviu pentru televiziunea rusă de stat, citat de Belta. Kievul nu a comentat deocamdată acest subiect. Sâmbătă, Kievul a declarat doar că nu sunt semne că forţele belaruse ar fi comasate la frontieră. Granițe minate masiv Aleksandr Lukaşenko, un aliat fidel al preşedintelui rus Vladimir Putin, a făcut aceste declaraţii în contextul incursiunii ucrainene pe teritoriul rus, care a început pe 6 august, când mii de soldaţi ai Kievului au străpuns frontiera vestică a Rusiei, în cea mai mare provocare la adresa conducerii armatei lui Putin. Ministrul belarus al apărării Viktor Hrenin a declarat vineri că există o mare probabilitate a unei provocări armate din partea Ucrainei vecine la adresa Republicii Belarus şi că situaţia de la frontiera comună între cele două state "rămâne tensionată". Lukaşenko a mai spus că frontiera belaruso-ucraineană este minată "mai mult ca niciodată" şi că trupele ucrainene vor suferi pierderi uriaşe dacă vor încerca să o treacă

Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rusia acuză Ucraina că vrea să atace centrala nucleară din regiunea Kursk. Kievul răspunde: propagandă „nebunească”

Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară. Rusia a acuzat Ucraina că plănuieşte să atace centrala nucleară din regiunea Kursk în care au intrat trupele ucrainene. Kievul califică aceste afirmaţii drept propagandă "nebunească". Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat că va exista un răspuns dur la orice atac asupra centralei nucleare din Kursk, care se află sub controlul Rusiei. Acesta nu a furnizat dovezi împotriva Ucrainei, dar a precizat că o zonă amplă din împrejurimi ar putea fi contaminată de un atac. Compania nucleară rusă de stat Rosatom, care conduce şi centrala de la Zaporojie din Ucraina controlată de Rusia, a acuzat de asemenea Kievul că ameninţă securitatea ambelor centrale. Nu a prezentat însă dovezi. Şeful Rosatom Aleksei Lihacev a discutat telefonic situaţia cu directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, şi l-a invitat să viziteze centrala nucleară de la Kursk. Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc în mod repetat că încearcă să saboteze operarea centralei de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, din sud-estul Ucrainei. Reactoarele centralei sunt închise, dar necesită energie electrică din exterior pentru a menţine materialul nuclear la temperatura potrivită şi a evita un accident nuclear. Kievul: propagandă "nebunească" Ministerul Afacerilor Externe ucrainean a reacționat. "Vedem o nouă creştere în propaganda rusă nebunească privind presupuse planuri ucrainene de a folosi 'bombe murdare' sau de a ataca centrale nucleare. Respingem oficial aceste afirmaţii false", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe ucrainean, Heorhii Tîhîi, pe reţeaua X. "Ucraina nu are nici intenţia şi nici capacitatea de a întreprinde astfel de acţiuni", a adăugat acesta.

Germania reduce ajutorul militar către Ucraina (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania plănuiește să reducă la jumătate ajutorul militar către Ucraina. Pentru susținerea Kievului, Republica Federală mizează pe banii generați de activele rusești înghețate

Germania reduce ajutorul militar către Ucraina. Republica Federală prevede în bugetul său pe 2025 o reducere la jumătate a ajutorului său militar bilateral către Ucraina. Pentru a continua susținerea financiară a Kievului, mizează pe banii generaţi de activele ruse îngheţate. Germania reduce ajutorul militar către Ucraina Guvernul lui Olaf Scholz, care încearcă să facă economii, nu prevede "ajutoare suplimentare" celor 4 miliarde de euro prevăzute în bugetul pe anul viitor pentru a ajuta militar Ucraina, a indicat o sursă parlamentară. Citește și: VIDEO Filmare virală: o corvetă românească, care scoate fum de parcă ar fi luat foc, pe lângă o corvetă turcească, ultramodernă În acest an, ajutorul Berlinului, al doilea contributor după SUA, se ridică la 8 miliarde de euro. Pentru a compensa, Germania mizează pe "crearea, în cadrul G7 şi al Uniunii Europene, a unui instrument financiar care să utilizeze activele ruse îngheţate", a adăugat o sursă din cadrul Ministerului de Finanţe. "Ajutorul bilateral german rămâne la cel mai înalt nivel, dar mizează pe eficienţa acestui instrument", a comentat aceasta. Această decizie a făcut obiectul unui acord între cancelarul social-democrat şi ministrul finanţelor din partidul liberal Christian Lindner, potrivit Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung. Potrivit FAZ, Lindner, adept al stricteţii bugetare, i-a scris ministrului apărării Boris Pistorius pentru a-i cere "să garanteze" că plafonul de 4 miliarde de euro bugetat pentru anul viitor va fi respectat. Berlinul face economii Proiectul de buget pe 2025 a făcut obiectul unor discuţii aprige în cadrul coaliţiei tripartite între liberali, verzi şi social-democraţi. Ministrul de finanţe le-a cerut omologilor săi să facă economii în scopul respectării "frânei de îndatorare", o regulă constituţională care are drept menire să împiedice statul să se îndatoreze prea mult. Proiectul de buget nu este încă definitiv şi urmează să mai fie discutat în Parlament înainte de adoptarea sa, până la sfârşitul anului. Aliaţii Ucrainei lucrează de mai multe luni la un dispozitiv care ar permite utilizarea unei părţi din cele 300 de miliarde de dolari reprezentând active ruse îngheţate în lume pentru a susţine Kievul în războiul său împotriva armatei ruse. De asemenea, s-a ajuns la un acord politic între ţările G7 la jumătatea lui iunie privind o propunere americană referitoare la finanţarea unui credit de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Ucrainenii, comparați cu armata lui Napoleon (sursa: Facebook/Voldimir Zelenski)
Internațional

Un general rus compară intrarea ucrainenilor în Kursk cu invazia lui Napoleon. Situația ostilităților, confuză

Ucrainenii, comparați cu armata lui Napoleon. Un înalt comandant rus a declarat joi că forţele ucrainene au fost împinse afară dintr-un sat din regiunea de graniţă a Rusiei, dar că forţele de la Kiev încă tatonează frontul la peste nouă zile de la incursiunea fulger pe teritoriul rus. Acesta a amintit de victoria rușilor contra lui Napoleon. Ucrainenii, comparați cu armata lui Napoleon Generalul-maior Apti Alaudinov, care comandă forţele speciale Akhmat din Cecenia, care luptă la Kursk, a declarat că forţele ruse au forţat Ucraina să iasă din Martinovka, la aproximativ 18 km de graniţă. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI „Am ars tot ce se mişcă, tot ce am putut găsi", a declarat Alaudinov pentru televiziunea de stat rusă din regiunea Kursk, amintindu-le telespectatorilor despre cum a înfrânt Rusia invazia lui Napoleon în 1812. Alaudinov, un aliat apropiat al preşedintelui cecen Ramzan Kadîrov, a spus că Ucraina trimite mai multe forţe în regiunea rusă, dar că această deplasare de resurse slăbeşte forţele ucrainene în alte părţi ale frontului. Mister la Sudja "Inamicul împinge, el încearcă să treacă de peste tot, să împingă", a spus Alaudinov, recunoscând că iniţiativa este încă de partea Ucrainei."Dar în fiecare zi forţele inamicului se topesc", a mai declarat generalul-maior rus. Oraşul Sudja, un centru de transbordare a gazelor naturale ruseşti care merg spre Europa prin Ucraina, nu se află total sub controlul Ucrainei, a adăugat el, după ce miercuri Kievul a declarat că oraşul se află pe deplin sub controlul său. Alaudinov a vorbit şi despre situaţia haotică de pe câmpul de luptă din regiune, unde forţele sale au sosit la scurt timp după incursiune şi unde pădurile ajută deplasarea forţelor ucrainene, ne-existând claritate cu privire la poziţionarea lor. Presiunea rusă Incursiunea Ucrainei a părut menită să forţeze Moscova să îşi încetinească avansarea de-a lungul restului frontului, în interiorul Ucrainei, deşi ministerul rus al Apărării a raportat lupte intense de-a lungul frontului ucrainean şi a spus că trupele sale au luat poziţii mai bune în mai multe puncte. Ucraina a declarat că nu există niciun semn că presiunea militară rusă se retrage de-a lungul frontului de est în interiorul graniţelor sale joi şi a raportat cele mai grele lupte din ultimele săptămâni lângă Pokrovsk. Rusia a susţinut joi capturarea unui sat din estul Ucrainei, situat la aproximativ 15 kilometri de oraşul Pokrovsk, un important nod logistic în această regiune în care presiunea rusă nu pare să slăbească. "Unităţile grupului de trupe Centru au eliberat satul Ivanivka" din regiunea Doneţk, a informat Ministerul rus al Apărării în raportul său zilnic.

Soldații ruși, la cafea în pădure (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Eveniment

Trupele ruse din Kursk nu se așteptau ca ucrainenii să treacă granița, soldații stăteau la cafea în pădure fără nici o măsură de protecție

Soldații ruși, la cafea în pădure. La o săptămână de la începutul incursiunii ucrainene în regiunea rusă Kursk, timp în care atât conducerea politică de la Kiev, cât şi armata ucraineană intraseră într-o "silenzio stampa" pentru a menţine efectul surprizei în faţa inamicului, ucrainenii au decis să dezvăluie unele detalii din primele zile ale ofensivei lor care a conferit o turnură neaşteptată conflictului, relatează publicaţia The Moscow Times, citând media occidentale. Soldații ruși, la cafea în pădure Incursiunea unităţilor ucrainene în regiunea rusă Kursk a constituit o surpriză totală pentru comandamentul şi unităţile ruse de pe teren. Operaţiunea cu participarea diferitelor ramuri ale Forţelor armate ucrainene a fost însoţită de o abordare inovatoare pentru asigurarea unei străpungeri, pe care un corespondent Forbes specializat în drone de luptă a numit-o drept "blitzkrieg electronic". Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Unitatea lui Vladimir, membru al echipajului unui vehicul blindat american Stryker, a intrat pe teritoriul regiunii ruse Kursk pe 6 august, în plină zi, în jurul orei 13:00: "Am fost printre primii". Spre surprinderea sa, brigada a 82-a de asalt aerian a forţelor ucrainene, nu a întâmpinat nicio rezistenţă. Curând, echipajul a dat peste soldaţi ruşi care "stăteau în pădure şi îşi beau cafeaua la o masă". În prima zi au murit mulţi dintre soldaţii ruşi, care nu erau înarmaţi şi nu se aşteptau la vreun atac. Alți zeci de ruși s-au predat El mai spune, reconstituind evenimentele, că, nedorind să repete soarta colegilor lor, "zeci" de soldaţi ruşi şi-au depus armele şi s-au predat. Unul din militarii ucraineni spune că frontiera rusă nu era deloc apărată în acel sector. "Tot ce aveau erau mine antipersonal împrăştiate în jurul copacilor de pe şosea şi câteva mine pe care au reuşit să le arunce în grabă de-a lungul mai multor drumuri", povesteşte el. "Este un alt exemplu de suficienţă rusă", explică analistul militar ucrainean Mikola Bielieskov pentru agenţia franceză de presă. "Rusia a presupus că, din moment ce are iniţiativa în altă parte, Ucraina nu ar îndrăzni să facă ceea ce a făcut", spune el. Paralizie în primele ore Pe măsura avansării pe teritoriul rus, trupele ucrainene au început să-şi fortifice poziţiile, aşteptând contralovituri de răspuns din partea armatei ruse. Ceea ce, din nou spre surprinderea lor, nu a urmat în primele ore ale incursiunii. În cele din urmă şi-au făcut apariţia avioanele de luptă ruseşti, care au început să lanseze bombe glisante şi dronele de atac "Lanţet". Forţele ucrainene recunosc că au suferit pierderi de oameni şi de tehnică occidentală, dar au continuat să meargă înainte, notează The Moscow Times. La operaţiune participă unităţi a cel puţin şase brigăzi din cadrul Forţelor armate ucrainene, scrie Financial Times, citat de media rusă, cu referire la soldaţi ucraineni şi la o analiză a materialelor foto şi video postate pe reţelele de socializare. Săptămâna trecută, media internaţionale au scris că în incursiunea ucraineană sunt implicate unităţi din cel puţin patru brigăzi. O brigadă poate avea de la 1.000 la 8.000 de militari, este adevărat că unele brigăzi sunt incomplete. Trupele de infanterie sunt însoţite de sisteme de aviaţie, artilerie şi rachete. Surpriza războiului electronic Dar elementul principal, potrivit analiştilor de la Financial Times, au fost mijloacele de război electronic şi dronele, cu care au ucrainenii s-au învăţat să doboare chiar şi elicoptere ruseşti şi să atace dronele inamice pentru a nu interfera cu mişcarea trupelor. "Pare să fie o operaţiune a armatei bine coordonată şi planificată", a declarat pentru The New York Times analistul militar Franz-Stefan Gady de la Institutul Internaţional de Studii Strategice din Londra. Forţele armate ucrainene dispun de sisteme de război electronic, pe care le-au desfăşurat pentru a bruia sistemele de control operaţional ale unităţilor ruse. Ucrainenii au transferat şi unele sisteme de apărare antiaeriană în regiunea Kursk pentru a asigura securitatea trupelor de la sol, precum şi unităţi mecanizate care avansează într-un ritm destul de rapid. Comandamentul ucrainean a folosit o tactică relativ nouă, care a fost testată recent în regiunea Harkov. După ce au identificat principalele frecvenţe ale reţelelor de comunicaţii radio de la frontieră şi de dirijare a dronelor ruseşti, Forţele armate ucrainene le-au blocat cu ajutorul unor dispozitive de bruiaj puternic. Lăsând unităţile ruseşti fără drone de recunoaştere prin care puteau cere foc de artilerie şi întăriri, ucrainenii, sub acoperirea sistemelor de război electronic desfăşurate în prima linie, au lansat un număr imens de drone, care au curăţat drumul trupelor lor, explică la rândul său Forbes. "Ruşii sunt într-o confuzie totală" Când unele trupe îşi consolidează poziţiile pe anumite amplasamente, acestea sunt înlocuite în fiecare noapte cu unităţi noi care sosesc din spatele frontului, relatează The Economist, citând participanţi la operaţiune. Platforma ucraineană Deep State, apropiată armatei, releva luni că trupele ucrainene au ocupat în şase zile peste 40 de aşezări în regiunea Kursk, dar guvernatorul interimar al regiunii ruse, Aleksei Smirnov, îi raportase în urmă cu o zi preşedintelui Vladimir Putin capturarea a 28 de localităţi de către trupele ucrainene. Viteza atacului ucrainean - primul al unei armate străine în Rusia de la cel de-al Doilea Război Mondial - contrastează cu luptele crâncene pe care forţele ruse trebuie să le ducă pentru a cuceri fiecare oraş din Ucraina în al treilea an de invazie. "Ruşii sunt într-o confuzie totală", apreciază Matthew Savill, director pentru afaceri militare de la Institutul Regal pentru Studii de Apărare din Marea Britanie. Dar menţinerea unei forţe de orice dimensiune în Rusia şi apărarea împotriva contraatacurilor va fi dificilă, având în vedere rezervele limitate ale Ucrainei, apreciază acelaşi expert britanic, citat de The Moscow Times.

Ucraina vrea "pace justă" pentru retragere (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina este gata să oprească ofensiva pe teritoriul Rusiei dacă Putin acceptă o "pace justă", spune Kievul

Ucraina vrea "pace justă" pentru retragere. Potrivit unui reprezentat al diplomației ucrainene, ofensiva ucraineană în provincia rusă frontalieră Kursk este "legitimă" şi se va opri dacă Rusia acceptă o "pace justă" şi pune capăt invaziei în Ucraina. Ucraina vrea "pace justă" pentru retragere Potrivit purtătorului de cuvânt al MAE ucrainean, Gheorghii Tikid, "Cu cât Rusia va accepta mai repede să restabilească o pace justă (...), cu atât mai repede vor înceta incursiunile forţelor de apărare ucrainene pe teritoriul rus". Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Tikid a calificat aceste operaţiuni ca fiind "absolut legitime". Referindu-se la operaţiunile militare care se desfăşoară de o săptămână în regiunea rusă Kursk, Tikid a afirmat că Ucraina nu încearcă să "anexeze" teritorii ruseşti. "Spre deosebire de Rusia, Ucraina nu are nevoie de proprietatea altora. Ucraina nu doreşte să anexeze teritoriu din regiunea Kursk, ci vrea să protejeze vieţile poporului său", a spus diplomatul la o conferinţă de presă. Rușii, în criză Ofensiva ucrainenilor a fost considerată de Vladimir Putin drept o tentativă de îmbunătăţire a poziţiei de negociere a Kievului înaintea unor posibile tratative de pace. Kremlinul consideră atacul ucrainean o încercare de a determina Rusia să mute trupe pentru a i se opri înaintarea care continuă de-a lungul frontului din estul şi sud-estul Ucrainei. Guvernatorul interimar al provinciei Kursk, Alexei Smirnov, a declarat că trupele ucrainene controlau 28 de aşezări din această provincie după ce au pătruns 12 km în adâncime şi de-a lungul graniţei pe o lăţime 40 km. "Problema este că nu există o linie clară a frontului, nu este evident unde se află unităţile de luptă ucrainene", a explicat Alexei Smirnov, vorbind la o reuniune de criză convocată de Putin. Informații contradictorii Ucraina a susţinut că are controlul asupra a 1.000 km pătraţi de teritoriu rus, mai mult decât dublu faţă de estimarea guvernatorului din Kursk. În prezent, ministerul rus al Apărării a susţinut că trupele sale, sprijinite de aviaţie, artilerie şi drone, "au dejucat tentative ale grupurilor mobile blindate inamice de a penetra profund în teritoriul rus". "Călătoria necontrolată a inamicului a fost deja oprit", a declarat generalul-maior Apti Alaudinov, comandantul unităţii forţelor speciale cecene Ahmat. "Inamicul este deja conştient de faptul că războiul-fulger pe care l-a planificat nu a mers", a adăugat acesta. În urma ofensivei ucrainene, Rusia a anunţat evacuarea a circa 200.000 de persoane, pe lângă cele din provincia Kursk evacuări fiind iniţiate şi din provincia învecinată Belgorod, ameninţată de asemenea de incursiunile ucrainene. Think-tank-ul american Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) evaluează la circa 800 de km pătraţi acest teritoriu, evaluare făcută pe baza locaţiilor unde au fost semnalate trupe ucrainene. Potrivit bloggerilor militari ruşi, armata ucraineană acţionează dispersat cu unităţi mobile de sabotaj dificil de localizat şi care pot provoca haos în rândul unităţilor ruse trimise ca întăriri. Încă nu se știe cine deţine controlul asupra oraşului rusesc Sudja, unde se află un nod de transport al gazelor ruseşti către Europa.

Ucraina ocupă 1.000 kmp în Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina controlează în Rusia o mie de kilometri pătrați de teritoriu, informație confirmată și de guvernatorul regiunii Kursk direct lui Putin

Ucraina ocupă 1.000 kmp în Rusia. Kievul a revendicat luni controlul asupra a circa o mie de kilometri pătraţi de teritoriu rus în provincia frontalieră Kursk, unde a lansat marţea trecută o ofensivă ce a luat prin surprindere armata rusă, slab desfăşurată în zonă. Ucraina ocupă 1.000 kmp în Rusia "Continuăm să desfăşurăm operaţiuni ofensive în regiunea Kursk. La ora actuală, controlăm aproximativ o mie de kilometri pătraţi din teritoriul Federaţiei Ruse", a spus comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, vorbind la o reuniune cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, din care acesta din urmă a publicat imagini pe platforma Telegram. Citește și: Salariul mediu net în administrația publică – 7.055 lei/lună, cu 1.000 de lei mai mult decât acum un an Zelenski afirmă că a ordonat pregătirea unui "plan umanitar" pentru respectiva zonă, unde armata ucraineană a lansat pe 6 august o ofensivă mecanizată şi a ajuns până la o distanţă de circa 30 de kilometri în interiorul teritoriului rus, însă între timp armata rusă a trimis acolo întăriri şi susţine că a oprit înaintarea ucraineană, dar situaţia se menţine confuză. Nu există o linie clară a frontului "Avem astăzi 28 de localităţi sub controlul inamicului, profunzimea penetrării teritoriului regiunii Kursk este de 12 kilometri, pe o lăţime de 40 de kilometri", a precizat guvernatorul provinciei Kursk, Alexei Smirnov, vorbind la o reuniune de criză convocată de preşedintele rus Vladimir Putin şi de la începutul căreia au fost transmise imagini televizate. În cele 28 de localităţi trăiesc circa 2.000 de persoane, "a căror soartă este necunoscută", de asemenea "avem 12 civili morţi şi 121 de răniţi, printre care zece copii", a adăugat guvernatorul. Potrivit acestuia, au fost evacuate din provincia Kursk circa 121.000 de persoane şi alte aproximativ 60.000 aşteaptă evacuarea. "Problema este că nu există o linie clară a frontului, nu este evident unde se află unităţile de luptă ucrainene", a explicat Alexei Smirnov, care a insistat că în situaţia actuală "este foarte important să se ştie unde se află inamicul". Potrivit bloggerilor militari ruşi, armata ucraineană nu controlează un teritoriu coerent în provincia Kursk şi acţionează acolo cu unităţi mobile de sabotaj dificil de localizat şi care pot provoca haos în rândul unităţilor ruse trimise ca întăriri. Putin e supărat Preşedintele Putin a ordonat la această reuniune Ministerului Apărării să expulzeze trupele ucrainene din Kursk şi a estimat că această ofensivă ucraineană are mai multe obiective, printre care a menţionat încercarea de destabilizare a Rusiei, slăbirea presiunii trupelor ruse pe frontul din estul şi sudul Ucrainei unde armata rusă înaintează. Dar şi câştigarea de Kiev a unei poziţii mai bune la eventuale negocieri de pace cu Rusia, negocieri pe care acum liderul de la Kremlin le exclude. "Despre ce fel de negocieri se poate vorbi acum? Cu oameni care bombardează la întâmplare civili (...), care caută să creeze ameninţări pentru instalaţiile nucleare?", s-a întrebat el la reuniunea de criză, în timp ce trupele ucrainene sunt la câteva zeci de kilometri de centrala nucleară Kursk şi după ce Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de provocarea unui incendiu la centrala nucleară ucraineană Zaporojie aflată sub control rusesc.

Adolescenți ruși, trimiși să apere Kursk (sursa: X/Azovsouth)
Internațional

FOTO & VIDEO Putin a trimis adolescenți să apere regiunea Kursk de trupele ucrainene. Sute de soldați ruși au fost capturați în câteva zile

Adolescenți ruși, trimiși să apere Kursk: imagini tulburătoare din regiunea rusă au fost publicate pe conturi de social media. Adolescenți ruși, trimiși să apere Kursk Potrivit canalului X Azovsouth, trupele ucrainene au luat sute de prizonieri din forțele ruse. Citește și: Furie și frustrare la Kremlin după pătrunderea trupelor ucrainene în Rusia. Moscova amenință cu represalii neprecizate Într-una din imaginile publicate de sursa citată, pot fi văzuți soldați ruși în genunchi, cu mâinile legate la spate. Unii dintre ei par a fi foarte tineri, poate chiar minori. În alte imagini, pot fi văzuți soldați prizonieri adulți întinși pe jos sau urcați în vehicule de transport. Cel mai probabil, pentru a fi duși în Ucraina.

România, sub Ucraina la Jocurile Olimpice (sursa: Facebook/Comitetul Olimpic și Sportiv Român)
Eveniment

SUA încheie Jocurile Olimpice de la Paris pe primul loc la medalii. România, pe 23, sub Ucraina

România, sub Ucraina la Jocurile Olimpice. Delegaţia Statelor Unite a ocupat primul loc în clasamentul final pe medalii al Jocurilor Olimpice de la Paris, în timp ce România s-a clasat pe 23. România, sub Ucraina la Jocurile Olimpice România a încheiat participarea la Jocurile Olimpice de la Paris cu nouă medalii, dintre care trei de aur, patru de argint şi două de bronz. Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei S-a situat pe locul 23, după Ucraina (locul 22), care are 12 medalii (trei de aur, cinci de argint și patru de bronz). Este cea mai bună clasare a României în ierarhia pe medalii din 2008, la Beijing când tricolorii încheiau pe locul 18 (4-1-4). Însă la JO 2020 (Tokyo), România termina pe locul 46 în clasamentul pe medalii (1-3-0), după ce la Rio 2016 a fost pe 47 (1-1-2), iar la Londra 2012 s-a clasat pe 31 (2-4-1). Aur au câştigat înotătorul David Popovici la 200 metri liber, canotorii Andrei Cornea şi Marian Enache la dublu vâsle masculin şi echipajul feminin de opt plus unu (Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria Ştefania Petreanu). Argintul a fost obţinut de Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş la dublu vâsle feminin, Ioana Vrînceanu şi Roxana Anghel la dublu rame feminin, Gianina van Groningen şi Ionela Cozmiuc la dublu vâsle feminin - categorie uşoară, precum şi de halterofila Mihaela Cambei la cat. 49 kg. Bronzul a fost cucerit de David Popovici la 100 metri liber şi de gimnasta Ana Maria Bărbosu la sol, în urma deciziei TAS. SUA, primul loc Delegaţia Statelor Unite a încheiat Jocurile de la Paris pe primul loc graţie medaliei câştigate în ultima probă a competiţie, baschet feminin (67-66 cu Franţa), cu care a egalat China la medaliile de aur (40-40), depăşind-o pe cele de argint (44-27). Americanii (40-44-42) au ocupat primul loc, urmaţi de China (40-27-24), Japonia a urcat pe locul al treilea (20-12-13), Australia este a patra (18-19-16), iar Franţa s-a clasat pe cinci (16-26-22) etc. România a reuşit să devanseze naţiuni sportive importante, precum Serbia, Cuba, Croaţia, Cehia, Kazahstan, Polonia, Grecia sau Turcia. Topul medaliilor La încheierea Jocurilor Olimpice, acesta este topul ţarilor pe medalii: Aur, Argint, bronz, și totalul de medalii. Medaliile câştigate de sportivii independenţi neutri (AIN) nu au fost contabilizate. 1 SUA 40 44 42 126 2 China 40 27 24 91 3 Japonia 20 12 13 45 4 Australia 18 19 16 53 5 Franţa 16 26 22 64 6 Olanda 15 7 12 34 7 Marea Britanie 14 22 29 65 8 Coreea de Sud 13 9 10 32 9 Italia 12 13 15 40 10 Germania 12 13 8 33 11 Noua Zeelandă 10 7 3 20 12 Canada 9 7 11 27 13 Uzbekistan 8 2 3 13 14 Ungaria 6 7 6 19 15 Spania 5 4 9 18 16 Suedia 4 4 3 11 17 Kenya 4 2 5 11 18 Norvegia 4 1 3 8 19 Irlanda 4 0 3 7 20 Brazilia 3 7 10 20 21 Iran 3 6 3 12 22 Ucraina 3 5 4 12 23 România 3 4 2 9 24 Georgia 3 3 1 7 25 Belgia 3 1 6 10 26 Bulgaria 3 1 3 7 27 Serbia 3 1 1 5 28 Cehia 3 0 2 5 29 Danemarca 2 2 5 9 30 Azerbaidjan 2 2 3 7 30 Croaţia 2 2 3 7 32 Cuba 2 1 6 9 33 Bahrain 2 1 1 4 34 Slovenia 2 1 0 3 35 Taiwan 2 0 5 7 36 Austria 2 0 3 5 37 Hong Kong 2 0 2 4 37 Filipine 2 0 2 4 39 Algeria 2 0 1 3 39 Indonezia 2 0 1 3 41 Israel 1 5 1 7 42 Polonia 1 4 5 10 43 Kazahstan 1 3 3 7 44 Africa de Sud 1 3 2 6 44 Jamaica 1 3 2 6 44 Thailanda 1 3 2 6 47 Etiopia 1 3 0 4 48 Elveţia 1 2 5 8 49 Ecuador 1 2 2 5 50 Portugalia 1 2 1 4 51 Grecia 1 1 6 8 52 Argentina 1 1 1 3 52 Egipt 1 1 1 3 52 Tunisia 1 1 1 3 55 Botswana 1 1 0 2 55 Chile 1 1 0 2 55 Saint Lucia 1 1 0 2 55 Uganda 1 1 0 2 59 Republica Dominicană 1 0 2 3 60 Guatemala 1 0 1 2 60 Maroc 1 0 1 2 62 Dominica 1 0 0 1 62 Pakistan 1 0 0 1 64 Turcia 0 3 5 8 65 Mexic 0 3 2 5 66 Armenia 0 3 1 4 66 Columbia 0 3 1 4 68 Coreea de Nord 0 2 4 6 68 Kârgâzstan 0 2 4 6 70 Lituania 0 2 2 4 71 India 0 1 5 6 72 Moldova 0 1 3 4 73 Kosovo 0 1 1 2 74 Cipru 0 1 0 1 74 Fiji 0 1 0 1 74 Iordania 0 1 0 1 74 Mongolia 0 1 0 1 74 Panama 0 1 0 1 79 Tadjikistan 0 0 3 3 80 Albania 0 0 2 2 80 Grenada 0 0 2 2 80 Malaezia 0 0 2 2 80 Porto Rico 0 0 2 2 84 Capul Verde 0 0 1 1 84 Cote d'Ivoire 0 0 1 1 84 Echipa refugiaţilor 0 0 1 1 84 Peru 0 0 1 1 84 Qatar 0 0 1 1 84 Singapore 0 0 1 1 84 Slovacia 0 0 1 1 84 Zambia 0 0 1 1

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră