sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: toni grebla

18 articole
Opinii

Călin Georgescu este stăpân peste o armată de zombie

În 34 de ani de presă, nu am văzut o turmă de alegători atât de încărcați de ură, de frustrări și obtuzi la orice argument, precum fanaticii lui Călin Georgescu. Este prima oară în cariera mea de jurnalist în care fac astfel de aprecieri despre electoratul unui candidat. Nu i-am judecat pe pesediști, nu i-am judecat pe peremiști sau șoșociști niciodată. Dar acum sunt îngrozit de valul de stupiditate agresivă revărsată peste țară. Mai ales când unul ca mine, care se consideră credincios ortodox, vede cum numele Bunului Dumnezeu este folosit ca să justifice minciuni și isterii violente. Și mă întreb ce-i de făcut. Încă cred că nu-i prea târziu. Dar, având acest foarte slab optimism, văd că, de partea cealaltă, vechea clasă politică nu pricepe nimic. Fiecare zi în care PSD, PNL, UDMR și USR sunt angrenate în negocieri sterile știți ce înseamnă? „Se bat pe ciolan!” - așa mi-a spus, duminică, o vânzătoare de la un supermarket, care era încântată că Realitatea TV este prima în topul audiențelor, deci tabăra ei este pe val. Ciolacu - pe care toată lumea îl știe acum cu iubită în Dubai, protectorul Nordis, plimbat cu charter de lux la Monaco - e neclintit. Omul nu pricepe nimic: se prezintă pe tiktok făcându-și cafea la un espressor de 500 de euro și crede că e cool. Citește și: Pe TikTok, Marcel Ciolacu se laudă că el personal a băgat România în Schengen, printr-o „abordare diferită de fostul Guvern” Dar nu-i vorba doar de Ciolacu. Vechea clasă politică e paralizată. Nu înțelege că trebuie să arunce peste bord, rapid, demonstrativ, toate scursurile care au scos din minți alegătorii: de la gherțoiul de Gorj Toni Greblă la unsurosul șef al SIE, Gabriel Vlase, plus toți „foștii” care au crezut că, dacă șpăguiesc presa, poporul nu o să se prindă ce hoți și ce inepți sunt. Cred că am mai scris: nici un ministru din guvernările ultimilor zece ani nu ar trebui să intre în viitorul Cabinet. Trebuie făcută curățenie. Trebuie rugat, efectiv, DNA-ul, să dea drumul la dosare. E nevoie de un proiect economic care să facă lumea să spună „wow!” - că e sau nu de acord este mai puțin important. Și încă ceva: toate strategiile de comunicare de până acum sunt ineficiente. Georgescu- legionar: l-a consolidat, alegătorii lui au o părere bună despre legionari și Ion Antonescu. „Georgescu ne vrea afară din UE” - nu prinde, ți se spune că minți sau îl scoți din context, fiindcă ești ziarist „plătit”. UE ne-a adus beneficii/Schengen: „Da, dar ce am dat în schimb? Ne-au tăiat pădurile!”. Plus că oamenii trăiesc în bula lor de pe TikTok, iar acum au la dispoziție și Realitatea TV, unde li se spune ce vor să audă. Nu vor să audă contraargumente care să le tulbure speranța... Deci, trebuie să se întâmple „ceva”, ceva major, care să arate că soluția nu-i la Călin Georgescu și ai lui. Cam până prin februarie ar fi timp, depinde cât de mult pot fi amânate alegerile. După care putem fi resemnați: orice candidat „suveranist” rămâne în cursă - pornind de la premiza că Georgescu și Șoșoacă vor fi eliminați, ceea ce va înzeci frustrările - va câștiga Cotroceniul. PS: În spatele lui Călin Georgescu sunt banii mafiei care vrea să jefuiască fără teama de Kovesi, fără regulile și supravegherea UE. Ar trebui spus asta clar, nici nu este prea greu de probat. Dar cine să o spună, vechea clasă politică, care până ieri era bot în bot cu mafia transferată acum la „suveraniști”?

Mircea Marian
Soția șefului AEP, Toni Greblă, face propagandă pentru Călin Georgescu Foto: print screen
Politică

Soția Toni Greblă face propagandă pentru Călin Georgescu

Soția șefului AEP, Toni Greblă, avocata Mihaela Greblă, face propagandă pe Facebook pentru Călin Georgescu și împotriva Elenei Lasconi. În ultimele zile, aceasta a distribuit mai multe filmări în care Lasconi este ironizată. Citește și: Mircea Badea anunță că nu votează cu Călin Georgescu după ce a fost victima unui fake-news înscenat de tabăra acestuia Soția șefului AEP, Toni Greblă, face propagandă pentru Călin Georgescu Pe de altă parte, la 26 noiembrie, ea redistribuie o filmare cu Călin Georgescu, în care acesta declară că agricultura și mineritul vor fi prioritățile sale, iar mineritul va fi redeschis. Mihaela Grebla Foto: Facebook Întrebat, la Digi 24, dacă soția este o admiratoare a lui Călin Georgescu, Toni Greblă a spus că nu are acces la contul soției și nu știe ce face ea. „Nu am acces la contul soției mele și nu știu ce face ea. Doar prietenii au acces. (...) Soția mea poate să aibă simpatii, inclusiv politice. S-ar putea să fi pus acolo, i s-o fi părut inteligent clipul, o fi avut ceva...N-am nicio idee. Mă mir. Ea nu prea posta astfel de lucruri”, a spus Toni Greblă. În martie 2019, presa arăta că ea este noul avocat al lui Darius Vâlcov în dosarul în care este judecat pentru instigare la dare şi luare de mită. Greblă taie porcu cu Simion Cotidianul Adevărul a publicat azi fotografii în care apar Toni Greblă, șeful Autorității Electorale Permanente, alături de George Simion, președintele AUR, partidul care i-a declarat susținerea lui Călin Georgescu pentru turul al doilea, și Constantin Lupu, tatăl lui Andy-Constantin Lupu, cel care deține casa unde își desfășoară activitățile de campanie candidatul pro rus. Potrivit sursei citate, fotografiile ar fi fost realizate anul trecut chiar în una din vilele din Izvorani unde se află în acesta perioadă Călin Georgescu. “Mai exact, fotografiile intrate în posesia Adevarul îl arată pe Grebla la un eveniment tradițional românesc – tăierea porcului. Alături de el erau, printre alții, George Simion, președintele AUR, partidul care i-a declarat susținerea lui Călin Georgescu pentru turul al doilea, Cătălin Moroșanu, Constantin Lupu, tatăl lui Andy-Constantin Lupu, cel care deține casa unde își desfășoară activitățile de campanie candidatul independent”, scrie cotidianul citat.

Greblă, acuzat că a mințit când a susținut că a sesizat Parchetul Foto: Facebook
Politică

Greblă, acuzat că a mințit când a susținut că a sesizat Parchetul

Președintele AEP, Toni Greblă, este acuzat că a mințit când a susținut că a sesizat Parchetul în legătură cu campania lui Călin Georgescu. Citește și: La pariurile de pe PolyMarket, Lasconi îl zdrobește pe Călin Georgescu. Schimbare radicală a percepției în favoarea lui Lasconi în ultimele 24 de ore Greblă, acuzat că a mințit când a susținut că a sesizat Parchetul „De asemenea, cu privire la declarațiile publice potrivit cărora Autoritatea Electorală Permanentă a transmis o sesizare PÎCCJ prin care a semnalat aspecte referitoare la modul de desfășurare a procesului electoral, precizăm că AEP nu a depus o astfel de sesizare, ci doar a redirecționat către instituția noastră, în data de 29 noiembrie 2024, o petiție a unei persoane fizice”, se arată într-un comunicat de azi al Parchetului General, după ce CSAT a declasificat documente despre susținerea lui Georgescu. Acum șase zile, președintele AEP susținea că a trimis o sesizare către Parchet și Poliție prin care solicitând o anchetă privind activitățile lui Călin Georgescu în campania electorală și posibile încălcări ale legislației electorale. Azi, Greblă și-a nuanțat afirmațiile. „Eu am primit nişte documente de la un cetăţean aflat în anturajul anumitor persoane, din care rezulta că în mediul virtual s-a întâmplat ceva, cu nişte documente. Neavând competenţa să le analizez instituţional în ce mă priveşte pe mine, am trimis (n. red. la Parchetul ÎCCJ) sesizarea pentru a dispune cercetări în legătură cu... Pentru că nu era propria mea anchetă. Erau documente... Nu eu am făcut o anchetă să văd ce se petrece pe Facebook sau pe Tik-Tok, pentru că nu pot, n-am competenţa necesară, n-am structura necesară, la AEP, aşa că am înregistrat-o la Parchet să o cerceteze. Ce să le spun eu mai mult? O fi sau nu adevărată, eu nu ştiu, nu e de competenţa mea (...) Parchetul ÎCCJ confirmă că au primit (...), dar spune că, de fapt, am redirijat o sesizare. N-am redirijat-o”, a declarat, miercuri seară, pentru News.ro, preşedintele AEP, Toni Greblă.

Greblă, despre parada de 1 Decembrie (sursa: Facebook/Autoritatea Electorală Permanentă)
Eveniment

Greblă, despre parada de 1 Decembrie

Greblă, despre parada de 1 Decembrie. Parada militară de 1 Decembrie nu încurcă cu nimic desfăşurarea alegerilor, "nu are nimic electoral în ea", a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă. Greblă, despre parada de 1 Decembrie Cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale sunt programate pe 24 noiembrie, respectiv 8 decembrie, iar alegerile parlamentare, pe 1 Decembrie, de Ziua Naţională. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” "Competenţa de a stabili data alegerilor aparţine exclusiv Guvernului. Din punct de vedere al Autorităţii Electorale Permanente şi al organizării din punct de vedere tehnic al alegerilor, nu este niciun fel de problemă ca votul să se desfăşoare pe 1 decembrie", a spus Greblă. În acelaşi timp, a arătat că decizia de a nu fi organizată respectiva paradă nu este decizia lui, dar acest eveniment "nu încurcă cu nimic desfăşurarea alegerilor, pentru că parada în sine nu are nimic electoral în ea". El a afirmat că în momentul stabilirii datelor pentru alegeri nu au existat poziţii puternice împotriva acestui calendar. Votul, rol de "socializare" "Să avem în vedere că acest an a fost un an excepţional în care am avut toate tipurile de alegeri în mai puţin de şase luni, din iunie până în decembrie. E greu să găseşti date potrivite, când ai patru rânduri de alegeri de organizat", a completat Toni Greblă. Mai mult, a spus că data de 1 Decembrie "poate fi uşor consacrată şi pentru o oră, o jumătate de oră, să te duci la secţia de vot". "Te mai întâlneşti cu prietenii, cu vecinii, cu colegii de şcoală şi aşa mai departe. Votul la secţie încă are un rol de socializare. Mai pleci, mai vorbeşti, mai schimbi şi o opinie politică, ceea ce, până la urmă, înseamnă tot socializare. Asta v-o spun având în vedere experienţa mea", a arătat preşedintele AEP.

Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare (sursa: Facebook/Autoritatea Electorală Permanentă)
Eveniment

Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare

Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare. Autoritatea Electorală Permanentă a stabilit, începând cu data de 30 martie 2023, dintr-o eroare de interpretare a actelor normative incidente, un cuantum al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte superior celui prevăzut de legislaţia în vigoare, ceea a dus la efectuarea unor plăţi necuvenite în sumă de 118.830 lei, reiese din Raportul de audit financiar pentru anul 2023 al Curţii de Conturi. Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare Potrivit sursei citate, până la aprobarea raportului de audit financiar, conducerea Autorităţii Electorale Permanente a transmis Curţii de Conturi Ordinul preşedintelui de stabilire a indemnizaţiei lunare prin raportare la salariul de bază minim garantat în plată de 2.080 lei şi angajamentul individual de plată pentru recuperarea diferenţei încasată necuvenit. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Raportul detaliază că, pentru determinarea indemnizaţiei lunare aferente funcţiei de demnitate publică s-a prevăzut utilizarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, valabil pentru anul 2019, în sumă de 2.080 lei, stabilit potrivit prevederilor art.1 alin. (1) şi art. 2 din HG nr. 937/2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Prin art. 1 alin. (2) din acelaşi act normativ (HG nr. 937/2018), legiuitorul a stabilit în mod excepţional un nivel diferenţiat al salariului de bază minim brut pe ţară de 2.350 lei, din raţiuni de ordin economic, pentru situaţii specifice precum: creşterea salariului net pentru personalul încadrat cu salariul minim brut pe ţară, modificarea valorii maxime a deducerii de bază sau a contribuţiilor sociale datorate de angajatori pentru salariaţii cu program redus etc. Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost majorat anual de legiuitor prin acte normative succesive, dar pentru determinarea indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică s-a menţinut nivelul aferent lunii decembrie 2019, respectiv 2.080 lei, ca urmare a instituirii unor măsuri fiscal-bugetare. AEP a stabilit un cuantum eronat Auditorii semnalează că, din verificările efectuate la AEP, a rezultat că, începând cu data 30 martie 2023 (data numirii preşedintelui în funcţie, Toni Greblă), dintr-o eroare de interpretare a prevederilor legale incidente, AEP a stabilit un cuantum eronat al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte, prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată valabil începând cu data de 1 ianuarie 2023, de 3.000 lei, în loc de 2.080 lei. "Calculul eronat al indemnizaţiei lunare a avut incidenţă, în mod implicit, şi asupra cuantumului diurnei zilnice de deplasare care se determină ca procent din indemnizaţia lunară. (...) În contextul prezentat, au fost efectuate plăţi necuvenite în sumă de 118.830 lei de la Titlul I "Cheltuieli de personal"", se mai arată în raport. Acesta menţionează că, în timpul misiunii de audit financiar, conducerea AEP a aprobat un nou cuantum al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte, însă şi acesta a fost stabilit în mod eronat prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară în sumă de 2.350 lei, în loc de 2.080 lei. "Preşedintele AEP s-a angajat să restituie (prin angajament de plată) suma netă de 70.132 lei, însă această sumă a fost stabilită eronat întrucât reprezintă diferenţa dintre indemnizaţia lunară calculată prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară de 3.000 lei şi cea determinată prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară de 2.350 lei, în loc de 2.080 lei aşa cum este prevăzut de lege. Până la aprobarea raportului de audit financiar, conducerea Autorităţii Electorale Permanente a transmis Curţii de Conturi următoarele documente în completare: ordinul preşedintelui nr. 2031/05.09.2024 de stabilire a indemnizaţiei lunare prin raportare la salariul de bază minim garantat în plată de 2.080 lei şi angajamentul individual de plată pentru recuperarea diferenţei încasată necuvenit", semnalează raportul de audit. Erori corectate în timpul auditului De asemenea, în cadrul misiunii de audit financiar efectuate la AEP, au fost identificate erori care au afectat acurateţea indicatorilor raportaţi în anul 2023, însă erorile identificate, analizate individual şi agregat, nu au avut caracter generalizat, fiind corectate în timpul misiunii de audit financiar. Astfel, raportul semnalează că, potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. În conformitate cu reglementările legale succesive, cuantumul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată utilizat la calculul indemnizaţiei pentru deţinerea titlului ştiinţific de doctor a fost plafonat la nivelul sumei de 1.900 lei. "În anul 2023, AEP a acordat indemnizaţia lunară pentru titlul ştiinţific de doctor persoanelor nou angajate şi persoanelor numite temporar pe alte funcţii din cadrul instituţiei, la un nivel superior celui prevăzut prin actele normative aplicabile. Deficienţele constatate au condus la majorarea nejustificată, cu suma de 65.715 lei, a "Cheltuielilor cu salariile şi contribuţiile aferente angajaţilor".(...) Pentru sumele încasate necuvenit în cuantum de 65.715 lei au fost încheiate angajamente individuale de plată, urmând ca debitorii salariaţi să restituie aceste sume potrivit graficului de rambursare lunară", se precizează în raport. Totodată, ca urmare a stabilirii de către Biroul Executorului Judecătoresc (BEJ) a calităţii de terţ poprit a AEP, în solidar cu un debitor al BEJ, entitatea a înregistrat suma de 1.860.326,93 lei pe seama datoriilor curente şi a cheltuielilor în avans, fără ca această sumă să reprezinte o obligaţie de plată a entităţii potrivit reglementărilor contabile, conducând astfel la o supraevaluare a valorii indicatorilor bilanţieri "Cheltuieli în avans" şi "Datorii comerciale". Entitatea a omis să înregistreze în evidenţele contabile cheltuielile cu "Subvenţiile şi transferurile" ca urmare a suspendării temporare de către AEP a plăţii subvenţiilor cuvenite unei formaţiuni politice, situaţie care a condus la subevaluarea cu suma de 2.099.678,14 lei a "Cheltuielilor operaţionale" raportate prin "Contul de rezultat patrimonial". Prin interpretarea eronată a reglementărilor contabile aplicabile, a fost afectat principiul contabilităţii pe bază de angajamente. "Deficienţele constatate au fost remediate în timpul misiunii de audit financiar prin efectuarea corecţiilor în evidenţa contabilă", punctează auditorii. Sesizarea lui Greblă Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, declara, în 28 august, că a sesizat Curtea de Conturi după ce a fost "înştiinţat" că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită, "interpretând eronat legea", la un cuantum superior şi a intrat în "legalitate" din momentul în care a semnat un angajament de plată pentru restituirea unor sume de bani. "În ziua în care am venit preşedinte la Autoritatea Electorală Permanentă am semnat nişte ordine care sunt absolut normale pentru orice fel de activitate, respectiv pentru cei care au specimen de semnătură în bancă şi sunt împuterniciţi să semneze documente în relaţia cu băncile, alte câteva tipuri de ordine care privesc activitatea curentă, inclusiv stabilirea indemnizaţiei preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente. Mi-a fost adus, cum mi-au fost aduse şi celelalte ordine, având pe spate cinci semnături ale şefilor direcţiilor respective: Direcţia Juridică, Direcţia de Resurse Umane, Direcţia Financiară şi ordinul contrasemnat de secretarul general al Autorităţii Electorale Permanente. Făcuseră o interpretare în sensul în care indemnizaţiile demnitarilor erau îngheţate la nivelul anului 2019, iar textul prevedea o normă care zicea: "cu condiţia să-şi desfăşoare acelaşi fel de activitate în aceleaşi condiţii". Secretarul general şi colegii mei, ceilalţi care dispuneau, au interpretat în sensul în care eu veneam din altă activitate şi că acea prevedere nu mi s-ar aplica, motiv pentru care au stabilit nivelul salariului fără să ţină cont de această îngheţare a salariului minim la nivelul anului 2019", afirma Toni Greblă. Şeful AEP a adăugat că, ulterior, fiind înştiinţat legat de interpretarea greşită a legii în acest caz, a sesizat imediat Curtea de Conturi. "După câteva luni, secretarul general a fost trimis în judecată pentru o anume faptă, a devenit incompatibil cu calitatea de secretar general, pentru că legea prevede că, în momentul în care eşti trimis în judecată, raportul de muncă se suspendă automat, după alte vreo două săptămâni am solicitat transferul său şi am acordat transferul. După încă o săptămână a înştiinţat Autoritatea Electorală Permanentă că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită interpretând eronat legea la un cuantum superior, prin ordinul care era contrasemnat de secretarul general. Am chemat imediat Curtea de Conturi. Părerea Curţii de Conturi a fost că trebuie să se revină la nivelul de îngheţare a indemnizaţiei la nivelul anului 2019, lucru ce l-am făcut în aceeaşi zi. Tot în aceeaşi zi am semnat un angajament de plată, prin care în următoarele luni mi-au fost reţinute şi (...) îmi vor fi reţinute diferenţele de bani până ajungem la zero cu această situaţie. Angajamentul de plată l-am luat acum patru sau cinci luni de zile, şase, nu mai ştiu exact. În fiecare lună mi-au fost reţinute sumele de bani. Cred că în două luni de zile sau în trei luni de zile se termină cu această situaţie", a declarat Greblă.

Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii (sursa: Inquam Photos/george Călin)
Eveniment

Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii

Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a declarat, referitor la subiectul privind mărirea "ilegală" a salariului său de la AEP, că a sesizat Curtea de Conturi după ce a fost "înştiinţat" că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită, "interpretând eronat legea", la un cuantum superior şi a intrat în "legalitate" din momentul în care a semnat un angajament de plată pentru restituirea unor sume de bani. Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii Greblă a răspuns, întrebat miercuri într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, despre cum comentează informaţiile apărute într-o anchetă de presă potrivit căreia şeful AEP şi-a majorat "ilegal" salariul. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Da, e bine că am fost întrebat, inclusiv în acest context. Deci, în ziua în care am venit preşedinte la Autoritatea Electorală Permanentă am semnat nişte ordine care sunt absolut normale pentru orice fel de activitate, respectiv pentru cei care au specimen de semnătură în bancă şi sunt împuterniciţi să semneze documente în relaţia cu băncile, alte câteva tipuri de ordine care privesc activitatea curentă, inclusiv stabilirea indemnizaţiei preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente. Mi-a fost adus, cum mi-au fost aduse şi celelalte ordine, având pe spate cinci semnături ale şefilor direcţiilor respective: Direcţia Juridică, Direcţia de Resurse Umane, Direcţia Financiară şi ordinul contrasemnat de secretarul general al Autorităţii Electorale Permanente. Făcuseră o interpretare în sensul în care indemnizaţiile demnitarilor erau îngheţate la nivelul anului 2019, iar textul prevedea o normă care zicea: "cu condiţia să-şi desfăşoare acelaşi fel de activitate în aceleaşi condiţii". Secretarul general şi colegii mei, ceilalţi care dispuneau, au interpretat în sensul în care eu veneam din altă activitate şi că acea prevedere nu mi s-ar aplica, motiv pentru care au stabilit nivelul salariului fără să ţină cont de această îngheţare a salariului minim la nivelul anului 2019", a afirmat Toni Greblă. Sesizarea Curții de Conturi Şeful AEP a adăugat că, ulterior, fiind înştiinţat legat de interpretarea greşită a legii în acest caz, a sesizat imediat Curtea de Conturi. " După câteva luni, secretarul general a fost trimis în judecată pentru o anume faptă, a devenit incompatibil cu calitatea de secretar general, pentru că legea prevede că, în momentul în care eşti trimis în judecată, raportul de muncă se suspendă automat, după alte vreo două săptămâni am solicitat transferul său şi am acordat transferul. După încă o săptămână a înştiinţat Autoritatea Electorală Permanentă că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită interpretând eronat legea la un cuantum superior, prin ordinul care era contrasemnat de secretarul general. Am chemat imediat Curtea de Conturi. Părerea Curţii de Conturi a fost că trebuie să se revină la nivelul de îngheţare a indemnizaţiei la nivelul anului 2019, lucru ce l-am făcut în aceeaşi zi. Tot în aceeaşi zi am semnat un angajament de plată, prin care în următoarele luni mi-au fost reţinute şi (...) îmi vor fi reţinute diferenţele de bani până ajungem la zero cu această situaţie. Angajamentul de plată l-am luat acum patru sau cinci luni de zile, şase, nu mai ştiu exact. În fiecare lună mi-au fost reţinute sumele de bani. Cred că în două luni de zile sau în trei luni de zile se termină cu această situaţie", a declarat Greblă. Greblă nu a verificat legalitatea salariului Greblă a subliniat că a intrat în legalitate pe această speţă din momentul în care a semnat angajamentul de plată. " Raportul Curţii de Conturi nu a fost finalizat, însă eu am intrat în legalitate încă de atunci, am semnat angajamentul de plată, astfel încât din punct de vedere al Curţii de Conturi lucrurile sunt închise, dar ele trebuie formalizate prin raportul care îl încheie, cum bine ştiţi, după fiecare control", a afirmat el. Întrebat dacă la momentul semnării ordinului nu l-a interesat ce salariu va avea la AEP, el a spus că l-a interesat acest aspect, dar nu i-a verificat legalitatea. "M-a interesat, dar n-am stat să-l şi verific să văd dacă este legal sau nu. Deci până nu am chemat Curtea de Conturi nu mi-a spus nimeni că este ceva în neregulă", a declarat Greblă. Demisia nu e luată în calcul Şeful AEP a punctat că, faţă de cele arătate, nu se impune o demisie a sa, întrebat despre faptul că "mai multe voci" i-au solicitat, în spaţiul public, acest lucru. "Acum aud o singură voce, a dumneavoastră, care pune o asemenea problemă. Nu, nu am de gând să demisionez şi nimeni nu mi-a cerut acest lucru şi în afară de dumneavoastră nimeni nu mi-a cerut acest lucru. V-am răspuns la o întrebare, nu consider că acesta ar fi un motiv temeinic, serios, pentru ca, cel puţin în această perioadă, să iau în calcul vreo posibilitate de a demisiona şi a lăsa conducerea Autorităţii Electorale fără preşedinte, fără conducător", a declarat Greblă.

Salariul lui Toni Greblă la control (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Salariul lui Toni Greblă la control

Salariul lui Toni Greblă la control. Raportul de audit al Curţii de Conturi despre care se vorbeşte în spaţiul public nu are în acest moment caracter public, acesta a trecut de faza de conciliere şi urmează să fie supus aprobării Plenului, precizează reprezentanţii instituţiei. Salariul lui Toni Greblă la control "Având în vedere comentariile recente apărute în spaţiul public referitoare la unul dintre rapoartele de audit ale Curţii de Conturi, care în acest moment încă nu are caracter public, dorim să asigurăm o informare corectă a tuturor celor interesaţi. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă În acest sens, vă invităm să consultaţi Regulamentul privind activitatea de audit public extern ( RAAPE) disponibil pe site-ul instituţiei la următorul link. Menţionăm faptul că raportul de audit în cauză a parcurs etapa de conciliere la data de 22 august, urmând să fie supus aprobării Plenului Curţii de Conturi. (art. 28, art. 29 şi art. 30 din RAAPE)", au explicat reprezentanţii Curţii de Conturi pe pagina de Facebook a instituţiei. Sesizarea depusă de Clotilde Armand Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a depus, luni dimineaţă, o plângere în format electronic la Agenţia Naţională de Integritate în legătură cu sumele încasate de preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă. "Toni Greblă a semnat un ordin ilegal prin care şi-a mărit salariul cu 50%, vorbim de mii de euro/lună, scriu jurnaliştii de la Snoop.ro. Toni Greblă, demnitarul care trebuie să vegheze la corectitudinea alegerilor din noiembrie - decembrie 2024, recunoaşte senin că a semnat ordinul ilegal şi că dă banii înapoi", a precizat Armand, conform unui comunicat USR.

Greblă și-a mărit ilegal salariul AEP (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Greblă și-a mărit ilegal salariul AEP

Greblă și-a mărit ilegal salariul AEP. Fost judecător la Curtea Constituțională, Toni Greblă, 71 de ani, a fost descoperit de Curtea de Conturi că a luat în plus 24.000 de euro de la Autoritatea Electorală Permanentă. Greblă și-a mărit ilegal salariul AEP A fost posibil printr-un ordin emis chiar de Greblă, conform unui document al auditorilor publici, pe care Snoop îl publică astăzi. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Curtea de Conturi a descoperit plățile supradimensionate făcute de AEP către Toni Greblă în primăvara lui 2024, la un an după instalarea în funcție. Dar, până acum, nu s-a aflat nimic despre banii pe care Curtea de Conturi i-a imputat șefului AEP pentru că raportul nu a ajuns în Plenul Curții de Conturi, unde consilierii aprobă rapoartele inspecțiilor și acestea ajung în documentul centralizat al Curții.

Greblă a spart milioane la posturile lui Ghiță, Voiculescu și Păcuraru, arată Clotilde Armand Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Greblă a spart milioane la posturile Ghiță, Voiculescu și Păcuraru

Primarul USR al Sectorului 1, Clotilde Armand, a prezentat un contract de publicitate încheiat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și a scris: „Toni Greblă a spart aproape 2 milioane lei la posturile de știri ale lui Sebastian Ghiță, Dan Voiculescu și Maricel Păcuraru”. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență Ea a anunțat că îi va face plângere penală lui Greblă, întrucât „difuzarea unor astfel de campanii de inters public, non-comerciale, este gratuită, conform Consiliului Național al Audiovizualului (CNA)”. Greblă a spart milioane la posturile lui Ghiță, Voiculescu și Păcuraru „Fiți atenți aici: Șeful AEP, Toni Greblă, a spart aproape 2 milioane lei la posturile de știri ale lui Sebastian Ghiță, Dan Voiculescu și Maricel Păcuraru. Adică fix la posturile tv care în campania electorală au promovat 24/7 toate mesajele din punctajele PSD-PNL. S-a ales să se dea bani grei, deși la televiziuni și radio difuzarea unor astfel de campanii de inters public, non-comerciale, este gratuită, conform Consiliului Național al Audiovizualului (CNA). Firma care câștigat licitația ca lider al unei asocieri, Complete Media Grup, a încheiat în ultimii cinci ani contracte publice de aproape 8,5 milioane de euro. Îl anunț public pe Toni Greblă că depun o nouă plângere penală împotriva lui pentru modul în care a ales să arunce cu banii publici la televiziunile de casă ale PSD-PNL și solicit Curții de Conturi (chiar dacă este condusă de facto de PSD) să facă un audit la Autoritatea Electorală Permanentă pentru a verifica modul în care au fost cheltuite fondurile europene. Tot la AEP am constatat că echipamentele IT sunt achiziționate de la o firmă care are legături puternice cu fugarul Sebastian Ghiță. Asta face Toni Greblă de când a ajuns șef pentru alegerile din România: fraudează alegerile la ordinul lui Marcel Ciolacu și plătește cu bani publici TV-unile de casă”, a scris Armand. Bun. Am analizat ce face Toni Greblă cu bugetul AEP de când a devenit șef. Fiți atenți aici: Șeful AEP, Toni Greblă, a spart aproape 2 milioane lei la posturile de știri ale lui Sebastian Ghiță, Dan Voiculescu și Maricel Păcuraru. Adică fix la posturile tv care în campania… pic.twitter.com/5usWciRSz9— Clotilde Armand (@clotilde_armand) June 20, 2024 Potrivit CNA, „anunţul de interes public asumat de către o instituţie sau autoritate publică” este gratuit, „fără obligaţie de contrapartidă directă sau indirectă”.

Ce salariu îi plătesc contribuabilii lui Greblă Foto: Facebook
Politică

Ce salariu îi plătesc contribuabilii lui Greblă

Ce salariu imens îi plătesc contribuabilii lui Toni Greblă, autorul haosului de la alegeri, dublu pensionar special și revoluționar de Gorj: potrivit datelor de pe site-ul Autorității Electorale Permanente, el câștigă lunar, net, 18.427 de lei. Datele apar în fișa pe februarie privind salariile din AEP, instituție cu peste 400 de angajați. Citește și: VIDEO Controversa Babasha – artistul român va fi prezent și în al doilea concert de la București al trupei Coldplay: „Străinii ne apreciază, doar românii nu ne apreciază. Urmează un show și mai și” Însă informațiile de pe site-ul AEP sunt neclare, nefiind menționat dacă se acordă sau nu angajaților spor de condiții vătămătoare - pe care-l primesc aproape toți bugetarii din București - sau pentru că gestionează fonduri europene. Haosul de la organizarea acestor alegeri - cu numeroase acuzații de fraudă și cu o numărătoare a voturilor nefinalizată după patru zile - a făcut ca numeroși politicieni să ceară demisia lui Greblă din fruntea AEP, poziție pe care ocupat-o cu ajutorul PSD. Ce salariu îi plătesc contribuabilii lui Greblă Însă Toni Greblă, care are 70 de ani, mai încasează și două pensii speciale și are și indemnizație de revoluționar de Gorj. Evenimentele din decembrie 1989 l-au prins în poziția de avocat la Târgu Jiu. Nu este clar ce merite a avut în înfăptuirea revoluției din decembrie 1989. Între 1993 și 1997, Toni Greblă a lucrat la misiunea permanentă a României de pe lângă sediul ONU de la Geneva, deși nu avea nici o legătură cu diplomația. Cât a încasat Greblă din pensiile speciale, plus indemnizația de revoluționar, în anul fiscal 2022: 272.000 lei, net, din pensia specială de magistrat 47.150 lei – pensia anuală de ex-senator 13.224 – indemnizația de revoluționar. În 2012, prsa scria că el a primit gratuit și loc de veci, la Târgu Jiu, fiind revoluționar. Familia Greblă deține o avere uriașă, deși soția sa este pensionară. Doar în 2023, a vândut o casă și un teren pentru care a încasat 720.000 de euro. În conturile bancare deține circa 1,2 milioane de lei și are două mașini din care un Mercedes, din 2018.

Cele trei pensii de vis pe care le primește Toni Greblă Foto: Facebook
Politică

Cele trei pensii de vis pe care le primește Toni Greblă

Cele trei pensii de vis pe care le primește Toni Greblă, pesedistul pus de Ciolacu în fruntea AEP ca să hăituiască opoziția: acesta are o pensie specială de magistrat, fiindcă a fost judecător la CCR, o pensie specială de fost parlamentar și o indemnizație de revoluționar. Citește și: EXCLUSIV Elevi minori, folosiți pentru a filma un clip electoral pe terenul de sport pentru candidatul AUR Mihai Enache. Profesorul, candidat AUR la CGMB În martie 2023, PSD a impus numirea lui Toni Greblă pentru președinția Autorității Electorale Permanente, instituție care organizează alegerile în România. În iulie 2023, Toni Greblă a suspendat subvenția pentru PMP după ce partidul lui Tomac a început negocierile cu USR pentru o alianță de dreapta. Acum, el a amenințat că nu-i va deconta lui Nicușor Dan cheltuielile electorale fiindcă a participat, în calitate de primar, la o reuniune a Consiliului Consultativ al Copiilor, o structură creată la inițiativa UNICEF. Greblă are 70 de ani, iar evenimentele din decembrie 1989 l-au prins în poziția de avocat la Târgu Jiu. Nu este clar ce merite a avut în înfăptuirea revoluției din decembrie 1989. Între 1993 și 1997, Toni Greblă a lucrat la misiunea permanentă a României de pe lângă sediul ONU de la Geneva, deși nu avea nici o legătură cu diplomația. Cele trei pensii de vis pe care le primește Toni Greblă Cât a încasat Greblă din aceste pensii speciale în anul fiscal 2022: 272.000 lei, net, din pensia specială de magistrat 47.150 lei - pensia anuală de ex-senator 13.224 - indemnizația de revoluționar. În 2012, prsa scria că el a primit gratuit și loc de veci, la Târgu Jiu, fiind revoluționar. În anul fiscal 2022, el a fost salarizat de prefectura București - unde a fost prefect - cu puțin peste 100.000 lei, net, și de Consiliul Legislativ, de unde a mai încasat 40.304 lei, net. Familia Greblă deține o avere uriașă, deși soția sa este pensionară. Doar în 2023, a vândut o casă și un teren pentru care a încasat 720.000 de euro. În conturile bancare deține circa 1,2 milioane de lei și are două mașini din care un Mercedes, din 2018. DNA l-a acuzat pe Greblă că, în 2014, „a constituit un grup infracţional organizat împreună cu inculpaţii Bîrcină Ion şi Dolghi Victor, având drept scop crearea unui mecanism de eludare a obligaţiilor faţă de statul român în activitatea comercială de export produse alimentare către Federaţia Rusă prin interpunerea Turciei”. Însă actualul șef al Autorității Electorale Permanente a fost achitat în acest dosar.

Ciolacu, Firea și Piedone, fotografii cu copii Foto: Facebook Gabriela Firea
Politică

GALERIE FOTO Ciolacu, Firea și Piedone au postat nenumărate fotografii cu copii, în campania electorală, dar șeful AEP, pesedistul Toni Greblă, îl amenință doar pe Nicușor Dan

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, precum și candidații la primăria Capitalei Gabriela Firea și Popescu Piedone au postat nenumărate fotografii cu copii, în campania electorală, dar șeful AEP, pesedistul Toni Greblă îl amenință doar pe Nicușor Dan. Azi, Greblă - multiplu pensionar special, care a fost anchetat de DNA pentru încălcarea embargoului cu Rusia - a spus că, la finalul campaniei electorale, atunci când Nicușor Dan va veni cu materialele foto și video pentru a fi decontate de către AEP, va fi amendat pentru folosirea imaginilor cu copii. Citește și: EXCLUSIV Elevi minori, folosiți pentru a filma un clip electoral pe terenul de sport pentru candidatul AUR Mihai Enache. Profesorul, candidat AUR la CGMB Dar Nicușor Dan a participat, la 25 mai, la o întâlnire cu Consiliul Consultativ al Copiilor în calitate de primar, fără caracter electoral, întrucât cei prezenți nu puteau vota. Ciolacu, Firea și Piedone, fotografii cu copii În schimb, Ciolacu, Firea și Piedone s-au fotografiat cu copii la diferite evenimente, unele având caracter electoral explicit, și apoi au postat fotografii cu aceștia. De exemplu, la 25 mai, Ciolacu a fost la sărbătoarea comunei Izbiceni, unde a făcut fotografii cu minori. La 24 mai, președintele PSD a fost la o acțiune electorală în Caraș-Severin, iar la 18 mai în Vrancea. De la ambele a postat poze cu minori. Popescu Piedone a postat, în campanie, fotografii cu nepoții săi. La 28 mai, candidata Gabriela Firea a menționat, pe Facebook, faptul că a participat la un așa-numit „Guvern al Copiilor și Tinerilor”. „Mi-am propus ca, după alegeri, să înființăm la Primăria Capitalei un Consiliu al Copiilor și Tinerilor, unde să putem discuta despre un București prietenos împreună cu copiii și tinerii”, a scris ea, postând și mai multe fotografii cu minori. La 27 mai, după o acțiune electorală în Capitală, alături de premierul Ciolacu, ea a plasat pe Facebook și fotografii cu copii.

Nicușor Dan, bani confiscați de AEP (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan, bani confiscați de AEP

Nicușor Dan, bani confiscați de AEP după ce a participat recent la o întâlnire "cu adolescenții din Consiliul Consultativ al Copiilor, cea mai nouă structură creată la inițiativa Primăriei Capitalei și UNICEF pentru apărarea intereselor celor mai mici cetățeni ai acestui oraș", după cum a scris chiar primarul pe Facebook. Consiliul, o inițiativă a PMB și UNICEF Iată postarea integrală a lui Nicușor Dan: Citește și: EXCLUSIV Elevi minori, folosiți pentru a filma un clip electoral pe terenul de sport pentru candidatul AUR Mihai Enache. Profesorul, candidat AUR la CGMB " Am avut astăzi o întâlnire extraordinar de agreabilă cu adolescenții din Consiliul Consultativ al Copiilor, cea mai nouă structură creată la inițiativa Primăriei Capitalei și UNICEF pentru apărarea intereselor celor mai mici cetățeni ai acestui oraș. Am fost plăcut surprins să observ cât de conectați sunt copiii la problemele reale ale Capitalei. M-au întrebat despre transportul în comun, despre trenul metropolitan, despre starea școlilor și prioritățile Municipalității, dar și despre familie și copilăria mea. La finalul întrevederii le-am arătat sala de Consiliu și biroul meu și am stabilit că aștept propunerile lor pe care le voi supune în viitor votului Consiliului General. Îmi doresc ca acest consiliu să devină vocea copiilor bucureșteni, iar propunerile lor să fie luate în considerare, mai ales când este vorba despre proiecte care impactează viața tinerilor. Primăria Municipiului București și UNICEF au semnat la sfârșitul anului 2022 un memorandum de înțelegere pe o perioadă de trei ani, pentru participarea municipalității la Inițiativa Localități Prietene ale Copiilor, un concept dezvoltat de UNICEF la nivel global și din care fac parte peste 5.600 de localități din 48 de țări, implicând 30 de milioane de copii. Cei 20 de membri ai Consiliului au vârste cuprinse între 11 și 17 ani și au fost selectați din peste 200 de elevi care s-au înscris. #PMB#UNICEF#ConsiliulCopiilor#orasprietenalcopiilor DAN NICUȘOR-DANIEL - candidat independent CMF24240137" Nicușor Dan, bani confiscați de AEP Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente, a vizionat imaginile postate de Nicușor Dan și a concluzionat că "e total ilegal ce a făcut" acesta. Totodată, a precizat că, la finalul campaniei electorale, atunci când actualul candidat va veni cu materialele foto și video pentru a fi decontate de către AEP, va fi amendat pentru folosirea imaginilor cu copii. Mai mult, Greblă a spus că banii cheltuiți pentru realizarea acestora vor fi confiscați de către AEP. Argumentul șefului AEP a fost că legea 272/2004 care reglementează Drepturile Copilului prevede la articolul 27 alin. 4 prevede că "copiii nu pot fi folosiţi sau expuşi de către părinţi, reprezentanţi legali, alte persoane responsabile de creşterea şi îngrijirea lor, organisme private acreditate ca furnizori de servicii sociale, instituţii publice sau private, în scopul de a obţine avantaje personale/instituţionale sau de a influenţa deciziile autorităţilor publice".

Sumă astronomică plătită de la buget către partide Foto: Facebook AEP
Politică

Sumă astronomică plătită de la buget către partide

Sumă astronomică plătită de la buget către partide în anul electoral 2024: potrivit proiectului publicat, azi, de ministerul de Finanțe, contribuabilii vor plăti 313,43 milioane de lei către un oligopol de formațiuni politice care au reprezentare în Parlament și/sau în Parlamentul European. Citește și: Buget 2024: pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023 Sumă astronomică plătită de la buget către partide Cum sumele sunt distribuite în funcție de numărul de parlamentari și de aleși locali, PSD va încasa circa 40% din această sumă. Este o majorare cu 50% a subvențiilor plătite prin Autoritatea Electorală Permanentă, față de anul 2023, când s-au cheltuit doar 209 milioane de lei. În 2022, acest grup de partide - PSD, PNL, USR, AUR, PMP și Pro România - au primit de la buget 250 de milioane de lei. Bugetul AEP va ajunge, în 2024, la puțin sub 400 de milioane de lei, o majorare de peste 23% față de 2023. Pentru salarii, instituția cheltuie aproape 60 de milioane de lei. AEP este condusă de pensionarul special Toni Greblă, care a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei - dar a fost achitat. El are două pensii speciale, o indemnizație oferită printr-o „lege specială” și Mercedes GLC, arată declarația de avere depusă de acesta la începutul lunii mai. În declarația de avere, cele două pensii speciale sunt denumite „indemnizație”. Citește și: Perecheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României Cât despre indemnizația primită în baza unei legi speciale, cel mai probabil sunt banii pe care-i primește în calitate de revoluționar, presa relatând, în 2012, că astfel a primit și loc de veci gratuit.

Instituția de stat unde șoferii au „spor de complexitate” Foto: Facebook
Eveniment

Instituția de stat unde șoferii au „spor de complexitate”

Instituția de stat unde șoferii au „spor de complexitate” a muncii: la Autoritatea Electorală Permanentă, condusă de pesediștii Toni Greblă, președintele AEP, și Constantin Mitulețu Buică, secretar general al instituției, sunt zece șoferi și toți beneficiază de acest spor. Citește și: Salarii uriașe, plus chirii imense pentru „locuințele de serviciu” ale angajaților, la ministerul înființat pentru Firea, pe care Ciolacu nu vrea să-l desființeze Ambii șefi ai AEP au avut probleme penale. Toni Greblă a fost reținut de DNA și acuzat de corupție, dar a fost achitat, iar acum are o pensie specială de circa 25.000 de lei pe lună, ca fost judecător CCR. Mitulețu Buică a fost dat de ANI pe mâna procurorilor fiindcă și-a angajat cumnata în instituție. În plus, CNATDCU i-a retras doctoratul, întrucât ar fi plagiat. Ambii au ajuns în funcții cu susținerea PSD. Instituția de stat unde șoferii au „spor de complexitate” Potrivit datelor din martie, privind situația drepturilor salariale în AEP, salariul brut al unui șofer era de circa 4.700-4.800 de lei, dar la acesta se adăuga sporul de complexitatea muncii, între 800 și 1.000 de lei. În consecință, cei zece șoferi ai instituției ajungeau la circa 5.800 de lei pe lună, brut. Probabil că ei beneficiază și de tichete de masă și vouchere de vacanță, dar datele nu apar pe site-ul AEP. Datele AEP arată că aproape toți angajații instituției beneficiază de acest spor, nu este clar de ce. În august 2023, Pro TV arăta că salariul brut al unui asistent universitar cu mai puțin de trei ani vechime este de 5.430 de lei. Abia după 25 de ani în funcție, un asistent universitar sau un lector universitar cu până în 20 de ani vechime pot spera la salariul unui șofer al AEP, de peste 5.800 de lei brut. Un conferențiar universitar cu 3-5 ani vechime primește 5.808 lei pe lună, brut, arătat tot Pro TV. Citește și: Salariu uriaș, plus mii de lei pentru concedii medicale, pentru Mitulețu-Buică, penal și plagiator care ocupă funcția de secretar general al Autorității Electorale Permanente Un profesor debutant cu studii superioare de lungă durată are un salariu care începe de la 4.098 de lei brut și ajunge până la 5.398 lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră