duminică 26 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2403 articole
Internațional

Ucraina pierde accesul la Marea Azov

Ucraina pierde accesul la Marea Azov. Dar numai "temporar", a anunţat vineri seara Ministerul ucrainean al Apărării, în timp ce forţele ruse strâng laţul în jurul Mariupol (sud-est), principalului port ucrainean la Marea Azov, relatează Reuters. Ucraina pierde accesul la Marea Azov "Ocupanţii au reuşit parţial să obţină succes în districtul de operaţiuni Doneţk, privând temporar Ucraina de acces la Marea Azov", indică Ministerul ucrainean al Apărării într-un comunicat. Ministerul nu precizează în text dacă forţele ucrainene au redobândit ulterior accesul la mare. Rusia anunţase vineri seara că forţele sale "strâng laţul" în jurul Mariupol, unde se estimează că 80% din spaţiul locativ a fost avariat, iar sute de locuitori erau prinşi sub dărâmăturile unui teatru bombardat de trupele ruseşti. Citește și: Probleme pentru procurorii lui Kovesi la Sofia: ex-premierul Boiko Borisov a fost eliberat, acuzația de folosire abuzivă de fonduri europene nu mai este pomenită Armata rusă declarase că a reuşit să intre în oraş şi că lupte s-ar da chiar în centrul oraşului Mariupol, asediat de zile întregi, conform purtătorului de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov, citat de AFP. Preluarea controlului asupra Mariupol ar constitui un important punct de cotitură în conflict şi ar permite Rusiei să asigure continuitate teritorială între forţele sale venite din Crimeea anexată (sud) şi trupele din Donbas (est), acesta constituind un punct-cheie pentru controlul Crimeii şi accesul la Marea Neagră.

Ucraina pierde accesul la Marea Azov (sursa: Agerpres)
Grecia se oferă să reconstruiască maternitatea de la Mariupol bombardată de ruşi
Eveniment

Grecia se oferă să reconstruiască maternitatea de la Mariupol

Grecia se oferă să reconstruiască maternitatea de la Mariupol bombardată de ruşi, a anunțat premierul Kyrikos Mitsotakis. Grecia se oferă să reconstruiască maternitatea de la Mariupol „Grecia este pregătită să reconstruiască maternitatea de la Mariupol, Centrul minorităţii elene în Ucraina, o cetate dragă sufletelor noastre şi care a devenit simbolul barbariei războiului”, a anunţat într-un mesaj postat pe Twitter premierul grec, citat de news.ro. Maternitatea şi spitalul de pediatrie, situate în aceeaşi clădire, la Mariupol, au fost bombardate săptămâna trecută, iar trei persoane -inclusiv un copil -au fost ucise în atac. Consulul grec la Mariupol, Manolis Androulakis, care se ascundea în urmă cu câteva zile într-un subsol în oraş, a fost evacuat la începutul acestei săptămâni în Republica Moldova. ”Fiecare zi care trece devine mai periculoasă. Centrul Mariupolului a fost devastat. Un spital de pediatrie, un teatru, o bibliotecă au fost vizate. Nu mai e nimic în picioare!”, a denunţat el vineri la postul grec OpenTv. Moscova dă asigurări că atacul a fost ”fabricat”, piesă cu piesă. Citește și: Kovesi, vizită extraordinară la Kiev. Acord cu Parchetul General ucrainean pentru confiscarea averilor criminalilor de război

Bulgaria nu trimite rachete S-300 Ucrainei, potrivit premierului Kiril Petkov (sursa: Agerpres)
Internațional

Bulgaria nu trimite rachete S-300 Ucrainei

Bulgaria nu trimite rachete S-300 Ucrainei. Sofia nu va trimite Ucrainei rachete antiaeriene de producţie sovietică S-300 şi nici vreun alt tip de arme, a declarat vineri premierul bulgar Kiril Petkov, potrivit agenţiei EFE. Bulgaria nu trimite rachete S-300 Ucrainei "În acest moment, Bulgaria nu va da nimănui nici sisteme de apărare aeriană, nici alte rachete", a semnalat şeful guvernului bulgar. "Continuăm să sprijinim puternic Ucraina şi îi vom furniza ajutor umanitar, pe lângă primirea a cât mai mulţi refugiaţi posibil", a adăugat premierul Petkov, care se va întâlni sâmbătă la Sofia cu secretarul american al apărării, Lloyd Austin. Citește și: Kovesi, vizită extraordinară la Kiev. Acord cu Parchetul General ucrainean pentru confiscarea averilor criminalilor de război Unele mass-media occidentale au relatat că Washingtonul a cerut Slovaciei şi Bulgariei, ambele ţări membre ale NATO, să ofere Ucrainei sisteme antiaeriene S-300. "Nimeni din partea SUA nu a vorbit cu mine pentru a cere arme. Singurul lucru despre care discutăm sunt eforturile coordonate de consolidare a flancului estic al NATO", a spus Petkov despre acele relatări ale presei. Un larg consens parlamentar poate schimba decizia Mai mult, el a amintit că orice eventuală decizie de a livra arme Ucrainei va trebui aprobată la Sofia cu un "larg consens în Parlament". Premierul Petkov pare astfel să recunoască diviziunile interne din coaliţia sa de guvernare cvadripartită în chestiunea livrării de arme Ucrainei. Una dintre formaţiunile membre ale coaliţiei, Partidul Socialist Bulgar, se opune categoric unui ajutor de acest fel pentru Ucraina. Până în prezent, remarcă agenţia EFE, dintre statele NATO numai Ungaria şi Polonia au refuzat să trimită arme şi muniţii Ucrainei după ce această ţară a fost atacată de Rusia. Slovacia a anunţat că este dispusă să ofere Ucrainei rachete S-300 dacă aliaţii din NATO îi înlocuiesc acest sistem antiaerian cu un altul.

Kiev: patru copii uciși de ruși (sursa: Facebook/Київська міська рада)
Internațional

Kiev: patru copii uciși de ruși

Kiev: patru copii uciși de ruși. Consiliul local al capitalei ucrainene Kiev a anunţat vineri pe Facebook că 60 de civili, dintre care patru copii, au murit de când au început cu trei săptămâni în urmă atacurile trupelor ruse asupra oraşului, relatează CNN. Kiev: patru copii uciși de ruși De asemenea, peste 160 de militari şi combatanţi ucraineni au murit în urma atacurilor ruse asupra capitalei. Numărul răniţilor este de 889, dintre care 241 sunt civili, inclusiv 18 copii. În plus, 36 de clădiri rezidenţiale, șase şcoli şi patru grădiniţe se numără printre clădirile avariate de proiectilele lansate de trupele ruse. Citește și: VIDEO Putin, discurs pe stadion la Moscova, acompaniat de staruri pop: Din dragoste creștină am intrat în Ucraina, să-i salvăm pe frații noștri din Donbas Acestea din urmă încearcă în continuare să încercuiască oraşul, dar se lovesc de rezistenţa ucraineană, în timp ce continuă de asemenea bombardamentele asupra Kievului, potrivit AFP. Trupele ruse ajunse la est de Kiev se află la circa 15 kilometri de centrul oraşului şi nu au avansat aproape deloc în ultimele zile, a declarat joi un responsabil militar american.

Putin pe stadion: Ucraina, dragoste creștină (sursa: AP)
Internațional

Putin pe stadion: Ucraina, dragoste creștină

Putin pe stadion: Ucraina, dragoste creștină. Vladimir Putin a vorbit mulțimii adunate pe stadionul Lujniki din Moscova. Putin pe stadion: Ucraina, dragoste creștină "Fiecare cuvânt din Constituția noastră e de mare importantă. Crimea a trebuit să fie scoasă din starea umilitoare în care se află și a fost readusă la Rusia. Scopul operațiunii din Ucraina este să salvăm oamenii de genocid. Din dragoste creștină am fost obligați să îi salvăm pe frații noștri din Donbas", a spus Putin. Citește și: ANALIZĂ Poate fi Putin judecat pentru crime de război? În acest timp, ucrainenii se ascund sau încearcă să fugă din fața bombardamentelor iar soldații ruși mor în "operațiunea specială" a lui Vladimir Putin în Ucraina. Dar rușii sărbătoresc "Ziua reunificării Crimeei cu Rusia" pe 18 martie. Cu această ocazie au loc concerte grandioase în mai multor orașe din Rusia, pe stadioane. https://www.youtube.com/watch?v=12SIYzJOq_g&feature=emb_title Locuitorii din Sankt Petersburg participă la un concert denumit "Za Россию!" (Pentru Rusia). "Vor ieși pe scenă Valeria, Buinov, Zara și formația Marsilia", scrie fontanka.ru, citată de Ziarul de Gardă. Între timp, rușii din Moscova participă la concertul "Крымская весна" (Primăvara din Crimeea), transmite NEXTA.

Violonistă din Harkiv cântă în adăpost
Internațional

Violonistă din Harkiv cântă în adăpost

Violonistă din Harkiv cântă în adăpost, în timp ce rachetele rușilor lovesc orașul. Vera Lytovchenko spune, într-un interviu pentru defapt.ro, că ea a decis să reziste în oraș și încearcă să-i ajute pe ucrainenii care au rămas. Acum, organizează strângeri de fonduri pe rețelele de socializare pentru oamenii din Harkiv. A început să cânte în adăpostul aflat în subsolul blocului ei pentru ca sunetul viorii să acopere bombardamentele, dar și ca cei apropiați să știe că este încă în viață. Imaginile cu Vera (în ucraineană se citește „Vira”) au devenit virale pe rețelele de socializare. View this post on Instagram A post shared by Вера Литовченко (@veralytovchenko) Violonistă din Harkiv cântă în adăpost: Înainte de război, eram muziciană. Am început să cânt pentru oamenii din adăpostul meu, să uite de război pentru câteva minute Am vorbit cu Vera Lytovchenko săptămâna trecută, când Harkivul nu trecuse încă prin cel mai sever bombardament, care a dus la moartea a câteva sute de oameni și la distrugerea centrului istoric și la prăbușirea câtorva cartiere. Citește și: Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Au fugit de războiul din Donbass, la 13 ani. La 21 de ani, au fost obligați din nou să-și lase familia și casele din Kiev Bombardamentele se opriseră la ora 05.00 dimineața, iar ea urcase să-și ude florile și să se spele pe cap. Lucruri dintr-o altă viață, viața de dinainte de război. „Înainte de război”, îmi spune Vera, „eram muziciană, Cânt la vioară de șapte ani, în orchestra Harkiv Opera Theatre, și eram profesoară de muzică la Universitatea Națională de Arte din Harkiv”. A început să cânte în adăpost inspirată de o elevă a ei de 18 ani, care a cântat la metrou, în timp ce oamenii fugeau de bombe. A impresionat-o așa de mult încât a plâns. „Mașa, dacă mă vezi, să știi că te iubesc”, se oprește Vera un moment. „Am început să cânt la vioară pentru oamenii din adăpostul meu, să uite de război pentru câteva minute. Și pentru prietenii mei, care sunt în alte locuri, în alte orașe, ca să-i sprijin și să le dau de veste că sunt în viață și că sunt puternică”, spune Vera. View this post on Instagram A post shared by Вера Литовченко (@veralytovchenko) „M-am temut că voi muri. Acum, mă îngrijorez pentru prietenii mei” Vera își petrece nopțile în adăpostul din subsolul blocului ei din prima seară de război. În dimineața zilei de 24 februarie, a fost trezită din somn de bubuituri și ea a crezut, ca toți cunoscuții ei, că sunt petarde sau artificii. Nimeni n-a crezut că rușii îi vor invada. „Nu ne-am așteptat deloc, nu ne vine să credem că se întâmplă. Pe 24 februarie, în noaptea aceea, m-am trezit și m-am gândit că e vreun foc de artificii sau dă cineva cu petarde. Mă gândeam ... ce tâmpit se apucă să dea noaptea cu petarde?! Și toți prietenii mei și cunoscuții mei – cu toții suntem surprinși că se întâmplă”, spune Vera. Citește și: FOTO 109 cărucioare de copii, așezate în centrul orașului Liov (Lvov), în memoria celor 109 copii ucraineni uciși de ruși Se îngrijorează mereu pentru cunoscuții ei, care au ales aproape toți să rămână în oraș. „M-am simțit în pericol, m-am temut că voi muri. Acum, nu mai sunt așa de înfricoșată. Sunt nervoasă, mă îngrijorez pentru prietenii mei din Harkiv și pentru cei care au plecat spre alte țări. Le scriu des, de multe ori pe zi, iar în timpul bombardamentelor, din 10 în 10 minute - „ești bine?”. Vreau să fiu puternică, să ajut pe cât de mult pot. „Nu pot să-mi părăsesc orașul, străzile, mormintele familiei mele” O întreb pe Vera Lytovchenko dacă s-a gândit să plece din Harkiv. Îmi răspunde hotărâtă că s-a gândit la asta, dar a decis să nu facă asta. „M-am gândit la asta și am decis că nu voi pleca. Este pământul meu. Este orașul meu natal. Toată familia mea este din Harkiv și din zona Harkivului. De ce ar trebui eu să plec de pe pământul meu? Bunica mea a stat aici în timpul ocupației (naziste, n.r.) , în 1941-1943, deci și eu pot să stau aici și ii voi ajuta pe oamenii care nu pot pleca. Nu pot să-mi părăsesc orașul, străzile, teatrul meu, mormintele familiei mele, este mormântul mamei mele – nu le pot lăsa. Voi rămâne aici și îi voi ajuta pe toți cei pe care pot (îi trmură vocea). Voi sta aici. Pot să rezist”, spune Vera. În cele din urmă, nici blocul Verei nu a scăpat de rachetele rușilor. Apartamentul ei a fost afectat de bombardamentele de acum trei zile. Vera este bine și încă strânge ajutoare pentru oameni. Citește și: EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță View this post on Instagram A post shared by Вера Литовченко (@veralytovchenko) Cel puțin 450 de oameni au murit sau au fost răniți, de la începerea războiului, în Harkiv, este estimarea Human Rights Watch, citată de NEXTA. Harkiv este al doilea cel mai mare oraș din Ucraina, cu peste 1,5 milioane de locuitori. During first 11 days of the war in #Kharkiv 450 civilians were allegedly killed or woundedThis was reported by Human Rights Watch. The organization recorded use by Russia of cluster munitions and explosives with a large area of destruction in densely populated areas of Kharkov. pic.twitter.com/qOcZdGACJ2— NEXTA (@nexta_tv) March 18, 2022

Cărucioare de copii, în mijlocul Lvov-ului, în memoria celor 109 copii uciși de ruși. Sursă: Twitter The Ikyiv Independent
Internațional

Cărucioare de copii în mijlocul Lvov-ului

109 cărucioare de copii, în mijlocul Lvov-ului, în memoria celor 109 copii ucraineni omorâți de soldații ruși de la invadarea Ucrainei, în 24 februarie. Imaginea a fost publicată pe contul de Twitter al publicației The Kyiv Independent. 109 cărucioare de copii, în mijlocul Lvov-ului, în memoria copiilor ucraineni omorâți de ruși Vineri, în centrul orașul Lvov (Liov) au fost așezate 109 cărucioare de copii, în memoria copiilor uciși de ruși în războiul pornit împotriva Ucrainei, din 24 februarie. ⚡️Strollers have been put in central Lviv on March 18, representing the number of children killed in Russia's war against Ukraine.According to Prosecutor General’s Office, Russian forces have killed 109 children and injured more than 130 since Feb. 24. ? Asami Terajima pic.twitter.com/OGtrIsElHi— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 18, 2022 „Ca urmare a agresiunii armate a Rusiei, până în 18 martie 2022, un număr de 109 copii au fost omorâți și peste 130 au fost răniți. Cele mai multe victime au fost înregistrate în regiunea Kiev – 55, Harkiv – 34, Donețk – 26, Cernihiv – 29, Nikolaev – 20, Jitomir – 15, Sumî – 14, Herson – 14”, precizează Biroul Procurorului General, citat de agenția Ukrinform. Citește și: Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși: 109 micuți au murit în bombardamente

Poate fi Putin judecat pentru crime de război? Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Poate fi Putin judecat pentru crime de război

Poate fi Putin judecat pentru crime de război? Curtea Penală Internațională (CPI) a lansat deja o anchetă cu privire la presupusele crime de război comise în urma invadării Ucrainei de către Rusia. Această țară nu mai este semnatară a acordului internațional de înființare a CPI, dar dacă Putin este adus în fața acestei instanțe, el pote fi judecat. Ce este o crimă de război? CPI are definiții clare a ceea ce se califică drept genocid, crime de război, crime împotriva umanității și crimă de agresiune. Aceste definiții sunt incluse într-un tratat numit Statutul de la Roma, care formează fundamentul CPI. Atacarea populației civile este crimă de război. Crimele de război includ, de asemenea, uciderea, mutilarea, tratamentul crud, luarea de ostatici, violul și sclavia sexuală, arată liniile directoare ale CPI. Cum funcționează CPI? Curtea are sediu la Haga, în Olanda. Nu mai puțin de 123 de țări îi recunosc autoritatea. Rusia s-a retras în 2016, după condamnarea invadării Ucrainei. Dar dacă Putin este adus în fața instanței, el poate fi judecat și condamnat. Poate fi Putin judecat pentru crime de război? Ce șanse sunt ca Putin și complicii săi puși sub acuzare? Pare din ce în ce mai probabil ca Karim Khan QC, procurorul șef al curții, să pună sub acuzare unii oficiali ruși de rang înalt și pe Putin însuși, apreciază cotidianul britanic The Times. Khan și-a instruit deja echipa să investigheze potențialele crime de război. Experții în drept spun că una dintre cele mai mari probleme este verificarea numeroaselor fișiere video cu filmări de pe telefoanele mobile civile. Va fi adus Putin în fața CPI? Puțin probabil, atâta vreme cât se află la putere. Dar el poate fi arestat în orice stat semnatar al acordului care stă la baza CPI, așa că libertatea sa de mișcare în afara Rusiei va fi serios afectată. Poate fi Putin judecat în absență? CPI evită să judece persoane care nu apar în fața judecătorilor de aici. Tot The Times scrie că cea mai bună soluție ar fi ca Putin să fie înlăturat de la putere și predat CPI. The Times arată că, până acum, cea mai mare pdeapsă dată de această instanță a fost de 30 de ani de închisoare, în cazul unui lider al rebelilor congolezi. Sentințele pot implica și plata unor daune. Citește și: 130 de supraviețuitori, salvați din ruinele teatrului din Mariupol, bombardat de ruși. Circa o mie de femei și copii se adăposteau acolo de bombe

Ciucă acuză Rusia de crime de război. Sursă imagine: Captură video Facebook Guvernul României
Politică

Ciucă acuză Rusia de crime de război

Ciucă acuză Rusia de crime de război în Ucraina. Premierul Nicolae Ciucă a spus că agresiunea Rusiei în Ucraina este comparabilă cu crimele petrecute în Groznîi, Cecenia, ori Alep, Siria. Citește și: Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși: 109 micuți au murit în bombardamente Ciucă acuză Rusia de crime de război în Ucraina „O agresiune inacceptabilă soldată cu suferințe enorme, cu valuri de refugiati care au depășit 2,5 milioane de persoane, cu distrugeri de locuințe, spitale, maternități, grădinițe și școli similare cu cele din Groznîi ori Alep. Toate aceste grozăvii ale războiului le regăsim azi la Mariupol, Herson, Harkov sau Kiev, adevărate crime împotriva umanității, crime de război care caracterizează această acțiune a Rusiei”, a declarat Nicolae Ciucă. Citește și: România, prin Aurescu: Sunt indicii puternice că în Ucraina s-au produs crime de război Premierul a spus că România a investit 3,4 milioane de euro în ajutor umanitar și a construit „un HUB ogistic european pentru ajutor umanitar la Suceava. (..) Este vorba de refugiați, dar si de ucrainenii rămași în țara lor care au nevoie de htrană, de combustibil și de medicamente. Acest hub și celelalte locațșii și depozite nu fac decît să îi sprijine și să transporte pe teritoriul Ucrainei aceste echipamente si materiale de prima necesitate de care uncrainenii ramasi in tara au nevoie”, a declarat șeful Guvernului.

Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși. În imagine, Kievul bombardat. Sursă: Twitter The Kyiv Independent
Internațional

Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși

Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși: cel puțin 109 copii au fost omorâți de soldații ruși, de la invadarea Ucrainei, în 24 februarie, a anunțat Biroul Procurorului General, pe Telegram. Citește și: 130 de supraviețuitori, salvați din ruinele teatrului din Mariupol, bombardat de ruși. Circa o mie de femei și copii se adăposteau acolo de bombe ⚡️One killed, 4 injured as fire breaks out after shelling of a residential building in Kyiv.The fire has been extinguished, according to the State Emergency Service. The 5-story building in Podil district was hit on the morning of March 18.Photo: State Emergency Service. pic.twitter.com/gR9nITPaQf— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 18, 2022 Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși la 109. Peste 130, răniți „Ca urmare a agresiunii armate a Rusiei, până în 18 martie 2022, un număr de 109 copii au fost omorâți și peste 130 au fost răniți. Cele mai multe victime au fost înregistrate în regiunea Kiev - 55, Harkiv - 34, Donețk - 26, Cernihiv - 29, Nikolaev - 20, Jitomir - 15, Sumî - 14, Herson - 14”, precizează Biroul Procurorului General, citat de agenția Ukrinform. Cel puțin 439 de instituții educaționale au fost bombardate, iar 63 au fost complet distruse. Cele mai multe instituții distruse sunt în regiunea: Donețk - 126, Harkiv - 77, Nikolaev - 39, Sumî - 31, Kyiv - 41, Herson - 21, orașul Kiev - 35. Datele nu sunt complete, întrucât rușii continuă bombardamentele, menționează Ukrinform. Atenție, imagini șocante! View this post on Instagram A post shared by Olena Zelenska (@olenazelenska_official)

Rușii nu au ocupat puncte-cheie ucrainene (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rușii nu au ocupat puncte-cheie ucrainene

Rușii nu au ocupat puncte-cheie ucrainene. Ucraina încă deţine controlul asupra zonelor-cheie ale ţării pe care forţele ruse încearcă să le cucerească, a afirmat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la câteva săptămâni de atac susţinut din partea Rusiei, informează vineri dpa. Rușii nu au ocupat puncte-cheie ucrainene Forţele ucrainene au răspuns fiecărui atac din partea unităţilor ruse, a spus Zelenski, într-un mesaj video publicat pe Telegram vineri la primele ore ale dimineţii. Zelenski a dat asigurări că oraşe precum Mariupol în sud, Harkov în est şi Cernigău în nord, asediate de trupele ruse, nu vor fi abandonate la greu. De la armată până la Biserică, toată lumea face tot ce poate pentru poporul ucrainean, a spus preşedintele Zelenski, promiţând: "Vom fi liberi". De asemenea, el i-a mulţumit preşedintelui american Joe Biden pentru ajutorul său "nou şi eficient". Zelenski le-a promis oamenilor de afaceri înlesniri precum mai puţină birocraţie şi împrumuturi fără dobândă pe durata conflictului. Teatrul din Mariupol, date incerte Între timp, au apărut indicii că teatrul bombardat în oraşul ucrainean asediat Mariupol ar fi adăpostit chiar mai mulţi oameni decât se credea iniţial. Parlamentarul ucrainean Serhii Taruta a scris pe Facebook vineri dimineaţa că cel puţin 1.300 de persoane se adăposteau în clădirea care a fost bombardată miercuri. Taruta a spus că această afirmaţie se bazează pe informaţii privind oamenii care s-au aflat înăuntru şi au părăsit de atunci Mariupol. Până acum, autorităţile oraşului susţineau că circa 1.000 de persoane au căutat adăpost în clădirea teatrului. Citește și: 130 de supraviețuitori, salvați din ruinele teatrului din Mariupol, bombardat de ruși. Circa o mie de femei și copii se adăposteau acolo de bombe Potrivit parlamentarei ucrainene Olga Stefanişina, în jur de 130 de civili au fost scoşi de sub dărâmăturile teatrului, joi. Numărul total al persoanelor ucise sau rănite rămâne necunoscut, a scris ea vineri. Potrivit surselor ucrainene, clădirea a fost în mare parte distrusă de un bombardament ţintit al forţelor ruse, miercuri. La rândul său, Rusia acuză regimentul naţionalist ucrainean Azov pentru această explozie de proporţii.

Bogdan Aurescu, MAE, România: Crime de război în Ucraina (sursa: Digi24)
Eveniment

România: Crime de război în Ucraina

România: Crime de război în Ucraina. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat joi că sunt "indicii puternice" că în urma agresiunii Federaţiei Ruse în Ucraina s-au produs crime de război. România: Crime de război în Ucraina "Dacă ne uităm la toate informaţiile care vin din teatrul de război din Ucraina, în urma agresiunii militare a Federaţiei Ruse sunt indicii puternice că în acest conflict s-au produs crime de război. (...) Citește și: EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță Eu, ca jurist, ca profesor de drept internaţional, am foarte mare încredere în justiţia internaţională, ăsta este şi motivul pentru care România, alături de alte 38 de state, pe 2 martie a sesizat Curtea Penală Internaţională, cerând procurorului Curţii Penale Internaţionale să înceapă ancheta cu privire la posibila comitere de crime de război, crime împotriva umanităţii, crime de genocid, inclusiv în ceea ce priveşte desfăşurarea acestor ostilităţi din Ucraina", a spus Aurescu la Digi24. El a adăugat că procurorul Curţii Penale Internaţionale a început investigaţia în Ucraina, pentru că trebuie strânse probe, iar o astfel de anchetă poate să dureze destul de mult timp.

Bilanțul vânătorii de iahturi ale oligarhilor Foto: Nobiskrug
Eveniment

Bilanțul vânătorii de iahturi ale oligarhilor

Bilanțul vânătorii de iahturi: nouă sunt deja sub sechestru. Potrivit unui grup care urmărește activitățile iahturilor, #YachtWatch, multe și-au găsit refugiu în Maldive, Seychelles, Dubai și Caraibe sau sunt în mișcare. Italia și Spania conduc în clasamentul sechestrărilor, cu câte trei nave. Bilanțul vânătorii de iahturi ale oligarhilor Au fost puse sub sechestru: Crescent, deținut de Igor Sechin, președintele Rosneft, se bănuiește că nava este de fapt al lui Putin. Evaluat la 600 de milioane de dolari, deși este foarte greu de apreciat cât costă un astfel de iaht. A fost sechestrat de Spania, la Tarragona. Lady Anastasia, deținut de Alexandr Mikheiev, șeful diviziei de exporturi de armament al Rosobonoexport. Tot Spania l-a sechestrat. Dilbar, în valoare de aproape 600 de milioane, deținut de Alisher Usmanov. La bordul acestuia se află o piscină de 25 de metri, care este cea mai mare piscină instalată vreodată pe un iaht. Sechestrat sau „înghețat” în Germania. Lady M de 65 de metri, în valoare de 65 de milioane de dolari, se află în portul italian Imperia. El este deținut de Alexei Mordashov, deține holdingul rusesc de oțel Severstal. Averea sa este de 23,1 miliarde de dolari și ocupă locul 65 în clasamentul mondial al miliardarilor și al treilea loc în Rusia. Mai are un iaht, Nord, în Seychelles. Quantum Blue, lung de 104 metri, deținut de omul de afaceri rus Serghei Galitsky, a fost confiscat la Monaco. Serghei Galitsky este proprietarul rețelei Magnit. Valerie, are 85 de metri, valoare estimată la140 de milioane de dolari. Nava este înregistrată pe numele fiicei vitrege a lui Serghei Chemezov, Anastasia Ignatova, printr-o companie din Insulele Virgine Britanice. Chemezov este un fost ofițer KGB care conduce Rostec. A fost coleg cu Putin la Drezda. Sechestrat de către Spania Amore Vero de 86 de metri, costă aproximativ 120 de milioane de dolari și-i aparține lui Igor Sechin. Sechestrat de Franța. Lena, deținut de Ghenadi Timchenko. Italia l-a sechestrat. Royal Romance, de 200 de milioane de dolari, aparține lui Viktor Medvedciuk, politician ucrainean care are legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin. Croatia l-a sechestrat. Royal Romance este unul dintre cele mai mari cinci iahturi de lux din lume. Costul anual al întreținerii este estimat la 15-20 de milioane de dolari. În aul 2014, Viktor Mdveciuk a fost sancționat de SUA pentru subminarea democrației în Ucraina. Ragnar, iahtul lui Vladimir Stralkovski, un fost agent KGB care are legături cu președintele Putin, a rămas și el blocat într-un port din Norvegia. Nimeni nu vrea să-i vândă combustibil. Citește și: VIDEO Arnold Schwartzenegger, apel dramatic către poporul rus: „Nu Ucraina a început acest război”

Aproape 130 de persoane au fost salvate deocamdată de sub dărâmăturile Teatrului Dramatic din Mariupol Foto: Twitter
Eveniment

130 de persoane au fost salvate teatrului Mariupol

Aproape 130 de persoane au fost salvate deocamdată de sub dărâmăturile Teatrului Dramatic din Mariupol, anunță DPA. Teatrul, unde se adăposteau civili, a fost bombardat de forțele rusești ieri seară. Autorităţile locale afirmă că nu este încă posibil de estimat numărul potenţialelor victime în ceea ce ele au spus că a fost un atac aerian asupra teatrului, unde se refugiaseră sute de persoane, potrivit Reuters. Aproape 130 de persoane au fost salvate de sub dărâmăturile teatrului din Mariupol Cel puţin 1.000 de persoane se refugiaseră în teatrul din Mariupol, care se află sub asediu de peste două săptămâni, în momentul în care a fost bombardat, a indicat primarul Vadim Boicenko, citat de dpa. "Unii oamenii ies (de sub dărâmături) în viaţă!", a reacţionat parlamentarul ucrainean Serhii Taruta într-o postare pe Facebook, după ce echipele de intervenţie au început să dea la o parte molozul. Se pare că multe persoane refugiate în teatru au reuşit să fugă în adăpostul subteran al teatrului înainte ca bomba să cadă peste clădire, ceea ce le-a salvat viaţa. "Ieri şi astăzi, în pofida bombardamentelor continue, dărâmăturile sunt degajate pe cât posibil, iar oamenii sunt salvaţi. Informaţiile despre victime sunt încă în curs de clarificare", a precizat Consiliul Municipal într-o declaraţie online despre incidentul de miercuri. Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc pentru acest incident, partea ucraineană afirmând că a fost un bombardament deliberat al ruşilor, în timp ce forţele ruse au acuzat de atac regimentul naţionalist ucrainean Azov. Condiţiile sunt îngrozitoare la Mariupol, oraşul-port la Marea Azov fiind blocat din toate părţile de forţele ruse, care împiedică livrarea de produse alimentare, apă şi medicamentele către populaţia locală. Maşinile particulare au voie de acum să părăsească oraşul, a spus joi primarul Boicenko, în timp ce aproximativ 6.500 de vehicule au reuşit să plece în pofida tirurilor care nu au încetat. Potrivit Kievului, peste 6.000 de locuitori - între care 2.000 de copii - au părăsit Mariupolul în ultimele 24 de ore. Masacru la Cernigov La Cernigov, situat mai la nord, autorităţile au raportat joi zeci de persoane decedate în urma atacurilor ruseşti. "Numai în ultimele 24 de ore, 53 de corpuri neînsufleţite ale cetăţenilor noştri ucişi de agresorul rus au ajuns la morgile din oraş", a indicat şeful administraţiei militare locale, Viaceslav Ceaus, pe Telegram. El a anunţat că noi negocieri sunt prevăzute pentru stabilirea unui posibil coridor de evacuare a civililor. La Kiev, cel puţin o persoană a decedat şi trei au fost rănite când în timpul nopţii de miercuri spre joi fragmente ale unei rachete ruseşti interceptate au lovit un bloc cu mai multe etaje în estul oraşului, au anunţat autorităţile locale. Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului a documentat moartea a cel puţin 780 de civili în Ucraina - între care 58 de copii şi adolescenţi - de când trupele ruse au invadat în urma cu trei săptămâni această ţară. Înaltul Comisariat a verificat şi informaţiile despre 1.252 de răniţi. Dar numărul real al victimelor este considerat a fi mult mai mare. Un total de nouă coridoare umanitare urmau să fie stabilite joi pe teritoriul Ucrainei, declarase anterior vicepremierul Irina Vereşciuk, dar tentative de evacuare planificate anterior au eşuat în mod repetat. Negocierile dintre Kiev şi Moscova au continuat joi în format de videoconferinţă, a confirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: VIDEO Arnold Schwartzenegger, apel dramatic către poporul rus: „Nu Ucraina a început acest război”

Încă un masacru al invadatorilor ruși: cel puţin 21 de morţi şi 25 de răniţi, inclusiv zece în stare gravă, la Merefa, lângă Harkov Foto: Poliția harkov
Eveniment

Încă un masacru al invadatorilor ruși

Încă un masacru al invadatorilor ruși în Ucraina, de data aceasta lângă Harkov, unde invadatorii ruși au tras cu tunurile într-o școală și un centru cultural. Încă un masacru al invadatorilor ruși Cel puţin 21 de persoane au fost ucise, iar alte 25 au fost rănite în tiruri de artilerie rusă, în localitatea Merefa, în apropiere de oraşul asediat Harkov, în estul Ucrainei, anunţă parchetul regional, relatează AFP, citată de news.ro. ”Militari ruşi au procedat la tiruri de artilerie vizând Merefa în regiunea Harkov joi, către ora (locală) 3.30 (şi ora României)”, anunţă într-o postare pe Facebook Parchetul regiunii Harkov. ”O şcoală şi un centru cultural au fost distruse. 21 de persoane au fost ucise, iar (alte) 25 (de persoane au fost) rănite, dintre care zece se află în stare gravă”, denunţă parchetul. Oraşul Merefa se aflăla aproximativ 30 de kilometri sud-vest de Harkov. ”Înlăturarea molozului este în curs”, anunţă parchetul, care publică două imagini în care apar clădiri sfârtecate de explozii. Peste 1.000 de femei şi copii se aflau în adăpostul anti-bombardament din teatrul Mariupol atacat miercuri noapte de aramta rusă. Adăpostul a rezistat, deşi clădirea teatrului a fost distrusă, a declarat un deputat din Mariupol, citat de BBC. ”Clădirea (teatrului) este distrusă, avem peste 1.000 de femei şi copii în adăpostul anti-bombardament, la subsol”, a declarat deputatul Dmytro Gurin, ai cărui părinţi sunt blocaţi în oraş, pentru BBC. ”Cu câteva minute în urmă am primit informaţia că adăpostul anti-bombardament a rezistat şi oamenii de acolo au supravieţuit. Nu ştim încă dacă avem oameni răniţi sau ucişi. Dar se pare că cei mai mulţi dintre ei au supravieţuit şi sunt în regulă”, a precizat el. Citește și: VIDEO Arnold Schwartzenegger, apel dramatic către poporul rus: „Nu Ucraina a început acest război”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră