duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: the economist

3 articole
Eveniment

Maia Sandu publică în The Economist

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, publică un eseu în The Economist, în care scrie: „Războiul nemilos și lipsit de sens al Rusiei împotriva Ucrainei ar trebui să ne facă pe noi și pe alte țări să cedăm sub presiune. Nu o vom face”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Eseul este intitulat „Eforturile Rusiei de a destabiliza Moldova vor eșua, afirmă președintele acesteia. Maia Sandu consideră că țara sa este destinată să adere la UE”. Maia Sandu publică în The Economist „Războiul nemilos și lipsit de sens al Rusiei împotriva Ucrainei ar trebui să ne facă pe noi și pe alte țări să cedăm sub presiune. Nu o vom face. În calitate de președinte, sunt încurajat să văd rezistența și perseverența poporului nostru în fața crizelor întrepătrunse: războiul de la ușa noastră, șantajul energetic al Rusiei și inflația în creștere, recesiunea economică și protestele înscenate care au rezultat. Cetățenii noștri au rămas fermi, iar parteneriatele noastre cu prietenii și aliații ne-au ajutat să trecem peste furtună. Moldova devine mai puternică. Aceasta este o criză care cred că va consolida, nu va rupe, țara noastră și va stabili direcția în care vom călători în următoarele decenii”, scrie președintele Republicii Moldova. Ea descrie, în eseul publicat de The Economist, războiul hibrid dus de Rusia împotriva țării pe care o conduce și modul în care România și UE au ajutat-o. „Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei este o invazie militară. Asaltul ei asupra Moldovei este hibrid și este conceput pentru a ne destabiliza și a ne forța, pe noi, ca și pe Ucraina, să ne întoarcem pe orbita Moscovei. Strategia nu a reușit în Ucraina și nu va reuși nici în Moldova. Am menținut linia de rezistență mai bine de un an și vom continua să facem acest lucru. Luptăm împotriva acestei ofensive hibride prin consolidarea rezistenței noastre, prin reformarea instituțiilor noastre și prin apropierea de UE. Interconexiunile energetice cu România și cu alte țări europene ne-au ajutat să rezistăm șantajului cu gazele, să accesăm noi surse de energie și să menținem lumina aprinsă și casele încălzite în timpul unei ierni dificile. Ne-am reorientat exporturile către noi piețe și am menținut economia în funcțiune. Două treimi din schimburile noastre comerciale sunt cu UE”, arată Maia Sandu. Moldova vrea ca, în 2024, să înceapă negocierile de aderare la UE Ea roagă însă Uniunea Europeană să înceapă negocierile de aderare a Republicii Moldova în 2024: „Acest pas ne va da impulsul de care avem nevoie pentru a susține reformele și pentru a consolida poziția Moldovei ca viitor membru”. „Lumea s-a schimbat dramatic din februarie anul trecut, dar nu în modul în care s-ar fi așteptat cei care au comandat războiul. Ei au sperat să ne forțeze, împreună cu Ucraina, să privim înapoi, dar au reușit doar să ne întărească hotărârea de a rămâne parte a lumii libere. Au sperat să slăbească securitatea colectivă a Europei, dar, în schimb, noi am consolidat-o. Au vrut ca fragilitatea să înlocuiască agilitatea, dar a fost încă o eroare de calcul. Noi nu facem decât să devenim și mai agili pe măsură ce ne continuăm traiectoria europeană. Republica Moldova, un viitor membru al UE, este fermă, puternică și încrezătoare”, își încheie Maia Sandu eseul. Citește și: Penurie șocantă de medicamente la un spital de provincie: o fiolă de calmant împărțită între doi pacienți ieșiți din operație! Medicii operează fără analize preliminare, fiindcă nu sunt bani

Maia Sandu publică în The Economist Foto: Facebook
Economia Rusiei și-a revenit  Foto: Twitter
Eveniment

Economia Rusiei și-a revenit

Publicația The Economist scrie, azi, că economia Rusiei și-a revenit. Săptămânalul britanic a avertizat din aprilie că, în pofida sancțiunilor „fără precedent”, economia Rusiei nu a intrat în colaps, așa cum se anticipa. După luni de sancțiuni, rubla s-a apreciat, fiind chiar mai bine cotată decât înainte de începerea invaziei din Ucraina, iar economia reală este surprinzător de rezilientă, apreciază The Economist. Economia Rusiei și-a revenit „Consumul total de energie electrică a scăzut doar cu puțin. După o pauză în martie, rușii par să cheltuiască destul de relaxat în cafenele, baruri și restaurante, potrivit unui algoritm de urmărire a cheltuielilor a Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia. Pe 29 aprilie, banca centrală și-a redus dobânda cheie de la 17% la 14%, semn că panica financiară care a început în februarie s-a atenuat ușor. Economia Rusiei este, fără îndoială, în scădere (...) dar previziunile unor economiști cu privire la o scădere a PIB-ului de până la 15% în acest an încep să pară pesimiste”, arată publicația britanică. Economia Rusiei era destul de închisă și înainte de începerea războiului, dar cheia este în creșterea masivă a exporturilor de combustibili fosili, explică The Economist. So, the damage to the Russian economy is real, even if it's not immediately preventing Muscovites from sitting in cafés. Putin has spent 20+ years building sound fiscal and monetary policies. It will take more than a couple of months to undo that. Venezuela wasn't built in a day.— Sam Greene (@samagreene) May 7, 2022 Creșterile de prețuri la combustibili ajută Kremlinul „De la invazie, Rusia a exportat combustibili fosili în valoare de cel puțin 65 de miliarde de dolari, prin conducte și pe cale navală, sugerează Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat, un think-tank din Finlanda. În primul trimestru al anului 2022, veniturile din hidrocarburi ale guvernului rus au crescut cu peste 80%, față de perioada similară din 2021. Pe 4 mai, Comisia Europeană a propus interzicerea importurilor de petrol rusesc, măsură care va intra în vigoare la sfârșitul anului. Până atunci, așteptați-vă ca economia Rusiei să continue să funcționeze”, concluzionează săptămânalul. Preţurile petrolului s-au stabilizat joi în apropiere de 110 de dolari pe baril, deoarece un dolar mai puternic şi o scădere a pieţelor bursiere globale au compensat îngrijorările legate de aprovizionare după ce Uniunea Europeană a stabilit planuri pentru noi sancţiuni împotriva Rusiei, inclusiv un embargo asupra ţiţeiului aplicabil în termen de şase luni, transmite Reuters. ”Embargoul petrolier planificat al UE reprezintă o provocare logistică masivă pentru pieţele petroliere. Redirecţionarea producţiei ruse din Europa către cumpărători dornici din Asia, în prezenţa sancţiunilor, este deja atât de dificilă încât chiar şi Rusia a recunoscut că producţia sa va scădea semnificativ”, a declarat directorul pentru mărfuri al Investec, Callum Macpherson. Japonia a declarat că va întâmpina dificultăţi în a opri imediat importurile de petrol ruseşti din cauza invadării Ucrainei. Citește și: Boris Johnson a condus licitația la care s-a vândut hanoracul lui Zelenski. Prețul obținut, mult peste geaca Loro Piana a lui Putin

România este după Bulgaria în indicele democrației Foto: Facebook EIU
Eveniment

România este după Bulgaria în indicele democrației

România este după Bulgaria, Botswana sau Ghana în Indicele Democrației, realizat de Economist Intelligence Unit (EIU). În schimb, Republica Moldova a realizat un salt înainte spectaculos. România este după Bulgaria în indicele democrației Potrivit studiului intitulat „Indicele democraţiei”, realizat de EIU, o structură asociată săptămânalului britanic The Economist, democraţia se află în declin la nivel mondial. România se situează pe locul 61, exact înainte de Mongolia şi Serbia. Republica Moldova puţin mai jos, pe locul 69, însă în continuare în categoria „democraţie deficitară” (însă remediabilă). Bulgaria este pe locul 53, Ghana - locul 57, iar Botswana - 30, arată The Economist. În 2020, România era pe locul 62 în acest indice al democrației. Cel mai slab scor al României fost înregistrat în anul 2018, când a avut loc reprimarea protestului diasporei în data de 10 august, dar și referendumul pentru familie. Raportul EIU din acel an scria că înrăutățirea democrației în România se datorează modificării legilor justiției. Moldova, evoluție spectaculoasă Însă Republica Moldova a urcat 11 poziții în „Indicele Democrației”, pentru prima dată în ultimii cinci ani. Această țară a ieșit din categoria „regimuri hibride” și a reintrat în categoria „democrație deficitară”. Scorul Republicii Moldova în ediția 2021 este de 6,1 din 10. Autorii studiului au motivat această evoluție în special prin faptul că în cadrul anticipatelor din 11 iulie 2021, a fost înregistrată o prezență ridicată la vot, care a rezultat în victoria unei formațiuni pro-europene și pro-reformiste. „Acest lucru s-a datorat îmbunătățirilor în funcționarea guvernului și a participării politice. R. Moldova a organizat alegeri parlamentare anticipate pe 11 iulie, care au avut ca rezultat o victorie copleșitoare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), reformist și pro-UE, care anunță o îmbunătățire a perspectivelor de reformă și stabilitate politică. Alegerile au fost marcate de o prezență ridicată la vot, sugerând o mai bună încredere în sistemul politic”, se arată în argumentarea autorilor. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA Ucraina, în schimb, este şi mai jos, pe locul 86, în categoria “regim hibrid”, iar mult dedesubt — Rusia, cu 124, la rubrica “regim autoritar”, prinsă între Etiopia şi Niger, Rusia situându-se aşadar, din punctul de vedere al democraţiei, sub Etiopia aflată în plin război civil.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră