sâmbătă 25 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2403 articole
Internațional

Stare de asediu în Bucea

Stare de asediu în Bucea. "O stare de asediu pentru șapte zile este impusă într-o serie de așezări din districtul Bucea… acest lucru se face din doar două motive", a declarat Vadym Denysenko, consilier al ministrului ucrainean de interne, potrivit CNN. Stare de asediu în Bucea "Primul este deminarea. Al doilea este într-adevăr pentru a evita jafurile, pentru că în aceste zone apar jefuitori. Bineînțeles, poliția singură nu va putea face față. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani "De aceea lucrăm aici cu Apărarea Teritorială, cu autoritățile locale și cu locuitorii care au rămas în aceste zone."O declarație oficială a guvernatorului militar al regiunii Kiev a anunțat o stare de asediu mai strictă în Hostomel, în apropiere de Bucea, care se va încheia la ora locală 6 dimineața, la 14 aprilie. Denysenko a sugerat că guvernul ucrainean se confruntă cu o sarcină uluitoare de a colecta și elimina minele și muniția neexplodată. "Numai în regiunea Kiev, mai mult de 1.500 de dispozitive explozive au fost deminate ieri", a declarat el."Asta numai în regiunea Kiev. Și vorbim despre regiunea Kiev, regiunea Cernihiv, regiunea Sumy - toate teritoriile pe care am reușit să le eliberăm."

Stare de asediu în Bucea (sursa: Reuters)
Crimele din Ucraina, parte a strategiei Moscovei Foto: Twitter
Internațional

Crimele din Ucraina, parte a strategiei Moscovei

Serviciul german de informații externe, Bundesnachrichtendienst (BND), a analizat conversațiile militarilor ruși din Bucha și apreciază că crimele din Ucraina ar putea face parte din strategia Moscovei, scrie, azi, Der Spiegel. Crimele din Ucraina, parte a strategiei Moscovei Potrivit Der Spiegel, înregistrările interceptate de BND sugerează că crimele din Ucraina nu sunt nici acte accidentale, nici acțiuni izolate ale unor soldați, care au scăpat de sub control. Se pare că soldații vorbeau despre faptele brutale „așa cum ar fi vorbit despre viața lor de zi cu zi”, scrie Der Spiegel, citând informațiile BND. „Acest lucru indică faptul că uciderea civililor „a devenit parte a cursului obișnuit de acțiune al armatei ruse, posibil parte a unei strategii clare”. Vor să răspândească frica și teroarea și să distrugă rezistența”, arată publicația germană. Potrivit informațiilor obținute de Der Spiegel, BND a interceptat mesaje radio ale militarilor ruși în care aceștia discută despre uciderea civililor în Bucha. Unele dintre mesajele radio pot fi legate de imagini ale cadavrelor din Bucha. #breaking: German intelligence has intercepted radio transmissions from Russian military officers in which murders of civilians in Butscha were discussed. Some of them are said to be related to specific corpses photographed in Bucha. @derspiegel https://t.co/reSyYrpSwl— Mathieu von Rohr (@mathieuvonrohr) April 7, 2022 „Într-un mesaj radio, un soldat i-a transmis altuia că el și colegii săi au împușcat pe cineva de pe bicicletă. O fotografie a unui bărbat împușcat lângă bicicleta sa a făcut înconjurul lumii. Într-un alt mesaj radio, un bărbat spune: Mai întâi interoghează civilii, apoi împușcă-i”, scriu jurnaliștii germani, citând raportul BND. Datele culese de această structură arată că mercenarii Wagner, cunoscuți pentru brutalitatea lor, au acționat în zona Bucha. Potrivit informațiilor Der Spiegel, BND a informat comisiile de control din parlamentul de la Berlin. Datele acestui serviciu contrazic dezmințirile Moscovei, care a negat implicarea în crimele din regiunea Kiev. Citește și: Capii bisericilor ortodoxe, val de atacuri împotriva patriarhului Kiril al Moscovei: „Pentru Dumnezeu, trezește-te și condamnă acest rău”

Val de atacuri împotriva patriarhului Kiril Foto: Orthodox Times
Internațional

Val de atacuri împotriva patriarhului Kiril

Capii bisericilor ortodoxe din întreaga lume au lansat un val de atacuri împotriva patriarhului Kiril al Moscovei, care susține invazia rusă în Ucraina. Însă patriarhul Kiril a fost mereu un susținător fidel al lui Putin, iar zilele trecute i-a binecuvântat pe militarii ruși și le-a cerut să fie pregătiți să-și apere țara. Val de atacuri împotriva patriarhului Kiril „Fac un apel direct către Patriarhul Moscovei, Kiril: Amintește-ți de promisiunile pe care le-ai făcut înaintea lui Dumnezeu, ca episcop și patriarh. Vei răspunde în fața Celui Atotputernic. Pentru numele lui Hristos, trezește-te și condamnă acest rău. Folosește-ți influența pentru a promova pacea. Fă tot posibilul pentru a pune capăt acestui război. Mă rog ca smerenia și înțelepciunea de la Dumnezeu să te călăuzească”, a spus, la 4 aprilie, arhiepiscopul Finlandei, Leo, citat de Orthodox Times. „Aș spune că tăcerea Patriarhului Moscovei este revoltătoare. Eu cred că vede realitatea, dar s-ar putea să nu fie liber să vorbească și să spună ceea ce crede”, a arătat mitropolitul Emmanuel al Calcedoniei, la 6 aprilie. „Cu respect facem un apel la Preasfințitul Patriarh Kiril al Moscovei să medieze, pentru ca războiul dintre popoarele ortodoxe să se încheie. Până nu demult, Prea Sfinția Sa s-a grăbit să trimită mesaje de simpatie conducătorilor și popoarelor cu ocazia dezastrelor naturale, catastrofelor, conflictelor militare și a altor probleme, dar acum rămâne provocator de tăcut în fața acestei tragedii care ne-a zdruncinat întregul. planetă. Viețile liderilor sunt judecate în istorie și cu siguranță nu vom fi judecați doar pentru ceea ce am făcut, ci și pentru ceea ce am fi putut face și nu am făcut”, se arată într-un apel al Bisericii Ortodoxe din Australia. Patriarhul ecumenic Bartolomeu a condamnat deja, în termeni duri, invadarea Ucrainei. În plus, Biserica Georgiei se pregătește să recunoască autocefalia bisericii independente din Ucraina. Însă, la 4 aprilie, patriarhul Kiril a binecuvântat forțele armate rusești și le-a spus că trebuie să-și apere țara. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani

Ucraina cere mai multe arme (sursa: reuters)
Internațional

Ucraina cere mai multe arme

Ucraina cere mai multe arme. Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a cerut joi ţărilor membre NATO să furnizeze mai multe arme Ucrainei pentru combaterea forţelor ruse, indicând că, în cadrul reuniunii pe care o va avea joi cu aliaţii NATO la Bruxelles, are trei puncte pe ordinea de zi: "arme, arme şi iar arme", relatează AFP, potrivit Agerpres. "Agenda mea este foarte simplă. Am venit să cer trei lucruri: arme, arme şi arme. Cu cât mai repede vor fi livrate, cu atât mai multe vieţi vor fi salvate, iar distrugerea va fi evitată", a pledat ministrul ucrainean de externe la sosirea sa la sediul NATO din Bruxelles pentru o reuniune cu omologi ai săi din ţările Alianţei Nord-Atlantice. Ucraina cere mai multe arme "În ultimele săptămâni, armata ucraineană şi întreaga naţiune ucraineană am demonstrat că ştim cum să luptăm, ştim cum să câştigăm, dar fără o aprovizionare durabilă şi suficientă cu armele cerute de Ucraina, aceste victorii vor fi însoţite de sacrificii enorme", a spus Kuleba. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Aflat în turneu în Europa, şeful diplomaţiei ucrainene a afirmat că "cel mai bun mod de a ajuta Ucraina acum este să i se ofere tot ceea ce este necesar pentru a-l descuraja pe (preşedintele rus Vladimir) Putin şi a învinge armata rusă în Ucraina, pentru ca războiul să nu escaladeze şi mai mult". Mai exact, el a spus că Ucraina are nevoie, în special, de avioane, rachete antinavă, transportoare blindate şi sisteme grele de apărare aeriană. "Cred că învoiala propusă de Ucraina este corectă: voi ne daţi arme, noi ne sacrificăm vieţile, iar războiul se limitează la Ucraina", a subliniat Dmitro Kuleba. Kuleba consideră că nu ar trebui să existe nicio diferenţă între armele defensive şi cele ofensive, "deoarece orice armă folosită pe teritoriul Ucrainei de armata ucraineană împotriva unui agresor străin este defensivă prin definiţie". "Deci, orice distincţie între ofensivă şi defensivă nu are niciun sens când vine vorba de situaţia din ţara mea. Acele ţări care spun că putem oferi Ucrainei arme defensive, dar nu suntem în măsură să-i dăm arme ofensive, sunt ipocrite. Este pur şi simplu o abordare nedreaptă şi nejustificată", a spus el. Referitor la Germania, ministrul ucrainean a recunoscut că aceasta a făcut "un pas revoluţionar, schimbându-şi poziţia de la a nu furniza deloc arme la a permite anumite livrări şi a furniza Ucrainei în special arme antitanc". "Cu toate acestea, este clar că Germania poate face mai mult, având în vedere rezervele şi capacităţile sale şi lucrăm cu guvernul german pentru a ne furniza arme suplimentare", a adăugat şeful diplomaţiei ucrainene. Ţările NATO furnizează arme Ucrainei, dar Alianţa încearcă, de asemenea, să fie atentă să nu se angajeze într-un război pe scară largă cu Rusia, notează EFE. "Ucraina are dreptul să se apere. Vom asculta necesităţile care ne vor fi prezentate de Dmitro Kuleba şi vom discuta despre cum să răspundem", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de AFP.

Planul Marshall în Ucraina (sursa: europarl.europa.eu)
Eveniment

Planul Marshall în Ucraina

Planul Marshall în Ucraina. Ucraina va avea nevoie, după războiul cu Rusia, de un plan de reconstrucţie similar cu cel oferit de SUA după Al Doilea Război Mondial, a declarat miercuri comisarul european pentru Buget, Johannes Hahn, potrivit Agerpres. Planul Marshall în Ucraina În cadrul Planului Marshall de după Al Doilea Război Mondial, SUA au oferit Europei ca asistenţă economică şi tehnică pentru o perioadă de patru ani o sumă echivalentă astăzi cu circa 200 de miliarde de dolari. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani "Cred că ceea ce avem nevoie pentru Ucraina, la capătul zilei, este un model actualizat al Planului Marshall", a spus Hahn într-un briefing de presă. Comisarul european pentru Buget a precizat că un astfel de plan ar ajuta Ucraina să se recupereze rapid, şi nu în decenii, de pe urma distrugerilor masive produse de armata rusă, şi ar duce la o convergenţă mai rapidă a Kievului cu Uniunea Europeană. Ucraina a aplicat să devină candidat oficial la aderarea la UE. Însă acest proces este lung chiar şi în vremuri de pace, iar războiul l-a făcut aproape imposibil. Hahn nu a făcut o estimare legată de câţi bani ar fi nevoie, însă a spus că eforturile pentru reconstrucţia Ucrainei nu vor putea fi susţinute doar de UE şi că cel mai probabil va fi nevoie şi de implicarea ţărilor din G20, printre care se numără şi Rusia. El a reiterat că, pentru moment, UE nu intenţionează să înceapă o nouă schemă de împrumut în comun pentru a face faţă consecinţelor economice şi sociale pentru blocul comunitar ale războiului din Ucraina. Hahn a explicat că există suficiente împrumuturi ieftine nefolosite în planul de recuperare al UE pe care guvernele le pot solicita. El a mai spus că, din totalul de 380 de miliarde de euro de împrumuturi ieftine disponibile în fond, guvernele au solicitat până acum numai 166 de miliarde, astfel că încă sunt disponibile 214 miliarde. El a mai spus că, pentru a acoperi unele dintre cheltuielile legate de gestionarea milioanelor de refugiaţi ucraineni care au ajuns în ţări din UE de la începutul războiului la 24 februarie, ţările membre pot folosi o parte din fondurile alocate lor în cadrul bugetului UE pentru perioada 2021-2027.

Armata rusă prelungește agonia la Mariupol (sursa: Reuters)
Eveniment

Armata rusă prelungește agonia la Mariupol

Armata rusă prelungește agonia la Mariupol. Rusia blochează accesul umanitar la Mariupol pentru a ascunde "miile" de victime din acest oraş asediat din sud-estul Ucrainei asupra căruia continuă atacurile şi bombardamentele, a afirmat miercuri preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, potrivit Agerpres. Armata rusă prelungește agonia la Mariupol "Cred că unul dintre motivele principale pentru care nu putem face să intre ajutor umanitar în Mariupol este că, până când totul va fi +curăţat+ de soldaţii ruşi, le este teamă că lumea va vedea ce se întâmplă acolo", a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu pentru Canalul turc de televiziune Habertürk, postat online de preşedinţie. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Este vorba "nu despre zeci, ci despre mii de persoane ucise şi mii de răniţi", a adăugat el. "Ştim câţi soldaţi (ucraineni) au murit acolo şi câţi au fost răniţi, dar nu ştim câţi civili", a continuat şeful statului ucrainean. Rușii vor să ascundă ororile comise "În orice caz, ei (ruşii) nu vor putea ascunde totul (...). Un astfel de număr, este imposibil de ascuns. Şi cred că o să vedem cu toţii când vom intra" în Mariupol, a mai declarat el. "La Bucea, de exemplu, au încercat să facă asta, au ars o mulţi oameni în această regiune: Bucea, Irpin, Gostomel. Au ars familii. Marţi, am găsit din nou o familie: tatăl, mama, cei doi copii. Copii foarte mici. De aceea spun: sunt nazişti", a acuzat preşedintele ucrainean. Întrebat despre posibilitatea de a continua discuţiile cu Rusia, Volodimir Zelenski consideră că aceste negocieri "vor trebui oricum să aibă loc". "Nu prea vrem să negociem cu Rusia după ce am văzut, nu prea, trebuie să vă spun, pentru că înţelegem cu cine avem de-a face", a adăugat el. Dar "trebuie să găsim chiar şi cea mai mică posibilitate de a negocia. Cred că este greu să opreşti războiul altfel", a ţinut să adauge preşedintele Ucrainei.

Rușii au săpat tranșee lângă Cernobîl (sursa: cnn)
Internațional

Rușii au săpat tranșee lângă Cernobîl

Rușii au săpat tranșee lângă Cernobîl. Poziții militare rusești abandonate într-o zonă extrem de radioactivă din zona de excludere de lângă centrala nucleară de la Cernobîl pot fi văzute într-o înregistrare video cu dronă publicată miercuri de autoritățile ucrainene, potrivit CNN. Rușii au săpat tranșee lângă Cernobîl Videoclipul - filmat de armata ucraineană și publicat pe Telegram de Energoatom, operatorul de stat al centralelor nucleare ucrainene - arată gropi libere și tranșee ale unor fortificații militare abandonate într-o zonă cunoscută sub numele de Pădurea Roșie. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Potrivit Reuters, Pădurea Roșie și-a primit numele atunci când zeci de kilometri pătrați de pini au devenit roșii după ce au absorbit radiații de la explozia din 1986 de la Cernobîl - cel mai grav dezastru nuclear din lume. Urme de tancuri și terenuri puternic deranjate pot fi văzute și în această pădure - considerată cea mai poluată zonă din întreaga zonă de excludere de la Cernobîl - și interzisă tuturor celor care nu lucrează acolo sau nu au o autorizație specială. Vinerea trecută, Energoatom a declarat că nu este clar ce făceau trupele rusești în Pădurea Roșie și că este posibil ca acestea să fi fost expuse semnificativ la radiații atunci când au săpat sau au făcut săpături acolo. Praful radioactiv gros ridicat de vehiculele rusești grele ar fi putut fi inhalat de către trupe, care nu purtau echipament de protecție împotriva radiațiilor, au declarat lucrătorii uzinei. Cernobîl a căzut în mâinile trupelor rusești în prima săptămână a războiului din Ucraina. Joi, trupele rusești și-au anunțat intenția de a pleca și au predat controlul personalului ucrainean. În prezent, centrala se află din nou sub controlul autorităților ucrainene.

Invazia lui Putin poate dura ani (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Invazia lui Putin poate dura ani

Invazia lui Putin poate dura ani. Preşedintele rus Vladimir Putin nu a renunţat la dorinţa sa de a pune stăpânire pe toată Ucraina şi războiul riscă să dureze "luni, chiar ani", a avertizat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit AFP şi EFE. Invazia lui Putin poate dura ani "Nu avem indicii că Putin a renunţat la ambiţia sa de a controla toată Ucraina şi de a rescrie ordinea internaţională. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult timp, câteva luni, chiar ani. Şi acesta este motivul pentru care trebuie de asemenea să fim pregătiţi pentru un parcurs lung, simultan în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina, menţinerea sancţiunilor şi consolidarea apărărilor noastre", a declarat Stoltenberg înaintea începerii unei reuniuni a miniştrilor de externe ai statelor din Alianţa Nord-Atlantică. El a reafirmat că Moscova pregăteşte o ofensivă în estul Ucrainei pentru a prelua controlul asupra întregii regiuni Donbas şi a realiza "o punte terestră" cu Crimeea, peninsulă ucraineană anexată de Rusia în 2014. NATO, să accepte să sprijine Ucraina O reuniune ministerială a G7 este prevăzută la sediul Alianţei în marja ministerialei NATO, în prezenţa şefului diplomaţiei japoneze, Yoshimasa Hayashi. Principalul subiect al reuniunii va fi înăsprirea sancţiunilor impuse Rusiei. Citește și: Efectele bătăii luate de ruși în Ucraina: Beijingul cere SUA să înceteze „imediat” vânzarea de arme către Taiwan "Ucraina are nevoie urgentă de sprijin militar şi acesta este motivul pentru care este la fel de important ca aliaţii din NATO să accepte să continue să sprijine Ucraina cu numeroase tipuri de echipamente militare, atât echipamente grele, cât şi sisteme de arme uşoare", a explicat Jens Stoltenberg, estimând că ajutorul deja furnizat a avut "un efect real". "Implicaţii pe termen lung pentru securitatea noastră" "Indiferent de data încheierii războiului, ea va avea implicaţii pe termen lung pentru securitatea noastră. Pentru că am văzut brutalitate. Am văzut dorinţa preşedintelui Putin de a utiliza forţa militară pentru a-şi atinge obiectivele. Şi acest lucru a schimbat realitatea securităţii în Europa pentru foarte mulţi ani", a adăugat el. "Noi le-am cerut comandanţilor militari să propună opţiuni liderilor politici pentru ca aceştia să poată lua decizii în scopul reiniţializării capacităţii Alianţei de apărare şi de descurajare", a precizat secretarul general al NATO. Aceste opţiuni vor fi discutate la Summit-ul NATO de la Madrid din 29 şi 30 iunie.

Viktor Orban l-a invitat pe Putin la Budapesta, ca să negocieze pacea cu Zelenski Foto: Facebook Viktor Orban
Internațional

Viktor Orban l-a invitat pe Putin la Budapesta

Premierul Ungariei, Viktor Orban, l-a invitat pe Putin la Budapesta, ca să negocieze pacea cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Viktor Orban a declarat într-o conferinţă de presă că l-a invitat pe Putin să participe la negocieri de pace în Ungaria, alături de omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, de cel francez, Emmanuel Macron, precum şi alături de cancelarul german, Olaf Scholz. Viktor Orban l-a invitat pe Putin Oficialul ungar a mai spus că răspunsul lui Putin a fost ”pozitiv, dar cu condiţii”, însă nu a oferit alte detalii, arată news.ro. Premierul Ungariei nu a spus dacă a discutat și cu Zelenski. Însă, tot azi, ministerul de Externe de la Budapesta l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei pentru ceea ce a descris a fi declaraţii ofensatoare la adresa Ungariei, a anunţat miercuri şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto. Într-o postare pe Facebook, Szijjarto a afirmat că Ungaria are o poziţie clară în privinţa războiului din Ucraina: ”Noi am condamnat agresiunea militară, susţinem suveranitatea Ucrainei, am acceptat sute de mii de refugiaţi şi am trimis sute de tone de alimente şi alte donaţii". În acelaşi timp, guvernul de la Budapesta consideră securitatea ungurilor drept o prioritate, a arătat ministrul. "Acesta nu este războiul nostru, vrem să stăm şi vom sta în afara lui”, a adăugat Szijjarto. Ministrul de Externe al Ungariei, decorat de Lavrov Foto: Facebook Guvernul nu va risca pacea şi securitatea ungurilor, prin urmare „nu va trimite arme şi nu va vota pentru sancţiuni energetice” împotriva Rusiei, a arătat ministrul de externe. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD)

Turcia cere anchetarea crimelor de la Bucea (sursa: Reuters)
Internațional

Turcia cere anchetarea crimelor de la Bucea

Turcia cere anchetarea crimelor de la Bucea. Turcia a cerut miercuri o anchetă independentă în legătură cu cadavrele găsite în oraşul ucrainean Bucea, la nord-vest de Kiev, după plecarea trupelor ruse, adăugându-se valului de indignare mondială, potrivit Agerpres. Turcia cere anchetarea crimelor de la Bucea "Imaginile cu masacrul, care au apărut în presă din diverse regiuni, între care Bucea şi Irpin, în apropiere de Kiev, sunt şocante şi triste pentru umanitate", a scris Ministerul turc al Afacerilor Externe într-un comunicat. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) Ştirea a stârnit indignarea statelor occidentale şi a ONU. Însă, în afara unei postări de luni pe Twitter a Ambasadei Turciei în Ucraina, comunicatul de miercuri este prima reacţie oficială a Ankarei după ce zeci de cadavre au fost găsite în gropi comune sau pe străzi în weekend. Minciunile Kremlinului Kremlinul a respins luni "categoric" toate acuzaţiile legate de descoperirea de cadavre ale unor civili, susţinând că imaginile publicate sunt "false". Armata ucraineană a preluat controlul asupra oraşului Bucea în urmă cu câteva zile, la scurt timp după retragerea trupelor ruse. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat acest omoruri drept "cele mai mari crime de război" de după Al Doilea Război Mondial şi "genocid". Statele occidentale au anunţat o înăsprire a sancţiunilor împotriva Moscovei. "A lua ca ţintă civili nevinovaţi este inacceptabil", a precizat Ministerul turc al Afacerilor Externe în comunicat, cerând de asemenea o "anchetă independentă" pentru "a-i identifica" pe vinovaţi, care "vor trebui traşi la răspundere". Turcia va continua să lucreze pentru a opri astfel de "scene ruşinoase în numele umanităţii", încheie comunicatul. Stat membru al NATO, Turcia are legături puternice atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina. Ankara este implicată în medierea între cele două ţări în încercarea de a pune capăt conflictului.

Ungaria se simte ofensată de declarațiile Ucrainei (sursa: reuters)
Internațional

Ungaria se simte ofensată de declarațiile Ucrainei

Ungaria se simte ofensată de declarațiile Ucrainei. Ministerul de Externe de la Budapesta l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei pentru ceea ce a descris a fi declaraţii ofensatoare la adresa Ungariei, a anunţat miercuri şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto, transmite Reuters. Ungaria se simte ofensată de declarațiile Ucrainei Într-o postare pe Facebook, Szijjarto a afirmat că Ungaria are o poziţie clară în privinţa războiului din Ucraina: "Noi am condamnat agresiunea militară, susţinem suveranitatea Ucrainei, am acceptat sute de mii de refugiaţi şi am trimis sute de tone de alimente şi alte donaţii". Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) În acelaşi timp, guvernul de la Budapesta consideră securitatea ungurilor drept o prioritate, a arătat ministrul. "Acesta nu este războiul nostru, vrem să stăm şi vom sta în afara lui", a adăugat Szijjarto. Guvernul nu va risca pacea şi securitatea ungurilor, prin urmare "nu va trimite arme şi nu va vota pentru sancţiuni energetice" împotriva Rusiei, a arătat ministrul de externe. El a mai spus că ungurii şi-au spus părerea "clară şi uşor de înţeles" în această privinţă la alegerile generale de duminică, la care partidul de guvernământ Fidesz a obţinut o victorie categorică. "Putem constata că Ucraina ar fi dorit un alt rezultat în interesul său şi nu vom discuta acest lucru: ei pun interesele ucrainenilor pe primul loc şi noi facem la fel pentru unguri", a continuat el. Cu toate acestea, "declaraţii despre totalitarism în dezvoltare, că Ungaria ar fi complice în război sau că decizia ungurilor ar fi lamentabilă sunt inacceptabile", a subliniat Peter Szijjarto. "Este timpul ca liderii ucraineni să înceteze să insulte Ungaria şi să recunoască voinţa poporului ungar", a încheiat Szijjarto.

Bombardamentele continuă la Mariupol (sursa: Reuters)
Internațional

Bombardamentele continuă la Mariupol

Bombardamentele continuă la Mariupol. Lupte grele și lovituri aeriene rusești continuă în orașul ucrainean Mariupol, care a fost încercuit, a declarat miercuri serviciul de informații militare britanic. Bombardamentele continuă la Mariupol "Situația umanitară din oraș se înrăutățește", a precizat Ministerul Apărării. "Cei mai mulți dintre cei 160.000 de locuitori rămași nu au lumină, comunicații, medicamente, căldură sau apă. Forțele rusești au împiedicat accesul umanitar, probabil pentru a face presiuni asupra apărătorilor să se predea." Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) Volodimir Zelenski a cerut marți ONU să acționeze „imediat” în fața „crimelor de război” comise de Rusia, solicitând excluderea Rusiei din Consiliul de Securitate al ONU și o reformă a sistemului Națiunilor Unite, astfel încât „dreptul de veto să nu însemne dreptul de a muri”.

Steinmeier regretă apropierea de Rusia (sursa: bloomberg)
Internațional

Steinmeier regretă apropierea de Rusia

Steinmeier regretă apropierea de Rusia. Președintele german Frank-Walter Steinmeier, care a fost mult timp un susținător al apropierii Occidentului de Rusia, și-a exprimat regretul pentru poziția sa anterioară, afirmând că anii în care a sprijinit gazoductul Nord Stream 2 au fost o greșeală clară, potrivit CNN. Steinmeier regretă apropierea de Rusia Steinmeier, un social-democrat care a ocupat funcția de ministru de externe sub cancelarul Angela Merkel înainte de a fi președinte, a declarat că invazia Rusiei în Ucraina a însemnat că el și alții trebuie să recunoască în mod onest ce au greșit. Aderarea mea la Nord Stream 2 a fost în mod clar o greșeală", a spus el. "Ne-am lipit de un pod în care Rusia nu mai credea și împotriva căruia alți parteneri ne-au avertizat." Citește și: Presiunea internațională ca Putin să fie judecat pentru crime de război crește: UE, gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina. În ce condiții poate fi Putin anchetat penal Steinmeier a fost un membru proeminent al unei aripi a Partidului Social-Democrat din țara sa, condus de fostul cancelar Gerhard Schroeder, care susținea că legăturile economice strânse cu Rusia erau o modalitate de a o ancora în cadrul unui sistem global orientat spre Occident. "Nu am crezut că Putin va îmbrățișa ruina economică, politică și morală completă a țării sale" Gazoductul Nord Stream 2, acum anulat, despre care criticii au spus că ar fi slăbit Ucraina prin eliminarea acesteia din afacerile de tranzit de energie, a fost o piesă centrală a acestei strategii. Acest lucru a declanșat o reacție din ce în ce mai dură, criticii de pe rețelele de socializare trimițând în mod repetat pe Twitter imagini din trecut cu el îmbrățișându-l afectuos pe ministrul rus de externe Serghei Lavrov, în timp ce ambasadorul Ucrainei, Andrij Melnyk, a fost deschis în criticile sale. Atunci când Steinmeier a organizat un "concert de solidaritate" pentru Ucraina, Melnyk a scris pe Twitter cu sarcasm că singurii soliști păreau a fi ruși. "Un afront", a scris el. "Îmi pare rău, nu vin". Președintele Germaniei este menit să fie o figură unificatoare care se situează deasupra tăieturii și a loviturilor politicii zilnice, unul care se bucură de autoritatea morală de a îndemna oamenii la un comportament mai bun. Nu am reușit să construim o casă europeană comună", a declarat Steinmeier. "Nu am crezut că Vladimir Putin va îmbrățișa ruina economică, politică și morală completă a țării sale de dragul nebuniei sale imperiale", a adăugat el. "În acest sens, eu, ca și alții, m-am înșelat".

Rusia vrea Odesa „și mai mult”
Internațional

Rusia vrea Odesa „și mai mult”

Rusia vrea Odesa „și mai mult”, a apreciat generalul Mark Hertling, într-o postare pe Twitter, pornind de la informațiile furnizate de Jack Sullivan, consilierul național pe securitate al SUA Mark Hertling este general-locontenent în rezervă, fost comandant al armatei SUA în Europa. El a condus și o divizie de blindate, în Irak, între 2007 și 2008. Potrivit lui Hertling, armata rusă trece printr-un proces de regenerare și va urma o bătălie „de uzură”. The National Security Advisor @jakejsullivan just briefed what might happen next.His brief fits well into my desire to provide a ? on what both sides face in the next weeks/months.Key topics: what we'll see, regeneration, & the battle of attrition that is coming 1/22— Mark Hertling (@MarkHertling) April 4, 2022 Rusia vrea Odesa „și mai mult” „Obiectivele strategice inițiale ale Rusiei au fost distrugerea armatei Ucrainei și subjugarea populației. Ei NU vor renunța la câștigurile teritoriale pe care le-au făcut în Nord și drumul de la Harkov la Izyum. Mai există dorința de a controla Donbasul și vor, de asemenea, coastele Mării Azov și Mării Neagre. De-a lungul coastelor, luptele de la Mariupol și Berendyansk în est au fost brutale, la fel ca și luptele de la Herson și Mykolaiv (în vest). În Sud, primesc logistică de la bazele lor din Crimeea. Dar Rusia va dori mai mult - mult mai mult - în Sud. Rusia mai vrea Odesa…si mai mult. Cred că planul este „să se mențină în Est, să se mute la sud de la Harkov și Izyum, să lege Mariupol cu ​​Donețk la sud de Nipru, să se deplaseze la Nord spre Dnipro, să ajungă de la mare și să se deplaseze mai departe la vest, la Odesa… și dincolo?”, a relatat, pe Twitter, generalul Mark Hertling. El a arătat că, lângă Kiev, nu a avut loc o retragare, ceea ce ar presupune un plan prestabilit. „Forțele ruse au fost măcinate, înfrânte”, a explicat generalul american. „Forțele rusești - de diferite tipuri - au suferit pierderi peste capacitatea de înțelegere. Unele estimări spun că 10-15%… aș spune mai aproape de 30-50% din unitățile de luptă din prima linie”, a arătat Hertling. El a explicat că trupele rusești trebuie să se deplaseze circa 1.400 de mile - distanță uriașă - pentru a face legătură din nordul Ucrainei în sud. The approximate change of the situation in Ukraine over the last 7 days.0000 UTC Tuesday 29/03 --> 0000 UTC Tuesday 05/04.#UkraineCrisis #UkraineUnderAttack #Breaking #Kyiv #Kharkiv #Odesa #UkraineRussiaWar pic.twitter.com/ELyArYayo3— Ukraine War Map (@War_Mapper) April 5, 2022 Un analist estonian, Holger Roonemaa, a arătat că, în prezent, și forțele ucrainene, și cele rusești se poziționează la est. Roonemaa a apreciat că Ucrainei îi lipsesc însă echipamentele militare pentru o ofensivă de amploare împotriva armatei ruse. Citește și: Presiunea internațională ca Putin să fie judecat pentru crime de război crește: UE, gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina. În ce condiții poate fi Putin anchetat penal

Prima conversație la nivel înalt între China și Ucraina (sursa: indiatoday.in)
Internațional

Prima conversație la nivel înalt între China și Ucraina

Prima conversație la nivel înalt între China și Ucraina. Ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, a discutat luni cu omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, în cadrul unei convorbiri telefonice, Beijingul făcând din nou apel la discuții pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, relatează Reuters. Prima conversație la nivel înalt între China și Ucraina Convorbirea, despre care Beijingul a spus că a fost făcută la cererea Ucrainei, a fost prima conversație la nivel înalt raportată între cele două țări de la 1 martie, când Kuleba a cerut Beijingului să își folosească legăturile cu Moscova pentru a opri invazia Rusiei, a declarat la acea vreme ministerul ucrainean de externe. Citește și: Presiunea internațională ca Putin să fie judecat pentru crime de război crește: UE, gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina. În ce condiții poate fi Putin anchetat penal "Războaiele se termină în cele din urmă. Cheia este cum să reflectăm asupra durerii, să menținem o securitate durabilă în Europa și să stabilim un mecanism de securitate european echilibrat, eficient și durabil", a declarat Wang, potrivit ministerului. "China este pregătită să joace un rol constructiv în această privință, într-o poziție obiectivă". Kuleba a scris pe Twitter: "Recunoscător omologului meu chinez pentru solidaritatea cu victimele civile". "Amândoi împărtășim convingerea că încheierea războiului împotriva Ucrainei servește intereselor comune ale păcii, securității alimentare globale și comerțului internațional", a spus el. China, care s-a apropiat mai mult de Moscova în ultimii ani, în timp ce a avut, de asemenea, legături diplomatice cordiale și legături comerciale puternice cu Ucraina, a refuzat să condamne atacul Rusiei asupra țării sau să califice acțiunile sale în această țară drept o invazie. Rusia a lansat ceea ce numește o "operațiune specială" în Ucraina la 24 februarie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră