vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: timisoara

24 articole
Mediu

Încă o mini-pădure în Timișoara

Încă o mini-pădure în Timișoara. O a doua pădure miniaturală urbană (tiny forest) va completa peisajul urban verde al Timişoarei, în zona Gării de Est, pe o suprafaţă de 500 metri pătraţi, astfel de amenajări fiind o alternativă la parcurile obişnuite din peisajul urban, informează municipalitatea. Încă o mini-pădure în Timișoara Ideea amenajării unor păduri miniaturale în Timişoara este unul dintre cele opt proiecte desemnate câştigătoare în cadrul programului de bugetare participativă de anul trecut şi are ca scop reducerea poluării şi a nivelului de zgomot şi praf din oraş, prin crearea unor mici oaze verzi în diverse locuri intens circulate. Municipalitatea îşi doreşte ca în următorii doi ani să fie realizate în Timişoara şapte astfel de mini-păduri urbane. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Puieţii plantaţi sunt arbori autohtoni, stejar, cireş păsăresc, carpen, arbuşti, respectiv cununiţă, alun, sânger, salbă moale, hibiscus, dar şi specii originare din alte zone geografice, cum ar fi Koelreuteria paniculata (arbore exotic originar din Japonia), Acer saccharinum (un soi de arţar denumit şi paltin argintiu), Albizia julibrissin (arborele de mătase persan), a anunţat, vineri, Biroul de presă al Primăriei Municipiului Timişoara. Primăria a asigurat compostul necesar plantării, iar Propark Fundaţia pentru Arii Protejate, care realizează şi amenajările, a adus materialul săditor. Prima pădure de acest tip din Timişoara a fost amenajată anul trecut. Zonele propuse pentru amenajarea micuţelor păduri sunt Piaţa Consiliul Europei, Pasajul Jiul, intersecţiile de la Punctele Cardinale precum şi de pe artere aglomerate. Dezvoltare autonomă Pădurea urbană miniaturală este realizată după un concept dezvoltat de botanistul japonez Akira Miyawaki şi se referă la crearea unor zone verzi de non-intervenţie în care flora şi fauna să se dezvolte natural, prin plantarea unor specii lemnoase autohtone, cu creştere rapidă şi densitate mare, care să contribuie semnificativ la îmbunătăţirea condiţiilor climatice locale, cu efect direct asupra omului. Citește și: Soarta peninsulei Crimeea, marea necunoscută a războiului din Ucraina: secretarul de stat american Blinken, evaziv pe subiect, spune că „e o decizie pe care trebuia să o ia Ucraina” Datorită tehnicilor specifice folosite la plantarea ei, suprafaţa de pădure se dezvoltă autonom şi nu necesită lucrări complexe de întreţinere. Pădurile miniaturale amenajate atrag biodiversitate, inclusiv insecte şi noi specii de plante, contribuie la îmbunătăţirea calităţii aerului prin aportul de oxigen, retenţia prafului şi a noxelor, au valoare educativă prin observarea proceselor natural şi, nu în ultimul rând, au valoare estetică. De când prima mini-pădure a fost plantată în Ţările de Jos, în anul 2015, conceptul a câştigat adepţi în marile aglomerări urbane din Europa, în încercarea de a combate efectele negative ale poluării asupra locuitorilor. În România mai există astfel de păduri urbane miniaturale în Bucureşti şi Braşov.

Încă o mini-pădure în Timișoara (sursa: Facebook/Primăria Municipiului Timișoara)
Cum a rezolvat primarul Fritz problema câinilor comunitari Foto: Facebook
Politică

Cum rezolvat primarul Fritz problema câinilor comunitari

Cum a rezolvat primarul Fritz problema câinilor comunitari: a externalizat contractul de colectare a câinilor, iar firma privată răspunde pentru orice atac al animalelor. Cum a rezolvat primarul Fritz problema câinilor comunitari „Da, avem şi noi în Timişoara o problemă cu câini ai străzii, e cât de cât sub control. Avem şi noi problema că, de fapt, în zona periurbană, unde fiecare comună e o entitate administrativă absolut independentă şi face ce vrea, avem o problemă de coordonare şi câinii nu ştiu pe raza a ce UAT se regăsesc. Noi am externalizat contractul la o firmă privată care prin contract trebuie să plătească orice pagubă făcută de câini comunitari”, a anunţat Fritz, citat de news.ro. Deoarece trebuie să plătească eventuale pagube, reprezentanţii firmei au motivaţie de a aduna câinii de pe străzi. De asemenea, la Timişoara, spune Fritz, sunt campanii de sterilizare. Citește și: VIDEO Acuzații foarte grave: zona în care o femeie a murit sfâșiată de câini, intenționat nesupravegheată de autorități – în zonă se aduc ilegal deșeuri ”Avem o firmă privată pentru asta, dar încă o dată orice face un câine în Timişoara ei trebuie să plătească paguba şi asta bineînţeles e o motivaţie pentru ei să-şi facă treaba. În acelaşi timp avem şi campanii de sterilizare şi chiar acum o să întărim încă o dată nişte campanii de control, pentru că totul porneşte de la responsabilitatea celor care au câini să îi sterilizeze şi să se asigure că nu stau pe pe domeniu public. Şi chestia asta nu ştiu, ante-civilizaţie, adică să foloseşti un câine ca să-ţi păzească terenul tău viran sau sau o construcţie, chestia asta e, e atât de lipsit de civilizaţie că trebuie să se termine şi bineînţeles autorităţile trebuie să se folosească de de toată pârghiile lor şi noi asta facem în Timişoara”, a mai precizat edilul.

Grindeanu dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj Foto: PSD
Eveniment

Grindeanu dirijează banii CFR clientela Timișoara Cluj

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj, arată o analiză Club Feroviar. Recent, Grindeanu a fost audiat ca martor, la DNA, după ce doi dintre clienții săi politici, plasați în conducerea CFR, au fost puși sub acuzare de către procurorii anticorupție. Dar PSD încearcă să convingă PNL ca, după ce Marcel Ciolacu preia conducerea Guvernului, Grindeanu să rămână ministru al Transporturilor. Citește și: Încă un demnitar PSD ajunge la DNA: Grindeanu audiat în dosarul directorului CFR, clientul său politic și activist PSD. DNA n-a precizat în ce calitate l-a audiat pe Grindeanu Grindeanu dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj Clubul Feroviar arată că „Regionala Timișoara, responsabilă de zona din care provine ministrul Sorin Grindeanu, va primi din bugetul pe 2023 suma de 53,6 milioane lei, adică peste jumătate din totalul de 102,54 milioane lei alocați investițiilor regionalelor”. „Regionala Cluj, condusă informal de directorul cercetat penal Petru Ceșa, are și ea un sfert din suma totală și dublu față de alte șase regionale”, mai scrie Club Feroviar. „Este (n.red.) o dovadă că acest grup infracțional (Grindeanu – Simu – Ceșa) care a fost citat la DNA zilele trecute continuă să dirijeze resursele de investiții ale CFR SA spre grupurile de interese necurate din zonele controlate de ei (…) Aproximativ 75% din banii de investiții de la stat se duc spre cele doua regionale controlate de cei doi «suspecți DNA», în timp ce doar un sfert se duc spre celelalte șase regionale, punând în pericol siguranța circulației pe calea ferată pe aceste regionale care gestionează trei sferturi din rețeaua feroviară din România”, a spus un „responsabil din domeniul feroviar”, citat de Club Feroviar. Această publicație a scris, în ultimele zile, despre mai multe contracte dubioase la CFR Timișoara și a susținut că DNA ar verifica achizițiile din această companie. La 17 ianuarie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a fost audiat în dosarul directorului CFR Ion Alexandru Simu, clientul său politic și activist PSD. Acesta din urmă și directorul general adjunct tehnic al companiei, Petru Ceșa, sunt urmăriți penal pentru instigare la abuz în serviciu, respectiv abuz în serviciu.

Încă un demnitar PSD ajunge la DNA Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Încă un demnitar PSD ajunge la DNA

Încă un demnitar PSD ajunge la DNA: ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a fost audiat în dosarul directorului CFR Ion Alexandru Simu, clientul său politic și activist PSD. Acesta din urmă și directorul general adjunct tehnic al companiei, Petru Ceșa, sunt urmăriți penal pentru instigare la abuz în serviciu, respectiv abuz în serviciu. Potrivit publicației clubferoviar, azi, „procurorii anticorupție au luat la puricat toate contractele încheiate fără licitație de Regionala Timișoara a Companiei Naționale de Căi Ferate, fieful lui Simu și al ministrului Sorin Grindeanu”. Încă un demnitar PSD ajunge la DNA Grindeanu a recunoscut că a fost audiat, dar n-a oferit multe detalii. El s-a apărat anunțând că „se concentrează, de la începutul mandatului, pe dezvoltarea infrastructurii, atragerea de bani europeni și dezvoltarea capacității administrative”. „Ministrul Transporturilor și Infrastructurii a fost citat, astăzi 17 ianuarie 2023, la sediul Direcție Naționale Anticorupție, în calitate de martor și a dat o declarație în fața procurorilor.Ministrul a fost întrebat în legătură cu un dosar instrumentat de către DNA. Sorin Grindeanu a subliniat că, în calitatea sa de ministru al Transporturilor și Infrastructurii, își dorește o clarificare cât mai rapidă a situației şi aflarea adevărului. Preocupările și activitățile desfășurate de către ministru se concentrează, de la începutul mandatului, pe dezvoltarea infrastructurii, atragerea de bani europeni și dezvoltarea capacității administrative. Totodată, Sorin Grindeanu precizează că va da curs cu celeritate tuturor solicitărilor venite din partea organelor statului, pentru clarificarea situației”, se arată în comunicatul ministerului Transporturilor. Funcționară concediată fiindcă ar fi vorbit Iată ce a comunicat DNA, la 16 ianuarie: „În cursul lunii aprilie 2022, suspectul Ceșa Petru (...) la instigarea celuilalt suspect, și-ar fi arogat atribuțiile funcției de director general al CNCF CFR SA, cu toate că nu deținea această funcție sau o împuternicire în acest sens și a emis două decizii, prin cea de-a doua numindu-l pe Simu-Alexandru Ion la conducerea Sucursalei Regionalei de Căi Ferate Timișoara. Prin aceste două decizii privind traseul profesional al lui Simu-Alexandru Ion, suspectul Ceșa Petru ar fi urmărit să-i asigure primului stabilitatea unei funcții de conducere la nivel regional, după încetarea celei de director general interimar al CNCF CFR SA. După apariția în spațiul public a uneia dintre acele decizii, suspectul Ceșa Petru, la instigarea celuilalt, în urma unei cercetări disciplinare formale, ar fi emis două decizii prin care unei subordonate, bănuită că ar fi remis presei documentul respectiv, i-ar fi fost desfăcut contractul individual de muncă din motive disciplinare, cu încălcarea prevederilor din Codul Muncii, motivând că „angajata nu a reușit să-și dovedească nevinovăția”. Acționând în această manieră, cei doi directori ar fi urmărit să dea un exemplu celorlalți angajați din subordine pentru ca pe viitor suspecții să nu se mai vadă expuși „riscului” ca publicul, prin intermediul presei, să cunoască diferite aspecte nelegale/legale din actul de conducere al CNCF CFR SA. Suspecților Ceșa Petru și Simu-Alexandru Ion li s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală”. DNA verifică toate contractele lui Sima „DNA Timișoara a cerut de la CNCF CFR SA toate contractele încheiate de Regionala Timișoara în ultimii cinci ani de zile, pentru a le lua la puricat. Actualul director general al CFR SA, Ion Simu-Alexandru, a condus Regionala Timișoara în perioada 2014-2020. După un an de pauză, timp în care a fost consilier la aceeași regională, el a fost promovat la București, de către concitadinul său Sorin Grindeanu, în funcția pe care o ocupă și în prezent”, scrie clubferoviar.ro. În plus, De la Regionala Constanța a CNCF CFR SA au cerut documentele referitoare la lucrările de reparații din port făcute de compania germană Wiebe și cea românească Arcada Company Galați. Club Feroviar a scris în primăvară cum aceste contracte au fost date prin încredințare directă, fără licitație, către cele două companii. Sima, activist PSD pune CFR în slujba lui Dragnea În 2018, pressone scria că Simu, director al Regionalei Timișoara, a suplimentat trenurile spre București, pentru a transporta activiștii PSD care soseau la mitingul organizat de Liviu Dragnea. „Regionala CFR Timișoara deservește județele Timiș, Arad, Hunedoara, Bihor, Caraș-Severin și Mehedinți. Ion Simu-Alexandru este șeful Regionalei din 31 mai 2014 și membru PSD Caraș-Severin. Potrivit unor surse neoficiale, firmele care au contracte cu Regionala CFR Timișoara ar fi fost informate că trebuie să-și trimită angajații la miting, și că aceștia vor primi câte 100 de lei și o cămașă albă. Aceleași surse spun că la Regională s-au făcut liste cu angajații care merg cu trenul la mitingul de la București, iar pentru întoarcere li s-ar fi cumpărat bilete la vagonul de dormit, în baza beneficiilor oferite de legitimațiile de serviciu”, arăta pressone. Citește și: ANALIZĂ Tandemul Ciucă-Ciolacu: momente-cheie care arată o relație privilegiată și posibile proiecte de viitor

"Trenurile foamei" Iaşi - Timişoara, fără cuşete (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

"Trenurile foamei" Iaşi - Timişoara, fără cuşete

"Trenurile foamei" Iaşi-Timişoara, fără cuşete. După ce, anul trecut, numărul curselor directe Iaşi-Timişoara s-a restrâns de la trei la două, la sfârşitul acestei veri vor dispărea şi vagoanele de dormit, respectiv cele cuşetă. "Trenurile foamei" Iaşi-Timişoara, fără cuşete Unul dintre trenuri, Interregio 1833, cel care merge pe traseul Cluj-Oradea, va parcurge distanţa de 789 km tot în 16 ore şi 26 de minute ca până acum. Dar cel de noapte, IRN 01763, care trece prin Cluj-Deva, mai pierde o oră: 18 ore şi 23 de minute pentru 849 km. Citește și: China, act extrem de periculos: a trimis o rachetă care a trecut peste insula Taiwan, în apropiere de Taipei Garniturile, doar cu locuri de clasa a doua (cu rezervare), vor avea o întrerupere pe parcurs: între staţiile Ilva Mică şi Năsăud, pasagerii vor coborî din vagoane şi vor merge cu autobuzul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un pacient a luat foc pe masa de operații Foto: Captură video
Politică

Un pacient a luat foc pe masa de operații

Un pacient a luat foc pe masa de operații, la Timișoara. Potrivit site-ului Opinia Timișoarei, pacientul a luat foc pe masa de operație în timpul unei intervenții de cauterizare. Un pacient a luat foc pe masa de operații Este vorba de un bărbat de 84 de ani care a suferit arsuri la nivelul fetei. Medicul care efectua operația a fost rănit ușor la mâini. Pacientul urma să fie operat pentru extirparea unei tumori la o clinică ce ţine de Spitalul Judeţean din Timişoara. Arsurile au cuprins 5% din suprafața victimei, care este intubată, dar „în afara oricărui pericol” - susține Mediafax. Se fac cercetări pentru a se stabili împrejurările în care a avut loc incidentul, anunță RTV. Incident identic la Floreasca, Beuran - de neatins În decembrie 2019 un incident asemănător s-a produs la Spitalul Floreasca din Capitală. O femeia în vârstă de 66 de ani, care suferea de cancer pancreatic, a fost arsă pe masa de operații după ce un chirurg ar fi greșit substanțele de dezinfecție, iar la contactul cu electrocauterul, pielea femeii a luat foc. Operația era coordonată de medicul Mircea Beuran. Acesta a fost demis de la conducerea Clinicii de Chirurgie a Spitalului Floreasca în ianuarie 2020, după ce o cercetare administrativă a arătat că în cazul pacientei care a luat foc pe masa de operație a fost vorba despre o eroare umană. Ministrul Sănătății, Victor Costache, a declarat ulterior că medicii care au efectuat operația de la Spitalul Floreasca au folosit un dezinfectant care nu ar fi trebuit utilizat în acest caz, cu toate că în acel moment în spital erau disponibile toate tipurile de dezinfectanți. După sancțiune, Beuran a făcut plângere în instanță pentru a fi repus în funcție. Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti i-au dat dreptate medicului, care a câștigat definitiv procesul cu Spitalul Floreasca. Mircea Beuran trebuie astfel repus în funcția de șef al Secției de Chirurgie, iar spitalul trebuie să îi plătească și despăgubiri constând în salariile pentru lunile în care a fost suspendat. Citește și: Invazia Ucrainei se transformă într-un război prelungit care are ca miză estul țării, estimează americanii. Biden sugerează că Putin e atins de paranoia: S-a autoizolat, a arestat consilieri

Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții. Sursă imagine: Inquam Photos - Octav Ganea
Justiție

Long-COVID sindromul care chinuie pacienții

Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții. Pe grupurile de bolnavi COVID de pe Facebook, foarte mulți români se plâng că au rămas cu simptome ale coronavirusului mult timp după ce au trecut prin boală. Un sondaj publicat la începutul anului 2022 arată că mai bine de jumătate dintre pacienții cu COVID au rămas cu oboseală cronică, iar o treime se confruntă cu probleme neurologice și căderea părului. Astfel de simptome apărute în timpul bolii COVID-19 și care persistă la peste trei luni de la trecerea prin boală intră în sfera sindromului long-COVID. Cu toate acestea, 40 la sută din cei care acuză simptome nu merg la medic pentru investigații. Pe de altă parte, România nu are centre pentru tratarea pacienților post-COVID. Cei cu afectare pulmonară severă rămân internați în secțiile de pneumologie, iar cei cu simptomatologie mixtă sunt tratați ambulatoriu. Beatrice Mahler, medic pneumolog și manager al Institutului „Marius Nasta”, a explicat, pentru defapt.ro, că este necesară modificarea legislației pentru ca în secțiile de pneumologie să poată fi angajați kinetoterapeuți, care, împreună cu specialistul, să ajute la recuperarea pacientului cu boală respiratorie. Citește și: Vaccinarea anti-COVID se va face numai în cabinetele medicilor de familie Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții: „Am patru luni de când am avut COVID. M-am săturat de umblat pe la doctori” „Am patru luni de când am avut COVID. M-am săturat de umblat la doctori. Fiecare vizită la medic – două, trei pastille în plus și nimic nu ajută în starea asta”, scrie, pe un grup de pacienți de pe Facebook, o femeie. Enumeră pastilele pe care le ia acum, apoi alte simptome pentru care nu a fost încă la medic și îi întreabă pe ceilalți pacienți la ce doctori să mai meargă. „Am avut o formă ușoară, însă efectele pe termen lung își fac simțită prezența. Sunt zile în care mă simt ciudat, amețită, ca și cum odihna nu ar fi fost suficientă, mă simt lipsită de energie, nu pot să mănânc nici foarte mult, deoarece repornesc simptomele intestinale”, scrie o tânără, care a avut boala în urmă cu an. O altă femeie îi scrie că și ea se confruntă de un an și jumătate cu aceleași simptome. „Mă și bucur - Doamne, iartă-mă - când mai citesc că și alții trec prin așa ceva, deoarece câteodată mă întreb dacă nu am luat-o razna”. Un bărbat se plânge de „dureri de cap groaznice” cu care a rămas după COVID și cere sugestii de tratament, pe un alt grup de pacienți. Unii îi recomandă pastile, alții, să meargă la medic. O femeie îi scrie: „Eu nici acum, la un an și jumătate de la COVID, nu am scăpat de ele, zilnic am dureri groaznice”. Alți oameni se plâng de dureri de dinți sau de oase. Unii au spasme musculare și așteaptă controalele la neurolog, vedere încețoșată, o tuse persistentă. „Nu știu ce să mai fac”, scrie o tânără, la mai bine de o lună de la trecerea prin boală. Alții reclamă „înțepături în inimă, probleme cu tensiunea sau cu respirația. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a trecut în revistă peste 200 de simptome post-COVID, reținând că o pătrime dintre pacienții COVID vor avea simptome post-COVID cel puțin încă o lună de la trecerea prin boală, iar unul din 10 reclamă o stare de rău după 12 săptămâni. Această simptomatologie este descrisă ca „long-COVID”. AICI, explicațiile despre long-COVID din partea OMS. Long-COVID, o simptomatologie extrem de variată. Oboseala, cel mai frecvent simptom „Foarte mulți dintre pacienții care au trecut prin COVID, fie că au fost forme ușoare, medii sau severe, prezintă, după trei luni de la infecția acută, încă cel puțin un simptom care deranjează. Statistica arată că cel puțin 80 la sută dintre persoanele care au făcut boala prezintă cel puțin un simptom sau mai multe sau o altă afecțiune legată de COVID sau un sindrom legat de această boală, care a apărut în timpul bolii acute, pentru că sunt mai multe mecanisme care pot declanșa acest sindrom post-COVID”, a explicat, pentru defapt.ro, dr. Virgil Musta, medic primar de boli infecțioase și șef de secție în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara. DR. Virgil Musta, de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara. Sursă: Inquam Photos - Virgil Simonescu „Cel mai frecvent simptom este astenia (oboseala). 52% dintre pacienți acuză oboseală pe o perioadă mai lungă de trei luni, dar sunt dureri de cap, tuse, dureri de mușchi, oase, o simptomatologie extrem de variată. Din cauză că boala COVID poate afecta aproape toate organele, apar manifestări pe toate sistemele. Cea mai frecventă manifestare este manifestarea pulmonară, pneumonia sau bronchopneumonia COVID, cu diferite grade de severitate, dar la nivelul inimii pot apărea miocardite, pericardite, sindroame ischemice. La nivelul sistemului nervos, apar zeci de simptome sau sindroame - fie în timpul bolii sau după boală, la nivelul rinichiului, al ficatului, apar manifestări care pot să persiste. Diabetul frecvent este decompensat sau, la pacienții care au predispoziție de a face diabet, declanșează diabetul în timpul bolii și rămân apoi cu acest diabet”, a atras atenția dr. Musta. Defapt.ro: Toți pacienții sunt îndrumați să-și facă niște controale după trecerea prin boală? Cum se procedează? Dr. Virgil Musta: Nu. În primul rând, pe pacienții care au afectare pulmonară dovedită prin radiografie în perioada acută se recomandă ca la trei luni să-și facă un control pentru a vedea nivelul de afectare pulmonară. Pentru pacienții care prezintă diverse simptome este recomandabil să se prezinte la medicul de familie, care să-I îndrume către specialiști, pentru că am auzit situații care – spre exemplu, au făcut miocardită și nu au fost diagnosticați în perioada acută a bolii, desi aveau simptomatologie, iar diagnosticul s-a pus după COVID, în perioada de convalescență a bolii. Atunci se recomandă ca o persoană care a avut alte simptome decât simptomatologia pulmonară să fie evaluată o perioadă de timp de către medicii specialiști din patologia respectivă (neurolog, cardiolog, gastroenterolog, dacă a avut afectare hepatică) astfel încât să ne asigurăm că această afectare nu evoluează, ci regresează în timp. Defapt.ro: Există programe, terapii pe care pacienții le pot accesa sau merg la medic și primesc tratament? Dr. Virgil Musta: Nu există un program special post-COVID, e de mers la medicul de familie, care poate recomanda el terapie sau poate să îl îndrume pe pacient spre medicii specialiști. Există programe de recuperare pulmonară, la pneumologie, dar nu există un program special, ci orice pacient care are o boală cronică pulmonară poate beneficia de programele de recuperare pulmonară. Sunt importante și cred că sunt necesare (programele de recuperare post-COVID, n.r.), dar nu știu să existe în momentul de față într-un program national, cum este programul national HIV-SIDA, programul de diabet sau alte programe naționale finanțate separat de Ministerul Sănătății. Pacienții post-COVID cu simptome mixte au nevoie de recuperare respiratorie La Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală, sunt îngrijiți în continuare atât pacienți post-COVID care au rămas cu o afectare pulmonară importantă, în secțiile de pneumologie, dar și cei cu simptomatologie mixtă, care pot fi tratați ambulator, în baza unei trimiteri de la medicul de familie. „Avem o categorie de pacienți post-COVID care sunt severi, sunt cei care nu reușesc să fie externați din COVID și să meargă acasă și trebuie să-și continue spitalizarea în secția de pneumologie, sunt pacienți cu o afectare pulmonară important și cu comorbidități, care dezvoltă insuficiență respiratorie. În valul cinci, numărul lor a fost net scăzut față de valul patru. Avem o altă categorie de pacienți care au avut forme severe de boală, reușesc să fie externați după trecerea prin COVID cu stare generală ameliorată, dar, pe fondul imunosupresiei indusă de boala COVID, revin spre spital cu pneumonii importante, care declanșează de regulă fenomene de insuficiență respiratorie acută. Sub tratament, evoluția lor este bună, dar de cele mai multe ori necesită internare. Există o a treia categorie de pacienți care rămân cu o simptomatologie mixtă și respiratorie, care nu necesită internare - tuse, oboseală la efort, de regulă, asociate cu simptome generale de tip oboseală importantă, dureri musculare, căderea părului, simptomatologie care se remite în timp. Și la acești pacienți evaluarea este pe spitalizarea de zi, recomandăm program de recuperare respiratorie și, obligatoriu pentru această categorie de pacienți, recomandăm și evaluarea cardiologică, pentru că, de multe ori, dispneea nu are doar o cauză respiratorie, pulmonară, ci și cardiac”, a explicat, pentru defapt.ro, Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și manager al Institutului „Marius Nasta”. Dr. Mahler a arătat că, în prezent, cei mai mulți pacienți sunt cei cu simptomatologie mixtă, pentru că „în ultimul val, formele de afectare nu au necesitat internare, oarecum proporția (de pacienți, n.r.) este similară cu tipul de afectare pe care au avut-o pacienții în perioada de boală acută”. DR. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București. Sursă: Inquam Photos - Octav Ganea Cum se face recuperarea la pacientul cu sindrom long-COVID Pentru recuperare, la Institutul „Marius Nasta” se folosește ghidul elaborat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Ghidul a fost tradus de spital în limba română și este disponibil AICI. „Noi utilizăm ghidul OMS, care, mai ales în prima perioadă după trecerea prin boală, recomandă exerciții care să nu impună un efort important, pentru că știm că sindromul post-COVID presupune de cele mai multe ori afectare multisistemică, iar recuperarea trebuie să se facă lent. Sunt exerciții aparent simple, dar care, făcute cu o anumită constanță și o anumită frecvență de repetare, cresc toleranța la efort și ne interesează ca pacientul să-și reia, încet-încet, activitatea lui zilnică, să nu mai fie dependent de o altă persoană, să își poată desfășura activitățile cu care era obișnuit înainte de trecerea prin boală”, a explicat dr. Mahler. Defapt.ro : La Institutul „Marius Nasta” este un centru de recuperare post-COVID? Sau recuperarea se face în cadrul secției de pneumologie? Dr. Beatrice Mahler: În acest moment, lucrurile sunt blocate în Institutul „Marius Nasta”, pentru că avem secția COVID deschisă pe nivelul 2 de reziliență, cu centrul de evaluare. Recuperarea o putem face în secțiile de pneumologie, la pacienții care sunt internați avem recuperarea din secțiile de pneumologie și avem și un program de reabilitare pulmonară cu kinetoterapeuți și în ambulator. Acolo, pacienții nu trebuie să fie internați, pot să vină să învețe un anumit set de exerciții cu kinetoterapeutul și le pot urma ulterior acasă. Exercițiile nu sunt grele, dar e necesară o evaluare a capacității pulmonare înainte și la finalul exercițiilor, care ar trebui să se întindă pe minim opt săptămâni. Defapt.ro: Este nevoie de trimitere la medicul de familie? Dr. Beatrice Mahler: Pentru spitalizarea de zi, da, este nevoie de trimitere de la medicul de familie, pentru că presupune consult, un set minim de investigații, de sânge, pentru a vedea bilanțul hematologic, funcția hepatica, funcția renală, un examen radiologic și evaluarea funcției respiratorii, care este important. Cu siguranță pacienții au ca indicație și electrocardiografie, dar cu mențiunea că facem doar un screening și în momentul în care observăm că pacientul are simptomatologie sugestivă, modificări electrocardiografice, recomandăm un consult cardiologic care poate fi făcut tot la „Marius Nasta”, pentru că în ambulator avem medic cardiolog care poate să asigure acest consult. Fragment din Ghidul OMS, tradus de Institutul „Marius Nasta” din Capitală. Este nevoie de kinetoterapeuți în secțiile de pneumologie Defapt.ro: Credeți că ar fi necesar să avem centre de recuperare post-COVID? Am văzut că în alte țări se fac. Dr. Beatrice Mahler: Din punctul meu de vedere, recuperarea respiratorie este obligatorie pentru toate afecțiunile pulmonare și cred că este momentul să privim recuperarea respiratorie ca și parte componentă a tratamentului oricărei afecțiuni pulmonare pentru că orice pacient care ajunge în spital cu o boală pulmonară în primul rând nu va avea toleranță la effort, pentru că nu va mai poate respira. Asta înseamnă câteva zile de repaos, câteva zile în care el se decondiționează și acești pacienți care sunt vârstnici, au afecțiuni cronice, dacă nu reușesc să-și mențină activitatea zilnică, au o scădere a masei musculare extrem de importantă. Prin urmare, este foarte bine ca din primele momente în care medicul consider că afecțiunea respiratorie s-a stabilizat, pacientul să beneficieze de ajutorul kinetoterapeutului. Nu este recuperarea medicală la care mă refer eu cea pe care o recomandă medicul de balneofizioterapie, care se face în centre de recuperare pe care le are România, în stațiunile pe care le avem, vorbesc despre recuperarea sub supravegherea medicului pneumolog, prin exerciții pe care le supraveghează kinetoterapeutul, astfel încât de cele mai multe ori, din studiile care sunt în acest moment la nivelul Uniunii Europene, se evidențiază că pacientul își crește toleranța la efort mai repede, datorită kinetoterapiei, și recuperarea și externarea lui se face mult mai rapid. De asemenea, aceste programe de recuperare respiratorie, dacă sunt efectuate anual, asigură pe termen lung un beneficiu. Termen lung în boala respiratorie înseamnă să nu ți se interneze pacientul în următorul an cu altă acutizare, pentru că la fiecare acutizare, de câte ori el necesită tratament antibiotic, practic se pierde o parte din funcția pulmonară, care nu se mai recuperează. Plămânul nu se reface. Se vindecă, dar nu se reface. Defapt.ro: Dar noi avem astfel de programe de recuperare respiratorie? Dr. Beatrice Mahler: Pe site-ul spitalului „Marius Nasta” o să vedeți ghidul de recuperare al pacientului COVID (OMS) tradus în limba română, avem și o broșură cu sfaturi pe care o dăm pacienților noștri post-COVID. Sunt multe centre de pneumologie din România care au astfel de programe, însă, din păcate, în acest moment, legislația pe care o are România nu ne permite să angajăm kinetoterapeuți în secțiile de pneumologie. Sigur, probabil că Ministerul Sănătății, care cunoaște această situație, din câte am înțeles, lucrează la modificări legislative, și aștept să văd care sunt propunerile, pentru că sistemul de reorganizare, sistemul de structură de personal dintr-o unitate sanitară nu a fost modificat din 2010, iar medicina și procedurile medicale și procedurile de tratament s-au schimbat și adaptarea sistemului românesc este obligatorie în acest moment. Defapt.ro: Deci, soluția ar fi acum schimbarea legislației, pentru a putea fi angajați kinetoterapeuți în secții. Dr. Beatrice Mahler:Da, ca să putem face compartimente de recuperare respiratorie în care pacientul cu boală pulmonară, sub îndrumarea medicului pneumolog și cu exercițiile efectuate cu kinetoterapeutul, să poată să-și câștige mai repede independența. Defapt.ro: Asta ar fi valabil pentru toate bolile pulmonare, nu doar pentru COVID? Dr. Beatrice Mahler: Da, absolut, pentru toate bolile pulmonare. Sistemul există în Franța, nu am inventa nimic, pur și simplu am aduce plusvaloare și plus calitatea actului medical, pentru că actul medical în spital nu trebuie făcut exclusiv de medic, sigur, prescripția medicală, diagnosticul sunt obligatorii să fie făcute de medic, dar pacientul are nevoie de psiholog, de kinetoterapeut, de nutritionist. UMF „Carol Davila” pregătește acest tip de asistență medical superioară, trebuie doar să deschidem oarecum sistemul pentru ca acești oameni să vină în echipă, alături de medic. Nu avem o statistică oficială cu numărul de români care se luptă cu sindromul long-COVID România nu are o statistică privind numărul de pacienți care au trecut prin COVID și care se confruntă cu long-COVID, a arătat medicul Virgil Musta, care a atras atenția că în România nu există educația de a merge la doctor cel puțin o dată pe an pentru o evaluare, de aceea este greu de obținut o statistică. În opinia dr. Musta, cei care merg la doctor cu simptome long-COVID sunt cei care „probabil au simptome care îi deranjează foarte mult”. Un indicator referitor la numărul românilor care se confruntă cu long-COVID îl reprezintă relatările de pe grupurile de pacienți de pe Facebook, a arătat dr. Musta. Medicul a atras, însă, atenția că pericolul cu grupurile de pacienți este că, în loc să se adreseze specialistului, „se adresează medicului Facebook, ceea ce este periculos”. 60% din pacienți s-au informat despre long-COVID de pe Facebook. 40% nu s-au dus la un control, deși aveau sechele după boală Un sondaj efectuat în ianuarie 2022 de Asociația „Din grijă pentru client”, efectuat pe 220 de pacienți care au avut COVID-19, arată că 57 la sută se confruntă după trecerea prin boală cu oboseala cronică, iar o treime vorbește despre probleme neurologice și căderea părului. Un pacient din cinci s-a plâns de afecțiuni respiratoria, cardiovasculare sau dureri musculare. Peste 45 la sută dintre pacienții din sondaj au rămas cu probleme de anxietate sau depresie, însă doar 8 la sută au apelat la consiliere psihologică. 60 la sută dintre pacienți au citit informații despre long-COVID pe rețelele de socializare, iar 19 la sută au primit o recomandare de la medicul de familie pentru o evaluare post-COVID. Aproape 40 la sută dintre pacienți nu au făcut nici o investigație, deși au acuzat simptome long-COVID.

Spatulă, uitată în abdomenul unei paciente Foto: gds.ro
Eveniment

Spatulă uitată în abdomenul unei paciente

Spatulă uitată în abdomenul unei paciente: obiectul a fost descoperit abia după patru ani. Spitalul din Timișoara unde a fost operată pacientă trebuie să-i plătească despăgubiti de circa 10.000 de euro. La rândul său, spitalul s-a întors împotriva medicului responsabil, care trebuie să achite daune către instituția medicală. Spatulă, uitată în abdomenul unei paciente Povestea începe în 2007, când o femeie din Oraviţa a fost supusă unei operaţii de histerectomie la Spitalul Municipal Timişoara. După intervenţia chirurgicală de la Spitalul Municipal Timişoara, femeia a făcut numeroase investigaţii medicale din cauza durerilor abdominale. În perioada 2007-2011, femeii i-au fost făcute inclusiv radiografii abdominale, cu ocazia cărora nu s-a descoperit niciun corp străin în corp. În 30 octombrie 2011, la patru ani de la operaţia de histerectomie, pacienta a ajuns la Spitalul Judeţean Reşiţa. Exista suspiciunea că durerile abdominale ale femeii sunt cauza unei eventraţii. Un medic chirurg de la Spitalul Judeţean Reşiţa a descoperit atunci în corpul femeii o spatulă de 20 de centimetri, scrie adevarul.ro. Medicul şi spitalul au fost obligaţi, în solidar, să îi achite daune morale de 50.000 de lei. Spitalul Municipal a plătit daunele, dar apoi s-a îndreptat împotriva medicului. Curtea de Apel Timişoara l-a obligat pe acesta, printr-o sentinţă definitivă, să îi achite spitalului suma de 52.000 de lei. Citește și: Biden, de acord ca trupe americane să fie trimis în România (CNN) Autorul operației este acum pensionar.

Administratorul unei firme de dezinsecție a fost condamnat (sursă: Pexels.com)
Eveniment

Administratorul unei firme de dezinsecție a fost condamnat

Administratorul unei firme de dezinsecție a fost condamnat în urma decesului a trei persoane. Curtea de Apel Timișoara l-a condamnat luni, 31 ianuarie, pe administratorul firmei care a făcut dezinsecția în blocul de pe strada Mioriţa, în urma căreia trei oameni au murit, la șase ani și nouă luni de închisoare, potrivit ziare.com. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere Magistraţii Curţii de Apel Timişoara au respins apelurile celor implicaţi în proces, menținând hotărârile judecătorilor de la Judecătoria Timişoara. Potrivit sentinţei, care este definitivă, patronul firmei Bistim Dera SRL, Ioan Sorin Buţă, a fost găsit vinovat pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi trafic continuat cu substanţe toxice. Bărbatul trebuie să achite și daune morale de 150.000 de euro şi 700.000 de lei. Administratorul unei firme de dezinsecție a fost condamnat pentru omor În luna noiembrie 2019, un bebeluş de nouă zile, un copil de trei ani şi mama acestuia din urmă, o tânără de 28 de ani, au murit după ce în blocul în care locuiau, de pe strada Mioriţa, nr. 8, s-a făcut dezinsecţie şi deratizare. Citește și: Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina – editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş au stabilit că a fost folosită substanţă Delicia - Gastoxin, care conţine fosfură de aluminiu, foarte toxică, cu efecte letale în caz de inhalare şi care necesită pentru utilizare autorizaţie specială.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră